De când a intrat în vigoare, la finele lui 2003, Codul Fiscal a suferit aproape 40 de modificări.
Câte o schimbare fiscală la fiecare două luni. Acesta este, în medie, ritmul în care guvernanţii care s-au perindat din 2004 încoace au adus modificări legii de căpătâi în domeniul taxelor şi impozitelor.
Timp de şase ani şi trei luni, de la intrarea sa în vigoare la sfârşitul anului 2003, Legea 571/2003 privind Codul Fiscal a fost completată şi modificată de aproape 40 de ori, prin diverse ordonanţe, majoritatea de urgenţă, hotărâri, legi şi norme.
Trei dintre aceste schimbări au fost bătute în cuie numai în ultima lună. Două dintre ele sunt legi care prevăd scutiri de impozite pentru anumite categorii defavorizate, iar una este OUG privind amânarea datei de la care firmele vor trebui să-şi plătească anticipat impozitul pe profit.
O schimbare egal o lovitură
„E minunat în România, dar totul e greu!”, i-a răspuns avocatului Dinu Petre un investitor străin prezent la noi de 15 ani, la întrebarea ce părere are despre climatul de afaceri şi de instabilitatea legislaţiei fiscale. Investitorii străini reclamă comportamentul antiafaceri al guvernanţilor noştri, spune analistul economic Radu Limpede, pentru EVZ.
Potrivit acestuia, deşi mediul de afaceri s-a obişnuit cu acest comportament, „fiecare modificare e o nouă lovitură, prin incertitudinea adusă, prin trimiterea în desuetudine a ultimelor variante de planuri de afaceri”.
La rândul său, Dinu Petre, avocat partener la Cunescu, Balaciu&Asociaţii, ne-a spus că investitorii care vin dintr- un mediu legislativ stabil au o percepţie negativă, în special deoarece „un principiu consacrat legislativ - adoptarea modificărilor cu cel puţin şase luni înaintea intrării în vigoare - este încălcat în mod repetat de cei care l-au introdus în legislaţie”.
Excepţie devenită regulă
Articolul 4 din Codul Fiscal prevede că documentul „se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia. Orice modificare sau completare la prezentul Cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege”.
Sintagma „de regulă” a devenit însă pretextul care justifică încălcarea frecventă a legii prin modificări operate pompieristic, de pe o zi pe alta. Se pare că, în materie de politică fiscală, ultimii 20 de ani au fost caracterizaţi de „urgenţe”, spune avocatul Dinu Petre.
La rândul său, Radu Limpede susţine că, până şi pe timp de criză, guvernul era bine să-şi asume un moratoriu în privinţa modificărilor de Cod Fiscal şi eventual să aplice una sau două măsuri de îmbunătăţire a colectării taxelor şi impozitelor.
În opinia sa, singura soluţie este adoptarea şi aplicarea unei politici fiscale unitare pe termen mediu şi lung. Avocatul aduce exemplul Olandei, unde autorităţile fiscale întocmesc un plan de afaceri pe cinci ani pe care îl şi respectă. Analistul vede rezolvarea mai mult în constrângerile impuse de FMI.
Legea responsabilităţii fiscale „ar putea constitui un prim pas spre mult-visatul buget multianual, în care investiţiile majore de infrastructură să aibă propriile capitole bine definite şi care să nu mai fie la cheremul unor noi şi noi miniştri, unor noi şi noi garnituri guvernamentale apărute după alegeri”, conchide Radu Limpede.