Europa a răsuflat ușurată după victoria lui Joe Biden, ea sperând ca evenimentul să deschidă o nouă eră în prietenia transatlantică, o eră a bunăvoinței și a cooperării, după tulburările și tensiunile din timpul epocii Trump.

„Acum există șansa unei adevărate reînvieri a multilateralității“, a declarat pentru Financial Times Olaf Scholz, ministrul german de finanțe, totodată cancelar adjunct. “Ne confruntăm cu atâtea probleme, dar le vom putea depăși cu un mai mare succes împreună cu președintele Biden“.

Înfrângerea lui Donald Trump îndepărtează de la putere un lider care a declanșat războaie comerciale împotriva aliaților, a subminat instituțiile internaționale și a pus NATO sub semnul întrebării, descurajând Europa și destabilizând relațiile transatlantice. Există speranța ca relațiile Europei cu SUA să revină acum la situația de dinaintea lui Trump.

“Fără îndoială că relațiile noastre vor deveni mult mai raționale“, a declarat un înalt oficial european. “Ne vom reîntâlni din nou pe baza unui bun simț”, a subliniat Norbert Röttgen, șeful comisiei pentru afaceri externe din Bundestag.

Alți înalți oficiali din UE i-au transmis aproape simultan felicitări lui Biden, din dorința de a evita declarații cu mesaj dubios și căutând totodată să pareze astfel orice ripostă venită din partea adminsitrației pe punct de plecare.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a vorbit despre un “parteneriat reînnoit“ între SUA și UE, ea subliniind că relațiile transatlantice reprezintă un “pilon de stabilitate, securitate și prosperitate” pe ambele maluri ale oceanului.

Jens Stoltenberg, secretarul general al alianței militare NATO, a spus că salută cu căldură alegerea lui Biden, pe care l-a descris drept un “ferm susținător al NATO și al relațiilor transatlantice”.

Dar s-ar putea ca unii dintre cei care se așteaptă la o reluare deplină a vechii alianțe americano-europene să se arate dezamăgiți. Unii au avertizat că și în eventualitatea unei președinții a lui Biden, s-ar putea ca Europa să nu mai poată ocupa niciodată locul avut în inimile americanilor pe vremea Războiului Rece, având în vedere că Washingtonul își dezvoltă relațiile cu Asia, întețindu-și totodată eforturile de a opri ascensiunea Chinei.

“Să nu fim naivi”, a declarat Roland Lescure, un parlamentar din partea partidului lui Emmanuel Macron, Republica în Marș. “Pentru SUA, centrul de gravitate s-a mutat din Europa în Asia încă de pe vremea lui Barack Obama, iar asta nu se va schimba“.

Europa speră ca Biden să-și respecte promisiunea făcută în campania electorală, când a spus că SUA vor reveni în tratatul de la Paris pe tema schimbării climei și în acordul nuclear cu Iranul. Dar există totodată temeri potrivit cărora el va fi blocat de un senat dominat de republicani, ei continuând să dorească să aibă un cuvânt de spus în politica externă.

“Biden va continua să guverneze o țară adânc divizată, atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere politic... iar acolo unde duce lipsă de un larg sprijin politic, el va trebui să forțeze aplicarea politicilor sale“, a declarat Johann Wadephul, important europarlamentar din partea alianței lui Angela Merkel, CDU/CSU. “Asta va avea consecințe asupra capacității Americii de a interveni în toate sectoarele politicii externe”.

Germania ar avea cel mai mult de câștigat de pe urma schimbării survenite la Casa Albă. Angela Merkel devenise ‘sacul de box’ preferat al lui Trump, ea fiind criticată pentru toate – de la actualul excedent bugetar până la cheltuielile reduse din domeniul apărării și la sprijinul acordat proiectului Nord Stream 2. Conducta va aduce gaze din Rusia în Europa prin Marea Baltică or, în opinia Statelor Unite, asta va spori dependența Europei de energia rusească. Președintele a stârnit consternare la Berlin în luna iulie, anunțând că va retrage 12.000 de oameni mobilizați în diverse baze militare din Germania.

Dar germanii încă nu sărbătoresc evenimentul. Incapacitatea Berlinului de a-și onora promisiunea vizând alocarea unui procent de 2% din PIB cheltuielilor pentru apărare înseamnă că țara rămâne vulnerabilă în fața presiunilor exercitate de SUA pe această temă. “Nu ne îndeplinim această obligație și nici nu se întrevede o posibilă respectare a promisiunii“, a declarat Wadephul. “Nu întrevăd nicio majoritate politică în stare să atingă prea curând acest obiectiv“.

Unul dintre punctele cele mai nevralgice în relațiile americano-germane – sancțiunile SUA pe tema gazoductului Nord Stream 2 – nu va putea nici el să fie eliminat. Măsurile, pe care Berlinul le consideră drept un amestec nepermis în politica internă, se bucură de un sprijin larg din partea ambelor partide din Congresul SUA.

Unul dintre punctele luminoase pentru eșichierul politic european este efectul pe care înfrângerea lui Trump l-a avut asupra unor populiști, precum italianul Matteo Salvini. Salvini, care rămâne unul dintre cei mai populari politicieni din Italia, a fost un vajnic susținător al lui Trump. Înfrângerea sa “reprezintă un pas înapoi pentru strategia politică populistă pe care Salvini voia să o întrupeze”, a declarat Gianluca Passarelli, profesor de științe politice la Universitatea Sapienza din Roma. “Pentru Salvini și pentru ceilalți populiști care s-au alăturat acestei politici păguboase tocmai în această fază de importanţă istorică, consecința cea mai imediată va fi o anume izolare”, a mai adăugat Passarelli.

După anunțarea rezultatelor, Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, a transmis pe Twitter următorul mesaj: “Înfrângerea lui Trump poate fi începutul sfârșitului și pentru populismul extremei drepte din Europa. Mulțumesc, Joe“.

Și totuși, alții s-au arătat mai puțin convinși de faptul că spectrul populismului va fi alungat pentru totdeauna din politica europeană și americană.

“Trump a fost învins, dar trumpismul îi supraviețuiește lui Trump“, a declarat un înalt oficial european. “Lecția importantă pe care ne-o oferă aceste alegeri e următoarea: acest gen de naționalism nu o să dispară“.

(Rador)