Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arată, în referatul cu propunere de arestare a celor trei acţionari ai Clubului Colectiv - Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - că în local erau patru camere de supraveghere care au surprins imagini diferite, în funcţie de unghiurile în care erau montate. Imaginile de pe camerele video arată că artificiile ard 16 secunde, după care tavanul Clubului Colectiv a fost cuprins de flăcări violente în DOAR zece secunde. Primele bucăţi se desprind în mai puţin de două minute şi cad peste oamenii care încă nu înţelegeau ce se întâmplă.
Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, cei trei acţionari ai clubului Colectiv, au fost arestaţi preventiv marţi seară, aşa cum au cerut procurorii care anchetează dezastrul produs în seara de vineri, 30 octombrie. Totodată, cercetările continuă. Anchetatorii au adunat saci întregi cu telefoane mobile şi camere video, de pe care au recuperat 70 de clipuri, filmate în club. Iată
Din cuprinsul procesului-verbal de vizionare a imaginilor la data de 02.11.2015, sunt relevante pentru cauză următoarele aspecte:
La ora 22:02:01, la câteva secunde după începerea concertului, în partea dreaptă a imaginii se observă cum artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deservește scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susținere al imobilului situat în partea stângă lângă scenă;
La ora 22:32:00, se observă cum se aprind artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deservește scena. Acestea ard timp de 16 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susținere al imobilului, situat în partea stângă în imediata apropiere a scenei;
La ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins se observă cum spațiul dintre stâlpul de suținere al imobilului și scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina crește foarte repede în intensitate acoperind o suprafața tot mai mare;
Astfel, la ora 22:32:26 se observă, de fapt, cum tavanul situat între stâlpul de susținere al imobilului și scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăți incandescente;
Suprafața tavanului care arde crește foarte repede, flacara devine violentă, iar primele persoane se îndreaptă spre ieșire la ora 22:32:35;
Mai departe, suprafața tavanului cuprinsă de flăcări crește extrem de repede, iar în aproximativ un minut de la inițiere focul ajunge în dreptul camerei de supraveghere nr. 2, care este montată pe stâlpul de susținere al imobilului situat diametral opus față de locul de unde a început incendiul;
La ora 22:33:01, se observă că în interiorul clubului se află un nr. mare de persoane care sunt strânse în jurul spațiului deschis care realizează accesul în holul de unde se iese afară din club. Imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club.
Aspectele menţionate mai sus sunt surprinse de toate cele 4 camere de supraveghere amplasate în interiorul clubului, aspectele care diferă fiind unghiurile de filmare.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică a cauzei probabile a incendiului, întocmit de Inspectoratul de Situaţii de Urgenţă „Dealu Spirii”, a luat în considerare ca sursă de aprindere scântei generate de artificii, una dintre acestea fiind direcţionată greşit, astfel încât mai multe scântei au ajuns pe stâlpul din apropierea scenei care era tapetat cu burete fonoabsorbant combustibil. S-au stabilit ca elemente ale acuzei probabile de incendiu; - locul focarului, interiorul clubului, respectiv stâlpul de susţinere din apropierea scenei – sursa probabilă de aprindere, scântei generate de artificii – mijlocul care ar putea produce aprinderea, material explozive (artificii) – primul material care s-a aprins, mase plastice – burete fonoabsorbant, - împrejurarea determinantă, utilizarea în condiţii necorespunzătoare a mijloacelor pirotehnice în spaţii închise – condiţii care au favorizat dezvoltarea şi propagarea incendiilor, prezenţa materialelor combustibile în apropierea sursei de aprindere, pe stâlpii de susţinere şi pe toată suprafaţa plafonului.
Constatările menţionate se coroborează atât cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere video, cât şi cu declaraţiile persoanelor audiate în cauză, leziunile traumatice suferite de victime, precum şi cu aspectele constatate la efectuarea cercetării la faţa locului, care se desfăşoară şi până în prezent.
Cei trei patroni ai clubului Colectiv şi-au asumat o mare parte din responsabilitate atunci când au semnat contractul pentru concertul Goodbye to Gravity. Patronii Colectiv au încurajat şi permis accesul în club a unui număr de persoane mult peste limita admisă, prin contractul de închiriere încheiat cu trupa Goodbye to Gravity stabilind ca formaţia să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane, potrivit PICCJ.
Mai mult, procurori au arătat că prin contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.
"La capitolul privind obligaţia părţilor, articolul 2 litera f, privind obligaţiile locatarului, se prevede în mod expres obligaţia «să asigure participarea unui număr de minim 400 de participanţi la acest eveniment în spaţiul Colectiv, în caz contrar, nu i se va rambursa suma prevăzută la capitolul IV din prezentul contract în termenele şi condiţiile prevăzute de acesta; numărătoarea va fi ţinută de locator cât şi de locatar şi poate fi dovedită în prealabil prin materialul video asigurat de camera de monitorizare de la intrarea în club. Dacă totuşi locatorul asigură între 250 şi 400 de participanţi i se va rambursa jumătate din chirie»", au scris procurorii în documentul citat.
Din documentaţia existentă la dosarul cauzei rezultă că suprafaţa clubului este de 425 de metri pătraţi, iar administratorii Colectiv, pentru a evita obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, au declarat 80 de locuri pe scaune ca limită maximă. Declaraţia a fost dată în 6 noiembrie 2014, de Paul Gancea.