<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0"
		xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
		xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
		xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
		xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
		xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
        xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >
		<channel>
		<atom:link href="https://evz.ro/feeds/7" rel="self" type="application/rss+xml" />
		<title>Evenimentul Zilei</title>
        <description>Evenimentul Zilei este o publicatie multimedia, dedicata celor care apreciaza stirile corecte, obiective si relevante din toate domenile de activitate</description>
        <link>https://evz.ro</link>
		<lastBuildDate>Thu, 09 Jul 2026 15:39:10 +0000</lastBuildDate>
					<item>
							<title><![CDATA[Harta salariilor din România. Un singur județ a depășit o creștere de 10%]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/harta-salariilor-din-romania-un-singur-judet-a-depasit-o-crestere-de-10.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/harta-salariilor-din-romania-un-singur-judet-a-depasit-o-crestere-de-10.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Harta salariilor din România. Doar județul Sibiu a înregistrat o creștere de peste 10% a salariului mediu net în aprilie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică. Deși veniturile au crescut în majoritatea județelor, evoluția acestora trebuie privită în contextul scumpirilor înregistrate la alimente, energie, carburanți și servicii.

Harta salariilor din România. Un singur județ a depășit o creștere de 10%
Datele Institutului Național de Statistică, centralizate de Ziarul Financiar, arată că județul Sibiu a înregistrat cea mai mare creștere anuală a salariului mediu net din țară.
În aprilie 2026, salariile din Sibiu au fost cu 10,2% mai mari decât în aceeași lună din 2025, fiind singurul județ care a depășit pragul de 10%. La nivel național, avansul mediu al salariului net a fost de doar 3,5%.După Sibiu urmează Galați, unde salariul mediu net a crescut cu 7,6%, Timiș, cu 6,7%, Mehedinți, cu 6,5%, și Ilfov, cu 6,3%.
Deși continuă să aibă cele mai mari salarii din România, Bucureștiul nu se află printre județele cu cele mai importante majorări. Capitala a înregistrat un salariu mediu net de 7.631 de lei, în creștere cu 3,9% față de aprilie 2025, un avans apropiat de media națională.
Clujul, al doilea județ după nivelul salariilor, a consemnat una dintre cele mai reduse creșteri din țară, de numai 2%. În schimb, Timișul, aflat pe locul al treilea în clasamentul salariilor, a raportat un avans de 6,7%, aproape dublu față de media economiei.


[caption id="attachment_4746045" align="alignnone" width="1280"] Bani. Sursă foto: Pixabay[/caption]
Cum se raportează salariile la scumpirile din ultimul an
Evoluția salariilor trebuie analizată și prin raportare la inflație și la majorările de prețuri înregistrate în ultimul an. Cele mai mari scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,53%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar produsele alimentare au înregistrat o creștere medie de 6,78%.
În categoria alimentelor, cea mai mare majorare de preț a fost înregistrată la cafea, care este mai scumpă cu 21,12% decât în urmă cu un an. Au urmat ouăle (+14,12%), laptele de vacă (+11,98%), carnea de bovine (+11,58%), produsele din zahăr, zaharoase și mierea (+10,59%), pâinea (+8,18%), peștele proaspăt (+7,83%), berea (+7,98%), fructele proaspete (+7,04%) și carnea de pasăre (+6,88%).
Există și produse care s-au ieftinit în aceeași perioadă. Cartofii au avut un preț mai mic cu 11,32%, făina cu 4,38%, mălaiul cu 5,27%, fasolea boabe și alte leguminoase cu 3,08%, iar zahărul cu 1,32%.

Energia electrică și carburanții continuă să conducă topul scumpirilor
În categoria mărfurilor nealimentare, cea mai mare creștere de preț a fost înregistrată la energia electrică, care s-a scumpit cu 55,49% după eliminarea schemei de plafonare. Motorina este mai scumpă cu 36,85%, benzina cu 30,55%, iar energia termică cu 10,70%.
Creșteri importante au fost consemnate și la cărți, ziare și reviste (+10,62%), detergenți (+10,19%), tutun și țigări (+7,42%), articole de igienă și cosmetice (+7,14%) și medicamente (+4,36%). În aceeași perioadă, prețul gazelor naturale a crescut cu 1,53%.
Serviciile rămân categoria cu cele mai mari creșteri de preț. Chiriile s-au scumpit cu 43,56% față de anul trecut, fiind urmate de serviciile de apă, canal și salubritate (+15,35%), reparațiile auto (+15,31%), serviciile de igienă și cosmetică (+14,72%), transportul rutier (+13,18%), asistența medicală (+12,81%) și transportul urban (+8,98%).
Singura categorie de servicii care a înregistrat o ieftinire este cea a transportului aerian, unde tarifele au scăzut cu 9,92% față de aceeași perioadă a anului trecut.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/salariu-1200x797.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Aurul trece din nou de 604 lei. Ce se întâmplă cu euro și dolarul la cursul BNRședința precedentă.]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/aurul-trece-din-nou-de-604-lei-ce-se-intampla-cu-euro-si-dolarul-la-cursul-bnrsedinta-precedenta.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/aurul-trece-din-nou-de-604-lei-ce-se-intampla-cu-euro-si-dolarul-la-cursul-bnrsedinta-precedenta.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Banca Națională a României (BNR) a publicat joi noile cotații ale principalelor valute. Euro a înregistrat o ușoară creștere, în timp ce dolarul american și francul elvețian au pierdut teren în raport cu moneda națională. În același timp, aurul a continuat să se scumpească.
Euro urcă ușor
Potrivit cursului oficial al BNR, un euro a fost cotat la 5,2363 lei, cu 0,18 bani mai mult decât în ședința precedentă, când moneda europeană era evaluată la 5,2345 lei.
Dolarul și francul elvețian au scăzut
În schimb, dolarul american a coborât la 4,5824 lei, în scădere cu 0,56 bani (-0,12%) față de cotația de miercuri, de 4,5880 lei.

Și francul elvețian s-a depreciat în raport cu leul. BNR a stabilit un curs de 5,6762 lei pentru un franc, cu 0,39 bani mai puțin decât valoarea anterioară, de 5,6801 lei.
Aurul s-a scumpit puternic
Gramul de aur a înregistrat cea mai importantă evoluție a zilei. BNR a anunțat un preț de 604,8260 lei, în creștere față de 597,3024 lei în ședința precedentă.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Schimb-valutar-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ce au început să cumpere tot mai mulți români vara aceasta. Produsul care a devenit vedeta comenzilor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ce-au-inceput-sa-cumpere-tot-mai-multi-romani-vara-aceasta-produsul-care-a-devenit-vedeta-comenzilor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ce-au-inceput-sa-cumpere-tot-mai-multi-romani-vara-aceasta-produsul-care-a-devenit-vedeta-comenzilor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Coșul de cumpărături al românilor devine tot mai orientat spre produse proaspete în sezonul cald. Fructele, legumele, lactatele și produsele de panificație se numără printre categoriile care au înregistrat cele mai mari creșteri în această vară, iar pepenele este produsul care domină comenzile online, potrivit unei analize realizate de platforma Glovo.
Românii comandă tot mai multe produse proaspete
Datele centralizate de Glovo arată că, în luna iunie 2026, coșurile de cumpărături includ din ce în ce mai des produse de bază și alimente proaspete, precum fructe, legume, pâine, lapte și ouă.

Potrivit companiei, tot mai mulți consumatori folosesc platforma pentru cumpărăturile de zi cu zi, nu doar pentru achiziții ocazionale sau de weekend.
Ce produse au înregistrat cele mai mari creșteri
Comparativ cu luna iunie a anului trecut, cele mai importante creșteri au fost raportate la:

-produse de panificație: +35%;
-lapte: peste +30%;
-ouă: +25%;
-băuturi răcoritoare: +20%;
-legume și fructe proaspete.

Vedeta sezonului este însă pepenele, care a devenit unul dintre cele mai comandate produse și înlocuiește treptat fructele specifice primăverii.

[caption id="attachment_4636989" align="alignnone" width="1200"] Pepene. Sursa foto: Pixabay[/caption]
Orașele în care comenzile au crescut cel mai mult
Analiza arată că cele mai rapide creșteri ale comenzilor din supermarketuri au fost înregistrate în:

-Suceava (+30%);
-Iași (peste +25%);
-Brăila (+21%);
-București (+20%).

În top se mai află Cluj-Napoca, Sibiu, Constanța, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș și Ploiești.
Românii și-au schimbat și ziua în care fac cumpărături
Datele Glovo arată și o schimbare în comportamentul de consum.

Dacă în primăvara acestui an cele mai multe comenzi din supermarketuri erau plasate duminica, în această vară ziua preferată a devenit marți.

Comparativ cu iunie 2025, când cele mai multe comenzi erau făcute lunea, schimbarea sugerează că achizițiile online din supermarket au devenit parte din rutina obișnuită a săptămânii, și nu doar o soluție pentru cumpărăturile de weekend.

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/11/lista-cumparaturi-1200x801.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Economia României a stagnat, iar PIB-ul a scăzut față de anul trecut. Date de la INS]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-a-stagnat-iar-pib-ul-a-scazut-fata-de-anul-trecut-date-de-la-ins.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-a-stagnat-iar-pib-ul-a-scazut-fata-de-anul-trecut-date-de-la-ins.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele revizuite privind evoluția economiei în primul trimestru din 2026. Potrivit instituției, Produsul Intern Brut a rămas la același nivel față de ultimul trimestru din 2025, însă raportat la aceeași perioadă a anului trecut a înregistrat o scădere atât pe seria brută, cât și pe cea ajustată sezonier.

PIB-ul nu a crescut în primul trimestru al anului. Noile date publicate de INS
INS a anunțat că Produsul Intern Brut al României s-a menținut nemodificat în termeni reali în trimestrul I din 2026, comparativ cu trimestrul IV din 2025. Raportat la primele trei luni ale anului trecut, economia a înregistrat o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier.
Instituția precizează că seria ajustată sezonier a fost recalculată în urma revizuirii estimărilor pentru primul trimestru al anului, însă ratele de creștere au rămas identice cu cele publicate la 5 iunie 2026. Potrivit INS, PIB-ul ajustat sezonier a fost estimat la 499.738,1 milioane de lei, în prețuri curente, în timp ce PIB-ul calculat pe seria brută a fost de 405.907,7 milioane de lei.


[caption id="attachment_4167757" align="alignnone" width="1920"] Sursa Foto: Arhiva EVZ[/caption]
Revizuirea nu a schimbat dinamica economiei
Institutul Național de Statistică arată că, față de varianta provizorie, dinamica Produsului Intern Brut și cea a valorii adăugate brute nu au fost modificate. Cu toate acestea, au existat ajustări în ceea ce privește evoluția unor ramuri de activitate.
Agricultura, silvicultura și pescuitul nu au avut nicio contribuție la modificarea PIB, iar volumul de activitate a rămas la nivelul estimării anterioare. Și industria a păstrat aceeași contribuție negativă la evoluția economiei, de -0,2%, însă volumul de activitate a fost revizuit ușor, de la 98,8% la 98,7%.
Construcțiile și-au menținut contribuția pozitivă de 0,4%, fără modificări ale volumului de activitate. În schimb, în cazul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, reparării autovehiculelor și motocicletelor, transportului, depozitării, hotelurilor și restaurantelor, contribuția la modificarea PIB a fost revizuită de la -0,8% la -0,7%, iar volumul activității a scăzut ușor față de estimarea precedentă.

Ajustări și în cazul altor sectoare economice
INS mai arată că informațiile și comunicațiile au păstrat aceeași contribuție negativă la evoluția PIB, de -0,3%, fără modificări ale volumului de activitate. Intermedierile financiare și asigurările nu au influențat creșterea economică, în timp ce tranzacțiile imobiliare au fost revizuite de la o contribuție de -0,1% la -0,2%.
În cazul activităților profesionale, științifice și tehnice, al serviciilor administrative și al serviciilor suport, contribuția la PIB s-a modificat de la -0,3% la -0,2%, iar volumul activității a fost revizuit ușor în creștere.
Administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au rămas la aceleași valori din estimarea anterioară. Totodată, activitățile culturale, recreative și alte servicii au păstrat aceeași contribuție pozitivă de 0,3%, deși volumul activității a fost ajustat ușor în scădere.

Consumul administrației publice a fost revizuit în creștere
Din perspectiva utilizării PIB, cele mai importante modificări au vizat consumul administrației publice și investițiile. Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice a fost revizuită de la o contribuție de -0,1% la +0,4%, după majorarea volumului activității.
În același timp, consumul final colectiv al administrațiilor publice a fost revizuit de la 0,0% la +1,4%. În schimb, contribuția formării brute de capital fix a fost redusă de la +0,9% la +0,4%, pe fondul diminuării volumului investițiilor.
INS precizează că cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației și-a menținut contribuția de -1,2% la modificarea PIB, fără schimbări față de estimarea anterioară.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/09/17745-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ședință de Guvern cu decizii importante. Bani pentru primării, ajutoare de urgență și raportul privind drogurile]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/sedinta-de-guvern-cu-decizii-importante-bani-pentru-primarii-ajutoare-de-urgenta-si-raportul-privind-drogurileolutia-fenomenului-la-nivel-national.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/sedinta-de-guvern-cu-decizii-importante-bani-pentru-primarii-ajutoare-de-urgenta-si-raportul-privind-drogurileolutia-fenomenului-la-nivel-national.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Guvernul se reunește joi în ședință pentru a aproba mai multe acte normative care vizează finanțarea administrațiilor locale, acordarea unor ajutoare de urgență și investiții în infrastructură. Pe agenda Executivului figurează și prezentarea raportului privind situația drogurilor în România în anul 2025.
Măsuri pentru creșterea capacității financiare a primăriilor
Executivul urmează să adopte o hotărâre prin care sunt stabilite măsuri destinate creșterii capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale.

Tot în ședința de joi va fi aprobată alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026 pentru mai multe unități administrativ-teritoriale.
Ajutoare pentru persoanele afectate de incendiul din Vrancea
Pe ordinea de zi se află și un proiect de hotărâre privind acordarea unor ajutoare de urgență în bani familiilor și persoanelor singure afectate de incendiul produs în localitatea Rucăreni, din comuna Soveja, județul Vrancea.

Guvernul va aproba și indicatorii tehnico-economici pentru lucrările de restaurare, consolidare, refuncționalizare și amenajare a mansardei și podului corpului C1 din cadrul ansamblului Facultății de Medicină.

[caption id="attachment_4675918" align="alignnone" width="720"] Sursa foto: Facebook/IGSU[/caption]
Imobile trecute în domeniul privat al statului pentru casare
Pe agenda ședinței se regăsește și un proiect de hotărâre privind trecerea unor bunuri imobile administrate de unități teritoriale aflate în subordinea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale din domeniul public în domeniul privat al statului.

Măsura este necesară pentru scoaterea din funcțiune și casarea acestor imobile.
Guvernul analizează raportul privind situația drogurilor în România
În cadrul ședinței va fi prezentat și raportul referitor la situația drogurilor în România în anul 2025, document care analizează evoluția fenomenului la nivel național.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Guvernul-Romaniei-1-1200x800.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Noi schimbări la pompă. Prețurile la benzină și motorină pe 9 iulie]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/noi-schimbari-la-pompa-preturile-la-benzina-si-motorina-pe-9-iulie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/noi-schimbari-la-pompa-preturile-la-benzina-si-motorina-pe-9-iulie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Prețul motorinei a scăzut joi, 9 iulie, în majoritatea stațiilor de carburanți monitorizate, în timp ce benzina standard și-a păstrat nivelul din ultimele aproape două săptămâni. Chiar și după această reducere, motorina rămâne mai scumpă decât în prima zi de după eliminarea plafonării prețurilor.

Potrivit datelor centralizate de pe platforma peco-online.ro, cea mai ieftină motorină se vinde acum cu 9,39 lei/litru, după reduceri de până la 5 bani pe litru. În schimb, benzina standard rămâne la 8,62 lei/litru, preț care se menține din 26 iunie.
Prețul benzinei în București
Cel mai mic tarif pentru benzina standard în Capitală este de 8,62 lei/litru, practicat de stațiile Petrom și nemodificat de aproape două săptămâni.

La același preț comercializează benzina și Socar.

Lukoil păstrează prețul de 8,63 lei/litru, iar Rompetrol afișează 8,64 lei/litru, nivel rămas neschimbat din această săptămână.

În cazul stațiilor OMV și Mol, benzina standard costă 8,67 lei/litru, cu un ban mai puțin față de prețul de 8,68 lei/litru practicat până acum.
Cluj-Napoca are cea mai ieftină benzină
Dintre marile orașe analizate, Cluj-Napoca continuă să aibă cel mai mic preț la benzina standard, de 8,59 lei/litru.

În București, Timișoara, Iași și Constanța, cel mai redus tarif este de 8,62 lei/litru, nivel care nu s-a modificat din 26 iunie.
Motorina s-a ieftinit în majoritatea stațiilor
[caption id="attachment_4296445" align="alignnone" width="1200"] Combustibil. Sursa foto: Flynt | Dreamstime.com[/caption]

La motorină, cea mai mică valoare din București este de 9,39 lei/litru, preț întâlnit la Petrom și Socar.

Petrom a redus prețul cu 5 bani, după ce miercuri comercializa motorina cu 9,44 lei/litru.

Și Socar a aplicat aceeași reducere, coborând de la 9,44 la 9,39 lei/litru.

Rompetrol a ieftinit motorina cu 2 bani, până la 9,41 lei/litru.

OMV și Mol au redus prețul cu 5 bani, iar motorina este comercializată acum cu 9,45 lei/litru.

Singurul lanț care nu a modificat tariful este Lukoil, unde motorina standard se menține la 9,49 lei/litru.
Cum au evoluat prețurile după eliminarea plafonării
După eliminarea plafonării, în prima zi de aplicare a noilor reguli, pe 1 iulie, cea mai ieftină motorină costa 9,24 lei/litru.

Ulterior, prețul a urcat până în jurul valorii de 9,43 lei/litru, iar joi, 9 iulie, a coborât la 9,39 lei/litru, fără a reveni însă la nivelul înregistrat imediat după liberalizarea pieței.
Prețurile motorinei în marile orașe
În Cluj-Napoca, motorina standard se vinde în continuare cu 9,39 lei/litru.

Același preț este întâlnit și în București și Timișoara, după o reducere de 4 bani față de ziua precedentă.

În Iași și Constanța, cel mai mic tarif este tot de 9,39 lei/litru, după o ieftinire de 5 bani față de nivelul anterior.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/carburanti-1200x793.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Veste uriașă de la BNR pentru buzunarele românilor! Inflația scade substanțial. Ce se întâmplă cu dobânzile]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/veste-uriasa-de-la-bnr-pentru-buzunarele-romanilor-inflatia-scade-substantial-ce-se-intampla-cu-dobanzile.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/veste-uriasa-de-la-bnr-pentru-buzunarele-romanilor-inflatia-scade-substantial-ce-se-intampla-cu-dobanzile.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Banca Națională a României (BNR) aduce vești bune pentru finalul acestui an, dar vine și cu o serie de avertismente severe legate de riscurile politice interne și conflictele geopolitice globale. Potrivit celor mai recente evaluări ale băncii centrale, rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară scădere în luna iunie, urmând ca în trimestrul III din 2026 să asistăm la o prăbușire substanțială a prețurilor.
De ce scade inflația în trimestrul III 2026
Banca centrală explică faptul că această temperare accentuată a prețurilor este rezultatul estompării unor șocuri fiscale anterioare, în special cele legate de energie și taxe.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei se reduce uşor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanţială, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.

În acelaşi timp, presiuni dezinflaţioniste tot mai evidente sunt aşteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 şi continuată în acest an, cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste, şi de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent. Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv”, se arată în comunicat.

[caption id="attachment_4660558" align="alignnone" width="1920"] Sursă foto: Pixabay[/caption]
Riscurile geopolitice și politice care pot da planurile peste cap
Deși veștile pe termen scurt sunt bune, BNR atrage atenția că economia României rămâne extrem de vulnerabilă în fața instabilității internaționale. Conflictul sângeros din Orientul Mijlociu și posibilitatea unui nou șoc energetic pe piața globală pot afecta direct puterea de cumpărare a cetățenilor și profiturile companiilor din România.

Aceste turbulențe externe riscă să lovească în încrederea consumatorilor și să crească din nou costurile de finanțare, încetinind ritmul economic general la nivel european și mondial.

În acest context economic tensionat, oficialii BNR avertizează că România nu își mai permite să piardă banii europeni. Absorbția maximă a fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și a celorlalte programe comunitare este considerată vitală pentru a contracara efectele negative ale măsurilor de austeritate bugetară și ale crizelor externe. Totodată, evoluția economiei noastre va depinde masiv și de pașii pe care îi vor face marile bănci centrale, precum Rezerva Federală a SUA (Fed) și Banca Centrală Europeană (BCE).
Decizia BNR privind dobânzile și creditele românilor
Având în vedere toate aceste incertitudini majore, Consiliul de administrație al BNR, reunit în ședința de miercuri, 8 iulie 2026, a adoptat o atitudine prudentă și a decis să mențină dobânda cheie la același nivel.

Astfel, principalele decizii luate de BNR sunt:

Dobânda de politică monetară rămâne stabilă la nivelul de 6,50% pe an.

Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) este păstrată la 7,50% pe an.

Rata dobânzii pentru facilitatea de depozit rămâne la 5,50% pe an.

De asemenea, pentru a asigura stabilitatea sistemului bancar, BNR a hotărât să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Românii cu credite dependente de indici bancari vor vedea o relativă stabilitate a ratelor în perioada următoare, însă ochii rămân țintiți pe deciziile fiscale ale guvernului din a doua jumătate a anului.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/BNR-1200x800.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Curs valutar BNR, 8 iulie. Euro rămâne peste 5,23 lei, iar gramul de aur se apropie de 600 de lei]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/curs-valutar-bnr-8-iulie-euro-ramane-peste-523-lei-iar-gramul-de-aur-se-apropie-de-600-de-lei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/curs-valutar-bnr-8-iulie-euro-ramane-peste-523-lei-iar-gramul-de-aur-se-apropie-de-600-de-lei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Banca Națională a României (BNR) a publicat miercuri, 8 iulie, cursul oficial de schimb valutar, folosit ca reper pentru tranzacțiile financiare și evidențele contabile. Euro se menține peste pragul de 5,23 lei, în timp ce dolarul american este cotat sub 4,60 lei. Totodată, gramul de aur continuă să se tranzacționeze la un nivel ridicat, apropiindu-se de 600 de lei.
Cursul valutar BNR din 8 iulie
1 Euro (EUR): 5,2345 lei
1 Dolar american (USD): 4,5880 lei
1 Dolar australian (AUD): 3,1760 lei
1 Dolar canadian (CAD): 3,2407 lei
1 Franc elvețian (CHF): 5,6801 lei
1 Coroană cehă (CZK): 0,2158 lei
1 Coroană daneză (DKK): 0,7003 lei
1 Liră egipteană (EGP): 0,0923 lei
1 Liră sterlină (GBP): 6,1237 lei
100 Forinți maghiari (HUF): 1,4611 lei
100 Yeni japonezi (JPY): 2,8250 lei
1 Leu moldovenesc (MDL): 0,2605 lei
1 Coroană norvegiană (NOK): 0,4690 lei
1 Zlot polonez (PLN): 1,2142 lei
1 Rublă rusească (RUB): 0,0602 lei
1 Coroană suedeză (SEK): 0,4730 lei
1 Liră turcească (TRY): 0,0979 lei
1 Rand sud-african (ZAR): 0,2796 lei
1 Real brazilian (BRL): 0,8888 lei
1 Renminbi chinezesc (CNY): 0,6747 lei
1 Rupie indiană (INR): 0,0480 lei
100 Woni sud-coreeni (KRW): 0,3042 lei
1 Peso mexican (MXN): 0,2609 lei
1 Dolar neo-zeelandez (NZD): 2,6139 lei
1 Dinar sârbesc (RSD): 0,0446 lei
1 Hryvnă ucraineană (UAH): 0,1031 lei
1 Dirham din Emiratele Arabe Unite (AED): 1,2491 lei
1 Baht thailandez (THB): 0,1371 lei
1 Dolar din Hong Kong (HKD): 0,5852 lei
1 Shekel israelian (ILS): 1,5032 lei
100 Rupii indoneziene (IDR): 0,0255 lei
1 Peso filipinez (PHP): 0,0745 lei
100 Coroane islandeze (ISK): 3,6503 lei
1 Ringgit malaysian (MYR): 1,1252 lei
1 Dolar singaporez (SGD): 3,5466 lei
1 gram de aur (XAU): 597,3024 lei
1 DST (Drept Special de Tragere – XDR): 6,2261 lei
Cum este stabilit cursul valutar
Cursurile oficiale sunt calculate de Banca Națională a României pe baza cotațiilor transmise de băncile autorizate să opereze pe piața valutară. Valorile publicate de BNR reprezintă un reper pentru tranzacții și evidențele contabile, însă nu obligă instituțiile de credit să efectueze schimburile valutare la aceste cursuri. Băncile și casele de schimb valutar pot practica propriile cotații pentru operațiunile efective de cumpărare și vânzare a valutelor.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/schimb-valutar-1-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Românii care au credite așteaptă decizia BNR. Ce se poate întâmpla cu ratele]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/romanii-care-au-credite-asteapta-decizia-bnr-ce-se-poate-intampla-cu-ratele.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/romanii-care-au-credite-asteapta-decizia-bnr-ce-se-poate-intampla-cu-ratele.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) se reunește miercuri într-o nouă ședință de politică monetară, în cadrul căreia va decide dacă modifică sau menține rata dobânzii-cheie. Hotărârea este urmărită cu atenție atât de mediul de afaceri, cât și de românii care au credite, deoarece nivelul dobânzii de politică monetară influențează costul finanțării în economie și evoluția dobânzilor practicate de bănci.
Dobânda-cheie este la același nivel de aproape doi ani
La precedenta ședință de politică monetară, desfășurată în luna mai, Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină rata dobânzii-cheie la 6,50% pe an.

Același nivel este în vigoare din august 2024, după ce banca centrală a încheiat ciclul de reduceri început pe fondul temperării inflației.

Tot atunci, BNR a hotărât să păstreze nemodificate și celelalte dobânzi de referință. Rata facilității de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% pe an, iar rata facilității de depozit la 5,50% pe an.

De asemenea, banca centrală a menținut nivelul rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
De ce este importantă decizia BNR pentru cei care au credite
[caption id="attachment_4354549" align="alignnone" width="1024"] BNR. Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]

Dobânda-cheie reprezintă principalul instrument prin care BNR influențează costul banilor în economie. Deși nu modifică automat ratele plătite de populație, aceasta are efect asupra dobânzilor din piața interbancară și, în timp, poate influența costul creditelor și al finanțărilor.

În cazul în care banca centrală decide să mențină dobânda la nivelul actual, este de așteptat ca evoluția dobânzilor din piață să rămână relativ stabilă. O eventuală reducere sau majorare a dobânzii-cheie ar putea avea efecte asupra costurilor de finanțare pentru populație și companii.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/credit-femeie-economie-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Investițiile în inteligența artificială ascund un risc uriaș pentru economie. Raport]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/investitiile-in-inteligenta-artificiala-ascund-un-risc-urias-pentru-economie-raport.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/investitiile-in-inteligenta-artificiala-ascund-un-risc-urias-pentru-economie-raport.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Inteligența artificială poate deveni un pericol pentru economie. Banca Angliei a anunțat marți, în raportul semestrial privind stabilitatea financiară, că dezvoltarea rapidă a tehnologiei AI generează riscuri tot mai mari pentru sistemul financiar, pe fondul investițiilor masive și al amenințărilor cibernetice în creștere.
Inteligența artificială generează noi riscuri pentru piețele financiare
Banca Angliei a avertizat că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale generează riscuri tot mai mari pentru stabilitatea sistemului financiar, în contextul în care investitorii continuă să mizeze masiv pe succesul acestei tehnologii, iar instituțiile financiare devin mai vulnerabile la atacurile cibernetice.
În raportul semestrial privind stabilitatea financiară, instituția arată că riscurile deja existente, precum evaluările ridicate ale acțiunilor, nivelul mare al datoriei publice și extinderea creditării riscante acordate companiilor, continuă să reprezinte motive de îngrijorare.

Investițiile în inteligența artificială și gradul de îndatorare sunt atent monitorizate
Raportul evidențiază că, de la publicarea ultimei analize, au apărut și noi riscuri pentru sistemul financiar. Printre acestea se numără creșterea împrumuturilor contractate de investitori, inclusiv de fondurile speculative, pentru cumpărarea de acțiuni, nivelul ridicat al îndatorării companiilor care activează în domeniul inteligenței artificiale și dezvoltarea rapidă a capacităților AI de a produce efecte negative.
Instituția apreciază că investițiile masive în inteligența artificială se vor justifica doar dacă tehnologia va fi adoptată pe scară largă și într-un mod profitabil, infrastructura necesară va fi dezvoltată eficient, iar companiile din acest sector vor continua să beneficieze de acces la finanțare.
Banca Angliei avertizează că o reevaluare a perspectivelor industriei inteligenței artificiale ar putea provoca scăderi importante pe piețele bursiere. Potrivit instituției, aceste evoluții ar putea fi amplificate de concentrarea investițiilor în doar câteva companii, de strategiile similare adoptate de investitori și de utilizarea într-o măsură ridicată a efectului de levier.
Totodată, sustenabilitatea datoriilor acumulate de companiile din domeniul inteligenței artificiale va depinde de capacitatea acestora de a genera câștiguri în viitor, iar lipsa de transparență privind finanțarea acestora ar putea accentua eventualele turbulențe financiare.


[caption id="attachment_4666445" align="alignnone" width="1500"] Inteligența artificială în economie. Sursă foto: Freepik[/caption]
Inteligența artificială aduce și provocări în domeniul securității cibernetice
Raportul mai arată că dezvoltarea inteligenței artificiale ridică noi provocări și în ceea ce privește securitatea cibernetică.
Potrivit Băncii Angliei, nu este clar în acest moment dacă tehnologia oferă avantaje mai mari atacatorilor sau celor care protejează sistemele informatice. În același timp, instituția estimează că băncile și celelalte instituții financiare vor fi nevoite să își actualizeze mult mai frecvent programele informatice, proces care poate genera la rândul său riscuri operaționale.

Sistemul bancar britanic rămâne rezilient
În același raport, Banca Angliei apreciază că sistemul bancar britanic rămâne solid și rezilient.
Totodată, instituția a anunțat o serie de propuneri prin care băncile ar putea reduce mai ușor capitalul acumulat după perioade de criză, astfel încât să poată continua finanțarea economiei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Inteligenta-artificiala-si-economia-1200x800.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[ANAF dă noi puteri Antifraudei. Inspectorii pot verifica persoanele fizice și aplica impozitul de 70%]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/anaf-da-noi-puteri-antifraudei-inspectorii-pot-verifica-persoanele-fizice-si-aplica-impozitul-de-70.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/anaf-da-noi-puteri-antifraudei-inspectorii-pot-verifica-persoanele-fizice-si-aplica-impozitul-de-70.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[ANAF a extins competențele Direcției generale antifraudă fiscală printr-un ordin intrat în vigoare la 6 iulie 2026. Inspectorii Antifraudă vor putea verifica situația fiscală a persoanelor fizice și vor stabili direct impozitul de 70% pentru veniturile cu sursă neidentificată, fără ca dosarele să mai fie transferate către alte structuri ale instituției.

ANAF acordă noi atribuții Direcției generale antifraudă fiscală
Inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul ANAF vor putea efectua verificări privind situația fiscală personală și vor putea stabili impozitul de 70% aplicat veniturilor pentru care nu poate fi identificată sursa.
Măsura este prevăzută în Ordinul ANAF nr. 768/2026, publicat în Monitorul Oficial și intrat în vigoare luni, 6 iulie. Actul normativ modifică Ordinul ANAF nr. 2.778/2020 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale și a activităților preliminare acesteia.
Prin această modificare, Direcția generală antifraudă fiscală este inclusă pe lista structurilor ANAF care pot efectua astfel de verificări.

Dosarele nu vor mai fi trimise către alte structuri ale ANAF
Până la intrarea în vigoare a noului ordin, verificarea situației fiscale personale putea fi realizată de Direcția generală control venituri persoane fizice din cadrul aparatului central al ANAF, de serviciile de verificări fiscale din direcțiile regionale ale finanțelor publice și de structurile de inspecție fiscală pentru persoane fizice din unitățile subordonate acestora. Odată cu modificarea legislativă, competența este extinsă și la Direcția generală antifraudă fiscală.
Schimbarea vizează cazurile în care inspectorii Antifraudă identifică, în timpul controalelor, venituri obținute de persoane fizice care nu pot fi justificate sau pentru care sursa nu poate fi identificată.
Până acum, inspectorii puteau constata existența unor astfel de venituri, însă nu puteau emite decizia de impunere. Dosarele erau transmise Direcției generale control venituri persoane fizice, unde era efectuată o nouă analiză de risc și, dacă era cazul, contribuabilul era inclus într-un program de verificare a situației fiscale personale.
Potrivit documentelor care au stat la baza modificării, această procedură putea conduce la utilizarea ineficientă a resurselor instituționale și la întârzierea stabilirii creanțelor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.


[caption id="attachment_4658758" align="alignnone" width="1599"] ANAF Antifraudă. Sursa foto: Facebook[/caption]
Impozitul de 70% rămâne aplicabil veniturilor fără sursă identificată
Modificarea este legată de regimul fiscal aplicabil veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată.
Din iulie 2024, Codul fiscal prevede aplicarea unui impozit de 70% asupra bazei impozabile ajustate pentru astfel de venituri.
Concret, dacă organele fiscale constată că o persoană fizică a obținut venituri care nu pot fi justificate prin surse declarate sau identificabile, ANAF poate stabili, prin decizie de impunere, impozitul datorat și obligațiile fiscale accesorii.
Prin extinderea atribuțiilor Direcției generale antifraudă fiscală, ANAF urmărește reducerea timpului necesar soluționării acestor dosare și stabilirea mai rapidă a obligațiilor fiscale în situațiile în care inspectorii identifică venituri nedeclarate sau fără o sursă clară.

Verificările nu vor începe automat
Noua competență acordată inspectorilor Antifraudă nu înseamnă că orice persoană fizică poate fi verificată automat. Procedura de verificare a situației fiscale personale rămâne reglementată de Codul de procedură fiscală.
Înainte de declanșarea controlului, ANAF trebuie să efectueze o analiză de risc. Sunt vizate cazurile în care diferența dintre veniturile estimate de autoritatea fiscală și cele declarate de contribuabil depășește 10% și este de cel puțin 50.000 de lei.
Înainte de începerea verificării propriu-zise, contribuabilul primește o notificare de conformare și beneficiază de un termen de 30 de zile pentru a-și clarifica situația fiscală, prin depunerea sau corectarea declarațiilor ori prin prezentarea documentelor și explicațiilor necesare.
Dacă, după această etapă, riscul fiscal se menține, ANAF poate transmite avizul de verificare și poate începe oficial procedura de verificare a situației fiscale personale. Codul de procedură fiscală prevede că persoana vizată trebuie înștiințată în scris prin avizul de verificare înainte de începerea controlului.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/ANAF-1158x1200.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[ANAF pierde definitiv procesul cu National Bank of Greece. Statul trebuie să plătească aproape 34 de milioane de lei]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/anaf-pierde-definitiv-procesul-cu-national-bank-of-greece-statul-trebuie-sa-plateasca-aproape-34-de-milioane-de-lei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/anaf-pierde-definitiv-procesul-cu-national-bank-of-greece-statul-trebuie-sa-plateasca-aproape-34-de-milioane-de-lei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a pierdut definitiv procesul intentat de National Bank of Greece privind plata unor dobânzi fiscale aferente restituirii întârziate a unui impozit achitat fără a fi datorat. Printr-o hotărâre pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituția fiscală a fost obligată să achite băncii suma de 33.917.072 de lei, reprezentând dobânzi calculate până la data de 13 aprilie 2023.

Decizia este definitivă și pune capăt unui litigiu început în anul 2024.
Litigiul a pornit de la o cerere de plată a dobânzilor fiscale
În octombrie 2024, National Bank of Greece a deschis acțiune în instanță împotriva Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF.

Banca a contestat mai multe acte administrative prin care autoritatea fiscală a refuzat acordarea integrală a dobânzilor solicitate pentru restituirea cu întârziere a unei sume reprezentând impozit pe venit achitat necuvenit.

Potrivit cererii de chemare în judecată, instituția bancară a solicitat anularea parțială a deciziei de restituire și a procesului-verbal privind calculul dobânzilor, precum și recunoașterea dreptului de a încasa diferența de dobânzi fiscale în valoare de 33.917.072 de lei.

De asemenea, banca a cerut obligarea ANAF la plata efectivă a acestei sume, precum și a cheltuielilor de judecată., potrivit justnews.ro.
Curtea de Apel i-a dat inițial câștig de cauză doar în parte
În iulie 2025, Curtea de Apel București a admis parțial acțiunea formulată de National Bank of Greece.

Instanța a stabilit că banca avea dreptul la dobânzi fiscale aferente unei sume de 17.958.001 lei, reprezentând impozit pe venit achitat fără a fi datorat, și a obligat ANAF să calculeze și să plătească dobânzile corespunzătoare până la data restituirii efective a banilor.

Atât ANAF, cât și National Bank of Greece au atacat însă hotărârea cu recurs.
Înalta Curte a majorat suma datorată de ANAF
Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au analizat atât recursul formulat de ANAF, cât și recursul incident depus de bancă.

Prin decizia pronunțată la 24 iunie 2026, instanța supremă a admis parțial ambele căi de atac, a casat în parte hotărârea Curții de Apel și, rejudecând cauza, a stabilit că ANAF trebuie să plătească National Bank of Greece 33.917.072 de lei, reprezentând dobânzi fiscale calculate până la 13 aprilie 2023.

Celelalte dispoziții ale sentinței pronunțate de Curtea de Apel București au fost menținute. Hotărârea este definitivă.


National Bank of Greece a fost prezentă aproape două decenii pe piața bancară din România
National Bank of Greece este una dintre cele mai vechi instituții bancare din Grecia, cu sediul la Atena și operațiuni în mai multe state din Europa, Africa și Asia.

Grupul a intrat pe piața românească în anul 2003, când a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Băncii Românești de la Fondul Româno-American pentru Investiții.

La apogeul prezenței sale în România, grupul controla mai multe companii, printre care Banca Românească, ETEBA România, Garanta Asigurări și NBG Leasing IFN.

Ulterior, National Bank of Greece și-a redus treptat expunerea pe piața locală. În 2019, banca a vândut Banca Românească către EximBank, iar în 2021 a cedat și divizia de asigurări Ethniki, prin care controla Garanta Asigurări.
Miza procesului: dobânzile pentru restituirea întârziată a unui impozit
Litigiul nu a vizat obligația de restituire a impozitului propriu-zis, ci dobânzile fiscale pe care banca susține că avea dreptul să le primească pentru perioada în care statul a întârziat restituirea unei sume încasate fără temei legal.

Prin hotărârea definitivă a Înaltei Curți, ANAF este obligată să achite integral dobânzile stabilite de instanță, în cuantum de 33.917.072 de lei, ceea ce reprezintă una dintre cele mai importante sume acordate într-un litigiu fiscal privind plata dobânzilor pentru restituirea întârziată a unor obligații fiscale.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/05/ANAF-1200x853.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Nu vei mai putea plăti cash peste această sumă. Regula europeană care intră în vigoare]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/nu-vei-mai-putea-plati-cash-peste-aceasta-suma-regula-europeana-care-intra-in-vigoare.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/nu-vei-mai-putea-plati-cash-peste-aceasta-suma-regula-europeana-care-intra-in-vigoare.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Uniunea Europeană introduce noi reguli pentru utilizarea banilor cash, în încercarea de a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului. Noile prevederi stabilesc un plafon maxim pentru anumite tranzacții realizate cu numerar și vor fi aplicate inclusiv în România.
Plățile cash de peste 10.000 de euro nu vor mai fi permise. Ce trebuie să știe românii
Din 10 iulie 2026, în statele membre ale Uniunii Europene va intra în aplicare limita de 10.000 de euro pentru plățile efectuate în numerar. Tranzacțiile care depășesc acest prag vor trebui realizate prin metode care permit verificarea transferului banilor.

Astfel, achizițiile de valoare mare, precum cele pentru mașini, locuințe sau produse de lux, nu vor mai putea fi achitate integral cu bani cash peste limita stabilită. Pentru astfel de plăți vor fi necesare variante precum transferul bancar sau plata cu cardul.

Regula se aplică atât persoanelor care fac achiziții, cât și comercianților. Operatorii economici nu vor putea accepta plăți în numerar care depășesc plafonul impus.

[caption id="attachment_4748957" align="alignnone" width="1242"] Euro. Sursa foto: AI[/caption]
De ce introduce Uniunea Europeană această măsură
Noile reguli fac parte din Regulamentul european 2024/1624, care urmărește consolidarea măsurilor împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.

Autoritățile europene susțin că tranzacțiile mari realizate exclusiv cu bani lichizi sunt mai greu de verificat și pot îngreuna identificarea sursei fondurilor.

Prin limitarea acestor plăți, Uniunea Europeană vrea să crească transparența operațiunilor financiare și să reducă riscurile asociate activităților ilegale.
Nu vei mai putea plăti cash peste această sumă. Ce se întâmplă cu tranzacțiile între persoane fizice
Plafonul de 10.000 de euro va fi valabil în toate statele membre ale Uniunii Europene, însă regulamentul include și anumite excepții.

Restricția nu se aplică tranzacțiilor realizate între persoane fizice, atunci când acestea nu au legătură cu o activitate comercială sau profesională.

Noile prevederi nu elimină folosirea banilor cash, ci stabilesc limite pentru plățile de valoare mare, astfel încât tranzacțiile importante să poată fi urmărite mai ușor de autorități.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/fonduri-europene-1-1200x785.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[ANAF și Ministerul Finanțelor pregătesc inspectorii fiscali alături de experți OCDE. Ce teme sunt analizate în programul de instruire]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/anaf-si-ministerul-finantelor-pregatesc-inspectorii-fiscali-alaturi-de-experti-ocde-ce-teme-sunt-analizate-in-programul-de-instruire.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/anaf-si-ministerul-finantelor-pregatesc-inspectorii-fiscali-alaturi-de-experti-ocde-ce-teme-sunt-analizate-in-programul-de-instruire.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ministerul Finanțelor și ANAF au început marți, 7 iulie, un program de instruire dedicat analizei serviciilor intragrup, organizat cu participarea unor experți ai OCDE și ai administrației fiscale din Marea Britanie. La sesiunile desfășurate pe parcursul a trei zile participă 35 de inspectori fiscali, în contextul noilor orientări internaționale privind prețurile de transfer.

ANAF și Ministerul Finanțelor pregătesc inspectorii fiscali alături de experți OCDE
Ministerul Finanțelor și ANAF au anunțat organizarea, în perioada 7–9 iulie 2026, a unui program de pregătire profesională destinat analizei serviciilor intragrup. Sesiunile sunt susținute de doi experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), alături de un specialist din cadrul administrației fiscale din Marea Britanie.
La program participă 35 de inspectori fiscali din structurile de inspecție fiscală, antifraudă fiscală, precum și din echipa responsabilă cu procedurile privind acordurile de preț în avans și procedurile amiabile.
Programul este organizat după ce OCDE a lansat în consultare publică noul Capitol VI – Servicii intragrup din cadrul Liniilor directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale.
Documentul propune clarificări și orientări actualizate privind analiza serviciilor intragrup, cu scopul de a asigura o aplicare unitară a regulilor la nivel internațional.


[caption id="attachment_4571663" align="alignnone" width="1620"] OCDE. Sursa foto: Facebook[/caption]
Principalele teme abordate în cadrul instruirii
Pe parcursul programului sunt analizate principalele elemente care trebuie avute în vedere în verificarea serviciilor intragrup.
Printre subiectele discutate se numără delimitarea exactă a tranzacției, analiza bazei de cost și stabilirea cheilor de alocare, evaluarea beneficiului obținut de contribuabil în urma achiziției serviciilor intragrup, precum și situațiile de dublă impunere generate în urma ajustărilor de prețuri de transfer sau a analizelor privind deductibilitatea.

ANAF urmărește alinierea la standardele internaționale
Prin organizarea acestui program, ANAF a anunțat că urmărește consolidarea pregătirii profesionale a inspectorilor fiscali în domeniul prețurilor de transfer și alinierea practicilor de administrare fiscală la cele mai recente standarde și recomandări elaborate de OCDE.
Instituția a arătat că schimbul de experiență cu experții internaționali contribuie la dezvoltarea expertizei tehnice a inspectorilor și la aplicarea unor practici moderne și coerente în domeniul prețurilor de transfer, în vederea unei administrări fiscale eficiente și a creșterii gradului de conformare voluntară]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/05/ANAF-1200x853.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ce valută cumpără românii înainte de concediu. Turiștii preferă numerar în moneda locală]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ce-valuta-cumpara-romanii-inainte-de-concediu-turistii-prefera-numerar-in-moneda-locala.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ce-valuta-cumpara-romanii-inainte-de-concediu-turistii-prefera-numerar-in-moneda-locala.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Românii care pleacă în vacanță în această vară cumpără cel mai des euro, lire turcești și leki albanezi, potrivit unei analize publicate de Tavex. Compania arată că cererea pentru numerar în valută reflectă destinațiile de concediu preferate și crește semnificativ în sezonul estival.

Vacanțele schimbă cererea de valută în sezonul estival
Tavex a anunțat că piața numerarului în valută este influențată tot mai mult de destinațiile de vacanță alese de români. În lunile de vară, cele mai solicitate monede sunt euro, lira turcească și lekul albanez, pe fondul numărului ridicat de turiști care aleg Grecia, Bulgaria, Turcia sau Albania pentru concedii.
Potrivit analizei, există și cerere pentru valute specifice destinațiilor mai îndepărtate, precum yenul japonez, wonul sud-coreean, rupia indoneziană și dongul vietnamez, însă volumele sunt mai reduse și se mențin constante pe parcursul anului.

Euro rămâne moneda cea mai căutată
Reprezentanții Tavex arată că euro continuă să fie valuta cumpărată cel mai frecvent de români, în special în perioada concediilor.


„Cea mai mare cerere rămâne, în mod firesc, pentru euro. Multe dintre destinaţiile preferate de vacanţă ale românilor se află în zona euro sau utilizează pe scară largă moneda europeană pentru plăţile turistice, cum este cazul unor ţări precum Grecia, Italia, Spania, Muntenegru şi Bulgaria. În lunile de vară, se înregistrează o creştere a cererii pentru euro comparativ cu lunile precedente, ceea ce evidenţiază un efect sezonier clar, determinat de concedii, călătoriile în familie şi planificarea din timp a cheltuielilor de vacanţă.”

Analiza mai arată că și lira turcească se află printre cele mai cumpărate valute în lunile iulie și august, în condițiile în care Turcia continuă să fie una dintre principalele destinații de vacanță pentru români.
„Cererea pentru lira turcească în ultimele sezoane de vară s-a menţinut semnificativ mai ridicată decât în urmă cu câţiva ani, confirmând statutul Turciei ca una dintre principalele destinaţii din afara zonei euro, unde turiştii preferă să aibă la dispoziţie moneda locală.”


[caption id="attachment_4311496" align="alignnone" width="1920"] Curs valutar. Sursa foto: Pixabay[/caption]
Tot mai mulți români cumpără și leki albanezi
Potrivit Tavex, și lekul albanez se regăsește printre cele mai solicitate valute în sezonul estival, pe măsură ce Albania atrage un număr tot mai mare de turiști români.
Compania arată că cererea pentru această monedă a atins un nivel maxim în vara anului 2024, iar în sezonul următor a fost cu aproximativ 20% mai redusă.

De ce preferă turiștii să aibă numerar în moneda locală
Analiza arată că mulți români aleg să își procure valută înainte de plecarea în concediu pentru a acoperi cheltuielile curente din timpul călătoriei.
„În timpul vacanţelor de vară, turiştii tranzitează adesea mai multe ţări şi au nevoie de bani lichizi pentru a achita taxele de drum, a plăti parcarea, transportul local, cumpărăturile de mici dimensiuni sau a face alte cheltuieli pentru suveniruri, restaurante sau servicii unde plata cu cardul nu este întotdeauna disponibilă ori convenabilă. Din acest motiv, mulţi aleg să îşi pregătească din timp cel puţin o parte din buget în moneda locală a destinaţiei.”
Chiar dacă plata cu cardul este tot mai răspândită, numerarul continuă să fie utilizat în multe zone turistice pentru achitarea unor servicii precum taxiurile, parcările, magazinele mici, piețele sau serviciile oferite pe plajă.

Tavex: cererea de valută reflectă preferințele de vacanță ale românilor
Victor Dima, Treasury Manager al Tavex România, a declarat că evoluția cererii pentru anumite valute oferă o imagine clară asupra destinațiilor preferate de români.
„Cererea pentru valută din perioada verii este un indicator foarte bun al modului în care oamenii călătoresc în realitate. Atunci când românii cumpără euro, lire turceşti sau leki albanezi, nu este vorba doar despre o tranzacţie financiară, ci despre destinaţiile pe care le aleg, obiceiurile lor de călătorie şi preferinţele de vacanţă. Oamenii vor să fie pregătiţi, mai ales atunci când călătoresc în ţări unde moneda locală continuă să joace un rol important în plăţile de zi cu zi.”
Potrivit datelor prezentate de Tavex, piața numerarului în valută este tot mai influențată de sezonul concediilor, iar Grecia, Bulgaria, Turcia, Italia, Spania și Albania rămân printre cele mai populare destinații alese de turiștii români.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/04/curs-valutar-1024x576.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Viitorul inteligenței artificiale, văzut de un laureat al Premiului Nobel. Predicția care contrazice marile companii din tehnologie]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/viitorul-inteligentei-artificiale-vazut-de-un-laureat-al-premiului-nobel-predictia-care-contrazice-marile-companii-din-tehnologie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/viitorul-inteligentei-artificiale-vazut-de-un-laureat-al-premiului-nobel-predictia-care-contrazice-marile-companii-din-tehnologie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Inteligența artificială este privită de multe companii și guverne drept motorul unei noi revoluții economice. Însă economistul Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, consideră că așteptările sunt mult prea optimiste și că AI nu va readuce economiile occidentale la ritmurile spectaculoase de creștere a productivității din ultimele decenii ale secolului trecut.
AI nu va transforma toate locurile de muncă
Într-un interviu acordat Bloomberg, Christopher Pissarides a explicat că o parte importantă a pieței muncii va rămâne, în mare măsură, în afara impactului direct al inteligenței artificiale.

Economistul estimează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă din Statele Unite și Marea Britanie nu vor beneficia de creșteri semnificative de productivitate generate de AI. Printre domeniile pe care le consideră mai puțin expuse se numără asistența medicală și ospitalitatea, unde interacțiunea umană rămâne esențială.
Creșterea productivității ar putea rămâne modestă
Pissarides atrage atenția că, deși inteligența artificială va aduce beneficii în anumite sectoare, acestea nu vor fi suficiente pentru a produce un nou val de dezvoltare comparabil cu revoluția computerelor din anii '80 și '90.

„Mă îndoiesc că va exista un nou boom al computerelor echivalent cu ceea ce am avut în anii 1980 și 1990. Având în vedere ceea ce știm acum și ceea ce vedem că se întâmplă, nu văd o creștere a productivității la asemenea niveluri”, a declarat laureatul Nobel.

El subliniază că există încă numeroase incertitudini privind evoluția și impactul viitor al inteligenței artificiale.

[caption id="attachment_4698440" align="alignnone" width="1200"] Inteligența artificială. Sursă foto: Freepik[/caption]
O opinie diferită de cea a liderilor din industria tech
Declarațiile lui Pissarides contrastează cu mesajele transmise de liderii unor dintre cele mai importante companii din tehnologie.

Șeful Nvidia, Jensen Huang, și directorul OpenAI, Sam Altman, au susținut în repetate rânduri că inteligența artificială va transforma profund piața muncii și va avea un impact economic fără precedent.

Pissarides spune însă că, până în prezent, există puține dovezi care să arate că AI a generat deja creșteri importante ale productivității.
„Epoca marilor salturi de productivitate ar putea fi încheiată”
În cadrul unei prelegeri susținute la Royal Economic Society din Newcastle, economistul a explicat că, pentru ca prognozele optimiste să se confirme, sectoare precum finanțele ar trebui să înregistreze câștiguri uriașe de productivitate.

În opinia sa, un astfel de scenariu este puțin probabil.

„Pur și simplu nu putem vorbi despre o creștere ridicată a productivității. Cred că ar trebui să ne resemnăm cu faptul că zilele creșterii rapide a productivității au apus, orice am face”, a afirmat laureatul Nobel.
Nu toți economiștii împărtășesc această viziune
Există însă și voci care privesc inteligența artificială cu mai mult optimism.

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, se numără printre oficialii care consideră că AI are potențialul de a deveni o tehnologie revoluționară, capabilă să stimuleze creșterea economică în anii următori.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Inteligenta-Artificiala-1200x771.webp" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cât costă acum asigurarea voluntară la pensie. Calculul noii contribuții]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cat-costa-acum-asigurarea-voluntara-la-pensie-calculul-noii-contributii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cat-costa-acum-asigurarea-voluntara-la-pensie-calculul-noii-contributii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Majorarea salariului minim brut produce efecte și pentru persoanele care aleg să cotizeze voluntar la sistemul public de pensii. Începând cu 1 iulie 2026, valoarea minimă a contribuției de asigurări sociale a fost recalculată, astfel că cei care încheie un contract de asigurare socială trebuie să achite cel puțin 1.081 de lei pe lună.

Schimbarea îi privește atât pe românii care vor să se asigure de acum înainte în sistemul public de pensii, cât și pe cei care intenționează să își completeze stagiul de cotizare prin încheierea unui astfel de contract.

Măsura nu are legătură cu pensiile private facultative din Pilonul III, ci exclusiv cu asigurarea voluntară în sistemul public administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
De ce a crescut contribuția
Valoarea contribuției este stabilită în funcție de venitul asigurat înscris în contractul de asigurare socială.

Conform regulilor aplicabile de la 1 iulie, acest venit nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe economie, care a fost majorat la 4.325 de lei.

La această bază se aplică cota de contribuție de 25%, ceea ce înseamnă că suma minimă datorată este de 1.081,25 lei. În practică, casele teritoriale de pensii percep o contribuție minimă lunară de 1.081 de lei.

Până la sfârșitul lunii iunie, baza minimă era de 4.050 de lei, iar contribuția minimă se ridica la 1.013 lei.

Prin urmare, persoanele asigurate voluntar vor plăti cu aproximativ 68 de lei mai mult în fiecare lună, ceea ce înseamnă aproape 825 de lei în plus pe parcursul unui an, raportat la calculul exact al contribuției.
Cine poate încheia un contract de asigurare socială
Legea permite oricărei persoane să se asigure voluntar în sistemul public de pensii pentru a dobândi dreptul la pensia pentru limită de vârstă.

Această variantă este utilizată frecvent de persoanele care nu au un contract individual de muncă și, prin urmare, nu plătesc contribuții prin intermediul unui angajator.

Contractul poate fi folosit și de cei care doresc să își majoreze venitul asigurat luat în calcul la stabilirea pensiei.

Documentul se încheie în scris cu casa teritorială de pensii de la domiciliul sau reședința solicitantului și produce efecte de la data înregistrării.
Contribuția poate fi mai mare dacă este ales un venit superior
Persoana care încheie contractul nu este obligată să rămână la nivelul salariului minim.

Legea permite alegerea unui venit asigurat mai mare, iar contribuția se calculează în funcție de valoarea înscrisă în contract.

De exemplu, pentru un venit asigurat de 6.000 de lei, contribuția lunară ajunge la 1.500 de lei, reprezentând 25% din baza aleasă.
Care este termenul de plată
[caption id="attachment_4699975" align="alignnone" width="1200"] Sursa foto: Freepik[/caption]

Contribuția se achită în fiecare lună în contul casei teritoriale de pensii unde este înregistrat contractul. Plata poate fi efectuată atât de titularul contractului, cât și de o altă persoană în numele acestuia.

Termenul-limită este data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția. Persoanele asigurate au posibilitatea să plătească și anticipat contribuțiile aferente lunilor rămase până la sfârșitul anului.

În cazul lunii decembrie, plata trebuie făcută până la 21 decembrie sau, dacă această dată este nelucrătoare, în ultima zi lucrătoare anterioară.
Când poate fi reziliat contractul
Neplata contribuției timp de trei luni consecutive poate duce la încetarea contractului de asigurare socială, potrivit regulilor aplicate de casele teritoriale de pensii.

În același timp, contractele aflate deja în derulare și încheiate la nivelul fostului salariu minim sunt actualizate de casele de pensii. Persoanele vizate sunt notificate atunci când venitul înscris în contract se situează sub noul prag legal.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/Pensie-2-1200x504.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Noua lege a salarizării i-ar putea aduce probleme lui Bolojan. Acțiunile sale sunt privite ca abuz în serviciu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/noua-lege-a-salarizarii-i-ar-putea-aduce-probleme-lui-bolojan-actiunile-sale-sunt-privite-ca-abuz-in-serviciu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/noua-lege-a-salarizarii-i-ar-putea-aduce-probleme-lui-bolojan-actiunile-sale-sunt-privite-ca-abuz-in-serviciu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Noua lege a salarizării continuă să genereze controverse înainte de adoptare. Sindicatele din Educație și administrația publică contestă atât conținutul documentului, cât și procedura prin care Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să îl promoveze, în timp ce reprezentanții Cartel Alfa și ai Blocului Național Sindical susțin că proiectul conține probleme juridice și de fundamentare care ar putea avea efecte asupra sistemului bugetar și asupra implementării reformei asumate prin PNRR.

Sindicatele contestă atât procedura, cât și conținutul proiectului pentru noua lege a salarizării
Proiectul noii legi a salarizării unitare este criticat de organizațiile sindicale, care susțin că Executivul nu ar trebui să promoveze un astfel de act normativ prin asumarea răspunderii în actualul context politic. Reprezentanții sindicatelor afirmă că procedura utilizată pentru elaborarea și adoptarea proiectului ridică probleme de legalitate și constituționalitate și avertizează că actul normativ ar putea fi contestat ulterior laCurtea Constituțională.
Totodată, aceștia susțin că observațiile formulate în timpul consultărilor nu au fost preluate în forma finală a proiectului, iar o parte dintre prevederi afectează drepturile salariale negociate anterior în mai multe domenii din sectorul public.
Sindicatele din Educație afirmă că profesorii se numără printre categoriile cele mai afectate de modificările propuse și susțin că proiectul elimină o serie de drepturi obținute în urma negocierilor purtate după protestele din anul 2023.
Potrivit liderilor sindicali, schimbările nu reprezintă doar modificări tehnice, ci influențează direct veniturile personalului din învățământ.

Noua lege a salarizării i-ar putea aduce probleme lui Bolojan
Juriștii confederației Cartel Alfa au afirmat, pentru Jurnalul, că acțiunile actualului Executiv, în special cele ale premierului Ilie Bolojan, ar putea fi încadrate la infracțiunea de abuz în serviciu.


„Cu siguranță poate fi acuzat de abuz în serviciu. Cartel Alfa poate depune o plângere, dar constatarea o va face judecătorul. Abuzul în serviciu reprezintă fapta unui funcționar public care, în exercitarea atribuțiilor sale, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește defectuos, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor legitime ale unei persoane - Articolul 297 din Noul Cod Penal. Se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani, alături de interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică”, a explicat unul dintre juriștii confederației, pentru Jurnalul.

Potrivit reprezentanților Cartel Alfa, dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, există posibilitatea ca acesta să fie contestat ulterior în instanță și la Curtea Constituțională.


[caption id="attachment_4608889" align="alignnone" width="2197"] Guvernul României / sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Profesorii susțin că proiectul modifică drepturile negociate după protestele din 2023
Federațiile sindicale din Educație afirmă că forma actuală a proiectului modifică o parte dintre drepturile salariale obținute în urma negocierilor purtate cu Guvernul după protestele profesorilor din 2023. Sindicaliștii susțin că, deși au existat discuții cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, modificările introduse ulterior nu răspund solicitărilor formulate de organizațiile reprezentative din sistem.
Liderii de sindicat afirmă că profesorii pierd o parte dintre beneficiile salariale negociate în urmă cu doi ani și cer refacerea proiectului înainte de adoptare. Ei reamintesc că, la finalul anului școlar 2022-2023, conflictul de muncă din Educație a fost stins după negocieri cu Guvernul, iar cadrele didactice au renunțat la declanșarea unei greve generale după obținerea unor angajamente privind salarizarea.
În același timp, reprezentanții sindicatelor arată că, ulterior, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Banca Mondială au criticat majorările salariale acordate în acel moment personalului din învățământ, observații care au fost incluse în raportul OCDE publicat în 2024.
Sindicaliștii consideră că actualul proiect reflectă inclusiv aceste recomandări și că efectele se vor resimți în veniturile profesorilor.
BNS contestă fundamentarea proiectului pentru noua lege a salarizării
Blocul Național Sindical se numără printre organizațiile care solicită retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare a noii legi a salarizării.
Reprezentanții BNS susțin că au analizat documentele care au stat la baza proiectului, inclusiv materialele transmise de Banca Mondială, și afirmă că legea conține probleme de fundamentare și de construcție.
Potrivit organizației, aplicarea prevederilor în forma actuală ar putea produce efecte financiare mai mari decât pierderea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), estimate la aproximativ 750 de milioane de euro în cazul neîndeplinirii jalonului privind reforma salarizării.
Sindicaliștii consideră că impactul noii legi asupra bu...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Ilie-Bolojan-3-1-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Raportul BNR arată că litigiile generate de amenzile Consiliului Concurenței vor aduce pierderi colosale]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/raportul-bnr-arata-ca-litigiile-generate-de-amenzile-consiliului-concurentei-vor-aduce-pierderi-colosale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/raportul-bnr-arata-ca-litigiile-generate-de-amenzile-consiliului-concurentei-vor-aduce-pierderi-colosale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Sistemul bancar din România s-ar putea confrunta cu turbulențe majore, mult mai grave decât sancțiunile financiare record încasate recent. Creditele calculate pe baza indicelui ROBOR riscă să genereze un val masiv de procese din partea clienților, avertizează Banca Națională a României (BNR) în cel mai recent Raport asupra stabilității financiare. Instituția subliniază că pierderile potențiale rezultate din aceste viitoare dispute juridice au capacitatea de a depăși cu mult valoarea amenzilor deja stabilite de autoritățile de reglementare.
Raportul BNR arată că litigiile generate de amenzile Consiliului Concurenței vor aduce pierderi colosale
Dincolo de această vulnerabilitate de natură juridică, banca centrală indică o serie întreagă de elemente de presiune care apasă asupra instituțiilor de credit din țară. Printre cele mai vizibile provocări se numără posibilitatea unei scăderi accentuate a calității portofoliilor de active, dar și volumul însemnat de împrumuturi acordate în valută către companiile din sectorul nefinanciar. La toate acestea se adaugă o serie de riscuri de ultimă generație, venite din zona transformărilor digitale, a vulnerabilităților de securitate cibernetică, a transformărilor climatice globale și a tensiunilor geopolitice actuale.
Impactul direct al deciziei Consiliului Concurenței
În acest peisaj deja complex, băncile comerciale urmează să suporte costuri substanțiale derivate din riscuri reputaționale și legale. Toate acestea își au originea în investigația și concluziile formulate de Consiliul Concurenței cu privire la modul în care a fost determinat indicele ROBOR. BNR atrage atenția că ecoul acestei acțiuni va reverbera puternic asupra întregului echilibru financiar național.

Contextul general este marcat de decizia din prima jumătate a anului 2026, când Consiliul Concurenței a penalizat un număr de zece instituții bancare cu o sumă cumulată de 3,73 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane euro. Sancțiunea a fost aplicată pentru încălcarea legislației interne din domeniul concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, autoritățile suspectând o coordonare concertată a comportamentului în cadrul procedurilor interne de fixare a indicelui de referință.
Clarificările solicitate de Banca Națională
Înainte ca hotărârea oficială a autorității de concurență să fie pusă la dispoziția publicului, Banca Națională a României a considerat necesar să intervină și să ceară o serie de explicații detaliate. Demersul a avut ca scop prevenirea instalării unei stări de confuzie generală, eliminarea unor așteptări nerealiste în piață sau evitarea lansării unor acuzații lipsite de fundament, factori care ar fi putut periclita direct stabilitatea sectorului.



În cuprinsul documentului de analiză publicat de banca centrală se menționează în mod expres necesitatea de a aduce lumină asupra câtorva aspecte esențiale:

„Pentru corecta informare a opiniei publice, este necesar să se clarifice în mod coerent: care sunt prevederile legale încălcate în condiţiile în care regulamentul şi normele pieţei monetare sunt considerate corecte şi respectate; cum poate fi interpretat drept comportament anticoncurenţial, un schimb de informaţii într-un cadru caracterizat prin reguli de transparenţă, precum şi cum se poate determina nivelul ROBOR presupus a fi corect, faţă de cel publicat”, se arată în raport.
Pericolul proceselor pe bandă rulantă
O îngrijorare majoră a băncii centrale este legată de posibilitatea ca amenda istorică să devină un catalizator pentru mii de procese deschise de persoanele fizice și juridice care dețin sau au deținut credite cu dobândă variabilă legată de ROBOR. Dimensiunea pierderilor financiare pentru bănci va depinde strict de metodologia prin care se va stabili presupusul prejudiciu adus debitorilor, existând un risc real ca facturile finale ale litigiilor să eclipseze valoarea amenzilor inițiale.
Consecințe severe pentru bugetul de stat și ratingul de țară
Toate aceste costuri de judecată și despăgubiri s-ar suprapune peste un context macrofinanciar de fond degradat, atât la nivel autohton, cât și pe plan global. Analiza BNR indică faptul că o acumulare concomitentă a tuturor acestor șocuri economice va pune o presiune financiară uriașă pe umerii băncilor.

„Cele două tipuri de costuri suplimentare menţionate s-ar adăuga costurilor aferente deteriorării cadrului macrofinanciar intern şi internaţional. Cumularea efectelor materializării tuturor acestor şocuri suprapuse ar însuma cheltuieli semnificative pentru instituţiile de credit.

Implicaţiile acestor scenarii merg dincolo de sectorul bancar, afectând atât încasările realizate de statul român din impozitul pe profitul bancar, cât şi avantajele asociate percepţiei externe asupra stabilităţii sectorului bancar, care până în prezent au avut efecte pozitive pentru ratingul suveran şi asupra costului asociat refinanţării datoriei publice. Totodată, nu trebuie minimizate efectele re...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/08/Banca-Nationala_BNR2_RzV-e1705084609713-1200x676.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Firmele care au accesat fonduri europene, vizate de controale ANAF. Facilitatea fiscală aflată în centrul disputei]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/firmele-care-au-accesat-fonduri-europene-in-vizorul-anaf-facilitatea-fiscala-aflata-in-centrul-disputei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/firmele-care-au-accesat-fonduri-europene-in-vizorul-anaf-facilitatea-fiscala-aflata-in-centrul-disputei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Mai multe companii care au accesat fonduri europene nerambursabile se confruntă cu verificări fiscale și decizii de impunere, după ce autoritățile au schimbat modul de interpretare a facilității privind scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Controversa vizează investițiile realizate cu ajutorul finanțărilor europene, în cazul cărora inspectorii fiscali consideră că facilitatea nu ar trebui aplicată pentru partea acoperită prin granturi. Reprezentanții mediului fiscal susțin însă că legislația nu stabilește o astfel de excludere, arată Economica.net. Potrivit Codului fiscal, profitul investit în anumite echipamente și programe informatice poate beneficia de scutire de impozit, dacă sunt respectate condițiile prevăzute de lege.
Firmele care au accesat fonduri europene, în atenția inspectorilor ANAF. Disputa privind profitul reinvestit și sursa finanțării
Diferențele de interpretare au apărut în cazul investițiilor finanțate parțial prin fonduri europene. În urma unor controale, inspectorii fiscali ar finrecalculat obligațiile de plată, considerând că avantajul fiscal nu se aplică pentru componenta finanțată prin fonduri nerambursabile, arată sursa.

Consultanții fiscali atrag atenția că normele de aplicare prevăd determinarea profitului reinvestit fără raportarea la modul în care au fost finanțate activele, iar această abordare a creat dispute între contribuabili și autorități.
Companiile reclamă schimbarea interpretării după efectuarea investițiilor
O parte dintre firme susțin că au realizat investițiile bazându-se pe prevederile fiscale existente și pe interpretările comunicate anterior de autorități, potrivit cărora facilitatea putea fi aplicată indiferent de sursa finanțării.

Noua abordare a dus, în unele cazuri, la stabilirea unor obligații suplimentare de plată pentru perioade fiscale anterioare, potrivit sursei. Pe lângă sumele principale, companiile pot ajunge să achite și dobânzi sau penalități calculate pentru intervalul trecut.
Penalitățile pot crește semnificativ valoarea sumelor cerute
Pentru obligațiile fiscale suplimentare stabilite în urma verificărilor, pot fi calculate accesorii precum dobânzi, penalități de întârziere sau penalități de nedeclarare, conform legislației fiscale.

Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că aceste costuri suplimentare pot pune presiune pe firme, în special pe întreprinderile mici și mijlocii care au realizat investiții importante prin programe cu finanțare europeană.
Camera Consultanților Fiscali a cerut clarificări
Camera Consultanților Fiscali a semnalat situația către Ministerul Finanțelor și ANAF, solicitând o interpretare unitară privind aplicarea facilității fiscale pentru profitul reinvestit.

Instituția a atras atenția asupra existenței unor abordări diferite între structurile fiscale și a cerut intervenția Comisiei Fiscale Centrale pentru clarificarea modului de aplicare a prevederilor.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/laptop-1200x749.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Schimbări pe piața valutară. Euro și aurul au scăzut, dolarul a urcat]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/schimbari-pe-piata-valutara-euro-si-aurul-au-scazut-dolarul-a-urcat.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/schimbari-pe-piata-valutara-euro-si-aurul-au-scazut-dolarul-a-urcat.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Banca Națională a României (BNR) a publicat luni, 6 iulie, noul curs valutar. Leul s-a apreciat în fața euro și a francului elvețian, însă a pierdut teren în raport cu dolarul american. Totodată, prețul gramului de aur a înregistrat o scădere.
Euro a coborât sub cotația de vineri
Potrivit cursului oficial publicat de BNR, un euro valorează luni 5,2317 lei, cu 0,57 bani mai puțin decât la finalul săptămânii trecute, când moneda europeană era cotată la 5,2374 lei.
Dolarul american a câștigat teren
[caption id="attachment_4673610" align="alignnone" width="1200"] Sursă foto: Freepik[/caption]

În schimb, dolarul american s-a apreciat în raport cu leul. Cursul oficial anunțat de BNR este de 4,5842 lei pentru un dolar, în creștere cu 0,81 bani față de cotația de vineri, de 4,5761 lei.

Și francul elvețian s-a depreciat în raport cu moneda națională. BNR a stabilit un curs de 5,6879 lei, cu 1,11 bani sub nivelul anterior, când un franc era cotat la 5,6990 lei.
Aurul s-a ieftinit
Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii. BNR a anunțat o cotație de 610,5409 lei, față de 613,8270 lei în ședința precedentă, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 3,29 lei pe gram.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Schimb-valutar-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ce fac românii în camerele de hotel. Obiceiurile care le dau cele mai mari bătăi de cap hotelierilor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ce-fac-romanii-in-camerele-de-hotel-obiceiurile-care-le-dau-cele-mai-mari-batai-de-cap-hotelierilor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ce-fac-romanii-in-camerele-de-hotel-obiceiurile-care-le-dau-cele-mai-mari-batai-de-cap-hotelierilor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Camere lăsate într-o stare care necesită curățenie suplimentară, persoane cazate fără să fie trecute în rezervare, obiecte dispărute și cereri greu de imaginat. Acestea sunt doar câteva dintre situațiile cu care se confruntă frecvent proprietarii de hoteluri și pensiuni din România, potrivit unui sondaj realizat de platforma Travelminit.
Camere murdare și persoane nedeclarate, cele mai frecvente probleme
Rezultatele cercetării arată că aproape patru din zece hotelieri spun că găsesc frecvent camere care necesită o curățenie suplimentară după plecarea turiștilor. În același timp, aproximativ o treime dintre proprietari afirmă că descoperă deseori că în camere sunt cazate mai multe persoane decât cele declarate la rezervare.

Una dintre cele mai frecvente situații este cea în care părinții nu declară copiii care îi însoțesc. Aproape 39% dintre hotelieri spun că întâlnesc frecvent câte un copil nedeclarat, în timp ce peste 15% au avut cazuri cu doi sau mai mulți copii neînregistrați în rezervare. De asemenea, peste 13% au descoperit și adulți cazați fără a fi declarați.
Check-in la ora 7 dimineața și 16 persoane într-o cameră pentru patru
Hotelierii spun că orele de check-in și check-out reprezintă cea mai frecventă sursă de dispute cu turiștii. Peste o treime dintre respondenți afirmă că oaspeții încearcă să negocieze programul după propriile reguli.

Sondajul scoate la iveală și unele solicitări neobișnuite. Printre acestea se numără cereri de cazare încă de la ora 7:00 dimineața, solicitarea ca o zi de cazare să însemne exact 24 de ore din momentul sosirii, indiferent de ora oficială de check-out, dar și încercarea de a caza 16 persoane într-o unitate destinată doar pentru patru oaspeți.

Unii turiști au cerut prelungirea gratuită a sejurului, au încercat să introducă în camere persoane care nu figurau în rezervare sau chiar le-au solicitat hotelierilor să intervină în conflicte cu persoane care nu aveau nicio legătură cu unitatea de cazare.
Mâncarea adusă din afară creează cele mai multe probleme
Potrivit cercetării, aducerea alimentelor și băuturilor în camere este un obicei foarte răspândit. Aproape 48% dintre hotelieri spun că acest lucru se întâmplă foarte des, iar alți 24% afirmă că se confruntă des cu această situație.

Consecințele sunt vizibile imediat după plecarea turiștilor. Proprietarii reclamă pete dificile de curățat, resturi alimentare uitate în camere, costuri mai mari pentru igienizare și, în unele cazuri, apariția insectelor.
Ce obiecte dispar cel mai des din camere
[caption id="attachment_4518043" align="alignnone" width="1200"] Sursa foto: freepik.com[/caption]

Prosoapele rămân, de departe, cele mai frecvent "uitate" în bagajele turiștilor. Pe lista obiectelor care dispar se mai află umerașele și vesela sau ustensilele de bucătărie.

Hotelierii spun însă că au întâlnit și situații greu de explicat. Printre obiectele dispărute se numără televizoare, uscătoare de păr, telecomenzi, cuverturi, perne decorative, tablouri, vaze, oale, cratițe, cuțite și chiar un topor pentru lemne.

Un proprietar a relatat că, după plecarea unor oaspeți, a descoperit că dozatoarele de gel de duș și săpun lichid fuseseră scoase din perete și golite complet.

Există însă și produse pe care turiștii le pot lua fără costuri suplimentare. Jumătate dintre hotelieri spun că articolele cosmetice de unică folosință, papucii de unică folosință și apa oferită gratuit în cameră pot fi luate în mod legal.
Despăgubiri pentru pagube și costuri tot mai mari
Peste un sfert dintre hotelieri spun că au fost nevoiți, în ultimul an, să ceară despăgubiri pentru daune provocate de turiști. Cele mai frecvente probleme sunt lenjeriile și prosoapele deteriorate, urmate de pereți pătați sau zgâriați și diverse obiecte sparte.

Dincolo de comportamentul turiștilor, proprietarii unităților de cazare spun că cea mai mare provocare a sezonului estival 2026 rămâne creșterea costurilor de funcționare. Aproape 45% dintre respondenți indică majorarea cheltuielilor operaționale drept principala problemă, în timp ce alții invocă așteptările tot mai ridicate ale clienților, concurența puternică și dificultățile generate de comportamentul unor turiști.

Sondajul a fost realizat de platforma de rezervări Travelminit, care reunește peste 9.000 de unități de cazare din România.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/apartament-regim-hotelier--1200x787.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Salariile intră în vizorul digitalizării fiscale. Ce s-ar putea schimba pentru angajatori]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/salariile-intra-in-vizorul-digitalizarii-fiscale-ce-s-ar-putea-schimba-pentru-angajatori.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/salariile-intra-in-vizorul-digitalizarii-fiscale-ce-s-ar-putea-schimba-pentru-angajatori.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Companiile ar trebui să acorde o atenție tot mai mare modului în care gestionează salariile și datele angajaților, în contextul în care procesul de digitalizare fiscală din România ar putea fi extins și asupra acestei zone. Specialiștii EY România spun că, deși în prezent nu există un proiect oficial privind raportarea standardizată a datelor salariale, direcția urmată de autorități indică faptul că această etapă ar putea deveni o realitate.

După introducerea sistemelor SAF-T, e-Factura și e-Transport, analiza EY România arată că activitatea de salarizare este următoarea zonă asupra căreia firmele ar trebui să își îndrepte atenția.

„După SAF-T, e-Factura şi e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de salarizare. Nu există astăzi un proiect SAF-P în România, dar direcţia digitalizării fiscale arată clar că datele salariale nu vor rămâne mult timp în afara radarului autorităţilor”, se arată în analiza semnată de Claudia Sofianu, Partener, People Advisory Services Leader, EY România.
România trece la verificări fiscale bazate pe date
Potrivit analizei, relația dintre contribuabili și administrația fiscală s-a schimbat radical în ultimii ani.

Implementarea SAF-T prin Declarația D406, introducerea e-Factura și e-Transport, precum și schimbul tot mai amplu de informații între instituțiile statului au mutat accentul de la simpla depunere a declarațiilor către verificarea automată a bazelor de date.

Specialiștii arată că autoritățile pot compara și verifica informațiile într-un timp mult mai scurt decât în trecut, iar această tendință este de așteptat să continue.
Ce este SAF-P și de ce este important
Analiza explică faptul că Standard Audit File – Payroll (SAF-P) este un standard elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care permite extragerea într-un format standardizat a datelor privind salarizarea din sistemele companiilor.

Dacă SAF-T vizează în principal informațiile contabile și fiscale, SAF-P ar extinde aceeași logică asupra datelor salariale.

Astfel, într-un asemenea sistem ar putea fi raportate informații privind angajații, veniturile, impozitul pe venit, contribuțiile sociale, beneficiile acordate, perioadele de plată și eventualele ajustări salariale.

Specialiștii subliniază însă că această zonă este mult mai sensibilă, deoarece intersectează fiscalitatea cu legislația muncii, sistemul de contribuții sociale, mobilitatea internațională a angajaților și politicile de resurse umane.
România are deja infrastructura necesară
Deși România nu a anunțat implementarea unui sistem SAF-P, EY consideră că există deja mai multe mecanisme care indică direcția în care se îndreaptă administrația fiscală.

Declarația 112 colectează lunar informații despre salarii și contribuții sociale, iar Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES) conține date despre contractele de muncă.

La acestea se adaugă SAF-T, e-Factura și e-Transport, care permit statului să coreleze informații provenite din surse diferite.

„Privite împreună, aceste sisteme arată că statul îşi construieşte treptat o capacitate mai mare de a corela informaţii din surse multiple”, arată analiza.
Specialiștii spun că problemele apar din cauza sistemelor diferite
EY atrage atenția că, în multe companii, salarizarea nu este gestionată într-un singur sistem informatic.

De regulă, există aplicații separate pentru pontaj, resurse umane, salarizare și contabilitate, iar diferențele dintre acestea pot deveni vizibile atunci când informațiile sunt extrase într-un format standardizat.

Într-un eventual sistem de tip SAF-P, vulnerabilitățile ar putea apărea în modul de încadrare a beneficiilor salariale, calculul contribuțiilor, tratamentul indemnizațiilor, gestionarea angajaților mobili sau reconcilierea datelor dintre departamentele financiar și resurse umane.
Costurile salariale, printre cele mai importante pentru companii
[caption id="attachment_4450720" align="alignnone" width="1200"] Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]

Potrivit analizei, salarizarea nu mai trebuie privită doar ca o operațiune administrativă.

Costurile cu personalul reprezintă unele dintre cele mai mari cheltuieli ale unei organizații și influențează direct contabilitatea, bugetele, fluxurile de numerar și controalele interne.

Pentru directorii financiari și managerii fiscali, calitatea datelor va deveni la fel de importantă ca interpretarea legislației.

„Pentru directorul de HR, concluzia este poate cea mai directă: digitalizarea fiscală ajunge inevitabil şi în zona oamenilor. Datele de HR nu mai sunt doar administrative. Ele devin date de conformare, date de risc şi date care influenţează experienţa angajaţilor”, susțin autorii analizei.

Specialiștii avertizează că o politică de beneficii implementată incorect în sistemele de salarizare sau un model de lucru insuficient documentat poate genera riscuri fiscale.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/05/angajat-munca-vechime-in-munca-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Statul atrage din nou bani de la populație. Ce sumă se poate câștiga din 10.000 de lei în titlurile Tezaur]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/statul-atrage-din-nou-bani-de-la-populatie-ce-suma-se-poate-castiga-din-10-000-de-lei-in-titlurile-tezaur.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/statul-atrage-din-nou-bani-de-la-populatie-ce-suma-se-poate-castiga-din-10-000-de-lei-in-titlurile-tezaur.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ministerul Finanțelor a anunțat lansarea unei noi ediții a Programului TEZAUR, disponibilă în perioada 6 iulie – 7 august 2026. Românii pot cumpăra titluri de stat cu scadențe de 1, 3 și 5 ani, iar dobânzile anuale ajung până la 7,15%. Veniturile obținute din aceste investiții sunt neimpozabile.

Românii pot investi din nou în titlurile de stat TEZAUR
O nouă ediție a Programului TEZAUR începe luni, 6 iulie, și se desfășoară până la 7 august 2026. Investitorii au la dispoziție titluri de stat cu maturități de un an, trei ani și cinci ani, pentru care sunt oferite dobânzi anuale de 6,25%, 6,75% și, respectiv, 7,15%.
Titlurile de stat au valoarea nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată. Sumele încasate din dobânzi nu sunt impozitate.
În cazul unei investiții de 10.000 de lei, câștigul anual este de 625 de lei pentru titlurile cu maturitate de un an, de 675 de lei pentru cele cu scadența de trei ani și de 715 lei pentru cele cu maturitatea de cinci ani.

Unde și în ce perioadă pot fi cumpărate titlurile de stat
Titlurile de stat pot fi achiziționate în perioada 6 iulie – 5 august 2026 prin platforma Ghișeul.ro. De asemenea, între 6 iulie și 6 august 2026, acestea sunt disponibile online pentru persoanele fizice înregistrate în Spațiul Privat Virtual (SPV), în cazul emisiunilor lansate prin unitățile Trezoreriei Statului.
Prin serviciul online, investitorii pot deschide un cont de subscriere la unitatea Trezoreriei Statului aleasă, pot subscrie titluri de stat TEZAUR și pot solicita viramentul banilor din contul de subscriere către un cont bancar.
Titlurile mai pot fi cumpărate între 6 iulie și 7 august 2026 de la sediile unităților Trezoreriei Statului. Totodată, acestea sunt disponibile prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A. în perioada 6 iulie – 6 august 2026 în mediul urban și între 6 iulie – 5 august 2026 în mediul rural.


[caption id="attachment_4660655" align="alignnone" width="2120"] Ministerul Finanțelor. Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
Ministerul Finanțelor a publicat și pașii pentru transferul banilor în contul bancar
Ministerul Finanțelor a anunțat că investitorii au la dispoziție un ghid dedicat transferului sumelor din contul de subscriere TEZAUR în contul bancar personal. Procedura presupune descărcarea formularului Ordin de plată multiplu electronic (OPME) de pe site-ul instituției, din secțiunea TEZAUR Online, și deschiderea acestuia exclusiv cu Adobe Acrobat Reader.
Ulterior, investitorii trebuie să completeze datele de identificare și IBAN-ul contului bancar în care doresc să fie virați banii, să calculeze suma finală prin scăderea comisionului de transfer – 0,51 lei pentru transferurile de până la 50.000 de lei sau 6 lei pentru sumele mai mari –, să valideze și să salveze documentul PDF inteligent, iar apoi să îl încarce în contul SPV folosind opțiunea „Depunere formulare”.
După transmiterea cu succes a documentului, transferul sumelor va fi procesat în cel mai scurt timp posibil.
În cadrul Programului TEZAUR, dobânda este plătită anual, la datele prevăzute în prospectul de emisiune. Totodată, titlurile de stat sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență. Investitorii pot face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni și își pot anula subscrierile numai pe durata perioadei de subscriere, prin depunerea unei cereri.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Bani-6-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Preț carburanți 6 iulie 2026. Cât costă benzina, motorina și un plin în România. Unde găsești cele mai mici prețuri]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/pret-carburanti-6-iulie-2026-cat-costa-benzina-motorina-si-un-plin-in-romania-unde-gasesti-cele-mai-mici-preturi.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/pret-carburanti-6-iulie-2026-cat-costa-benzina-motorina-si-un-plin-in-romania-unde-gasesti-cele-mai-mici-preturi.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Șoferii continuă să plătească sume ridicate pentru alimentarea mașinilor. Luni, 6 iulie 2026, benzina standard se vinde, în medie, cu 8,65 lei/litru, iar motorina standard a ajuns la 9,48 lei/litru, potrivit datelor centralizate la nivel național.

În aceste condiții, un plin de 50 de litri costă aproximativ 433 de lei pentru benzină și 474 de lei pentru motorină, în timp ce motorina premium a depășit pragul psihologic de 10 lei/litru.
Cât costă carburanții luni, 6 iulie
Potrivit monitorizării realizate în 1.671 de stații Petrom, OMV, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar și Gazprom, prețurile medii la nivel național sunt următoarele:

-benzină standard: 8,65 lei/litru;
-motorină standard: 9,48 lei/litru;
-GPL auto: 4,55 lei/litru;
-benzină premium: 9,30 lei/litru;
-motorină premium: 10,26 lei/litru.

La aceste valori, costul unui rezervor de 50 de litri este de aproximativ:

-433 de lei pentru benzină standard;
-474 de lei pentru motorină standard;
-228 de lei pentru GPL;
-465 de lei pentru benzină premium;
-513 lei pentru motorină premium.

Prețurile sunt actualizate permanent și pot suferi modificări pe parcursul aceleiași zile, în funcție de politica fiecărei stații de alimentare.
Unde este cea mai ieftină benzină și motorină din România
Luni, cea mai mică valoare pentru benzina standard a fost identificată la stația RST de pe Șoseaua Găești–Târgoviște, în municipiul Târgoviște, unde litrul costă 8,49 lei.

Cea mai ieftină motorină este comercializată la stația Dacma din Lungulețu, județul Dâmbovița, la 8,98 lei/litru.

La aceste prețuri, un plin de 50 de litri ajunge la:

-aproximativ 425 de lei pentru benzină;
-aproximativ 449 de lei pentru motorină.

Diferența dintre cel mai mic preț al motorinei și media națională este de aproximativ 50 de bani pe litru, ceea ce înseamnă o economie de circa 25 de lei la un singur plin.

Platformele de monitorizare a prețurilor avertizează că pot exista diferențe de un ban între valorile afișate în aplicații și cele de la pompă, în funcție de momentul actualizării datelor.
Cât costă carburanții în București
În Capitală, cea mai ieftină benzină standard costă 8,62 lei/litru, iar motorina standard pornește de la 9,44 lei/litru.

Cele mai mici prețuri sunt afișate în mai multe stații Petrom, inclusiv la cea de pe strada Barbu Văcărescu nr. 78.

GPL-ul poate fi cumpărat de la 4,52 lei/litru, la o stație Lukoil din zona Aeroportului Băneasa.

La aceste tarife, un plin de 50 de litri costă aproximativ:

-431 de lei pentru benzină;
-472 de lei pentru motorină;
-226 de lei pentru GPL.

În funcție de companie, benzina standard este comercializată în București între 8,62 și 8,68 lei/litru, iar motorina între 9,44 și 9,50 lei/litru.
Cluj-Napoca rămâne orașul cu cele mai mici prețuri dintre marile centre urbane
Dintre cele mai importante orașe monitorizate, Cluj-Napoca continuă să ofere cele mai mici prețuri la pompă.

La stația DHR de pe strada Frunzișului nr. 83, benzina standard costă 8,59 lei/litru, iar motorina 9,39 lei/litru. GPL-ul pornește de la 4,49 lei/litru.

Astfel, un plin de 50 de litri costă aproximativ:

-430 de lei pentru benzină;
-470 de lei pentru motorină;
-225 de lei pentru GPL.
Situația în Constanța, Timișoara, Iași și Brașov
În Constanța, benzina standard începe de la 8,62 lei/litru, iar motorina de la 9,44 lei/litru, cele mai mici tarife fiind afișate în stațiile Petrom. GPL-ul poate fi cumpărat de la 4,54 lei/litru.

În Timișoara, cele mai mici prețuri sunt similare: 8,62 lei/litru pentru benzină și 9,44 lei/litru pentru motorină. Media locală este ușor peste cea națională, de 8,68 lei pentru benzină și 9,49 lei pentru motorină.

În Iași, benzina standard pornește de la 8,62 lei/litru, motorina de la 9,44 lei/litru, iar GPL-ul de la 4,56 lei/litru.

La Brașov, șoferii găsesc aceleași prețuri minime pentru benzină și motorină, în timp ce GPL-ul este disponibil de la 4,52 lei/litru.
Motorina premium a depășit 10 lei pe litru
Unul dintre cele mai importante praguri depășite în această perioadă este cel al motorinei premium, care a ajuns la 10,26 lei/litru în medie la nivel național.

Pentru șoferii care folosesc acest tip de carburant, alimentarea unui rezervor de 50 de litri înseamnă o cheltuială de aproximativ 513 lei, cea mai ridicată dintre toate tipurile de combustibil disponibile pe piață.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Carburanti-4-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[UE încearcă să reducă întârzierile de pe aeroporturi cauzate de noul sistem biometric]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ue-incearca-sa-reduca-intarzierile-de-pe-aeroporturi-cauzate-de-noul-sistem-biometric.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ue-incearca-sa-reduca-intarzierile-de-pe-aeroporturi-cauzate-de-noul-sistem-biometric.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Comisia Europeană va iniția noi discuții cu statele membre ale UE pentru a preveni întârzierile majoredin aeroporturi  generate de noul sistem de control la frontieră (Entry/Exit System – EES) în perioada de vârf a vacanțelor de vară, potrivit Politico.

Noul sistem de control din aeroporturi produce întârzieri
Noul sistem, care impune amprentarea și fotografierea călătorilor din afara UE în locul ștampilei tradiționale pe pașaport, a fost conceput pentru a crește securitatea frontierelor și a combate criminalitatea și depășirea termenului de ședere.
Totuși, implementarea sa a provocat cozi lungi și frustrare pe numeroase aeroporturi europene.
Într-o scrisoare trimisă vineri, comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner, a transmis directorilor de aeroporturi și companiilor aeriene că sistemul EES urmărește „să ne mențină cetățenii în siguranță, fără disconfort inutil pentru vizitatorii din afara spațiului Schengen”.

Asociațiile din aviație critică noul sistem
Asociațiile din industria aviatică, inclusiv Airlines for Europe și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), au trimis o scrisoare Comisiei Europene exprimându-și îngrijorarea gravă față de timpii lungi de așteptare la frontieră.
Deși Comisia a negat anterior probleme majore, președinta Ursula von der Leyen a recunoscut vineri că „probleme tehnice” necesită eforturi semnificative pentru a fi rezolvate.
„Sistemul EES funcționează bine în majoritatea statelor membre și pe majoritatea aeroporturilor UE”, a declarat Brunner, dar a recunoscut că „pasagerii sunt nevoiți să aștepte mai mult la anumite destinații”, atribuind acest lucru „personalului insuficient sau lipsei de infrastructură adecvată”.


[caption id="attachment_4711891" align="alignnone" width="2124"] calatori aeroport / sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Statele membre pot suspenda noul sistem pe aeroporturi
Statele membre pot suspenda temporar colectarea datelor biometrice pentru a accelera procesul. Comisia Europeană promite acum „eforturi suplimentare” pentru a ajuta țările care se confruntă încă cu probleme.
De la lansarea sistemului EES în octombrie 2025, 43.728 de persoane au fost oprite de la intrarea în UE pentru încălcarea regulilor. Dintre acestea, 16.383 călătoreau fără justificare suficientă, 8.739 riscau să depășească durata legală de ședere, iar peste 400 încercau să treacă frontiera cu documente false.
Sistemul a devenit obligatoriu pentru toți călătorii non-UE începând cu 10 aprilie. Autoritățile europene speră ca, prin dialog și măsuri concrete, să evite un val de nemulțumiri în această vară.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/aeroport-1-1200x753.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[80% dintre români spun că statul se mișcă prea încet cu digitalizarea]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/80-dintre-romani-spun-ca-statul-se-misca-prea-incet-cu-digitalizarea.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/80-dintre-romani-spun-ca-statul-se-misca-prea-incet-cu-digitalizarea.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Digitalizarea continuă să fie privită favorabil de majoritatea românilor, însă ritmul în care instituțiile publice implementează servicii digitale este considerat insuficient. Un sondaj realizat de AtlasIntel arată că 75,4% dintre respondenți apreciază că digitalizarea este „benefică” sau „foarte benefică”, în timp ce 81,6% cred că statul român avansează mult prea lent în acest proces.

Digitalizarea, văzută ca un lucru bun
Datele indică însă și o schimbare de percepție față de cercetarea anterioară. Ponderea celor care privesc digitalizarea într-o lumină negativă a crescut de la 4,2% în martie 2026 la 11,2% în iunie, evoluție interpretată de autorii studiului drept un semnal că sprijinul populației pentru transformarea digitală trebuie susținut prin măsuri concrete și rezultate vizibile.
În toate cele trei valuri ale cercetării – noiembrie 2025, martie 2026 și iunie 2026 – aproximativ opt din zece români au declarat că digitalizarea administrației publice avansează „lent” sau „foarte lent”, cu procente de 84,3%, 86,6% și 81,6%.
Totodată, doar 8,6% dintre respondenți consideră că România este în prezent „destul de” sau „foarte” digitalizată.
Percepția generală s-a modificat însă ușor, trecând de la ideea că țara este „puțin digitalizată”, exprimată de 51,8% dintre respondenți în noiembrie 2025, la cea de „parțial digitalizată”, indicată de 40,8% în iunie 2026.

Tot mai mulți români s-au săturat de birocrația stupidă
Sprijinul pentru eliminarea drumurilor la ghișeu este tot mai mare. Dacă în noiembrie 2025 această variantă era susținută de 68,7% dintre respondenți, în iunie 2026 procentul a ajuns la 77,5%, după un vârf de 82,3% înregistrat în martie.
Obiceiurile românilor confirmă această tendință. Aproximativ 88% preferă programările online la spitalele de stat, iar 82% aleg soluțiile digitale pentru obținerea documentelor de la primărie sau pentru plata taxelor.


[caption id="attachment_4512391" align="alignnone" width="1526"] Ghișeu/Sursa foto: www.literparc.ro/[/caption]
În schimb, cumpărarea bunurilor de folosință îndelungată rămâne domeniul în care experiența fizică este favorizată, 74% dintre respondenți preferând în continuare achizițiile tradiționale.
În ceea ce privește riscurile, accesul neautorizat la datele personale rămâne principala preocupare. Acest pericol este indicat de 56,9% dintre respondenți în martie 2026 și de 52,3% în iunie 2026.

Digitalizarea și alfabetizarea
Raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital arată că doar 31% dintre români dețin competențe digitale de bază. Cu toate acestea, percepția asupra propriilor abilități s-a îmbunătățit: procentul celor care își evaluează competențele drept „scăzute” sau „foarte scăzute” a coborât de la 19,1% în noiembrie 2025 la 10,1% în iunie 2026, în timp ce categoria celor cu un nivel „mediu” a crescut de la 41,1% la 44,4%.
Diferențele dintre generații și mediile de rezidență rămân însă semnificative. Rata de utilizare a serviciilor publice digitale ajunge la 96% în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, comparativ cu doar 48,2% în cazul persoanelor de peste 70 de ani. De asemenea, utilizarea este de 90% în mediul urban, față de 61,5% în mediul rural.
Sondajul AtlasIntel, realizat pentru Edge Institute, a fost efectuat pe un eșantion de 2.002 respondenți, în perioada 17–21 iunie 2026. Analiza include și rezultatele valurilor anterioare din noiembrie 2025, cu 2.250 de respondenți, și martie 2026, cu 2.325 de respondenți. Marja de eroare este de +/-2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/Digitalizare-1200x800.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Misterul marilor absențe de la Cupa Mondială. De ce India, Bangladesh sau China nu reușesc să ajungă la turneul final]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/misterul-marilor-absente-de-la-cupa-mondiala-de-ce-india-bangladesh-sau-china-nu-reusesc-sa-ajunga-la-turneul-final.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/misterul-marilor-absente-de-la-cupa-mondiala-de-ce-india-bangladesh-sau-china-nu-reusesc-sa-ajunga-la-turneul-final.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[De ce țări cu sute de milioane de locuitori nu ajung la Cupa Mondială de fotbal, au încercat să explice specialiștii consultați de BBC. Motivele însă i-au surprins și pe experți.
Oamenii din țările absente de la Cupa Mondială se bucură, totuși, de fotbal
Pe 17 iunie, la mulțimea numeroasă de fani, când starul argentinian Lionel Messi a marcat primul său gol la Cupa Mondială FIFA 2026, pasând cu ușurință mingea pe lângă portarul algerian, a fost haos. Dar niciun argentinian nu era în mulțime: fanii care săreau - mulți dintre ei purtând faimosul tricou albiceleste (alb și albastru-cer) - erau localnici la una dintre numeroasele petreceri în aer liber din capitala Bangladeshului, Dhaka.

Orașe din India și Indonezia au găzduit, de asemenea, adunări stradale la fel de pasionate. Messi și compatrioții săi au fost adoptați de acești fani, în parte pentru că propriile națiuni nu au reușit în mod repetat să se califice la Cupa Mondială.

Dintre cele mai populate 10 țări din lume, doar două au ajuns la turneul actual (Statele Unite și Brazilia). Alte două (Rusia și Nigeria) au apărut la mai multe turnee anterioare.

China și Indonezia au participat o singură dată la cel mai popular eveniment sportiv de pe planetă.

India (cea mai populată națiune din lume), Bangladesh, Etiopia și Pakistan au visat până acum doar să se alăture petrecerii - deși India s-a calificat tehnic la Cupa Mondială din Brazilia din 1950, dar s-a retras cu mai puțin de o lună înainte de începerea turneului.
De ce nu ajung la Cupa Mondială țări atât de mari
„Este pur și simplu inacceptabil ca o țară cu milioane de fani ai fotbalului să rămână atât de mult în urmă în fotbal”, a declarat pentru BBC Audite Karim, renumitul actor, scriitor și fan al fotbalului din Bangladesh.

Așadar, de ce mărimea populației este un indicator atât de slab al succesului în fotbal?

În teorie, cu cât populația unei anumite țări este mai mare, cu atât există mai mulți sportivi potențiali de recrutat.

Șapte din cele opt națiuni care au câștigat vreodată Cupa Mondială (Argentina, Brazilia, Anglia, Franța, Germania, Italia și Spania) au populații relativ mari.

Singura excepție este Uruguay - dar vom reveni cu mai multe despre ele mai târziu...
Fotbalul funcționează ca economia
Cu toate acestea, dimensiunea populației este doar unul dintre numeroșii factori importanți, explică academicianul și economistul britanic Stefan Szymanski.

„Fotbalul este foarte similar cu modul în care funcționează economiile naționale. Pentru ca acestea să prospere, ai nevoie de oameni. Dar apoi ai nevoie și de capital și infrastructură”, spune Szymanski, coautor al cărții Soccernomics, o carte de succes care analizează date pentru a examina succesul și eșecul sportiv.

„În fotbal, asta înseamnă facilități de antrenament și posibilitatea de a găsi talente.”

Szymanski observă că marea majoritate a națiunilor fotbalistice de succes au un alt numitor comun: bogăția.

În Soccernomics, Szymanski și co-autorul Simon Kuper au descoperit că țările au nevoie de obicei de „un venit mediu anual minim pe cap de locuitor de 15.000 de dolari pentru a câștiga ceva”.

Însă Brazilia și Argentina, al căror venit mediu pe cap de locuitor este mult sub acest prag, au câștigat împreună opt titluri de Cupă Mondială.
Experiența contează și la fotbal
Acest lucru, potrivit economistului britanic, arată importanța celui de-al treilea factor: know-how-ul.

„Și asta vine odată cu experiența. Națiunile care au câștigat vreodată Cupa Mondială sunt cele care au dominat jocul acum 100 de ani, înainte de sfârșitul colonialismului.”

În termeni simpli, națiunile cu fotbal de succes, inclusiv cele cu participare regulată la turnee precum Cupa Mondială, sunt și cele care au jucat mai multe meciuri de-a lungul istoriei lor, în special în regiuni cu niveluri mai ridicate de competitivitate, cum ar fi America de Sud și Europa.

Acest lucru ajută la explicarea, de exemplu, a motivului pentru care Uruguay, o națiune sud-americană cu 3,5 milioane de locuitori, a reușit să câștige două Cupe Mondiale (1930 și 1950). Primul meci internațional al echipei La Celeste - o înfrângere cu 6-0 în fața Argentinei - a avut loc în 1902, cu 12 ani înainte ca Brazilia să joace primul său meci la nivel de reprezentativă.

Națiunile africane și sud-asiatice, care există de mult mai puțin timp sau în care fotbalul s-a dezvoltat mai târziu, au trebuit să depună eforturi mari pentru a recupera terenul pierdut.

Unele au ieșit în evidență: Marocul, care a devenit independent de Spania și Franța în 1956, a devenit singura națiune africană care a ajuns vreodată într-o semifinală a Cupei Mondiale din Qatar 2022. Coreea de Sud a devenit singura națiune asiatică care a terminat vreodată în primele patru locuri, fiind co-gazdă în 2002.

[caption id="attachment_4698729" align="alignnone" width="1272"] Cupa Mondială 2026. Sursă foto: Facebook[/caption]
Țările care ratează mereu Cupa Mondială au ceva diferit
„Dar ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Cupa-Mondiala--1200x777.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Administrația Trump lansează conturile de investiții pentru copii. Fiecare nou-născut eligibil va primi 1.000 de dolari de la stat]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/administratia-trump-lanseaza-conturile-de-investitii-pentru-copii-fiecare-nou-nascut-eligibil-va-primi-1-000-de-dolari-de-la-stat.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/administratia-trump-lanseaza-conturile-de-investitii-pentru-copii-fiecare-nou-nascut-eligibil-va-primi-1-000-de-dolari-de-la-stat.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Administrația președintelui american Donald Trump lansează sâmbătă programul Trump Accounts, una dintre cele mai importante inițiative economice promovate în actualul mandat. Începutul proiectului coincide cu startul oficial al manifestărilor dedicate împlinirii a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Statelor Unite.

Ce prevede programul lansat de Trump
Noul program prevede acordarea unui cont de investiții finanțat de stat cu 1.000 de dolari pentru fiecare copil cetățean american născut în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2028. Autoritățile susțin că măsura urmărește să încurajeze economisirea și investițiile încă din primii ani de viață, dar și să dezvolte educația financiară a viitoarelor generații.
Conturile vor fi deschise gratuit și vor putea primi contribuții suplimentare de până la 5.000 de dolari pe an, înainte de impozitare. Sumele vor putea fi depuse de părinți, rude, angajatori sau organizații caritabile.
Fondurile vor fi investite automat într-un fond index care urmărește evoluția bursei americane, iar beneficiarii vor prelua controlul asupra conturilor la împlinirea vârstei de 18 ani, moment în care vor putea retrage banii sau vor putea continua investițiile. Câștigurile vor fi impozitate în momentul retragerii.

Cine se va ocupa de investiții
În prima etapă, toate contribuțiile vor fi direcționate către State Street SPDR Portfolio S&P 500 ETF, urmând ca ulterior programul să includă și fonduri administrate de BlackRock și Vanguard, care oferă expunere diversificată pe piața americană de acțiuni.
Potrivit estimărilor publicate de autorități, un copil care beneficiază de contribuția inițială de 1.000 de dolari și de depuneri anuale de 5.000 de dolari ar putea acumula aproximativ 271.000 de dolari până la vârsta de 18 ani. Dacă investițiile sunt menținute până la 55 de ani, valoarea contului ar putea ajunge la aproximativ 13 milioane de dolari, pe baza randamentelor istorice ale indicelui S&P 500, deși rezultatele vor depinde de evoluția piețelor financiare.


[caption id="attachment_4659773" align="alignnone" width="2452"] copii / sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Programul beneficiază și de sprijinul unor companii importante din sectorul privat. Visa, Dell, Comcast și producătorul de cipuri Micron au anunțat contribuții suplimentare sau programe de cofinanțare pentru copiii angajaților. Micron a promis o investiție totală de 250 de milioane de dolari, iar Morgan Stanley și Goldman Sachs au anunțat că vor dubla contribuția federală pentru copiii eligibili ai propriilor angajați.

Programul lui Trump, administrat de Trezorerie
Administrarea programului lui Trump va reveni Departamentului Trezoreriei, în colaborare cu platforma de brokeraj Robinhood și banca BNY, responsabile de gestionarea conturilor și a investițiilor. Totodată, autoritățile au avertizat familiile să fie vigilente în fața tentativelor de fraudă și au publicat recomandări pentru identificarea eventualelor escrocherii.
Susținătorii proiectului consideră că acordarea unui capital inițial le oferă tuturor copiilor șansa de a participa la creșterea economiei americane și reduce barierele în calea economisirii pe termen lung. În schimb, criticii susțin că avantajele cele mai mari vor reveni familiilor care își permit să contribuie constant cu sume suplimentare și angajaților companiilor care oferă contribuții echivalente.
Potrivit datelor preliminare ale autorităților americane, aproximativ 3,6 milioane de copii s-au născut în Statele Unite în 2025 și vor putea beneficia de contribuția federală de 1.000 de dolari, dacă îndeplinesc condițiile programului.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Trump-1-1200x1022.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Valul de căldură pune sub presiune rețeaua electrică din SUA. Cel mai mare operator ia măsuri de urgență]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/valul-de-caldura-pune-sub-presiune-reteaua-electrica-din-sua-cel-mai-mare-operator-ia-masuri-de-urgenta.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/valul-de-caldura-pune-sub-presiune-reteaua-electrica-din-sua-cel-mai-mare-operator-ia-masuri-de-urgenta.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Operatorul rețelei electrice PJM Interconnection, care furnizează energie pentru cea mai mare parte a Coastei de Est și a regiunii Midwest din Statele Unite, a activat sâmbătă măsuri speciale de urgență pentru reducerea consumului de electricitate, în contextul temperaturilor extreme care au împins cererea aproape de niveluri istorice, potrivit EnergyNewsBeat.

Rețeaua electrică din SUA, sub presiunea valului de căldură
Măsurile îi vizează atât pe marii consumatori industriali, cât și pe gospodăriile înscrise în programe prin care primesc compensații financiare în schimbul reducerii obligatorii a consumului în perioade critice pentru sistemul energetic.
Potrivit operatorului, decizia are scopul de a crește rezervele de energie disponibile și de a evita eventuale întreruperi ale alimentării în intervalul de vârf al consumului, estimat în jurul orei 18:00, ora locală.
Totodată, PJM a informat operatorii rețelelor electrice învecinate, inclusiv din New York și din regiunea Midwest, că exporturile de energie electrică ar putea fi limitate temporar, astfel încât fiecare sistem să își poată adapta planurile de funcționare.

Temeri că ar putea apărea pene de curent
Rețeaua administrată de PJM alimentează cu energie aproximativ 67 de milioane de persoane din statele de pe Coasta de Est, regiunea Mid-Atlantic, sudul Statelor Unite și Washington D.C.
Presiunea asupra sistemului era deja ridicată înainte de actualul val de căldură, pe fondul creșterii accelerate a consumului provocate de dezvoltarea centrelor de date dedicate inteligenței artificiale și de extinderea utilizării vehiculelor electrice.


[caption id="attachment_4556517" align="alignnone" width="1200"] Energie electrică. Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
În ultimele zile, operatorul a intensificat gradual măsurile de economisire a energiei, după ce cererea s-a apropiat de recordul absolut de 165,6 gigawați, stabilit în urmă cu 20 de ani.
Joi seară, când consumul a atins aproximativ 163 gigawați, sistemul s-a confruntat cu o reducere bruscă a capacității de producție, ceea ce a impus pornirea unor centrale electrice de rezervă alimentate cu combustibili fosili, considerabil mai costisitoare. Cu toate acestea, nu au fost raportate pene de curent.

Rețeaua electrică e suprasolicitată
Specialiștii subliniază că nivelul real al consumului ar fi fost chiar mai mare dacă nu ar fi fost activate programele de reducere voluntară a cererii, prin care consumatorii sunt recompensați financiar pentru diminuarea utilizării energiei în perioadele de vârf.
Avertizările privind temperaturile extreme rămân în vigoare cel puțin până sâmbătă în întreaga zonă acoperită de PJM și până duminică în regiunile Mid-Atlantic și Dominion, unde este concentrat cel mai mare număr de centre de date din lume.
Tensiunea din sistem s-a reflectat și în piața energiei electrice. În cursul acestei săptămâni, prețurile spot au depășit 2.500 de dolari pe megawatt-oră în regiunile cele mai afectate, comparativ cu aproximativ 40 de dolari pe megawatt-oră în condiții normale.

Potrivit analiștilor, această explozie a prețurilor este determinată în principal de congestionarea liniilor de înaltă tensiune și de costurile ridicate necesare pentru menținerea alimentării cu energie în perioadele de consum extrem.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/sunrise-7353342_1920-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Alertă în transporturi. Regia ROMATSA mai are fonduri doar pentru câteva săptămâni. Ce pregătește Guvernul]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/alerta-in-transporturi-regia-romatsa-mai-are-fonduri-doar-pentru-cateva-saptamani-ce-pregateste-guvernul.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/alerta-in-transporturi-regia-romatsa-mai-are-fonduri-doar-pentru-cateva-saptamani-ce-pregateste-guvernul.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Scenarii critice pentru controlul traficului aerian din România. Autoritățile de la București caută soluții urgente de finanțare după ce conturile regiei care gestionează spațiul aerian au devenit ținta unei dispute financiare majore. Blocajul a survenit în urma unei acțiuni juridice internaționale demarate de o mare companie farmaceutică împotriva statului român.
Alertă în transporturi. Regia ROMATSA mai are fonduri doar pentru câteva săptămâni. Ce pregătește Guvernul
Oficialii de la conducerea Ministerului Transporturilor au oferit primele clarificări cu privire la viitorul instituției care dirijează avioanele de linie. Într-o intervenție televizată, reprezentanții ministerului au explicat care sunt opțiunile executive luate în calcul dacă negocierile directe nu vor debloca fondurile necesare. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat ce se va întâmpla cu ROMATSA dacă nu se va ajunge la un acord cu Pfizer. Va primi bani de la buget, a spus Miruță. Declarația a fost făcută la Digi 24. Radu Miruță a fost întrebat despre criza de la ROMATSA.

Conform strategiei guvernamentale, se așteaptă o implicare directă a reprezentanților de la Finanțe pentru gestionarea directă a dialogului cu creditorii. Oficialii consideră că regia de transport este practic o victimă colaterală a unui diferend juridic mai amplu în care instituția în sine nu are nicio responsabilitate directă. „Ministrul de finanțe va purta discuții cu cei de la Pfizer. ROMATSA nu are decât o singură vină, că are bani în conturi”, a răspuns Miruță.

[caption id="attachment_4712347" align="alignnone" width="2048"] Sursa foto: Radu Miruţă/Facebook[/caption]
Cât timp mai poate funcționa regia de trafic aerian
Situația curentă pune presiune pe rezervele financiare existente ale operatorului aerian. Deși resursele actuale permit continuarea activității pe termen scurt, autoritățile recunosc că este nevoie de un deznodământ rapid pentru a evita un blocaj total al zborurilor civile din regiune. Ministrul interimar al Transporturilor a mai spus că „nu se poate ca ROMATSA să nu continue activitatea” explicând ce se va întâmpla în continuare. Potrivit lui Miruță, ROMATSA mai poate funcționa încă 6-8 săptămâni în actualele condiții. „Apoi, fie va primi bani de la buget, fie se va ajunge la o înțelegere cu Pfizer”, a precizat Radu Miruță.
Mecanismul prin care au fost blocate încasările din aviație
Problemele au ieșit la iveală după ce un organism european centralizat a pus în aplicare o decizie judecătorească ce vizează sume colosale datorate de autoritățile centrale din România. Banii cuveniți regiei românești sunt practic reținuți la sursă înainte de a mai ajunge în țară. ROMATSA a anunțat joi că a fost notificată de EUROCONTROL în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de compania Pfizer Romania SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de lei. Regia a explicat că nu este parte în litigiu, însă veniturile sale sunt afectate prin mecanismul de colectare administrat de EUROCONTROL.
Strategia juridică a Guvernului pe plan extern
Reacția de la vârful executivului nu a întârziat să apară. Echipa guvernamentală intenționează să folosească toate pârghiile legale internaționale pentru a suspenda această măsură care paralizează financiar una dintre cele mai importante regii strategice ale țării. Ulterior, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că România va contesta în Belgia măsura executării silite.

Demersul în instanțele belgiene va fi susținut de echipe de avocați specializați, în paralel cu încercarea de a stinge conflictul printr-o cale amiabilă cu reprezentanții corporației farmaceutice. „ROMATSA, împreună cu avocații Guvernului României, vor depune săptămâna viitoare o contestație în Belgia la această procedură de executare, pe de o parte, și, pe de altă parte, vom continua negocierile cu firma Pfizer în așa fel încât să putem găsi o soluție”, a declarat Ilie Bolojan.
Cum sunt afectate zborurile din spațiul aerian românesc
În ciuda incertitudinii financiare și a sumelor uriașe aflate în dispută, reprezentanții regiei dau asigurări ferme pasagerilor și companiilor aeriene. Toate rutele de zbor rămân deschise, iar siguranța pasagerilor este garantată la aceleași standarde stricte ca și până acum. În paralel, ROMATSA a transmis că activitatea operațională continuă fără probleme.

Mesajul oficial transmis de conducerea instituției arată că nicio cursă aeriană nu va suferi întârzieri sau anulări din cauza acestui litigiu financiar. „În acest moment, serviciile de navigație aeriană furnizate de ROMATSA se desfășoară în condiții normale, fără niciun impact asupra siguranței, continuității sau calității serviciilor de trafic aerian”, a anunțat regia prin intermediul unui comunicat.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/Romatsa-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Motorina s-a ieftinit. Cât costă acum litrul în marile rețele de carburanți]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/motorina-s-a-ieftinit-cat-costa-acum-litrul-in-marile-retele-de-carburanti.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/motorina-s-a-ieftinit-cat-costa-acum-litrul-in-marile-retele-de-carburanti.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Motorina s-a ieftinit vineri după-amiază în stațiile OMV Petrom, Rompetrol și MOL, la doar trei zile după scumpirea generată de expirarea perioadei legale de reducere a accizei. Reducerea este de 10 bani pe litru, în timp ce prețul benzinei a rămas neschimbat. Totodată, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a lucrat la o nouă schemă de plafonare a prețului motorinei.

Motorina, mai ieftină cu 10 bani pe litru în principalele rețele
Șoferii care alimentează cu motorină plătesc, începând de vineri după-amiază, cu 10 bani mai puțin pe litru în stațiile operate de OMV Petrom, Rompetrol și MOL. Reducerea apare la numai trei zile după ce aceleași companii au majorat prețul motorinei cu 36 de bani pe litru, ca urmare a expirării perioadei legale de reducere a accizei.
După această modificare, litrul de motorină standard costă 9,44 lei în stațiile Petrom și 9,50 lei în stațiile OMV, Rompetrol și MOL, potrivit datelor analizate de Profit.ro..
În schimb, benzina standard nu a înregistrat nicio modificare de preț. Aceasta se vinde în continuare cu 8,62 lei pe litru în stațiile Petrom și cu 8,68 lei pe litru în rețelele OMV, Rompetrol și MOL.


[caption id="attachment_4746045" align="alignnone" width="1280"] Bani. Sursă foto: Pixabay[/caption]
România a rămas sub media Uniunii Europene la prețurile carburanților
Datele analizate de Consiliul Concurenței arată că, pe cea mai mare parte a intervalului 1 martie – 30 iunie 2026, prețurile carburanților din România s-au situat sub media Uniunii Europene, atât în ceea ce privește prețurile finale, care includ taxele, cât și în cazul prețurilor fără taxe.
Potrivit acelorași date, la jumătatea lunii iunie, benzina din România avea un preț cu 7,2% mai mic decât media Uniunii Europene, iar motorina era cu 3,7% sub nivelul european.
Diferențele au fost și mai mari în cazul prețurilor fără taxe. Benzina era cu 15,1% sub media UE, iar motorina cu 8,3% mai ieftină. Astfel, România s-a numărat în luna iunie printre statele europene cu cele mai reduse prețuri fără taxe pentru carburanți, iar diferența față de media europeană a fost mai accentuată decât în perioadele obișnuite.

Evoluția prețurilor la motorina în Capitală
Datele privind evoluția prețurilor din București arată că reducerea de vineri s-a aplicat în principalele rețele de distribuție.
În stațiile Petrom, prețul motorinei a coborât de la 9,54 lei la 9,44 lei pe litru. În rețelele OMV, Rompetrol și MOL, litrul de motorină a ajuns la 9,50 lei, după ce anterior costa 9,60 lei.
În schimb, în stațiile Lukoil și Socar, prețurile au rămas neschimbate la 9,55 lei, respectiv 9,54 lei pe litru.

Guvernul ia în calcul o nouă schemă pentru prețul motorinei
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a lucrat la o nouă schemă de plafonare a prețului motorinei, care ar putea fi adoptată într-o sesiune extraordinară a Parlamentului dacă nu va fi constatată o scădere a prețurilor după încheierea conflictului din Golf.
Șeful Executivului a explicat că, odată cu încetarea schemei de plafonare, s-a încheiat și acțiunea militară din Golf, iar prețul barilului de petrol a revenit la nivelurile existente înaintea izbucnirii conflictului.
”Acest lucru nu s-a întâmplat însă și la motorină, care este combustibilul cel mai solicitat în această perioadă și încă avem un preț global al motorinei mai mare decât cel de dinainte”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a adăugat că, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții companiilor din domeniu, concluzia este că în perioada următoare ar urma să fie înregistrate noi scăderi ale prețurilor la motorină.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Pompa-carburanti-2-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[România, pe locul doi în UE la deficitul de cont curent. Datele publicate de Eurostat]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/romania-pe-locul-doi-in-ue-la-deficitul-de-cont-curent-datele-publicate-de-eurostat.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/romania-pe-locul-doi-in-ue-la-deficitul-de-cont-curent-datele-publicate-de-eurostat.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[România a încheiat perioada cu un deficit de 5,3 miliarde de euro, al doilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Grecia, a anunțat Eurostat în cadrul unui raport care arată datele privind contul curent al statelor membre în primul trimestru din 2026.

România, printre statele cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană
Datele publicate de Oficiul European de Statistică arată că România se numără printre statele membre care au raportat cele mai mari deficite de cont curent în primele trei luni ale anului.
Cu un deficit de 5,3 miliarde de euro, România ocupă locul al doilea în clasamentul european, după Grecia, care a înregistrat un deficit de 6,6 miliarde de euro.
În același clasament urmează Croația, cu un deficit de 3,4 miliarde de euro, și Bulgaria, cu 2,4 miliarde de euro.
Eurostat arată că zece state membre au raportat deficit de cont curent în primul trimestru din 2026, în timp ce alte 16 au înregistrat excedent. Pentru Franța nu au fost disponibile date.

Germania conduce clasamentul statelor cu excedent
La polul opus se află Germania, care a raportat cel mai mare excedent de cont curent din Uniunea Europeană, de 61,8 miliarde de euro.
Țările de Jos au înregistrat un excedent de 26,3 miliarde de euro, urmate de Irlanda, cu 17,4 miliarde de euro.
Pe lista statelor cu cele mai mari excedente se mai regăsesc Danemarca, cu 9,2 miliarde de euro, Spania, cu 8,9 miliarde de euro, Suedia, cu 8,8 miliarde de euro, și Austria, cu 7,3 miliarde de euro.


[caption id="attachment_4697765" align="alignnone" width="1920"] Euro. Sursă foto: Unsplsah[/caption]
Excedentul Uniunii Europene a crescut în primul trimestru
La nivelul Uniunii Europene, excedentul de cont curent a ajuns la 113,4 miliarde de euro în primul trimestru din 2026, echivalentul a 2,4% din PIB.
În trimestrul anterior, excedentul fusese de 99,2 miliarde de euro, reprezentând 2,1% din produsul intern brut. Comparativ cu ultimele trei luni din 2025, excedentul aferent schimburilor de bunuri a scăzut de la 89 miliarde la 66,7 miliarde de euro.
În schimb, excedentul din sectorul serviciilor a crescut de la 43,9 miliarde la 52,1 miliarde de euro.
În aceeași perioadă, soldul veniturilor primare a trecut de la un deficit de 4,3 miliarde de euro la un excedent de 25,3 miliarde de euro, în timp ce deficitul veniturilor secundare s-a adâncit de la 29,4 miliarde la 30,7 miliarde de euro.

Relațiile comerciale care au influențat soldul UE
Datele Eurostat arată că Uniunea Europeană a înregistrat cele mai mari excedente de cont curent în relația cu Regatul Unit, de 72,8 miliarde de euro.
Au mai fost raportate excedente în relația cu Elveția, de 38,7 miliarde de euro, Brazilia, de 11,1 miliarde de euro, Canada, de 10,1 miliarde de euro, Hong Kong, de 6,9 miliarde de euro, Rusia, de 3,5 miliarde de euro, și Japonia, de 3,2 miliarde de euro.
Cele mai mari deficite au fost consemnate în relația cu China, de 66,3 miliarde de euro, urmată de Statele Unite, cu 15,8 miliarde de euro, centrele financiare offshore, cu 1,5 miliarde de euro, și India, cu 1,1 miliarde de euro.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/euro-3-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cursul valutar pentru vineri, 3 iulie . Euro crește, dolarul scade. Surpriza vine de la aur]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cursul-valutar-pentru-vineri-3-iulie-euro-creste-dolarul-scade-surpriza-vine-de-la-aur.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cursul-valutar-pentru-vineri-3-iulie-euro-creste-dolarul-scade-surpriza-vine-de-la-aur.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Leul s-a depreciat ușor vineri în raport cu moneda europeană, potrivit cursului oficial publicat de Banca Națională a României (BNR). Un euro a fost cotat la 5,2374 lei, în creștere cu 0,0015 lei (0,03%) față de cotația de joi, de 5,2359 lei.

În schimb, moneda națională s-a apreciat în raport cu dolarul american. BNR a stabilit un curs de 4,5761 lei pentru un dolar, cu 0,0114 lei (0,25%) mai puțin decât în ședința precedentă, când acesta era cotat la 4,5875 lei.
Aurul s-a scumpit
Leul a câștigat ușor teren și în fața francului elvețian. Cursul oficial pentru această monedă a fost de 5,6990 lei, față de 5,6992 lei în ziua anterioară, ceea ce reprezintă o scădere de 0,0002 lei.

În ceea ce privește aurul, gramul s-a scumpit semnificativ. BNR a anunțat un preț de 613,8270 lei pentru un gram de aur, în creștere cu 13,7792 lei față de cotația precedentă, de 600,0478 lei. Acesta este cel mai important avans înregistrat dintre principalele repere publicate în cursul valutar de vineri.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/04/curs-valutar-1-1024x682.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Reducerea deficitului bugetar la 1,75% din PIB ar putea ține România departe de categoria „junk”, spun analiștii financiari]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/reducerea-deficitului-bugetar-la-175-din-pib-ar-putea-tine-romania-departe-de-categoria-junk-spun-analistii-financiari.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/reducerea-deficitului-bugetar-la-175-din-pib-ar-putea-tine-romania-departe-de-categoria-junk-spun-analistii-financiari.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Scăderea deficitului bugetar al României la 1,75% din PIB, echivalentul a 35,94 miliarde de lei, după primele cinci luni din 2026 este văzută de analiștii financiari drept unul dintre cele mai importante semnale pentru agențiile internaționale de rating.

Reducerea deficitului bugetar,argument puternic pentru menținerea României în categoria statelor recomandate investițiilor
În opinia acestora, evoluția reprezintă un argument puternic pentru menținerea României în categoria statelor recomandate investițiilor și evitarea unei retrogradări la nivelul „junk”.
Specialiștii atrag atenția că reducerea deficitului bugetar cu peste 40% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut trebuie susținută prin politici fiscale coerente și prin stabilitate politică, într-un context în care agențiile de rating urmăresc îndeaproape evoluția finanțelor publice.
Florian Libocor, membru fondator și fost președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), consideră că execuția bugetară din primele cinci luni ale anului este unul dintre cele mai importante criterii analizate de agențiile de rating.
„Trebuie să promovăm performanţa din primele cinci luni, reducerea deficitului la 1,75% este o performanţă, este singurul lucru pe care nu trebuie să nu uităm să-l punem pe masă. Suntem deasupra liniei de junk”, a declarat, joi, Florian Libocor, în cadrul unei conferințe organizate la Academia de Studii Economice din București.

Reducerea deficitului, mesaj pentru agențiile de rating
O opinie similară a exprimat și Adrian Codîrlaşu, președintele CFA România, care apreciază că evoluția principalilor indicatori macroeconomici transmite un semnal pozitiv investitorilor.
„În opinia mea, atât timp cât vedem indicatorii macro îmbunătăţindu-se, mă îndoiesc că vom fi retrogradaţi. E suficient să ne uităm la cum s-a redus deficitul bugetar, mai ales că mesajul dat de agenţiile de rating este de viitor, adică să arătăm că este sustenabilă acea reducere de deficit bugetar, este singurul lucru bun din economie. Agenţiile de rating sunt îngrijorate să nu vină cineva care să cheltuiască mai mult, atunci chiar riscăm să intrăm în junk”, a afirmat Adrian Codîrlaşu.


[caption id="attachment_4684639" align="alignnone" width="1242"] Adrian Codirlașu. Sursa foto: Facebook[/caption]
Deficitul, aproape la jumătate față de anul trecut
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, execuția bugetară la 31 mai s-a încheiat cu un deficit de 35,94 miliarde de lei, față de 64,23 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Veniturile totale ale statului au urcat la 279,49 miliarde de lei, în creștere cu 9,2%, în timp ce cheltuielile au totalizat 315,43 miliarde de lei, în scădere nominală cu 1,5%. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 16,7% la 15,3%.
În paralel, agenția de rating Moody’s a avertizat recent că instabilitatea politică și întârzierile în formarea unui guvern funcțional pot afecta procesul de consolidare fiscală și implementarea reformelor asumate prin PNRR. Instituția estimează că deficitul bugetar ar urma să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 și 5,9% în 2027, însă această traiectorie depinde de continuarea măsurilor de disciplină fiscală și de menținerea unui cadru politic stabil.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/01/deficit-1-e1693476553963-1024x577.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Poprire de peste 3,4 miliarde de lei asupra sumelor ROMATSA, în dosarul Pfizer. Regia spune că zborurile nu sunt afectate]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/poprire-de-peste-34-miliarde-de-lei-asupra-sumelor-romatsa-in-dosarul-pfizer-regia-spune-ca-zborurile-nu-sunt-afectate.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/poprire-de-peste-34-miliarde-de-lei-asupra-sumelor-romatsa-in-dosarul-pfizer-regia-spune-ca-zborurile-nu-sunt-afectate.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei popriri asigurătorii-executorii asupra sumelor colectate pentru serviciile de navigație aeriană, în cadrul unei proceduri de executare silită deschise de compania Pfizer România împotriva statului român. Regia precizează că nu este parte în litigiu, însă veniturile sale sunt vizate prin mecanismul de colectare administrat de organizația europeană.

Cum a ajuns ROMATSA în această situație
Potrivit unui comunicat al companiei, măsura a fost instituită la 30 iunie 2026 și vizează o creanță în valoare de 3.419.721.100,56 RON (principal şi dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18.564.777,07 EUR.
„ROMATSA a fost notificată de către EUROCONTROL cu privire la instituirea, la data de 30 iunie 2026, a unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie în cadrul unei proceduri de executare silită iniţiate de compania Pfizer Romania SRL împotriva statului român, pentru o sumă totală de 3.419.721.100,56 RON (principal şi dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18.564.777,07 EUR. Notificarea transmisă de EUROCONTROL vizează punerea în aplicare a obligaţiilor care îi revin acestei organizaţii în calitate de terţ poprit, conform procedurilor legale aplicabile, şi priveşte sumele pe care EUROCONTROL le colectează pentru furnizarea, de către ROMATSA, a serviciilor de navigaţie aeriană de rută”, transmite compania.

Este a treia situaţie de acest tip cu care se confruntă ROMATSA
Conform procedurii, EUROCONTROL trebuie să declare, în termen de 15 zile, sumele datorate statului român și să le indisponibilizeze temporar până la soluționarea litigiului. ROMATSA subliniază că nu are calitatea de parte în procesul dintre Pfizer și statul român.
„Notificarea primită reprezintă o etapă procedurală a unei executări silite care priveşte statul, nu regia, ale cărei venituri sunt însă afectate. Este a treia situaţie de acest tip cu care se confruntă ROMATSA prin intermediul mecanismului de colectare administrat de EUROCONTROL, după precedentele înregistrate în cauza Micula, în anii 2015 şi 2019. În acest context, ROMATSA a demarat de îndată toate măsurile necesare pentru protejarea intereselor instituţiei şi pentru clarificarea implicaţiilor juridice şi operaţionale ale acestei notificări”, arată instituția.


[caption id="attachment_4302451" align="alignnone" width="2048"] Sursa: arhiva EVZ[/caption]
Compania dă asigurări că zborurile nu sunt afectate
Regia anunță că a apelat la aceeași casă de avocatură din Belgia care a reprezentat-o în cazurile anterioare, pentru a analiza posibilitățile legale, inclusiv suspendarea executării. Totodată, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor au fost informate, iar în perioada următoare este programată o reuniune tehnică cu reprezentanții EUROCONTROL – Central Route Charges Office (CRCO).
ROMATSA dă asigurări că activitatea operațională nu este afectată.
„În prezent sunt analizate toate consecinţele juridice şi financiare ale acestei situaţii, împreună cu autorităţile competente şi cu asistenţa juridică de specialitate. În acest moment, serviciile de navigaţie aeriană furnizate de ROMATSA se desfăşoară în condiţii normale, fără niciun impact asupra siguranţei, continuităţii sau calităţii serviciilor de trafic aerian. ROMATSA va reveni cu informaţii suplimentare pe măsură ce situaţia va înregistra evoluţii relevante”, se mai arată în comunicat.
La începutul lunii aprilie, o instanță din Belgia a obligat România și Polonia să preia o livrare de vaccinuri anti-COVID produsă de Pfizer, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, România având de achitat aproximativ 600 de milioane de euro.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/Romatsa-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Peste 233 km de autostradă şi drum expres ar putea fi daţi în trafic până la sfârşitul anului]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/peste-233-km-de-autostrada-si-drum-expres-ar-putea-fi-dati-in-trafic-pana-la-sfarsitul-anului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/peste-233-km-de-autostrada-si-drum-expres-ar-putea-fi-dati-in-trafic-pana-la-sfarsitul-anului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Peste 230 de kilometri de autostradă sau drum expres ar putea fi inauguraţi până la finalul anului 2026, potrivit unui document de lucru al Ministerului Transporturilor. Calendarul depinde însă de finanţare, de ritmul lucrărilor şi de capacitatea constructorilor de a finaliza la timp şantierele cu restanţe.

Ce autostradă ar putea fi gata prima
Ionuţ Ciurea, reprezentant al Asociaţiei Pro Infrastructură, spune că cea mai clară şansă de a fi finalizată o au Centura Bucureştiului A0 şi o bună porţiune din Autostrada Moldovei, unde segmentul până la Bacău poate fi inaugurat până la finalul lunii august, iar alte bucăţi ar putea urma până la sfârşitul anului.
Conform documentului, până la finalul anului 2026 urmează a fi finalizate 15 porţiuni de autostradă şi drumuri expres care însumează 233,59 km de drum, un record pentru întreaga istorie a transportului din România.

Autostrada Moldovei

 	Focşani - Bacău, Lot 3 (Răcăciuni - Bacău) - un tronson de 21,52 km.
 	Focşani - Bacău, Lot 2 (Domneşti Târg - Răcăciuni). Tronsonul are o lungime de 25,50 km.
 	Bacău - Paşcani, Lot 1 (Bacău/Săuceşti - Trifeşti). Tronsonul are 30,3 km.
 	Bacău - Paşcani, Lot 2 (Trifeşti - Gherăeşti). Lungimea este de 18,99 km.
 	Bacău - Paşcani, Lot 3 (Mirceşti - Paşcani). Este un tronson de 28,09 km.

Centura Bucureşti
Autostrada de Centură Bucureşti, sector Centura Nord, lot 1. Tabelul menţionează un tronson de 17,5 km. 7. Autostrada de Centură Nord Bucureşti, A0 lot 3. Tronsonul are 8,6 km. 8. Autostrada de Centură Nord Bucureşti, A0 lot 4. Lungimea este de 4,47 km.

Autostrada Transilvania
Autostrada Transilvania - A3 Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea, sector 3A şi 3B. Tabelul indică subsecţiunile 3A2 Nădelu - Mihăeşti şi 3B1 Mihăeşti - Zimbor, cu o lungime totală de 24,58 km. 10. Lucrări de deviere a traseului pentru subseţiunea 3A2 Nădelu - Mihăeşti. Obiectivul este de 5,96 km. 11. A3, sector 3B, subseţiunea 3B2 Zimbor - Poarta Sălajului. Tronsonul are 12,24 km. 12. Nod Rutier Românaşi A3 - km 26, sector Poarta Sălajului - Nuşfalău. 13. A3, secţiunea 3C Suplacu de Barcău - Borş, subsecţiunea 3C1 Suplacu de Barcău - Chiribiş. Tronsonul menţionează 26,35 km.


[caption id="attachment_4728259" align="alignnone" width="1506"] Lucrări Autostrada Moldovei. Sursă foto: captură video[/caption]
Coridorul IV
Autostrada Sibiu - Piteşti, secţiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeş. Tabelul indică o lungime de 9,86 km.

Drum expres
Drum Expres Brăila - Galaţi. Obiectivul are 10,77 km.
Ionuţ Ciurea priveşte cu reţinere optimismul autorităţilor. „Dacă vorbim de inaugurare, obiectivul este, şi este fezabil cu greu, dar este fezabil să se deschidă A7 până la Bacău, la final de august”, spune Ciurea. El atrage atenţia şi asupra finanţării: „PNRR se termină în august. În PNRR este până la Bacău”.
Centura Capitalei şi Autostrada Transilvaniei rămân printre proiectele cu cele mai mari şanse de progrese vizibile în 2026, dar depind de mobilizarea constructorilor şi de soluţionarea problemelor tehnice.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Autostrada-A1-1200x670.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Autorizarea CCP contribuie la îndeplinirea unui obiectiv relevant în parcursul României către aderarea la OCDE]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/alexandru-petrescu-presedinte-asf-autorizarea-ccp-contribuie-la-indeplinirea-unui-obiectiv-relevant-in-parcursul-romaniei-catre-aderarea-la-ocde.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/alexandru-petrescu-presedinte-asf-autorizarea-ccp-contribuie-la-indeplinirea-unui-obiectiv-relevant-in-parcursul-romaniei-catre-aderarea-la-ocde.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[









„Am aprobat alături de colegii mei din Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, autorizarea societății CCP.RO BUCHAREST S.A. în calitate de Contraparte Centrală, un moment care schimbă în profunzime arhitectura pieței financiare”, a anunțat președintele ASF, Alexandru Petrescu.
Alexandru Petrescu, ASF: Piețele moderne au nevoie de infrastructuri solide
Pentru piața de capital din România, acest pas înseamnă mai mult decât validarea unei noi infrastructuri. Înseamnă consolidarea unui mecanism esențial de încredere, disciplină și reducere a riscurilor sistemice.

Piețele moderne au nevoie de infrastructuri solide, de mecanisme post-tranzacționare robuste și de instituții capabile să administreze riscul cu rigoare, predictibilitate și responsabilitate.

Contrapartea Centrală este un asemenea pilon. Aceasta așază între participanții la piață un cadru suplimentar de siguranță, crește reziliența activităților de post-tranzacționare și creează premisele pentru dezvoltarea unor instrumente financiare mai sofisticate, inclusiv a pieței derivatelor. Prin această autorizare, România intră în cercul restrâns al piețelor europene care dispun de o asemenea infrastructură autorizată potrivit standardelor EMIR – doar 12 state din Uniunea Europeană dețin astfel de instituții.
Autorizarea CCP.RO, prioritate pentru ASF
„Pentru ASF, autorizarea CCP.RO a fost una dintre prioritățile importante ale mandatului meu. Am accelerat, în limitele cadrului legal și cu respectarea deplină a exigențelor europene, un proces complex, tehnic și instituțional, care presupune analiză de risc, cooperare interinstituțională și responsabilitate față de stabilitatea pieței.

În acest demers, ASF a cooperat strâns cu Banca Națională a României și cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. Totodată, sprijinul Administrației Prezidențiale a avut o valoare instituțională importantă, prin susținerea consecventă a obiectivelor strategice care privesc modernizarea pieței financiare și parcursul european al României. Le mulțumesc tuturor instituțiilor implicate pentru profesionalism, dialog și contribuția adusă la finalizarea acestei etape.

Autorizarea Contrapărții Centrale are și o semnificație mai largă. Ea contribuie la îndeplinirea unui obiectiv relevant în parcursul României către aderarea la OCDE și transmite un semnal de maturitate instituțională, de predictibilitate și de aliniere la standardele economiilor dezvoltate”, mai spune șeful ASF.
Ce este CCP.RO
Trebuie spus însă că autorizarea CCP.RO este începutul unei noi etape. Operaționalizarea Contrapărții Centrale trebuie realizată cu aceeași exigență, prin respectarea strictă a condițiilor, recomandărilor și termenelor stabilite prin decizia de autorizare.

România are nevoie de o piață de capital capabilă să finanțeze economia reală, să ofere investitorilor instrumente moderne și să contribuie la o cultură financiară a responsabilității. Prin autorizarea Contrapărții Centrale, facem încă un pas important spre această maturitate instituțională.

În fond, o piață de capital devine puternică atunci când inspiră încredere. Iar încrederea se construiește prin reguli, competență, continuitate și instituții care își înțeleg rolul.









]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Alexandru-Petrescu-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Industria tutunului cere reguli previzibile la Bruxelles: Accent strategic pe impactul economic masiv din Uniunea Europeană]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/industria-tutunului-cere-reguli-previzibile-la-bruxelles-accent-strategic-pe-impactul-economic-masiv-din-uniunea-europeana.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/industria-tutunului-cere-reguli-previzibile-la-bruxelles-accent-strategic-pe-impactul-economic-masiv-din-uniunea-europeana.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Philip Morris International (PMI) a transmis o scrisoare oficială președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care solicită deschiderea unui dialog direct cu instituțiile de la Bruxelles și adoptarea unei abordări riguroase, „bazate pe dovezi”, în ceea ce privește reglementarea viitoare a produselor din tutun și nicotină.

Demersul strategic vine într-un moment de maximă intensitate politică în capitala Uniunii Europene, unde reevaluarea cadrului legislativ generează dezbateri ample. Publicații influente din spațiul european, precum Euractiv, analizează deja poziționările de forță ale marilor jucători industriali în raport cu noile inițiative executive ale UE. În documentul adresat Executivului European, PMI subliniază că intenția sa este de a dezvolta un parteneriat bazat pe „echitate, transparență și o abordare fundamentată științific”.
Radiografia unui sector cu greutate: Impactul economic în cifre
Pilonul central al argumentației industriei se concentrează pe dimensiunea macroeconomica substanțială a acestui lanț valoric în cele 27 de state membre. Conform datelor transmise oficialilor europeni, sectorul produselor din tutun este descris ca fiind „profund ancorat în economia europeană”, generând o valoare cumulată care depășește performanța industriilor textile și de telecomunicații luate împreună.



2.1 MILIOANE
Locuri de muncă susținute direct și
indirect în UE
289 MLD. €
Contribuție totală (2019-2023) în
economia europeană
181.3 MLD. €
Taxe virate direct către bugetele
statelor membre



Impactul de rețea se traduce printr-un lanț de aprovizionare extrem de extins, care configurează stabilitatea economică pentru numeroase categorii profesionale și antreprenoriale:

 	Peste 45.000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) integrate în rețelele comerciale;
 	Aproximativ 390.000 de lucrători din sectorul agricol dedicați culturilor de profil;
 	Mai mult de 500.000 de entități active în segmentele de retail, producție industrială și operațiuni de export.

Presiunea reglementărilor și un apel ferm la predictibilitate industrială
Scrisoarea PMI nu izolează sectorul, ci îl plasează în mod deliberat în același tablou de vulnerabilitate macroeconomica cu alte industrii critice ale Europei, precum cea auto, chimică sau sectoarele energointensive. Toate aceste ramuri se confruntă în prezent cu provocări majore: presiuni crescute din partea reglementărilor de mediu și fiscale, o competiție internațională asimetrică și riscuri stringente legate de pierderea locurilor de muncă.
„Presiunile de reglementare nu se opresc la marii producători, ci sunt deja resimțite acut la nivelul întregului lanț de aprovizionare, afectând companii europene specializate în automatizări, producția de ambalaje, inginerie industrială și logistică în multiple state membre.”
În acest context tensionat, apelul adresat direct președintei Comisiei Europene scoate în evidență necesitatea implementării unor politici previzibile, esențiale pentru prezervarea competitivității și a rezilienței industriale a blocului comunitar în fața piețelor globale.
Un cadru propice dialogului într-o tranziție legislativă fluidă
Deși scrisoarea oficială evită să formuleze amendamente sau propuneri legislative punctuale în această etapă, ea trasează limitele conceptuale pe care industria le consideră vitale în revizuirea Directivei Produselor din Tutun. Compania își manifestă deschiderea deplină de a coopera cu autoritățile de reglementare în domenii de interes public major, semnalând disponibilitatea pentru acțiuni comune privind combaterea rețelelor de comerț ilicit și protejarea solidității veniturilor bugetare.

Prin solicitarea unei întâlniri oficiale de lucru cu decidenții Comisiei Europene, industria își propune să schimbe dinamica de negociere de la Bruxelles. Într-un moment în care instituțiile europene pregătesc recalibrarea standardelor tehnice și fiscale, argumentele de natură economică, protecția lanțurilor valorice naționale și nevoia unui dialog deschis sunt readuse ferm în prim-planul agendei comunitare.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/08/industria-tutunului-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Concursul pentru şefia Moldetelecom a fost suspendat. Ce a reuşit să afle EvZ cu câteva zile înainte]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/concursul-pentru-sefia-moldetelecom-a-fost-suspendat-ce-a-reusit-sa-afle-evz-cu-cateva-zile-inainte.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/concursul-pentru-sefia-moldetelecom-a-fost-suspendat-ce-a-reusit-sa-afle-evz-cu-cateva-zile-inainte.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Republica Moldova. Guvernul a suspendat miercuri, 1 iulie, concursul anunţat cu o lună în urmă de Agenţia Proprietăţii Publice (APP) pentru funcţia de director al Întreprinderii de stat Moldtelecom. 
Decizia a fost luată la o zi după demisia şefului de la APP, Roman Cojuhari, în contextul scandalului de la Întreprinderea de stat MoldATSA. Guvernul a promis reluarea concursului după verificarea întreprinderilor de stat.
Amintim că Evenimentul Zilei a scris cu cinci zile înainte de suspendarea concursului despre o posibilă tentativă de trucare a concursului pentru şefia Moldtelecom.

„Mai întâi verificăm, apoi aprobăm”
Şeful Cabinetului de Miniştri de la Chişinău, Alexandru Munteanu, a justificat decizia de suspendare a concursului pentru Moldtelecom pentru a verifica informaţiile din presă.
„Solicit suspendarea concursului pentru selectarea directorului Moldtelecom până la clarificarea tuturor aspectelor apărute în spațiul public.
Solicit, de asemenea, suspendarea promovării proiectului privind modificarea modului de calcul al defalcărilor din profit ale întreprinderilor de stat, atât timp cât există întrebări serioase privind activitatea MoldATSA și a altor întreprinderi de stat.
Guvernul nu va modifica regulile privind defalcările din profit. Regula este simplă: mai întâi verificăm, facem ordine și apoi aprobăm.
În echipa Guvernului este loc doar pentru oameni integri și profesioniști. Cine nu poate respecta aceste standarde trebuie să-și asume responsabilitatea”, a declarat premierul în cadrul şedinţei Guvernului de miercuri.

Concurs marcat de numeroase suspiciuni
Evenimentul Zilei a scris la sfârşitul săptămânii trecute că concursul pentru Moldtelecom este marcat de numeroase suspiciuni de intervenție la nivel înalt de persoane din conducerea politică a Republicii Moldova.
Precizăm că, la concursul anunțat pentru data de 2 iunie curent, au depus dosare doar doi candidați. Este vorba despre Viorel Motorniuc, care deține în prezent funcția de director interimar al SA Moldtelecom. Anterior, acesta deținea funcția de consilier al fostului premier Natalia Gavrilița.


[caption id="attachment_4749549" align="alignnone" width="850"] Viorel Motorniuc şi Roman Cojuhari[/caption]
Al doilea, Andrei Preașcă, în prezent director comercial la Grupul de companii Eragreat, cu proiecte în promovarea energiei regenerabile, în perioada 2001-noiembrie 2024, a fost director la Orange Moldova. Acesta este protejat de finul unui politician puternic, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Care a fost reales președinte al PAS, partidul de guvernământ.
Sursele EvZ susţin că Andrei Preaşcă ar fi fost rugat să plece de la Orange Moldova, pentru pretinse fraude. Iar ulterior ar fi promovat la şefia Moldtelecom-lui de către Roman Cojuhari.

O întreprindere cu tradiție pe piața de telecomunicații
Amintim că întreprinderea de stat Moldtelecom este cel mai experimentat și mai mare operator din țară, singurul care asigură toată gama de servicii, la nivel național - telefonie mobilă, telefonie fixă, Internet mobil, Internet fix și IPTV, cu poziții constante de lider pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii din Republica Moldova.
Întreprinderea, cu cifra de afaceri de 1.657.703.401 MDL, are 2.320 de angajați. Începând cu anul 2023, după mai mulţi ani de stagnare, SA a înregistrat o creştere vertiginoasă a ratei profitului, de la 39.909 milioane lei, în 2022, la 159.870 milioane în 2024.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/bcb48a88-29af-4dc9-b672-003333830f76-1200x677.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[O nouă inițiativă BT: „Hai să fim alături de cei care țin România în mișcare!”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/o-noua-initiativa-bt-hai-sa-fim-alaturi-de-cei-care-tin-romania-in-miscare.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/o-noua-initiativa-bt-hai-sa-fim-alaturi-de-cei-care-tin-romania-in-miscare.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[În discuțiile despre economie, atenția este îndreptată aproape exclusiv către marile cifre: creștere economică, inflație, investiții sau politici fiscale. Dar există un nivel al economiei care nu apare frecvent în dezbaterile publice, deși este cel mai prezent în viața de zi cu zi: rețeaua de IMM-uri.

În fiecare zi, activitatea economică începe în afara marilor centre de decizie: magazinele se deschid, atelierele își încep lucrul, firmele de servicii își preiau comenzile, iar micile unități de producție își continuă activitatea fără întrerupere.

Aceste procese, aparent obișnuite, reprezintă de fapt baza funcționării economiei de consum.
Un mecanism invizibil, dar esențial
IMM-urile nu sunt un segment marginal al economiei, ci principalul spațiu în care are loc interacțiunea economică directă între oameni și servicii. De la achiziții zilnice până la servicii specializate, majoritatea tranzacțiilor economice se realizează în acest ecosistem, fără de care lanțurile economice locale s-ar fragmenta rapid.

Un motiv pentru care rolul IMM-urilor este adesea subestimat ține de vizibilitate, pentru că marile investiții sunt ușor de observat, iar schimbările la nivel macroeconomic sunt intens discutate.

În schimb, activitatea economică locală – cea a IMM-urilor – este percepută ca fiind „firească”, ceea ce face ca importanța sa să fie rareori conștientizată.
Economia funcționează pe încredere
În spatele acestui mecanism există un element comun tuturor interacțiunilor economice: încrederea.

Fără încredere, tranzacțiile ar deveni mai lente, costurile ar crește, iar activitatea economică ar fi mai fragmentată.

În practică, economia funcționează pentru că această încredere este prezentă în mod constant între clienți, angajați și antreprenori.

Privite în ansamblu, IMM-urile funcționează ca o infrastructură economică distribuită la nivel national, asigurând continuitatea fluxurilor economice și conectând producția, serviciile și consumul în viața de zi cu zi.
Cea mai recentă inițiativă BT
În acest context, cea mai recentă inițiativă lansată de Banca Transilvania aduce în discuție rolul acestor afaceri în economie și în comunități.

Mesajul central al său – ”Hai să fim alături de cei care țin România în mișcare!” - este legat tocmai de recunoașterea importanței IMM-urilor în funcționarea economiei de zi cu zi.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/1200-x-700-adv.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Piaţa de autoturisme din România revine pe plus în primul semestru din 2026]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/piata-de-autoturisme-din-romania-revine-pe-plus-in-primul-semestru-din-2026.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/piata-de-autoturisme-din-romania-revine-pe-plus-in-primul-semestru-din-2026.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Piaţa de autoturisme este în creştere cu 0,3%, în primele 6 luni ale lui 2026, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, informează, miercuri, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
Marca locală Dacia ocupă prima poziţie atât în topul mărcilor de mașini, cât şi al modelelor înmatriculate în luna iunie.

Piaţa de autoturisme din România revine pe plus în semestrul I din 2026
După o scădere de 10% înregistrată în primele 5 luni ale anului, piaţa a intrat pe un trend ascendent. Asociaţia precizează că înmatriculările de autoturisme noi în iunie s-au majorat cu 52,9%, faţă de iunie 2025, în timp ce autoturismele electrificate au cunoscut o creştere de 72%.
Raportat la iunie 2025, autoturismele pur electrice au consemnat un avans de 352%, ajungând la 1494 unităţi.
APIA menţionează că acestea sunt primele informaţii oficiale despre înmatriculările de autovehicule din România, în luna iunie 2026, bazate pe datele publicate de DGPCI.

Top 10 înmatriculări după marca vehiculului, în iunie
Prima poziţie în Topul mărcilor, în iunie, este ocupată de Dacia – 2860 de unităţi, urmată de Toyota-1248 unităţi, Skoda- 1244 unităţi, Volkswagen- 1037 unităţi, Renault-964 unităţi, Hyundai – 745 unităţi, Tesla-658 unităţi, Ford-588 unităţi, KIA- 581 unităţi, Mazda - 576 unităţi, la care se adaugă un rest de 5507 unităţi. În total, în iunie vorbim de 16 008 unităţi.


[caption id="attachment_4705933" align="alignnone" width="1200"] Dacia Spring. Sursă foto: captură video[/caption]
Top 10 înmatriculări de autoturisme – modele, iunie
Prima poziţie în top este ocupată de Dacia cu modelul Logan- 1041 unităţi, urmată de Dacia cu modelul Duster-915 unităţi, Toyota cu Corolla – 505 unităţi, Renault cu Clio- 427 unităţi, Dacia, cu Sandero-385 unităţi, Tesla, cu Model 3-379 unităţi, Hyundai, cu Tucson-377 unităţi, Dacia, cu Bigster – 359 unităţi şi Citroen, cu modelul C3-327 unităţi, la care se adaugă un rest de 10 847 unităţi până la totalul de 16 008 unităţi.
Datele APIA arată o revenire a pieţei auto româneşti în prima jumătate a anului, susţinută în special de creşterea semnificativă înregistrată în luna iunie. Dacia rămâne lider detaşat, atât la nivel de marcă, cât şi la nivelul modelelor preferate de români.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/masini-1-1200x658.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Piața creditelor private dă primele semne de slăbiciune. Un sector de 3.500 de miliarde de dolari intră sub presiune]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/piata-creditelor-private-da-primele-semne-de-slabiciune-un-sector-de-3-500-de-miliarde-de-dolari-intra-sub-presiune.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/piata-creditelor-private-da-primele-semne-de-slabiciune-un-sector-de-3-500-de-miliarde-de-dolari-intra-sub-presiune.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Unul dintre cele mai importante segmente ale sistemului financiar mondial, piața creditelor private, începe să dea semne de slăbiciune, după ce majoritatea fondurilor listate specializate în acordarea de împrumuturi au raportat pierderi în primul trimestru al anului 2026.

Potrivit unei analize Reuters, deprecierea valorii activelor și creșterea costurilor de finanțare afectează un sector estimat la aproximativ 3.500 de miliarde de dolari.

Evoluția este urmărită atent de investitori și autoritățile de reglementare, deoarece aceste fonduri au devenit, în ultimii ani, o alternativă importantă la băncile tradiționale. Ele finanțează mii de companii de dimensiuni medii din Statele Unite și din alte economii dezvoltate, iar dificultățile întâmpinate de acest sector pot influența investițiile, locurile de muncă și ritmul de dezvoltare al afacerilor.
Ce este piața creditelor private și de ce contează
În mod tradițional, companiile apelau la bănci atunci când aveau nevoie de finanțare. În ultimul deceniu însă, fondurile de investiții specializate au început să acorde tot mai multe împrumuturi, dezvoltând ceea ce este cunoscut drept piața creditelor private.

Aceste fonduri împrumută bani firmelor și obțin venituri din dobânzi. Modelul a cunoscut o creștere accelerată după criza financiară din 2008, când băncile au fost obligate să respecte reguli mai stricte privind acordarea creditelor.

În prezent, valoarea acestei piețe este estimată la aproximativ 3.500 de miliarde de dolari, ceea ce o transformă într-un actor important al economiei globale.
Tot mai multe fonduri au intrat pe pierdere
Reuters a analizat situația financiară a 53 de fonduri listate, folosind date furnizate de S&P Global Market Intelligence. Rezultatele arată că, pentru prima dată în ultimii ani, sectorul a devenit neprofitabil în ansamblu.

Profitul mediu al fondurilor analizate s-a transformat într-o pierdere de 7,6 milioane de dolari în primul trimestru al anului 2026, după ce, în aceeași perioadă din 2025, acestea raportaseră un profit mediu de 26 de milioane de dolari.

Mai mult de jumătate dintre fondurile analizate – 28 din 53 – au înregistrat pierderi, comparativ cu doar 12 în urmă cu un an.

Specialiștii spun că această schimbare reflectă scăderea valorii unor împrumuturi și dificultățile întâmpinate de o parte dintre companiile finanțate.
Inteligența artificială schimbă regulile jocului
Printre firmele afectate se numără și numeroase companii din industria software. Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a schimbat perspectivele pentru multe afaceri din domeniul tehnologiei, iar unele investiții considerate profitabile în urmă cu doar câțiva ani valorează acum mai puțin.

Ca urmare, fondurile au fost nevoite să reducă valoarea unor active din portofoliu, ceea ce s-a reflectat direct în rezultatele financiare.

[caption id="attachment_4698440" align="alignnone" width="1500"] Inteligența artificială. Sursă foto: Freepik[/caption]

„Administratorii de fonduri reduc evaluarea activelor într-o măsură mai mare decât am văzut până acum în acest ciclu. Acest lucru se va traduce în randamente mai mici pentru investitori”, a declarat Leyla Kunimoto, fondatoarea platformei Accredited Investor Insights, citată de Reuters.
Costurile cresc, iar finanțarea devine mai complicată
Pe lângă deprecierea activelor, fondurile suportă și costuri mai mari pentru propriile împrumuturi. Datele analizate de Reuters arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu aproximativ 20% în ultimii doi ani.

În același timp, multe fonduri folosesc structuri financiare complexe pentru a obține finanțare suplimentară, inclusiv prin entități care nu apar direct în bilanțurile principale.

Reuters precizează că nu există dovezi privind încălcarea legislației, însă aceste mecanisme pot face mai dificilă evaluarea nivelului real al îndatorării.
Ce înseamnă aceste evoluții pentru economie
Problemele din piața creditelor private nu înseamnă că sistemul financiar se află într-o criză, însă reprezintă un semnal urmărit cu atenție de investitori și autorități.

Aceste fonduri finanțează mii de companii care dezvoltă produse, investesc în tehnologie sau creează locuri de muncă. Dacă accesul la finanțare devine mai dificil sau mai costisitor, investițiile pot încetini, iar unele firme pot amâna proiecte de extindere.

În același timp, randamentele mai mici pot afecta investitorii care au plasat bani în astfel de fonduri prin intermediul fondurilor de pensii, al administratorilor de active sau al altor produse financiare.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/bursa-1200x899.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Se schimbă regulile de furnizare a energiei. Ce a decis ANRE pentru consumatori]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/se-schimba-regulile-de-furnizare-a-energiei-ce-a-decis-anre-pentru-consumatori.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/se-schimba-regulile-de-furnizare-a-energiei-ce-a-decis-anre-pentru-consumatori.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pregătește modificări importante ale Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienții finali (RFEE), printr-un ordin care introduce reguli noi pentru comunitățile de energie și drepturi suplimentare pentru consumatori.

Ce a decis ANRE pentru consumatori
Printre cele mai importante schimbări se numără obligativitatea furnizorilor de a pune la dispoziția tuturor clienților conturi online gratuite și transmiterea unor notificări atunci când consumul ajunge la 80% din nivelul lunar estimat.
Potrivit proiectului de ordin, consumatorii care activează serviciul vor primi automat o alertă atunci când ating pragul stabilit, notificarea urmând să includă consumul înregistrat, consumul estimat pentru luna respectivă, procentul realizat și recomandări privind posibilitatea ajustării consumului. Mesajele vor putea fi transmise prin e-mail, SMS sau alte canale electronice convenite între părți.

Ce prevede ordinul ANRE
„Acest ordin este răspunsul ANRE la o realitate care s-a schimbat: românii nu mai sunt simpli consumatori care aşteaptă factura la sfârşitul lunii. Ei produc energie, o partajează cu vecinii, vor să înţeleagă ce se întâmplă fiecare kilowatt. 
Reglementem cadrul în care acest lucru se poate face legal, corect şi transparent. În acelaşi timp, am introdus reglementarea prin care consumatorii vor primi o alertă din partea furnizorului în momentul în care au atins pragul de 80% din consumul lunar estimat. 
În acest mod, consumatorii vor avea timp să-şi modifice consumul sau să ia alte măsuri, astfel încât la final de lună să nu se trezească cu o factură mare, pe care nu o pot suporta financiar. 


[caption id="attachment_4665114" align="alignnone" width="1224"] Factură curent. Sursă foto: Arhiva EVZ[/caption]
Această notificare privind pragul de consum şi etichetarea pe culori a furnizorilor în funcţie de Indicele de Satisfacţie a Clienţilor sunt două modalităţi concrete de a înclina raportul de putere furnizor-consumator în favoarea consumatorului, care trebuie să aibă toate informaţiile necesare unei decizii simple, dar importante: să păstreze sau să schimbe furnizorul actual”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.

Alte schimbări în energie
Ordinul stabilește și cadrul legal pentru funcționarea comunităților de energie, definind concepte precum energia electrică partajată, furnizorul principal, regulamentul de funcționare și surplusul de energie. În plus, sunt introduși doi algoritmi de alocare a energiei între membrii comunităților: Algoritmul A, bazat pe consumul realizat în fiecare interval de decontare, și Algoritmul B, care permite distribuirea energiei în procente fixe stabilite prin regulamentul intern.
Un alt element important îl reprezintă introducerea obligației ca furnizorii să ofere gratuit fiecărui client un cont online personalizat, disponibil pe toată durata contractului de furnizare. Acesta va permite accesul la istoricul consumului, defalcat orar, zilnic, lunar și anual, la facturi și plăți, grafice comparative, transmiterea indexului autocitit, actualizarea datelor de contact și consultarea contractului. Termenul de implementare a contului online este 1 octombrie 2026.
Totodată, agenția înăsprește regulile privind comisioanele de reziliere anticipată a contractelor cu preț fix. Furnizorii vor putea percepe astfel de taxe doar dacă acestea sunt comunicate înainte de semnarea contractului, sunt incluse explicit în documentele contractuale, nu depășesc pierderile economice directe și sunt calculate printr-o metodologie transparentă și verificabilă. De asemenea, furnizorii vor avea obligația să notifice ANRE înainte de aplicarea sau modificarea oricărui astfel de comision, împreună cu metodologia de calcul utilizată.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/canicula-consum-energie-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Studiu: Românii vor să cumpere sustenabil, dar prețurile îi opresc. Ce arată datele despre obiceiurile de consum]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/studiu-romanii-vor-sa-cumpere-sustenabil-dar-preturile-ii-opresc-ce-arata-datele-despre-obiceiurile-de-consum.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/studiu-romanii-vor-sa-cumpere-sustenabil-dar-preturile-ii-opresc-ce-arata-datele-despre-obiceiurile-de-consum.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un nou studiu despre comportamentul de consum al românilor arată că sustenabilitatea rămâne o preocupare prezentă în societate, însă tot mai mulți consumatori ezită să o transforme într-un comportament constant de cumpărare. Cercetarea „Consumatorul sustenabil în 2026”, realizată de MKOR, indică faptul că 62% dintre români nu au adoptat încă în mod asumat un stil de consum sustenabil, deși nu resping această idee.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația cu vârste între 18 și 55 de ani.

Cei mai mulți români sunt încă indeciși
Piața consumului sustenabil este împărțită în trei categorii distincte:


 	

32% sunt consumatori sustenabili, care cumpără produse eco, reciclează și reduc deliberat risipa.


 	

6% sunt consumatori indiferenți declarați.


 	

62% reprezintă segmentul indecișilor, cel mai mare grup identificat de cercetare.



Potrivit autorilor studiului, acest segment reprezintă cea mai mare oportunitate pentru companiile care vor să vândă produse și servicii sustenabile.

Consumatorul eco nu este neapărat bogat
Profilul consumatorului sustenabil contrazice unele stereotipuri. Deși 78% dintre acești consumatori locuiesc în mediul urban și 49% au studii superioare, nu sunt neapărat persoane cu venituri mari.



42% dintre consumatorii sustenabili au venituri mici.



Vârsta medie a acestui segment este de 38 de ani.

Prețul a devenit principala problemă
Cea mai mare schimbare față de anii anteriori este explozia percepției privind costul produselor sustenabile.



În rândul consumatorilor indiferenți, 71% invocă prețul ca principală barieră în 2025, față de 49% în 2024.



La nivelul întregii populații, principalele obstacole rămân:


 	

58% – prețul ridicat;


 	

38% – lipsa de încredere în etichetele eco.



[caption id="attachment_4749332" align="alignnone" width="2119"] eco eticheta © Djedzura | Dreamstime.com[/caption]
Românii fac mai puține gesturi sustenabile
Consumatorii sustenabili au raportat în medie 5.6 acțiuni sustenabile în 2025, față de 6.2 în 2023.
Totuși, două obiceiuri rezistă presiunilor economice:


 	

reciclarea a crescut de la 52% la 65%;


 	

risipa alimentară a scăzut de la 65% la 57%.



Datele tehnice ale sondajului
Studiul „Consumatorul sustenabil în 2026. Trenduri pe ultimii 3 ani și noua realitate a pieței” a fost realizat prin sondaj online (CAWI), folosind panelul MKOR.
Eșantionul a fost ponderat după gen, vârstă și distribuție geografică, conform ultimelor date INS și standardelor ESOMAR, iar colectarea datelor a avut loc în perioada 2023–2026.

Concluzia studiului


„Datele arată că 62% din români nu au respins sustenabilitatea, însă nu au găsit o cale convenabilă de a o adopta. Pentru branduri, aceasta reprezintă o oportunitate de piaţă: reducerea barierelor de preţ şi de acces va conta mai mult decât orice campanie de conştientizare”, a declarat Corina Cimpoca, fondatoare MKOR.



Concluzia cercetării este că românii nu renunță la ideea de consum responsabil, însă alegerea sustenabilă trebuie să devină mai ieftină, mai simplă și mai accesibilă decât alternativa clasică pentru a fi adoptată pe scară largă.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/sustenabilitate-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[iNES Live împlinește 3 ani: alternativa modernă la televiziunea clasică prin cablu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ines-live-implineste-3-ani-alternativa-moderna-la-televiziunea-clasica-prin-cablu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ines-live-implineste-3-ani-alternativa-moderna-la-televiziunea-clasica-prin-cablu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[La trei ani de la lansare, iNES Live, serviciul de televiziune live online dezvoltat de iNES GROUP, confirmă interesul tot mai mare al utilizatorilor pentru televiziunea prin internet și pentru modelele flexibile de abonare, fără contracte pe termen lung.

Lansată în August 2023, platforma a evoluat constant și oferă astăzi peste 200 de canale TV, dintre care 8 în format 4K/UHD, accesibile pe Smart TV, smartphone, tabletă, Apple TV și alte dispozitive compatibile. Prin eliminarea constrângerilor asociate serviciilor tradiționale de televiziune – contracte pe perioade îndelungate, instalări complexe sau echipamente dedicate – iNES Live a devenit o alternativă modernă pentru utilizatorii care doresc să urmărească televiziunea oriunde există o conexiune la internet.
Campanie aniversară iNES Live
Cu ocazia împlinirii a trei ani de la lansare, iNES Live derulează în lunile Iulie și August o campanie aniversară dedicată utilizatorilor.

În această perioadă, utilizatorii pot beneficia de reduceri aplicate abonamentelor iNES Live, după cum urmează:
• 50% reducere pentru abonamentele pe 12 luni;
• 40% reducere pentru abonamentele pe 6 luni;
• 30% reducere pentru abonamentele lunare;
• 20% reducere pentru extraopțiuni.

Reducerea se aplică direct în coșul de cumpărături; pentru mai multe informații despre campania aniversară și serviciul iNES Live, vizitați www.ineslive.ro.
Ce este iNES Live?
În ultimii ani, consumul de conținut video s-a mutat tot mai mult către platforme accesibile pe orice dispozitiv, pe fondul creșterii cererii pentru servicii flexibile și ușor de utilizat.

iNES Live este un serviciu de televiziune live prin internet care permite accesul la canale TV pe Smart TV, smartphone, tabletă, Apple TV și alte dispozitive compatibile.

Serviciul funcționează pe bază de abonament preplătit și nu necesită contracte pe termen lung sau instalarea unor echipamente dedicate. Activarea se face online, în câteva minute, iar utilizatorii pot accesa conținutul atât acasă, cât și în deplasare, pe același cont.
Trei ani de dezvoltare continuă
În cei trei ani de la lansare, iNES Live a urmărit să ofere o experiență adaptată modului actual de consum media, în care utilizatorii își doresc acces rapid la conținut, libertate de alegere și mobilitate.

Dacă serviciile tradiționale de televiziune presupun contracte pe termen lung, echipamente dedicate și utilizare limitată la o anumită locație, iNES Live oferă acces instant prin aplicație și posibilitatea de a urmări televiziunea pe mai multe dispozitive, oriunde există acces la internet.

Astăzi, iNES Live oferă:
• peste 200 de canale TV unice;
• 8 canale 4K/UHD disponibile la rezoluție maximă;
• peste 70% din canale în format Full HD;
• conținut organizat pe categorii tematice;
• canale exclusive disponibile doar în rețeaua iNES;
• acces simultan pe mai multe dispozitive.

„În ultimii ani am asistat la o schimbare semnificativă în modul în care utilizatorii consumă conținut video. Oamenii nu mai caută doar o grilă de canale, ci și flexibilitate, mobilitate și control asupra serviciilor pe care le folosesc. La trei ani de la lansare, iNES Live demonstrează că televiziunea live prin internet reprezintă o alternativă matură la serviciile tradiționale de televiziune, oferind acces rapid, fără contracte pe termen lung și fără constrângerile specifice modelelor clasice de distribuție. Această evoluție ne confirmă că direcția în care am ales să dezvoltăm platforma este cea potrivită.” — Teodor-Marius Ionescu, Director General iNES GROUP
Despre iNES GROUP
iNES GROUP este una dintre companiile românești cu tradiție în domeniul telecomunicațiilor, activând de peste 30 de ani pe piața locală. Compania furnizează servicii pentru segmentul business și rezidențial, inclusiv acces dedicat prin fibră optică, telefonie IP, servicii Data Center, soluții cloud și servicii de televiziune digitală.

Prin platformele iNES IPTV, iNES Smart și iNES Live, compania oferă una dintre cele mai complexe grile de televiziune disponibile în România, cu peste 200 de canale, conținut HD și 4K/UHD și servicii premium destinate consumului modern de conținut video.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/comunicat-de-presa.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Rezerva de acasă. Analiză CONAF]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/rezerva-de-acasa-analiza-conaf.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/rezerva-de-acasa-analiza-conaf.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[România atrage lucrători din state terțe și pariază pe automatizare, în timp ce ține în afara economiei una dintre cele mai mari rezerve de capital uman pe care le are deja. Totul începe cu o creșă.

CONAF despre participarea femeilor pe piața muncii
România caută soluții pentru deficitul de forță de muncă în imigrație, digitalizare și automatizare. În același timp, privează economia de una dintre cele mai importante rezerve interne de creștere economică: participarea femeilor pe piața muncii.
Țara noastră înregistrează al treilea cel mai mare decalaj de ocupare dintre femei și bărbați din Uniunea Europeană, de 18,1 puncte procentuale, după Italia și Grecia. În cazul femeilor cu copii mici, rata de ocupare este de aproximativ 57%, comparativ cu aproape 70% la nivelul Uniunii Europene, conform Eurostat. În mediul rural, doar 44% dintre femei sunt ocupate, față de aproximativ 65% în Uniunea Europeană (sursa: Eurostat). Aceste diferențe măsoară o parte din capitalul uman pe care economia românească îl lasă neproductiv.
Una dintre cauzele structurale este infrastructura insuficientă de educație și îngrijire timpurie. În România, doar 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiază de servicii formale de îngrijire, comparativ cu 39,3% media Uniunii Europene. În plus, România și-a stabilit pentru anul 2030 o țintă națională de 22,5%, în timp ce obiectivul european urmărit este de 45%.

„Responsabilitatea îngrijirii copiilor continuă să revină în mod disproporționat femeilor”
În economiile dezvoltate, infrastructura de îngrijire nu mai este privită exclusiv ca o politică socială. Ea este tratată ca infrastructură economică, deoarece permite participarea la muncă, extinde baza de contribuabili, susține productivitatea și contribuie la creșterea economică. Dacă această infrastructură lipsește, economia pierde forță de muncă înainte ca aceasta să poată produce valoare adăugată.
În România, responsabilitatea îngrijirii copiilor continuă să revină în mod disproporționat femeilor. Pentru multe dintre ele, revenirea la locul de muncă nu este limitată de lipsa competențelor sau a oportunităților profesionale, ci de lipsa unor servicii accesibile de educație și îngrijire timpurie. Cercetările laureatei Premiului Nobel pentru Economie, Claudia Goldin, arată că disponibilitatea acestor servicii influențează direct participarea femeilor pe piața muncii și evoluția veniturilor lor pe termen lung.
Acesta este și motivul pentru care unul dintre cele mai mici decalaje salariale de gen din Uniunea Europeană, de 3,6%, nu poate fi interpretat izolat ca dovadă a unei egalități economice aproape atinse. Decalajul salarial se calculează exclusiv pentru persoanele angajate. Atunci când participarea femeilor la piața muncii este redusă, indicatorul salarial surprinde doar realitatea celor care au reușit deja să intre în economie.

CONAF: România ignoră una dintre cele mai mari rezerve de capital uman
„România vorbește aproape zilnic despre deficitul de forță de muncă, dar ignoră una dintre cele mai mari rezerve de capital uman pe care le are deja. Competitivitatea unei economii nu se construiește doar prin investiții în fabrici, autostrăzi sau tehnologie. Se construiește și prin infrastructura care le permite oamenilor să muncească. Pentru sute de mii de părinți, această infrastructură începe cu o creșă.
Fiecare loc care lipsește într-o creșă poate însemna un părinte care își amână întoarcerea la muncă, un angajator care nu găsește personal, taxe și contribuții care nu ajung la buget și valoare economică pe care România o pierde înainte să o producă.
Educația și îngrijirea timpurie nu sunt doar politici sociale. Sunt infrastructura participării economice. Țările care au înțeles acest lucru au investit în creșe nu doar pentru a sprijini familiile, ci pentru a crește ocuparea, productivitatea și competitivitatea economiei. România nu își poate permite să trateze una dintre cele mai profitabile investiții publice ca pe o simplă cheltuială. Costul inacțiunii este plătit în fiecare zi prin mai puțini oameni în câmpul muncii, mai puțină creștere economică și mai puține oportunități pentru generațiile care vin.— dr. ec. Cristina Chiriac, președinte CONAF.

Se cere credit fiscal pentru creșe și grădinițe
„Reintroducerea creditului fiscal pentru creșe și grădinițe este investiție în capitalul uman al României, nu cheltuială bugetară! Educația timpurie este esențială nu numai pentru reducerea analfabetismului funcțional, ci și pentru stimularea natalității și creșterea gradului de ocupare. Fără capital uman de calitate, educat, capabil să se adapteze la evoluțiile de pe piața muncii nu avem șansa să ne creștem competitivitatea economică! Sunt puține instrumente fiscale care pot produce efecte simultane asupra pieței muncii, educației și bazei viitoare de contribuabili. Creditul fiscal pentru creșe și grădinițe este unul dintre ele.”— Gabriel Biriș, Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL, membru al Consiliului Director CONAF
Anal...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Cristina-Chiria-Rezerva-de-acasa.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[IRCC scade din nou de la 1 iulie, dar impactul asupra ratelor românilor e insesizabil]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ircc-scade-din-nou-de-la-1-iulie-dar-impactul-asupra-ratelor-romanilor-e-insesizabil.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ircc-scade-din-nou-de-la-1-iulie-dar-impactul-asupra-ratelor-romanilor-e-insesizabil.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[De la 1 iulie 2026, indicele de referință pentru creditele cu dobândă variabilă (IRCC) va coborî de la 5,58% la 5,56%, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Este a patra scădere consecutivă a IRCC, după maximul de 6,06% înregistrat în trimestrul al doilea din 2025.

Scăderea IRCC, influență mică asupra ratelor la credite
Cu toate acestea, reducerea de doar 0,02 puncte procentuale va avea un impact minim asupra ratelor plătite de români. Potrivit estimărilor, indicele aplicat în trimestrul al patrulea ar putea rămâne la aproximativ același nivel.


„Scăderea IRCC este o veste pozitivă, dar diferența de la un trimestru la altul este prea mică pentru a se vedea în mod real în bugetul unei familii. O reducere de 0,02 puncte procentuale înseamnă, în cazul unui credit ipotecar obișnuit, o rată mai mică doar cu câțiva lei. Nu ne putem aștepta la scăderi consistente atât timp cât inflația rămâne ridicată, iar BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50%”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar la www.mrfinance.ro.

Ce este IRCC și cum se calculează
IRCC reprezintă media dobânzilor zilnice la care băncile se împrumută între ele pe piața monetară interbancară. Indicele se aplică cu întârziere de aproximativ șase luni. Valoarea calculată în primul trimestru din 2026 (5,56%) se aplică în trimestrul al treilea.

De ce scade atât de lent
Principala cauză este inflația persistentă, care a ajuns la 10,7% în aprilie 2026. BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% pe an din august 2024.


„Anticipăm că rata anuală a inflației headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, însă revenirea în cadrul țintei necesită, în continuare, timp și prudență în calibrarea politicilor economice”, a afirmat viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

[caption id="attachment_4674512" align="alignnone" width="2560"] BNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea[/caption]
Cât vor scădea ratele în trimestrul al treilea
Pentru un credit ipotecar de 350.000 de lei, pe 30 de ani, cu marjă fixă de 2,5%, rata lunară va scădea cu aproximativ 4 lei. La un credit de 500.000 de lei, economia va fi de aproximativ 7-8 lei pe lună.
Comparativ cu începutul anului, când IRCC era de 5,68%, scăderea cumulată este de 0,12 puncte procentuale, ceea ce înseamnă o economie totală de aproximativ 15-20 de lei pe lună la un credit standard.

Refinanțarea la dobândă fixă – soluția reală
Diferența semnificativă vine din refinanțarea la dobândă fixă. Dobânzile fixe pornesc de la aproximativ 4,55%-4,59%. Pentru un credit de 350.000 de lei, pe 30 de ani, rata la dobândă fixă de 4,70% este de aproximativ 1.783 de lei, față de 2.582 de lei la o dobândă variabilă totală de 8,06%.


„Pentru persoanele care plătesc în prezent o dobândă variabilă de peste 8%, refinanțarea la o dobândă fixă de aproximativ 4,6%-4,8% poate aduce o economie reală de câteva sute de lei pe lună”, completează Ion Soltinschi.

Specialiștii recomandă compararea atentă a ofertelor de refinanțare, luând în calcul toate costurile suplimentare.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/cropped-view-manager-making-online-payment-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Pariul cripto de miliarde. Donald Trump a câștigat peste 1,2 miliarde de dolari din criptomonede în 2025]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/donald-trump-a-castigat-peste-12-miliarde-de-dolari-din-cryptomonede-in-2025.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/donald-trump-a-castigat-peste-12-miliarde-de-dolari-din-cryptomonede-in-2025.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[O analiză a documentelor oficiale publicate recent de Biroul pentru Etică Guvernamentală (OGE) din SUA publicată de presă,  dezvăluie amploarea veniturilor generate de președintele american Donald Trump în sectorul activelor digitale, sau cripto.

În cursul anului 2025, afacerile din zona cripto i-au adus liderului de la Casa Albă încasări record de aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Propulsându-i averea personală la noi limite, scrie Le Figaro.
Imperiul Cripto: WLF și memecoin-ul prezidențial
Conform raportului financiar anual de peste 900 de pagini, depus în conformitate cu legislația americană privind integritatea publică, veniturile masive ale lui Donald Trump s-au structurat pe două piloni principali.
Platforma World Liberty Financial (WLF)
Lansată în septembrie 2024 alături de fiii săi, startup-ul DeFi (Decentralized Finance) a generat aproape 550 de milioane de dolari direct din vânzarea inițială a jetonului propriu, WLFI.

Prin intermediul companiei intermediare DT Marks Defi, familia Trump a obținut și un pachet adițional de 22,5 miliarde de jetoane WLFI, evaluate pe piață la aproximativ 1,3 miliarde de dolari. În aprilie 2025, ecosistemul a fost extins prin lansarea unui stablecoin ancorat în valoarea dolarului american.
Sume record din drepturi de licență pentru jetonul $TRUMP
Lansat oficial cu doar câteva ore înainte de învestirea sa prezidențială din ianuarie 2025, memecoin-ul oficial $TRUMP, emis pe rețeaua Solana, i-a asigurat președintelui redevențe de 635 de milioane de dolari, încasate prin acordul de licențiere a numelui cu firma Celebration Coins.
Averea personală s-a triplat
Boom-ul din sectorul activelor digitale reprezintă principalul motor din spatele creșterii spectaculoase a averii nete a președintelui. Potrivit estimărilor Forbes și Bloomberg Billionaires Index, averea sa personală aproape s-a triplat în ultimii doi ani, crescând de la 2,3 miliarde de dolari în 2024 la aproximativ 6,5 - 7,6 miliarde de dolari.

Pe lângă veniturile directe din jetoanele dedicate, Trump a raportat profituri de ordinul milioanelor de dolari din acțiuni deținute la mari platforme publice de tranzacționare crypto, cum ar fi Coinbase.
Critici aprinse privind conflictele de interese
Aceste dezvăluiri financiare citate de Le Figaro, au reaprins imediat dezbaterile etice la Washington. Donald Trump este acuzat frecvent de conflicte de interese majore. Având în vedere că de la preluarea mandatului a implementat măsuri agresive de dereglementare a pieței activelor digitale.

Decizii care au dus direct la explozia prețurilor tokenurilor pe care familia sa le controlează.

Activele financiare ale președintelui sunt plasate într-un fond fiduciar (trust) administrat de fiul său cel mare, Donald Trump Jr. Totuși, statutul entității permite dizolvarea acesteia în orice moment, oferindu-i miliardarului posibilitatea de a relua controlul total imediat după încheierea mandatului prezidențial.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Donald-Trump-6.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Instabilitatea politică și inflația îi determină pe investitorii români să fie mai prudenți. Ce îi îngrijorează]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/instabilitatea-politica-si-inflatia-ii-determina-pe-investitorii-romani-sa-fie-mai-prudenti-ce-ii-ingrijoreaza.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/instabilitatea-politica-si-inflatia-ii-determina-pe-investitorii-romani-sa-fie-mai-prudenti-ce-ii-ingrijoreaza.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Încrederea investitorilor individuali români în perspectivele economiei naționale continuă să se deterioreze. Cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat arată că aproape șapte din zece investitori sunt pesimiști în privința evoluției economiei, iar tot mai mulți își regândesc strategiile de investiții pe fondul incertitudinilor interne și externe.
Inflația rămâne principala îngrijorare
Potrivit analizei, 68% dintre investitorii români spun că nu au încredere în perspectivele economiei, în creștere față de 65% la finalul primului trimestru din 2026. Totodată, un număr mai mare de respondenți consideră că situația economiei românești reprezintă un risc pentru propriul portofoliu de investiții.

Cea mai mare amenințare percepută de investitori este inflația, indicată de 24% dintre respondenți. Alte 21% dintre persoane au menționat economia globală, iar același procent consideră că economia României reprezintă principalul risc pentru investițiile lor.

Potrivit analizei, deteriorarea sentimentului este influențată de contextul politic intern, după schimbările produse la nivel guvernamental, dar și de menținerea celei mai ridicate rate a inflației din Uniunea Europeană.

[caption id="attachment_4442154" align="alignnone" width="2121"] Sursa Foto: Arhiva EVZ[/caption]
Scade încrederea în veniturile personale și în siguranța locului de muncă
Pesimismul nu se limitează doar la economie. Sondajul evidențiază și o diminuare a încrederii în situația financiară personală.

În al doilea trimestru din 2026, doar 63% dintre investitorii români spun că au încredere în propriile venituri și în nivelul de trai, față de 66% în trimestrul anterior. În același timp, încrederea în siguranța locului de muncă a coborât la 70%, de la 74%.
Investitorii devin mai prudenți
Nivelul de încredere în propriile portofolii de investiții a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii trei ani. Doar 73% dintre respondenți afirmă că au încredere în investițiile pe care le dețin, în scădere semnificativă față de 82% înregistrat cu trei luni înainte.

Structura portofoliilor arată o orientare către active considerate mai sigure. Aproximativ 71% dintre investitori păstrează numerar sau economii în conturi bancare, 48% dețin acțiuni listate la Bursa de Valori București, 40% investesc în acțiuni externe și tot 40% au obligațiuni românești.

În schimb, interesul pentru criptoactive s-a redus. Doar 42% dintre investitorii români mai dețin astfel de active, fiind pentru prima dată în ultimii trei ani când ponderea scade sub pragul de 50%. Analiza pune această evoluție și pe seama declinului puternic al prețului bitcoin față de maximele atinse anul trecut.
Tehnologia și energia atrag cele mai multe investiții
În pofida climatului economic dificil, 40% dintre investitorii români intenționează să își majoreze investițiile în următoarele trei luni.

Cele mai căutate clase de active sunt criptoactivele (16%), acțiunile companiilor străine (15%), valutele (12%), iar câte 11% dintre respondenți vor să investească mai mult în acțiuni listate la Bursa de Valori București și în numerar.

La nivel de sectoare, tehnologia conduce în preferințele investitorilor, fiind indicată de 20% dintre respondenți, urmată de energie (19%), servicii financiare (13%), imobiliare (6%) și utilități (6%).
Investitorii preferă o strategie defensivă
Concluzia analizei este că investitorii români nu renunță la investiții, ci adoptă o abordare mai prudentă. Ei reduc expunerea pe active mai volatile, păstrează un nivel ridicat de lichidități și își îndreaptă atenția către domenii considerate mai rezistente în perioade de incertitudine, precum tehnologia și energia, așteptând condiții economice mai favorabile pentru a profita de noi oportunități.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/10/Bani-1200x649.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Mihai Daraban: Avem bariere care împiedică dezvoltarea economică a zonei riverane Dunării]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/mihai-daraban-avem-bariere-care-impiedica-dezvoltarea-economica-a-zonei-riverane-dunarii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/mihai-daraban-avem-bariere-care-impiedica-dezvoltarea-economica-a-zonei-riverane-dunarii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a avut, în data de 30 iunie a.c., o întâlnire oficială cu dl Gergely Mikola, președintele Comitetului de Afaceri Central-Europene din cadrul Camerei de Comerț și Industrie din Ungaria, și cu dl Gabor Mozga, Chief Executive Officer MOL România.

Discuțiile au vizat starea actuală a relațiilor comerciale bilaterale, blocajele din cooperarea regională pe culoarul Dunării și direcțiile prioritare pentru aprofundarea parteneriatului economic dintre cele două țări.
Mihai Daraban: Avem bariere care împiedică dezvoltarea economică a zonei riverane Dunării
Președintele CCIR, dl Mihai Daraban a subliniat faptul că: „Nivelul relațiilor comerciale bilaterale dintre România și Ungaria se află la un nivel foarte bun, numărul companiilor din România cu capital maghiar fiind o dovadă a interesului reciproc dintre cele două economii. Există însă o problemă structurală la nivelul întregii Europe de Est: lipsa unui brand, a unui landmark care să creeze valoare adăugată pentru export. Coridorul logistic est-vest reprezentat de Dunăre suferă, la rândul lui, din lipsa unui consens între țările riverane cu privire la utilizarea acestei „autostrăzi” fluviale.

În loc să profităm de legătura pe care Dunărea o poate crea între estul și vestul Europei, avem bariere care frânează dezvoltarea economică a întregii zone riverane. Cooperarea în sectorul energetic și cel al procesării alimentelor reprezintă două linii economice pe care relația dintre mediile de afaceri din România și Ungaria ar trebui să se focuseze. Pe linie energetică, începerea, în 2027, a producției de gaze naturale din Neptun Deep va genera oportunități pentru producerea de fertilizatori și energie electrică la costuri reduse, oportunități pe care le putem valorifica împreună cu partenerii noștri maghiari.”.

La rândul său, dl Gergely Mikola a punctat necesitatea unei implicări mai active a Asociației Camerelor de Comerț ale Dunării (DCCA) „care trebuie să devină mai activă, ea reunind practic camerele de comerț din țările riverane Dunării. Cooperarea în sectorul energetic este vitală: în prezent, companiile din Europa pierd din competitivitate din cauza prețului ridicat al energiei electrice, ceea ce face ca prețul produselor noastre să nu mai fie unul atractiv pe piețele internaționale.

Prin Comitetul de Afaceri Central-Europene al Camerei de Comerț și Industrie din Ungaria avem în vedere revitalizarea relației dintre camerele din Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia și România, cu accent pe sectoare economice concrete, generatoare de colaborare, și nu pe întâlniri fără finalitate palpabilă.”.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/CP_Ungaria.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Piața asigurărilor, între creștere și consolidarea echilibrelor structurale]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/alexandru-petrescu-presedinte-asf-piata-asigurarilor-intre-crestere-si-consolidarea-echilibrelor-structurale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/alexandru-petrescu-presedinte-asf-piata-asigurarilor-intre-crestere-si-consolidarea-echilibrelor-structurale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Încrederea și capacitatea de absorbție a riscurilor în economie se reflectă, în mod direct, în modul în care evoluează piața asigurărilor.
În primul trimestru al anului 2026, piața asigurărilor din România a continuat să înregistreze o dinamică pozitivă, cu un volum total al subscrierilor de aproximativ 6,8 miliarde lei, în creștere cu 15% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Segmentul RCA a rămas un pilon important al pieței, cu aproximativ 2,7 miliarde lei prime brute subscrise, în creștere cu 13% comparativ cu T1 2025, confirmând persistența unei cereri structurale pentru acest tip de protecție și rolul său stabil în arhitectura pieței.
Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Piața asigurărilor, între creștere și consolidarea echilibrelor structurale
Piața asigurărilor de viață a înregistrat în primul trimestru al anului 2026 o evoluție pozitivă, în linie cu dinamica generală a sectorului, însă rămâne un segment cu pondere încă redusă în totalul subscrierilor. Din volumul total al primelor brute subscrise la nivel de piață, circa 23% revine segmentului de viață, ceea ce confirmă o contribuție stabilă, dar încă inferioară asigurărilor generale în structura globală a pieței.
Evoluția acestui segment indică o creștere graduală a interesului pentru produse de protecție financiară pe termen lung, chiar dacă ritmul de dezvoltare rămâne mai temperat comparativ cu asigurările generale.



Din perspectiva stabilității financiare, indicatorii de solvabilitate se mențin supraunitari la nivelul pieței, reflectând o capacitate solidă a asigurătorilor de a onora obligațiile asumate. În același timp, indicatorii de lichiditate evidențiază o ajustare moderată, determinată de creșterea atât a activelor lichide, cât și a obligațiilor pe termen scurt, într-un context de expansiune a activității.

Indemnizațiile brute plătite au atins circa 3,3 miliarde lei, în creștere cu 17% față de aceeași perioadă a anului precedent, evoluție care confirmă rolul practic al industriei în acoperirea riscurilor materializate. În paralel, rezervele tehnice au ajuns la 27,8 miliarde lei, în creștere cu 22%, consolidând baza de siguranță actuarială a sectorului și capacitatea acestuia de a susține obligațiile viitoare.
Un rol important în piață revine canalului de distribuție prin brokeri, care au intermediat aproximativ 4,7 miliarde lei în prime, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului anterior. Gradul de intermediere rămâne ridicat în zona asigurărilor generale, unde brokerii gestionează aproximativ 85% din volum, în timp ce în segmentul asigurărilor de viață ponderea se situează la circa 13%.

În ansamblu, evoluțiile din piața asigurărilor indică o industrie care își menține echilibrul între creștere, capacitate de plată și prudență investițională, într-un cadru în care funcția sa principală rămâne protecția financiară a riscurilor asumate în economie.

În acest context, rolul Autorității de Supraveghere Financiară se manifestă în mod constant prin acțiuni de natură prudențială și corectivă, menite să prevină acumularea dezechilibrelor și să protejeze interesele asiguraților. Un exemplu relevant în acest sens îl reprezintă măsurile adoptate în cazul DallBogg, unde intervențiile timpurii ale Autorității au vizat limitarea riscurilor asociate conduitei de piață și asigurarea continuității funcționării corecte a mecanismelor de despăgubire și protecție a consumatorilor.

Raportul ASF privind evoluția pieței asigurărilor în primele trei luni ale anului 2026 poate fi consultat aici - https://shorturl.at/oPnWE
]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/unnamed-1200x800.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Salariul minim brut crește la 4.325 de lei de la 1 iulie. Ce se schimbă pentru angajați și contribuabili]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/salariul-minim-brut-creste-la-4-325-de-lei-de-la-1-iulie-ce-se-schimba-pentru-angajati-si-contribuabili.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/salariul-minim-brut-creste-la-4-325-de-lei-de-la-1-iulie-ce-se-schimba-pentru-angajati-si-contribuabili.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Salariul minim brut pe economie crește la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026, ceea ce aduce venituri nete mai mari pentru angajații remunerați la acest nivel și modifică o serie de plafoane fiscale, contribuții și costuri legate de sistemul public de pensii.

Majorarea este prevăzută de noile reglementări privind salariul minim și produce efecte nu doar asupra veniturilor salariaților, ci și asupra modului de calcul al unor taxe, contribuții și facilități fiscale aplicabile în a doua jumătate a anului.
Salariul minim crește cu 275 de lei brut
Începând cu 1 iulie, salariul minim brut pe economie urcă de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 275 de lei, echivalentul unei majorări de aproximativ 6,8%.

Pentru un program normal de lucru, salariul minim orar va fi de 25,949 lei, calculat la o medie de 166,667 ore lucrătoare pe lună.

Potrivit calculelor, angajații plătiți cu salariul minim vor încasa aproximativ 125 de lei în plus la salariul net lunar.
Se modifică facilitatea fiscală pentru salariile mici
Creșterea salariului minim aduce și modificări privind suma neimpozabilă acordată angajaților remunerați la nivelul salariului minim.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, 300 de lei din salariul brut au fost exceptați de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, în condițiile prevăzute de lege.

Începând cu 1 iulie și până la 31 decembrie 2026, această sumă se reduce la 200 de lei pe lună.

[caption id="attachment_4683691" align="alignnone" width="2121"] Bani. Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]

Facilitatea se aplică salariaților cu normă întreagă, la funcția de bază, dacă salariul de bază este egal cu salariul minim brut pe țară.

Totodată, plafonul venitului brut lunar până la care poate fi acordată facilitatea fiscală crește la 4.600 de lei inclusiv. La stabilirea acestuia nu sunt luate în calcul tichetele de masă, voucherele de vacanță și indemnizația de hrană acordate potrivit legislației.
Cresc și plafoanele folosite la calculul contribuțiilor
Noua valoare a salariului minim influențează și contribuțiile datorate de persoanele care obțin venituri din activități independente, chirii, dividende, dobânzi sau alte surse pentru care obligațiile fiscale sunt raportate la salariul minim brut.

De la 1 iulie 2026, principalele praguri devin:

 	6 salarii minime brute: 25.950 lei;
 	12 salarii minime brute: 51.900 lei;
 	24 de salarii minime brute: 103.800 lei;
 	72 de salarii minime brute: 311.400 lei.

Aceste plafoane sunt utilizate la stabilirea obligațiilor privind contribuțiile sociale, în funcție de categoria de venit și de prevederile Codului fiscal.
Costul cumpărării vechimii la pensie crește
Majorarea salariului minim are efect și asupra contractelor de asigurare socială încheiate cu Casa Națională de Pensii Publice de persoanele care doresc să își completeze stagiul de cotizare.

Contribuția de asigurări sociale reprezintă 25% din venitul lunar asigurat, iar acesta nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe economie.

În aceste condiții, de la 1 iulie 2026, contribuția minimă ajunge la aproximativ 1.081 de lei pe lună. Pentru cumpărarea unui an complet de vechime, costul total se ridică la aproximativ 12.975 de lei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/salariu-1200x797.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Canicula împinge consumul de energie la un nivel critic. România ia măsuri pentru evitarea blackout-ului]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/canicula-impinge-consumul-de-energie-la-un-nivel-critic-romania-ia-masuri-pentru-evitarea-blackout-ului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/canicula-impinge-consumul-de-energie-la-un-nivel-critic-romania-ia-masuri-pentru-evitarea-blackout-ului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ministerul Energiei a convocat un comandament energetic de urgență în contextul valului extrem de caniculă care afectează aproape întreaga țară, după ce consumul de energie electrică este estimat să atingă aproximativ 8.000 MW în orele de vârf.

Autoritățile au decis măsuri preventive pentru menținerea stabilității Sistemului Electroenergetic Național și pentru evitarea unor probleme în alimentarea cu electricitate.

Decizia vine în condițiile în care temperaturile de peste 40 de grade Celsius determină o utilizare intensă a aparatelor de aer condiționat, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra rețelei electrice.

Reprezentanții Ministerului Energiei și ai operatorilor din sistem monitorizează permanent evoluția consumului și sunt pregătiți să intervină dacă situația o va impune.
Capacități de producție menținute în funcțiune
În cadrul comandamentului energetic s-a decis ca anumite capacități de producție a energiei electrice, care în mod normal ar fi putut fi retrase temporar din exploatare, să rămână disponibile pentru a acoperi cererea ridicată din această perioadă.

Potrivit estimărilor Dispecerului Energetic Național, consumul de energie ar putea ajunge la aproximativ 8.000 MW în serile de luni și marți, nivel considerat unul dintre cele mai ridicate din această vară.

În acest context, Sistemul Electroenergetic Național este supravegheat permanent, iar echipele tehnice ale instituțiilor implicate au fost mobilizate pentru a putea interveni rapid în cazul unor incidente.
Energia solară contribuie la acoperirea consumului
În ultimele zile, producția de energie din surse fotovoltaice a depășit pragul de 3.000 MW, un nivel record pentru România.

Energia solară contribuie semnificativ la acoperirea consumului în timpul zilei, însă autoritățile atrag atenția că producția din surse regenerabile scade odată cu lăsarea serii, exact în intervalul în care cererea de electricitate crește.

Pentru a menține echilibrul dintre producție și consum, operatorii sistemului urmăresc în timp real evoluția rețelei și aplică măsuri operative atunci când este necesar.
România înregistrează unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din UE
Pe fondul cererii ridicate și al disponibilității limitate a unor capacități de producție, România a înregistrat luni unul dintre cele mai mari prețuri la energie electrică din Uniunea Europeană.

[caption id="attachment_4682143" align="alignnone" width="2560"] Sursă foto: Frepik[/caption]

Datele oficiale arată că un MWh s-a tranzacționat la aproximativ 224 de euro pe piața pentru ziua următoare, nivel apropiat de cel din Ungaria și semnificativ peste valorile înregistrate în state precum Franța, Spania sau Portugalia.

Specialiștii explică această diferență prin faptul că producția din surse regenerabile nu poate acoperi consumul din orele de seară, iar România este nevoită să importe energie la prețuri ridicate.

Situația este influențată și de faptul că unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă se află în mentenanță, iar centrala pe gaze de la Brazi funcționează la o capacitate redusă.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a declarat pentru Euronews România că importurile de energie din intervalele de seară pot ajunge la prețuri foarte ridicate, deoarece există un dezechilibru între perioada în care energia este produsă și cea în care consumul atinge valorile maxime.
Autoritățile transmit că sistemul este monitorizat permanent
Reprezentanții Ministerului Energiei și ai Transelectrica susțin că măsurile adoptate au caracter preventiv și urmăresc menținerea siguranței în alimentarea cu energie electrică pe durata valului de caniculă.

Deocamdată nu au fost raportate întreruperi majore în alimentarea cu energie la nivel național, însă autoritățile continuă monitorizarea permanentă a Sistemului Electroenergetic Național și sunt pregătite să adopte măsuri suplimentare dacă nivelul consumului va continua să crească.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/canicula-consum-energie-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Refugiații din Ucraina, contribuție de 1,6 miliarde de lei la bugetul Republicii Moldova]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/refugiatii-din-ucraina-contributie-de-16-miliarde-de-lei-la-bugetul-republicii-moldova.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/refugiatii-din-ucraina-contributie-de-16-miliarde-de-lei-la-bugetul-republicii-moldova.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Refugiații ucraineni au adus o contribuție semnificativă la economia Republicii Moldova de la începutul războiului. Potrivit datelor prezentate de Consiliul Economic al Prim-ministrului, de la declanșarea conflictului din 2022, aceștia au plătit aproximativ 1,6 miliarde de lei sub formă de taxe și contribuții sociale și au deschis peste 200 de afaceri în țară.

Refugiații din Ucraina, integrare dificilă
Deși legislația națională le oferă acces pe piața muncii, integrarea refugiaților rămâne un proces complex.
„Barierele lingvistice, dificultățile cu recunoașterea calificărilor și adaptarea la cerințele pieței locale a muncii limitează capacitatea refugiaților de a-și realiza pe deplin potențialul profesional.
Depășirea acestor provocări necesită o acțiune coordonată a sectorului public, a mediului de afaceri și a partenerilor de dezvoltare prin politici cuprinzătoare de ocupare a forței de muncă, formare profesională și incluziune socială”, a punctat Consiliul Economic.

60 de milioane de lei venituri fiscale anuale la buget
La o ședință a Consiliului Național pentru Abilitarea Economică și Egalitate de Gen (CNAEEG), reprezentanții UNHCR și ai Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au prezentat cele mai recente date privind situația refugiaților ucraineni și au propus măsuri de politică publică pentru facilitarea accesului lor pe piața muncii.
Discuțiile s-au concentrat pe instrumente precum statutul de persoană fizică autorizată (PFA) și brevetele de antreprenoriat. Se estimează că aproximativ 2.080 de refugiați ar putea opta pentru statutul de persoană fizică autorizată începând cu 2027.
Această măsură ar putea genera aproximativ 60 de milioane de lei venituri fiscale anuale la buget, alături de beneficii sociale și economice suplimentare, cu costuri administrative minime.


[caption id="attachment_4299761" align="alignnone" width="2560"] refugiati Ucraina / Sursa: EPA/ZURAB KURTSIKIDZE[/caption]
Refugiații din Ucraina ar putea aduce mai multe beneficii economiei moldovenești
De la începutul acestui an, peste 47.000 de persoane și-au prelungit statutul de protecție temporară, iar alte 4.700 de persoane au depus noi cereri.
Reprezentanții mediului de afaceri au subliniat că refugiații din Ucraina ajută la compensarea deficitului de forță de muncă și contribuie activ la dezvoltarea economiei locale.
Contribuția refugiaților ucraineni demonstrează că, dincolo de aspectul umanitar, integrarea lor corespunzătoare poate aduce beneficii concrete pentru economia Republicii Moldova.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/06/Refugiati-Ucraina-3_RzV-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Petrișor Peiu critică eliminarea IMCA. Cere explicații privind profiturile unor multinaționale]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/petrisor-peiu-critica-eliminarea-imca-cere-explicatii-privind-profiturile-unor-multinationale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/petrisor-peiu-critica-eliminarea-imca-cere-explicatii-privind-profiturile-unor-multinationale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Senatorul AUR, Petrișor Peiu, susține că eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) poate încuraja din nou practicile de optimizare fiscală ale companiilor mari și solicită autorităților fiscale să explice diferențele semnificative dintre ratele de profit raportate de unele firme românești și cele ale unor grupuri multinaționale.

Într-o postare publicată pe Facebook, economistul și senatorul afirmă că renunțarea la acest mecanism de taxare riscă să permită transferul profiturilor către companiile-mamă din alte state, diminuând astfel baza de impozitare din România.

Declarațiile apar în contextul dezbaterilor privind modificările fiscale și după publicarea rezultatelor financiare ale unor dintre cele mai mari companii din economie pentru anul 2025.
Ce spune Petrișor Peiu despre eliminarea IMCA
Potrivit lui Peiu, impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus pentru companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, cu scopul de a limita situațiile în care profiturile declarate sunt reduse prin diverse mecanisme de optimizare fiscală.

Acesta explică faptul că, în varianta unui impozit de 1% aplicat cifrei de afaceri, pragul era echivalent cu plata unui impozit pe profit de 16% pentru o companie cu o marjă de profit de aproximativ 6%.

În opinia sa, firmele care raportează profituri sub acest nivel pot ajunge să plătească un impozit mai redus decât ar fi achitat în baza IMCA.

Peiu afirmă că desființarea acestui mecanism, în urma angajamentelor asumate de România în raport cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), redeschide posibilitatea utilizării strategiilor de optimizare fiscală.
Exemplele invocate
În argumentația sa, Petrișor Peiu compară ratele de profit raportate de mai multe companii în bilanțurile aferente anului 2025.



Printre exemplele prezentate se numără:

 	Romgaz, care ar fi raportat un profit reprezentând aproximativ 41% din cifra de afaceri, comparativ cu circa 10% în cazul OMV Petrom;
 	Dedeman, cu o rată a profitului de aproximativ 12%, față de aproximativ 5% la Lidl și 4% la Kaufland;
 	Automobile Dacia (Renault) și Ford Otosan România, despre care afirmă că au raportat marje de profit de aproximativ 2%;
 	OMV Petrom Marketing și MOL România, cu rate ale profitului de aproximativ 2%, respectiv 3%;
 	constructorii Tehnostrade, Spedition UMB și SA&PE, unde susține că marjele de profit diferă semnificativ.

Peiu consideră că aceste diferențe ridică semne de întrebare și apreciază că ele ar trebui analizate de autoritățile fiscale.
Solicitare către ANAF
În finalul mesajului, senatorul afirmă că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ar trebui să ofere explicații publice privind diferențele dintre ratele de profit raportate de companii care activează în aceleași sectoare economice.

Acesta întreabă, între altele, cum poate Romgaz să înregistreze o marjă de profit de câteva ori mai mare decât OMV Petrom sau de ce Dedeman raportează o profitabilitate superioară unor mari lanțuri internaționale de retail.

Datele financiare pentru anul 2025 arată că sectorul energiei continuă să domine clasamentele profitabilității, iar Romgaz, Hidroelectrica și OMV Petrom se numără printre companiile cu cele mai mari profituri nete raportate în România.

Totuși, comparațiile privind marjele de profit trebuie interpretate în contextul diferențelor dintre modelele de afaceri, structura costurilor, investițiile și specificul fiecărei companii.

Aceste aspecte nu sunt analizate în postarea lui Petrișor Peiu și nu au fost comentate public de companiile menționate în legătură cu afirmațiile sale.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Petrisor-Peiu-IquamPhoto-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Noul IQOS Boutique Victoriei: concept de tip Retail 2.0 și o instalație artistică semnată Sebastian Comănescu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/noul-iqos-boutique-victoriei-concept-de-tip-retail-2-0-si-o-instalatie-artistica-semnata-sebastian-comanescu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/noul-iqos-boutique-victoriei-concept-de-tip-retail-2-0-si-o-instalatie-artistica-semnata-sebastian-comanescu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Noua locație din rețeaua națională IQOS se alătură conceptelor flagship store din Milano, Madrid, Londra sau Amsterdam și marchează o nouă etapă a strategiei Retail 2.0 a Philip Morris România

În 26 iunie s-a deschis IQOS Boutique Victoriei, un spațiu gândit ca o destinație care reunește design, artă și cultură urbană, într-o experiență construită pentru comunitatea de consumatori adulți IQOS. Cu această deschidere, rețeaua națională de IQOS Boutiques se extinde, ajungând la 120 de puncte de vânzare, și se consolidează ca platformă de experiență, dincolo de funcția comercială clasică.



Noua locație propune o abordare diferită față de spațiile comerciale tradiționale și integrează tehnologia, designul și arta contemporană într-un format Retail 2.0 care pune accent pe experiența vizitatorului. Spațiul include elemente interactive și o instalație artistică realizată special de artistul Sebastian Comănescu pentru acest magazin în cadrul proiectului „Studioul Curiozității”.
„IQOS este astăzi lider în categoria produselor din tutun încălzit, ales de peste 35 de milioane de utilizatori adulți la nivel global. Noul boutique de pe Calea Victoriei reflectă evoluția noastră către formate integrate de tip Retail 2.0, care aduc împreună tehnologia, designul și interacțiunea pentru a oferi utilizatorilor adulți ai IQOS o experiență coerentă, dincolo de actul de cumpărare. Este un concept distinct pe care îl dezvoltăm în orașe-cheie, iar România are un loc important pe această hartă. În același timp, recunoașterea IQOS ca brand inovator, inclusiv prin includerea în topul Kantar BrandZ, confirmă direcția strategică în care evoluăm.”, a declarat Carmina Fusté, director general, Philip Morris România.


&nbsp;

Inaugurarea marchează un moment de referință pentru strategia de retail a Philip Morris România. IQOS Boutique Victoriei devine punctul de vârf al unei rețele care depășește simpla funcție comercială transformându-se într-o platformă cu aplecare către experiențe culturale și de interacțiune cu comunitatea de utilizatori adulți. Dincolo de extinderea rețelei, deschiderea face parte din strategia mai amplă a companiei de a accelera tranziția către un viitor fără fum, prin dezvoltarea de alternative la continuarea fumatului, exclusiv pentru fumătorii adulți.
„Studioul Curiozității”: artă și interacțiune în spațiul IQOS
Elementul central al noului spațiu este instalația realizată de artistul Sebastian Comănescu, în cadrul proiectului „Studioul Curiozității”, curatoriat de The Institute. Inițiativa, implementată și în alte magazine IQOS, presupune colaborări cu artiști români care creează lucrări inspirate de specificul orașului în care este deschis fiecare boutique.

&nbsp;

În cazul Bucureștiului, instalația realizată pentru IQOS Boutique Victoriei funcționează ca o dioramă urbană interactivă, care reunește clădiri emblematice de pe Calea Victoriei și elemente inspirate din dinamica orașului. Lucrarea folosește tehnologie de tip senzori și efecte de lumină, permițând  vizitatorilor să interacționeze direct cu spațiul și să activeze diferite straturi vizuale.
„Pentru această instalație am pornit de la felul în care Bucureștiul își dezvăluie identitatea în detalii – o cornișă, un ritm de geamuri, o lumină de seară pe Calea Victoriei. Am construit o dioramă care nu doar să  eprezinte orașul, ci să reacționeze la prezența celui care intră în spațiu. Curiozitatea este, în fond, despre a privi din nou ceea ce credem că știm deja.", a declarat Sebastian Comănescu, artistul vizual care semnează instalația.


Deschiderea IQOS Boutique Victoriei se înscrie într-un context mai larg de extindere a rețelei de magazine a companiei. În România, rețeaua include 120 de puncte de vânzare, iar la nivel european, concepte similare sunt dezvoltate în orașe precum Londra, Paris, Milano sau Madrid.

Material susținut de IQOS.

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Noul-IQOS-Boutique-Victoriei-2-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Dezastru pe Litoral, după tăierea voucherelor de vacanță. Proprietarii fug în economia gri, iar statul pierde milioane]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dezastru-pe-litoral-dupa-taierea-voucherelor-de-vacanta-proprietarii-fug-in-economia-gri-iar-statul-pierde-milioane.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dezastru-pe-litoral-dupa-taierea-voucherelor-de-vacanta-proprietarii-fug-in-economia-gri-iar-statul-pierde-milioane.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Efectele deciziilor economice din ultimul an încep să se resimtă puternic pe Litoralul românesc, unde sectorul cazării alternative suferă o contracție severă. Înjumătățirea numărului de apartamente de închiriat autorizate reprezintă un semnal de alarmă major pentru întreaga industrie a ospitalității. Proprietarii de imobile au ales să renunțe la clasificările oficiale și să revină la vechile obiceiuri din economia gri, un fenomen generat direct de reducerea cu 50% a valorii tichetelor de vacanță.
Sunt mari probleme pe litoral
Impactul negativ asupra turismului este deja vizibil și cuantificabil la scurt timp de la modificarea valorii voucherelor. Președintele Asociației patronale Resto Constanța, Corina Martin, trage un semnal de alarmă clar în legătură cu această tendință îngrijorătoare.

„În doar un an de la reducerea cu 50% a valorii tichetelor de vacanţă, efectele sunt deja grave şi vizibile în turism. Numărul apartamentelor de închiriat autorizate de pe Litoral s-a înjumătăţit, pentru că o mare parte dintre proprietari s-au întors în economia gri”, susţine Martin, care ocupă și funcția de secretar general-vicepreședinte al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).
Statistici îngrijorătoare pentru sezonul estival
Datele oficiale oferă o imagine clară a dimensiunii acestui fenomen de migrare către zona nefiscalizată. Potrivit unui comunicat emis de Asociația Patronală a Restaurantelor, Cafenelelor, Barurilor, Beach Barurilor, Cluburilor, Organizatorilor de Evenimente, Furnizorilor și Producătorilor de pe Litoral, declinul este unul masiv.

Dacă la începutul sezonului estival 2025 existau 3.584 de apartamente clasificate, în acest an situația s-a schimbat radical. Pe listele oficiale prezentate în mod public pe site-ul ministerului de resort mai figurează doar 1.847 de apartamente, care cumulează o capacitate de 9.494 de locuri de cazare. La nivel național sunt înregistrate în prezent 7.784 de apartamente autorizate, oferind 38.074 de locuri de cazare. Aceste cifre demonstrează că Litoralul continuă să concentreze aproximativ 24% din totalul apartamentelor clasificate și aproape 25% din capacitatea de cazare din această categorie specifică.

[caption id="attachment_4277544" align="alignnone" width="1920"] Concediul de odihnă este un drept bine stabilit în Codul Muncii. Sursa Foto: Arhiva EVZ[/caption]
Cum funcționează de fapt migrarea spre economia gri
Dispariția acestor unități din statisticile oficiale nu înseamnă că ele au fost scoase de pe piața turistică, ci doar că au trecut în ilegalitate din punct de vedere fiscal. Proprietarii preferă acum să activeze fără autorizații, eliminând costurile și birocrația impuse de stat.

„Să ne înţelegem, apartamentele "lipsă" din situaţiile oficiale nu au dispărut pe undeva. O mare parte dintre proprietari au renunţat la clasificare şi s-au întors în zona închirierilor nefiscalizate, pentru că reducerea valorii tichetelor de vacanţă a diminuat cererea şi a făcut tot mai puţin atractivă funcţionarea în circuitul autorizat.

Statul pierde de două ori: încasează mai puţine taxe şi impozite şi stimulează, fără să îşi propună, dezvoltarea economiei gri. În loc să încurajeze operatorii să rămână în legalitate, măsurile adoptate au avut efectul invers", a subliniat Corina Martin.
Bugetarii au renunțat la vacanțele în țară
Pe lângă problema fiscalizării, turismul românesc se confruntă și cu o scădere generală a numărului de turiști și de înnoptări. Diminuarea sprijinului acordat salariaților din sectorul public a generat un efect de domino în întreaga economie a ospitalității.

Reprezentanții patronatelor explică faptul că pierderea unui segment atât de important de clienți a lăsat urme adânci. Bugetarii au renunțat în număr mare la sejururile pe care le planificau în stațiunile autohtone, deoarece nu au mai fost motivați de valoarea pe care o aveau anterior tichetele de vacanță, respectiv suma de 1600 de lei.
Nevoia urgentă de noi politici publice în turism
Situația actuală de pe Litoral impune o revizuire rapidă a strategiei guvernamentale. Lipsa unor măsuri de stimulare riscă să blocheze definitiv eforturile de combatere a evaziunii fiscales din turism.

Corina Martin consideră că datele evidențiază necesitatea unor politici publice care să sprijine turismul românesc și să stimuleze menținerea în circuitul turistic a unităților de cazare autorizate. O asemenea abordare ar aduce beneficii reale pentru turiști, pentru operatorii economici, pentru economia locală și pentru întreaga industrie națională a turismului românesc.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/08/litoral-1200x676.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Semnal de alarmă de la CFA România. Încrederea în economie s-a prăbușit la niveluri minime istorice, inflația rămâne uriașă]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/semnal-de-alarma-de-la-cfa-romania-increderea-in-economie-s-a-prabusit-la-niveluri-minime-istorice-inflatia-ramane-uriasa.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/semnal-de-alarma-de-la-cfa-romania-increderea-in-economie-s-a-prabusit-la-niveluri-minime-istorice-inflatia-ramane-uriasa.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a înregistrat scăderi masive în perioada recentă, ajungând la valori minime care, din punct de vedere istoric, au mai fost atinse doar în momente de cumpănă majoră, precum criza politică din 2012, tensiunile legislative de la finalul anului 2018 sau debutul pandemiei din 2020, informează Agerpres.

Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România, a explicat că această evoluţie negativă anticipează o dinamică economică extrem de modestă, specialiştii estimând deja că ţara noastră se află în faţa unui risc iminent de recesiune.
Semnal de alarmă de la CFA România. Încrederea în economie s-a prăbușit la niveluri minime istorice
Scăderea actuală nu este un fenomen izolat, ci reflectă o acumulare de factori de risc care au măcinat încrederea analiştilor financiari în stabilitatea economică pe termen scurt şi mediu.
„Începând cu 2024, indicatorul a avut valori reduse care indicau o situaţie incertă în economie şi în aceşti ani am avut recesiuni tehnice, iar anul acesta chiar avem o uşoară recesiune. Deci cumva a anticipat această creştere modestă a PIB-ului, recesiunea tehnică precum şi recesiunea actuală. A mai fost la un nivel foarte redus în 2012, atunci când am avut o criză politică. A mai fost în 2018, pe final de an, când s-a încercat naţionalizarea fondurilor de pensii Pilon II. De asemenea, au mai fost situaţii de valori reduse în pandemie şi la începutul războiului din Ucraina. Cel mai jos nivel a fost la începutul pandemiei de coronavirus, în 2020”, a precizat Adrian Codirlaşu.
Prognoze sumbre pentru moneda naţională şi preţuri
Pe lângă perspectivele sumbre privind Produsul Intern Brut, membrii asociaţiei şi-au revizuit drastic estimările referitoare la puterea de cumpărare şi stabilitatea cursului de schimb valutar, anticipând presiuni mari asupra leului.

„De asemenea, s-au ajustat anticipările privind evoluţia cursului de schimb. Am avut episod de depreciere, aceste informaţii au fost incluse în anticipaţiile membrilor noştri şi avem un curs anticipat pe următoarele 12 luni undeva la 5,35 lei/euro. De asemenea, este anticipată o inflaţie care rămâne la un nivel ridicat. Pe un orizont de 12 luni, de exemplu, inflaţia anticipată rămâne la peste 7%”, a menţionat specialistul.
Pericolul stagflaţiei şi capcana deficitului bugetar
Conform analizelor financiare, presiunea inflaţionistă nu va ceda prea uşor, fiind direct legată de dezechilibrele din finanţele publice. România pare să se blocheze într-un scenariu economic extrem de periculos, unde creşterea economică lipseşte, dar preţurile continuă să urce.

„Este o problemă structurală la noi. Inflaţia este însă legată de o altă problemă structurală, deficitul bugetar. Pentru PIB anticipaţia mea este că vom avea o scădere, o recesiune, mă rog, spun lucrul acesta de anul trecut. Am putea consemna undeva între 0,5% şi 1% scădere economică în acest an. Asta arată cifrele acum. Suntem în situaţie de stagflaţie, adică inflaţia e mare, economia scade. E cea mai rea combinatie pentru că politicile standard nu funcţionează.

Singurul lucru care ar funcţiona este reducerea în continuare a deficitului bugetar, însă prin reducerea cheltuielilor, pentru că dacă creştem veniturile înseamnă că generăm inflaţie şi mai mare, majorăm taxele, ceea ce va pune presiune şi mai mare pe economie”, a mai afirmat Adrian Codirlaşu.
Prăbuşire generalizată a indicatorilor de încredere
Datele statistice colectate de organizaţie arată dimensiunea neîncrederii din piaţă. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut cu 7,7 puncte în luna mai, ajungând la valoarea de 30,5 puncte. Nici celelalte componente nu au avut o evoluţie mai bună. Indicatorul condiţiilor curente s-a redus cu 9,3 puncte, până la valoarea de 23,4 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 6,8 puncte, atingând nivelul de 34 de puncte.

[caption id="attachment_4684397" align="alignnone" width="1920"] Sursa foto: pixabay.com[/caption]

„Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât şi interni, încrederea în economie a scăzut semnificativ. În acelaşi timp, în contextul episodului de depreciere a leului, şi anticipaţiile de evoluţie viitoare a cursului de schimb s-au ajustat. De asemenea, consistent cu evoluţia încrederii în economie, şi anticipaţiile pentru creşterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi semnificative, deja indicând un risc ridicat de recesiune”, a explicat Codirlaşu, în comunicat.
Ce se întâmplă cu inflaţia şi cursul euro în următoarele 12 luni
Aşteptările analiştilor pentru perioada următoare confirmă faptul că stabilitatea financiară este fragilă. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2027) a crescut uşor faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior, ajungând la 7,53%. Totuşi, o mare parte dintre experţi speră într-o temperare viitoare, astfel că 80% dintre participanţi anticipează reducerea ratei...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/Economie-1200x770.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Pericol major pentru economia României. Alexandru Nazare avertizează asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/pericol-major-pentru-economia-romaniei-alexandru-nazare-avertizeaza-asupra-riscului-de-retrogradare-a-ratingului-de-tara.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/pericol-major-pentru-economia-romaniei-alexandru-nazare-avertizeaza-asupra-riscului-de-retrogradare-a-ratingului-de-tara.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Stabilitatea economică a României se află într-un moment critic din cauza incertitudinilor din politică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a lansat un avertisment cu privire la riscurile majore care amenință finanțele publice în perioada imediat următoare, în contextul analizelor recente transmise de partenerii internaționali.
Pericol major pentru economia României. Alexandru Nazare avertizează asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară
Această reacție vine după ce agenția internațională de evaluare financiară Moody's a atras atenția, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra vulnerabilităților accentuate de actualul context intern. Specialiștii agenției subliniază că o perioadă prelungită de incertitudine politică, dublată de absența unei majorități parlamentare solide și funcționale, poate genera presiuni uriașe asupra procesului de consolidare fiscală și asupra punerii în aplicare a reformelor structurale pe care România și le-a asumat.

Conform precizărilor oficiale transmise printr-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor, reprezentanții Moody's consideră că existența unui cadru politic stabil și capacitatea instituțională solidă de a susține măsurile economice obligatorii reprezintă piloni esențiali. Aceștia sunt vitali pentru ca România să poată menține traiectoria de reducere a deficitelor asumată pentru următorii ani.

[caption id="attachment_4748570" align="alignnone" width="2048"] sursa: Facebook[/caption]
Declarația oficială a ministrului Alexandru Nazare
În acest context tensionat, șeful de la Finanțe a subliniat importanța menținerii unei direcții clare și responsabile pentru a evita consecințe extrem de dure asupra economiei naționale.
„Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de țară. Am mai fost într-un punct vulnerabil și am reușit, prin măsuri dificile și printr-o direcție fiscală responsabilă, să evităm un scenariu foarte periculos pentru România. Linia responsabilității trebuie păstrată. Agențiile de rating nu se uită doar la cifre. Se uită și la capacitatea unei țări de a-și respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a duce PNRR mai departe și de a rămâne predictibilă pentru investitori și partenerii europeni”, a declarat Alexandru Nazare.
Țintele de deficit și presiunea dobânzilor mari
Reprezentanții Ministerului Finanțelor arată că, până în prezent, proiecțiile și așteptările celor de la Moody's se bazau pe o scădere treptată și constantă a deficitului bugetar. Scenariul inițial previziona o reducere a acestuia de la nivelul de 7,9% din PIB estimat în 2025, până la 6,5% în cursul anului 2026 și, ulterior, la 5,9% în 2027. Cu toate acestea, specialiștii agenției avertizează că atingerea acestor obiective depinde în mod direct de capacitatea autorităților de la București de a menține ritmul consolidării fiscale și de a adopta politici economice eficiente după anul 2026.

Pe lângă gestionarea deficitului, analiza celor de la Moody's scoate în evidență și o altă problemă spinoasă, respectiv creșterea costurilor de finanțare ale statului român. Experții estimează o evoluție îngrijorătoare a plăților aferente dobânzilor, care ar putea ajunge la 9,2% din totalul veniturilor bugetare în 2026 și la 9,6% în anul 2027.

Această presiune suplimentară este cauzată de randamentele ridicate de pe piețele financiare și de acumularea accelerată a datoriei publice din ultimii ani. Mai mult, Ministerul Finanțelor amintește și de expunerea României la fluctuațiile pieței valutare, având în vedere că puțin peste jumătate din datoria publică totală este contractată în valută.
Cursa contra cronometru pentru reformele din PNRR
O altă componentă strategică analizată cu atenție de agenția internațională este stadiul implementării proiectelor și reformelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. România se află sub presiunea unui calendar extrem de strâns, termenul-limită pentru finalizarea tuturor investițiilor fiind data de 31 august 2026.

'Moody's remarcă faptul că România a accelerat implementarea PNRR, rata ajungând la aproximativ 70% după ultima plată aprobată de Comisia Europeană, însă întârzierile în formarea unui guvern stabil pot afecta finalizarea reformelor și investițiilor rămase. Analiza Moody's nu reprezintă o acțiune de rating și nu indică probabilitatea unei modificări imediate a ratingului de credit', se mai arată în comunicatul citat.
Perspectiva negativă și riscul trecerii în categoria junk
În prezent, România beneficiază din partea Moody's de un calificativ de tip Baa3. Situația rămâne însă extrem de fragilă la nivel internațional. Toate cele trei mari agenții de rating globale, respectiv S&P Global Ratings, Moody's și Fitch, mențin o perspectivă negativă asociată ratingului suveran al României. Acest statut plasează economia națională la o distanță foarte mică de o eventuală retrogradare în categoria junk, adică a ratingurilor nerecomandate pentru investiții, fapt care ar scumpi masiv ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/04/criza-economica-economie-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item></channel></rss><!-- end of xml string -->