<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0"
		xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
		xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
		xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
		xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
		xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
        xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >
		<channel>
		<atom:link href="https://evz.ro/feeds/7" rel="self" type="application/rss+xml" />
		<title>Evenimentul Zilei</title>
        <description>Evenimentul Zilei este o publicatie multimedia, dedicata celor care apreciaza stirile corecte, obiective si relevante din toate domenile de activitate</description>
        <link>https://evz.ro</link>
		<lastBuildDate>Tue, 09 Jun 2026 19:35:10 +0000</lastBuildDate>
					<item>
							<title><![CDATA[Insolvenţa în Republica Moldova. Doi administratori autorizaţi au rămas fără licenţă]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/insolventa-in-republica-moldova-doi-administratori-autorizati-au-ramas-fara-licenta.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/insolventa-in-republica-moldova-doi-administratori-autorizati-au-ramas-fara-licenta.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Republica Moldova. După o pauză de mai mulţi ani, Ministerul Justiţiei a retras licenţele la doi administratori de insolvenţă.
Ministrul Justiţiei, Vladislav Cojuhari, a semnat ordinele de retragere a licenţelor lui Veaceslav Timotin şi Ana Mazur, după ce anterior Comisia de autorizare şi disciplină a administratorilor autorizaţi (CADAA) a dispus aplicarea sancţiunilor în privinţa lor.
Se întâmplă după ce mai mulţi oameni de afaceri au făcut front comun împotriva „mafiei din insolvenţă” şi au sesizat conducerea de vârf a Republicii Moldova. Iar zeci de persoane, prejudiciate în urma activităţii administratorilor de insolvenţă, au protestat în faţa instituţiilor statului.
Sursele EvZ din cadrul Ministerului Justiţiei susţin că lista administratorilor autorizaţi care vor rămâne fără licenţă ar putea continua.
Anterior, Evenimentul Zilei în Moldova a publicat mai multe anchete, reportaje şi interviuri privind problemele din domeniul insolvabilităţii.

Ce abateri au comis cei doi administratori lipsiţi de licenţă
Veaceslav Timotin a rămas fă licenţă după ce a ţinut în insolvenţă timp de 18 ani societatea pe Acţiuni „Alimentarmaş”, în care statul deţine cota de 30 la sută din acţiuni. Sesizarea a fost depusă de către un creditor al întreprinderii, care s-a expus asupra mai multor încălcări comise de administrator.

Potrivit autorilor sesizării, Timotin şi-a pus onorarii de zeci de ori mai mari decât cele aprobate de Comitetul Creditorilor. Totodată, el ar fi dat în locaţiune încăperile întreprinderii la preţ de piaţă, arătând însă în contracte preţuri mult mai mici.
Veaceslav Timotin a refuzat să deschidă un cont pentru stingerea creanţei şi scoaterea din insolvenţă a „Alimentarmaş” de către o firmă din România. Fiind obligat în cele din urmă de către instanţa de judecată.
„În aceste condiţii, faptele constatate formează un ansamblu de abateri grave care au avut impact asupra masei debitoare şi drepturilor creditorilor. Aceste abateri depăşesc încălcările disciplinare obişnuite şi afectează scopul proceurii de insolvabilitate. Care presupune administrarea legală şi transparentă”, se menţionează în decizia CADAA.

Precizăm că şi Inspecţia Financiară a depistat mai multe încălcări în urmacontrolului efectuat la „Alimentarmaş”.
În cazul Annei Mazur, sesizarea a fost depusă de un agent economic, ceseonarul unei creanţe la o întreprindere aflată în proces de faliment. CADAA a constatat că Anna Mazur a vândut bunurile întreprinderii după bunul plac, ignorând condiţiile Comitetului creditorilor, precum şi deciziile judecătoreşti priviind suspendarea licitaţiilor.

Parlamentul a promis reforme radicale în domeniul insolvenţei
În luna aprilie a anului curent, Parlamentul de la Chişinău a promis reforme radicale în domeniul insolvenţei. Dinu Plângău, deputatul fracțiunii „Partidului Acțiune și Solidaritate” , a declarat în cadrul unui briefing că în ultima perioadă au fost primite zeci de petiții și sesizări de la cetățeni care susțin că au avut de suferit din cauza sistemului actual de insolvență.
Mulți dintre ei au investit economii personale sau au contractat credite pentru achiziționarea unei locuințe prin contracte de investiții, atrași de prețurile mai accesibile.

Deputatul a menționat că, în multe cazuri, dezvoltatorii sau proprietarii s-au declarat insolvabili, iar în urma acestui fapt cumpărătorii au rămas fără locuințe și fără posibilitatea de a-și recupera banii investiți. Situația este agravată de acțiunile administratorilor autorizați care, potrivit reclamanților, întârzie procedurile și în unele cazuri dispar după ce primesc plăți suplimentare.

Oamenii de afaceri au făcut front comun împotriva „mafiei din insolvenţă”
Toamna trecută, mai mulţi oameni de afaceri din Republica Moldova, România, Estonia, Italia, Cehia şi Luxemburg, care au ajuns victime ale „mafiei din insolvenţă”, au făcut front comun pentru a da alarma că securitatea economică a statului este în pericol.
În acest scop, investitorii au fost în audienţă la preşedinta Maia Sandu, premierul Alexandru Munteanu, Ministerul Justiţiei, CNA şi SIS. Totodată, ei au organizat conferinţe de presă în care au relatat despre atacurile raider asupra afacerilor lor, cu participarea administratorilor de insolvabilitate.
Victor Iavtuhovschi este un businessman din Cehia, care deţine o firmă de import a resurselor energetice în oraşul Bălţi. La sfârşitul anului 2023, întreprinderea sa, care avea în acea perioadă în cont 15.000.000 de lei a fost trimisă în insolvenţă pentru o pretinsă datorie formată di penalităţi, de 39.000 de lei.
La solicitarea administratorului de insolvabilitate, conturile întreprinderii lui Iavtuhovschi au fost blocate, punând în dificultate activitatea economică.
„Este o veste foarte bună, este rezultatul unei lupte comune de durată. Sper ca deputaţii să se descurce şi să elaboreze un cadru legislativ adecvat, care să asigure siguranţa investiţiilor. De asemenea, cred că trebuie înăsprită responsabilitatea ad...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Deepin-Screenshot_select-area_20260609204643-1200x624.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Despăgubiri directe pentru românii afectați de manipularea ROBOR, fără procese individuale. Cerere oficială la Comisia Europeană]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/despagubiri-directe-pentru-romanii-afectati-de-manipularea-robor-fara-procese-individuale-cerere-oficiala-la-comisia-europeana.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/despagubiri-directe-pentru-romanii-afectati-de-manipularea-robor-fara-procese-individuale-cerere-oficiala-la-comisia-europeana.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Zeci de mii de români care au plătit rate mai mari din cauza unor posibile practici anticoncurențiale ale băncilor ar putea primi despăgubiri fără să fie nevoiți să deschidă procese individuale. Vicepresedintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a adresat Comisiei Europene o întrebare oficială prin care solicită clarificări privind posibilitatea acordării unor compensații directe consumatorilor afectați.
Manipularea ROBOR: amenzi de 710 milioane de euro pentru zece bănci
Consiliul Concurenței din România a sancționat zece instituții de credit cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, aproximativ 710 milioane de euro,  pentru încălcarea normelor de concurență, inclusiv a articolului 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Potrivit autorității, băncile ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.

ROBOR a fost, timp de mulți ani, unul dintre principalii indicatori utilizați pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele acordate populației și companiilor din România, ceea ce înseamnă că efectele unor eventuale practici anticoncurențiale ar putea viza un număr foarte mare de consumatori.

[caption id="attachment_4268902" align="alignnone" width="1024"] Sursa foto: arhiva EVZ[/caption]
Ce cere Ștefănuță Comisiei Europene
Prin întrebarea adresată Comisiei, Ștefănuță solicită clarificări privind trei aspecte esențiale: dacă este posibilă acordarea unor despăgubiri directe consumatorilor, fără obligarea acestora să inițieze acțiuni individuale în justiție; dacă obligarea fiecărui consumator afectat să pornească un proces propriu este compatibilă cu principiul efectivității dreptului european; și dacă Executivul european intenționează să promoveze mecanisme de compensare colectivă, simplificată și efectivă a consumatorilor afectați de practici anticoncurențiale.

„Românii care au plătit rate mai mari din cauza unor posibile practici anticoncurențiale trebuie să aibă acces real la despăgubiri. Nu este normal ca fiecare consumator prejudiciat să fie obligat să pornească singur un proces lung, costisitor și dificil pentru a-și recupera banii. Dacă se confirmă existența unui prejudiciu care afectează sute de mii de persoane, trebuie analizată posibilitatea ca acestea să fie despăgubite direct, fără a fi nevoite să deschidă acțiuni individuale în instanță. Dreptul la despăgubire trebuie să fie unul real și accesibil, nu doar unul teoretic", a declarat Nicu Ștefănuță.
„Nu este suficient ca statul să dea amenzi"
Europarlamentarul a spus că amenzile aplicate băncilor nu sunt suficiente dacă consumatorii nu pot recupera efectiv banii plătiți în plus. „Dacă oamenii au plătit mai mult din cauza unor practici incorecte, atunci trebuie să existe o cale prin care să își poată recupera banii. Aici este nevoie și de sprijin european, pentru că oamenii nu trebuie lăsați singuri în fața unor proceduri greoaie, costisitoare și greu de dus până la capăt", a mai transmis Ștefănuță.
Băncile contestă sancțiunile
Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale, planuri care vor fi aprobate de Consiliul Concurenței. Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării. Reprezentanții mai multor bănci au anunțat deja că dezaprobă concluziile Consiliului Concurenței și că vor contesta sancțiunile în instanță.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/03/Bani-Lei-Euro_curs-valutar_luni_EVZ-e1698165506757-1024x577.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ce companii aeriene nu au voie să zboare în Europa. Lista UE, actualizată cu noi interdicții]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ce-companii-aeriene-nu-au-voie-sa-zboare-in-europa-lista-ue-actualizata-cu-noi-interdictii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ce-companii-aeriene-nu-au-voie-sa-zboare-in-europa-lista-ue-actualizata-cu-noi-interdictii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Comisia Europeană a publicat luni cea de-a 48-a actualizare a listei UE pentru siguranța aeriană. În urma modificărilor, 154 decompanii aeriene sunt interzise să opereze în spațiul aerian european, iar o nouă companie -Air Express Algeria - a fost adăugată pe listă. Totodată, toți transportatorii aerieni certificați în Kârgâzstan au fost eliminați de pe listă, după două decenii de progrese în supravegherea siguranței aviației.
Ce companii sunt interzise în UE
Cele 154 de companii aeriene interzise în spațiul aerian al UE se împart în trei categorii: 126 de companii certificate în 16 țări, interzise din cauza supravegherii necorespunzătoare a siguranței de către autoritățile aeronautice naționale; 22 de companii aeriene certificate în Rusia; și șase companii aeriene individuale din alte țări, pe baza unor deficiențe grave de siguranță: Air Express Algeria (Algeria), Air Zimbabwe (Zimbabwe), Avior Airlines (Venezuela), Iran Aseman Airlines (Iran), Fly Baghdad (Irak) și Iraqi Airways (Irak).

Alte două companii pot zbura către UE numai cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) și Air Koryo (Coreea de Nord).

[caption id="attachment_4688270" align="alignnone" width="1200"] Aeroport. Sursa foto: Freepik[/caption]
De ce a fost adăugată Air Express Algeria
Includerea Air Express Algeria pe listă se bazează pe probleme grave de siguranță identificate în cursul evaluărilor efectuate de experții UE, care au evidențiat deficiențe în respectarea standardelor internaționale de siguranță.
Kârgâzstan, scos de pe lista neagră după 20 de ani
Toți transportatorii aerieni certificați în Kârgâzstan au fost eliminați de pe listă, ca recunoaștere a progreselor înregistrate de această țară în consolidarea supravegherii siguranței aviației în ultimii 20 de ani.
7 din 10 europeni au încredere în listă, dar doar 12% o verifică înainte de zbor
Un nou sondaj Eurobarometru publicat marți arată că șapte din zece europeni consideră lista UE pentru siguranța aeriană un instrument eficace de protejare a pasagerilor. Trei sferturi dintre respondenți (75%) au încredere că lista este actualizată pe baza unor criterii de siguranță, fără influență politică sau economică.

Cu toate acestea, consultarea directă a listei rămâne limitată: doar 12% dintre europeni o verifică înainte de zbor, deși jumătate declară că sunt la curent cu existența ei. Impactul listei asupra comportamentului este însă clar — atunci când o companie aeriană este inclusă pe listă, doar 8% dintre europeni declară că ar continua să rezerve un zbor cu aceasta.
Actualizarea din acest an coincide cu cea de-a 20-a aniversare a listei UE pentru siguranța aeriană.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/Parcare-aeroport-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ghidul Rabla 2026, publicat marți. Mașinile fabricate în UE, noul criteriu de eligibilitate. Buget mai mare cu 100 de milioane de lei]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ghidul-rabla-2026-publicat-marti-masinile-fabricate-in-ue-noul-criteriu-de-eligibilitate-buget-mai-mare-cu-100-de-milioane-de-lei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ghidul-rabla-2026-publicat-marti-masinile-fabricate-in-ue-noul-criteriu-de-eligibilitate-buget-mai-mare-cu-100-de-milioane-de-lei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ghidul pentru programul Rabla 2026 a fost publicat marți, cu un buget de 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane de lei mai mult față de anul trecut. A fost introdus un nou criteriu de eligibilitate: orice mașină fabricată în Uniunea Europeană, în Spațiul Economic European sau în statele parte din Tratatul Mediteranean poate fi achiziționată prin program.
Ce este nou în Rabla 2026
Valorile voucherelor rămân la același nivel ca în 2025, pentru a nu fi necesară modificarea platformei și pentru a nu prelungi perioada de implementare. Noutatea esențială este criteriul geografic de fabricație: mașina trebuie să fie produsă într-unul dintre statele din cele trei tratate menționate pentru a fi eligibilă.

„Practic, în aceste trei tratate, dacă există într-unul dintre statele respective fabricată o mașină, mașina respectivă este eligibilă pentru orice român care vrea să aplice la programul Rabla", a declarat ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu.

[caption id="attachment_4718716" align="alignnone" width="1200"] sursa: Facebook[/caption]
Când poate începe programul
Ghidul intră marți în transparență publică, perioadă care durează zece zile. Urmează dezbateri publice, aprobarea ordinului, înscrierea dealerilor și depunerea dosarelor. Calendarul este identic cu cel din anul trecut.
„Va putea începe ca primă etapă în iunie, dar are toate etapele de parcurs din ghid", a precizat ministrul interimar.
Rabla Baterii și programul Apă-Canal, următoarele priorități
Ghidul pentru Rabla Baterii nu este încă finalizat. Potrivit ministrului interimar, prioritatea imediat următoare după Rabla este programul Apă-Canal, care are un buget de un miliard și jumătate de lei în 2026. Acesta este considerat urgent inclusiv pentru reducerea riscului procedurii de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României, în condițiile în care în 2026 există în continuare comunități fără apă curentă și fără canalizare.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/11/pericol-marca-de-masini-care-risca-sa-ia-foc-oricand-majoritatea-1024x859.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Deficitul comercial al României a trecut de 10,8 miliarde de euro. Importurile continuă să depășească semnificativ exporturile]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/deficitul-comercial-al-romaniei-a-trecut-de-108-miliarde-de-euro-importurile-continua-sa-depaseasca-semnificativ-exporturile.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/deficitul-comercial-al-romaniei-a-trecut-de-108-miliarde-de-euro-importurile-continua-sa-depaseasca-semnificativ-exporturile.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Deficitul balanței comerciale a României a ajuns la 10,81 miliarde de euro în primele patru luni din 2026, cu 818,6 milioane de euro mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

În perioada ianuarie-aprilie 2026, exporturile au totalizat 32,02 miliarde de euro, în creștere cu 1,9% față de primele patru luni din 2025, în timp ce importurile s-au situat la 42,83 miliarde de euro, în scădere cu 0,5%.

Evoluția a contribuit la diminuarea deficitului comercial cu 7%, un indicator urmărit atent pentru evaluarea echilibrului economic extern al României.
Exporturile și importurile au continuat să crească în aprilie
Numai în luna aprilie 2026, exporturile FOB au însumat 8,2 miliarde de euro, iar importurile CIF au ajuns la 11,28 miliarde de euro.

Comparativ cu aprilie 2025, exporturile au crescut cu 4,3%, în timp ce importurile au avansat cu 2,5%. Deficitul comercial lunar a fost de 3,08 miliarde de euro.

Datele arată că ritmul de creștere al exporturilor a fost superior celui al importurilor, ceea ce a contribuit la reducerea dezechilibrului comercial față de anul precedent.
Mașinile și echipamentele de transport domină comerțul exterior
Cea mai mare pondere în exporturile României a fost deținută de categoria mașini și echipamente pentru transport, care a reprezentat 46,5% din totalul exporturilor și a generat vânzări externe de aproape 14,9 miliarde de euro în primele patru luni ale anului.

Aceeași categorie a avut și cea mai mare pondere în importuri, cu 36,3% din total și o valoare de 15,55 miliarde de euro.

O contribuție importantă au avut și produsele manufacturate, care au reprezentat peste un sfert din exporturile și importurile României. În schimb, sectorul produselor chimice continuă să genereze unul dintre cele mai mari dezechilibre comerciale, importurile depășind semnificativ exporturile.
Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial
Schimburile comerciale cu statele membre ale Uniunii Europene au continuat să domine comerțul exterior al României.

[caption id="attachment_4737804" align="alignnone" width="1200"] Intra-UE27 si Extra UE27 / sursa foto: INSSE[/caption]

În perioada ianuarie-aprilie 2026, exporturile către statele UE au fost de 23,17 miliarde de euro, reprezentând 72,4% din totalul exporturilor. Importurile provenite din Uniunea Europeană au însumat 31,62 miliarde de euro, adică 73,8% din total.

În relația cu țările din afara UE, România a exportat bunuri în valoare de 8,85 miliarde de euro și a importat produse de 11,21 miliarde de euro.
Creșteri importante la unele categorii de produse
Printre cele mai mari avansuri ale exporturilor s-au remarcat uleiurile, grăsimile și cerurile de origine animală și vegetală, cu o creștere de 112,5% față de aceeași perioadă din 2025.

Au fost înregistrate creșteri și la exporturile de materiale crude necomestibile (+8,5%), alimente și animale vii (+6,9%), precum și produse chimice (+4,6%).

În schimb, exporturile de băuturi și tutun au scăzut cu 13,5%, iar cele de articole manufacturate diverse s-au redus cu 6,7%.
Deficitul comercial rămâne ridicat, dar tendința este de ameliorare
Deși România continuă să importe mai mult decât exportă, datele pentru primele patru luni din 2026 indică o reducere a deficitului comercial și o evoluție mai favorabilă decât în anul precedent.

Creșterea exporturilor și scăderea ușoară a importurilor au contribuit la diminuarea dezechilibrului extern, însă deficitul de peste 10 miliarde de euro arată că economia românească rămâne dependentă de importuri în mai multe sectoare importante.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/comert-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Shein, Temu, AliExpress, mai scumpe din iulie. Ce taxe noi plătesc românii pentru coletele din afara UE]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/shein-temu-aliexpress-mai-scumpe-din-iulie-ce-taxe-noi-platesc-romanii-pentru-coletele-din-afara-ue.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/shein-temu-aliexpress-mai-scumpe-din-iulie-ce-taxe-noi-platesc-romanii-pentru-coletele-din-afara-ue.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Românii care comandă produse de pe platforme precum Shein, Temu, Trendyol sau AliExpress vor plăti mai mult începând cu 1 iulie 2026. O nouă taxă vamală europeană se adaugă taxei logistice de 25 de lei introduse deja în România la începutul anului 2026 pentru coletele extracomunitare cu valoare sub 150 de euro.
Taxa europeană de 3 euro, cum funcționează
Începând cu 1 iulie 2026, Uniunea Europeană elimină scutirea de taxe vamale pentru coletele cu valoare de până la 150 de euro expediate din țări terțe și introduce un regim tranzitoriu. Noua taxă este de 3 euro pentru fiecare categorie distinctă de produs din colet.

Potrivit Georgianei Iancu, șefa departamentului Taxe Indirecte din cadrul EY România, taxa nu se aplică o singură dată pentru întregul colet. „Dacă într-un colet avem 10 tricouri identice, vom aplica un tarif vamal de 3 euro pentru toate. Dar dacă în același colet vom avea tricouri, jachete din lână și anumite gadgeturi, vorbim de 3 categorii de articole, astfel tariful vamal se va multiplica de 3 ori", a explicat aceasta.

Experții EY România dau și un alt exemplu concret: un colet care conține o bluză din mătase și două bluze din lână include două categorii tarifare diferite, iar taxa ajunge la 6 euro, nu la 3 euro.

[caption id="attachment_4657906" align="alignnone" width="1200"] Shein, Temu / sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Cele două taxe se cumulează
Noua taxă europeană se adaugă taxei logistice de 25 de lei introduse în România la 1 ianuarie 2026 pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare declarată sub 150 de euro. ANAF a încasat aproape 167 de milioane de lei în primele trei luni ale anului 2026 din aplicarea acestei taxe.

Potrivit experților EY România, cele două taxe pot opera cumulativ, deoarece au natură juridică diferită și urmăresc finalități distincte. Concret, pentru un colet care conține produse din două categorii tarifare — de exemplu haine și electronice — cumpărătorul va plăti taxa logistică de 25 de lei plus 6 euro taxă vamală europeană, adică în total aproximativ 55 de lei.
De ce introduce UE această taxă
Autoritățile europene susțin că măsura este necesară pentru reducerea distorsiunilor concurențiale create de importurile foarte ieftine din afara Uniunii și pentru combaterea subevaluării și fraudei. Potrivit Comisiei Europene, în 2024 au intrat pe piața UE aproximativ 4,6 miliarde de colete de mică valoare, echivalentul a circa 12 milioane de trimiteri zilnic, dublu față de anul precedent. „Era coletelor mici tratate aproape ca importuri fără costuri vamale se apropie de final", arată experții EY România.

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/taxe-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Românii investesc masiv în titlurile de stat Tezaur. Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune cu dobânzi atractive]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/romanii-investesc-masiv-in-titlurile-de-stat-tezaur-ministerul-finantelor-lanseaza-o-noua-emisiune-cu-dobanzi-atractive.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/romanii-investesc-masiv-in-titlurile-de-stat-tezaur-ministerul-finantelor-lanseaza-o-noua-emisiune-cu-dobanzi-atractive.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ineresul românilor pentru instrumentele de economisire garantate de stat rămâne la un nivel extrem de ridicat. La cea mai recentă ediție a programului Tezaur, desfășurată în perioada 11 mai - 4 iunie 2026, populația a plasat peste 1,8 miliarde de lei. Această sumă impresionantă a fost adunată prin intermediul a 44.598 de subscrieri.

Datele oficiale furnizate luni de Ministerul Finanțelor arată că digitalizarea procesului a atras un public numeros, mai bine de 346 de milioane de lei fiind subscrise direct prin intermediul platformei online ghiseul.ro.
Românii investesc masiv în titlurile de stat Tezaur
Pentru cei care nu au reușit să investească în etapa anterioară sau doresc să își suplimenteze plasamentele, autoritățile oferă o nouă șansă. Potrivit unui comunicat al MF, românii pot investi din nou în titlurile de stat Tezaur în perioada 8 iunie - 3 iulie, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,25%, 6,80% şi, respectiv, 7,25%. Titlurile de stat au valoarea nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată.

Procesul de achiziție este adaptat atât pentru mediul online, cât și pentru cel fizic, având termene stricte în funcție de canalul ales. În perioada 8 iunie - 1 iulie, titlurile de stat pot fi cumpărate prin platforma Ghişeul.ro, pentru titluri lansate prin intermediul Poştei Române, iar între 8 iunie - 2 iulie online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităţilor Trezoreriei Statului.

Reprezentanții instituției financiare explică în detaliu facilitățile puse la dispoziția celor care aleg să folosească instrumentele digitale ale statului.

"Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat Tezaur, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar", precizează reprezentanţii MF.
Cum se pot cumpăra titlurile de stat prin Poșta Română și Trezorerie
Alternativa tradițională rămâne activă pentru publicul care preferă interacțiunea directă sau care locuiește în zone unde accesul la internet este limitat. Titlurile mai pot fi achiziţionate în perioada 8 iunie - 3 iulie de la sediul unităţilor Trezoreriei Statului, iar între 8 iunie - 2 iulie în mediul urban şi 8 iunie - 1 iulie în mediul rural prin subunităţile poştale ale Poştei Române.
Criterii obligatorii pentru utilizatorii platformei ghiseul.ro
Pentru a simplifica accesul românilor la aceste instrumente financiare, parteneriatul cu platforma națională de plăți electronice vine cu reguli clare. Conform MF, pentru achiziţionarea titlurilor de stat prin platforma Ghişeul.ro, un investitor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: vârsta mai mare de 18 ani la data efectuării subscrierii; carte de identitate valabilă în România; cont pe platforma Ghişeul.ro; card de debit emis în România sau în ţările agreate pentru Programul Tezaur.
Plafoane de investiții și reguli de logare în sistemul electronic
Procedura de cumpărare prin intermediul portalului digital este una intuitivă, însă implică respectarea unor limite minime și maxime stabilite prin prospectul de emisiune.

„Investitorul poate subscrie în cadrul unei emisiuni prin accesarea platformei Ghişeul.ro şi introducerea datelor de logare (utilizator şi parolă), conform regulilor acesteia. Pentru subscriere, investitorul accesează secţiunea Titluri de stat, unde pot fi consultate emisiunile active şi caracteristicile acestora, conform prospectului de emisiune şi efectuează operaţiunea de achiziţie a titlurilor de stat Tezaur aferente emisiunii selectate.

De asemenea, orice român poate avea în cadrul aceleiaşi emisiuni una sau mai multe subscrieri, cu condiţia să se încadreze în plafonul minim de 1.000 lei la o subscriere şi maxim valoric de 200.000 lei pentru un cod de emisiune, în condiţiile încadrării în limita de plată cu cardul”, menţionează MF.

[caption id="attachment_4661836" align="alignnone" width="1280"] Bani. Sursă foto: Pixabay[/caption]

&nbsp;
Cum se fac plățile și care sunt avantajele fiscale ale programului Tezaur
Unul dintre cele mai mari avantaje ale acestei forme de economisire este legat de regimul fiscal aplicat câștigurilor realizate de persoanele fizice. Veniturile obţinute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală şi se plăteşte la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune.

Returnarea banilor către populație la finalul perioadei de maturitate se desfășoară prin mecanisme sigure, direct pe cardul bancar al beneficiarului. Plăţile către investitorii Programului Tezaur a sumelor aferente rambursării valorii nominale, dobânzilor, retragerilor, răscumpărărilor anticipate se asigură de Poşta Română, pe cardul bancar folosit de investitor la subscriere sau cel actualizat pe platforma Ghişeul.ro.
Flexibilitate maximă pentru investitori și d...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/Bani-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Prognoză pesimistă pentru prețuri. CNSP a majorat estimarea privind inflația din 2026]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/prognoza-pesimista-pentru-preturi-cnsp-a-majorat-estimarea-privind-inflatia-din-2026.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/prognoza-pesimista-pentru-preturi-cnsp-a-majorat-estimarea-privind-inflatia-din-2026.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat varianta de primăvară a prognozei macroeconomice pentru perioada 2026-2029 și a revizuit în creștere estimările privind inflația din acest an. Instituția estimează acum o inflație medie anuală de 7,9%, peste nivelul prognozat anterior, invocând impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie și combustibili.

CNSP a revizuit în sus prognoza privind inflația
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează că inflația medie anuală va ajunge în 2026 la 7,9%, nivel superior celui prevăzut în prognoza publicată în toamna anului trecut.
Totodată, instituția a revizuit în creștere și estimarea privind indicele prețurilor de consum la finalul anului, până la 5,3%.
Potrivit specialiștilor CNSP, modificarea prognozei este legată în principal de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de efectele acestora asupra piețelor energetice.


„Estimările privind inflaţia în anul curent s-au revizuit ascendent, cu 1,7 puncte procentuale pentru sfârşitul anului şi cu 1,4% ca medie anuală, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Impactul s-a resimţit în prima etapă la nivelul grupei de combustibili, urmând ca efectele de runda a doua să se regăsească treptat şi în preţul celorlalte categorii de bunuri şi servicii, în special cele de transport”, se arată în Nota care însoţeşte documentul.

[caption id="attachment_4687152" align="alignnone" width="1919"] Bani. Sursă foto: Captură video[/caption]
Specialiștii se așteaptă la reluarea procesului de dezinflație
Conform prognozei, tendința de reducere a inflației, întreruptă în luna martie, ar urma să fie reluată în trimestrul al treilea al anului.
Specialiștii estimează că efectele statistice generate de majorarea tarifelor la energia electrică și de aplicarea noilor cote de TVA și accize se vor diminua în perioada următoare.
„În scenariul actual, s-a modificat şi prognoza pentru cursul de schimb, luându-se în calcul majorările consistente din luna mai. Trendul descendent al inflaţiei se menţine pe orizontul de prognoză, dar majorările din acest an se vor regăsi şi în media anuală a anului următor. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creşterii preţurilor de consum pentru anul 2027, provenind din reliberalizarea preţurilor pentru gazele naturale şi renunţarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste şocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaţionist şi o inhibare a consumului gospodăriilor populaţiei", spun specialiştii CNSP.

Au fost revizuite și alte estimări economice
Instituția a anunțat că au fost operate corecții și în ceea ce privește prețurile produselor industriale și costurile din sectorul construcțiilor.
Potrivit documentului, aceste modificări sunt influențate de evoluțiile economice din primele luni ale anului și de presiunile generate de prețurile la energie și materii prime.
"Aceste majorări, alături de creşterea inflaţiei, au condus la corecţia ascendentă a deflatorului PIB", se subliniază în document.

Cum ar putea evolua inflația în următorii ani
Prognoza CNSP indică o temperare treptată a inflației în anii următori.
Instituția estimează pentru 2027 o inflație medie anuală de 3,8%, în timp ce rata de la sfârșitul anului ar urma să ajungă la 3%.
Pentru 2028 este anticipată o inflație medie anuală de 3%, iar pentru 2029 de 2,8%.
La rândul său, Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 5,5% la sfârșitul anului 2026, la 2,9% la finalul lui 2027 și la 2,7% în martie 2028, potrivit celui mai recent Raport asupra inflației publicat în luna mai.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inflatie-1200x800.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Prima reacție după amenzile record din dosarul ROBOR. O bancă anunță că va merge în instanță]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/prima-reactie-dupa-amenzile-record-din-dosarul-robor-o-banca-anunta-ca-va-merge-in-instanta.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/prima-reactie-dupa-amenzile-record-din-dosarul-robor-o-banca-anunta-ca-va-merge-in-instanta.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Exim Banca Românească a anunțat că va contesta în instanță sancțiunea primită în cadrul investigației privind modul de stabilire a indicelui ROBOR. Reacția vine după ce Consiliul Concurenței a anunțat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru zece instituții bancare, acuzate de coordonarea comportamentului în procedura de fixing.

Exim Banca Românească respinge concluziile investigației
Conducerea Exim Banca Românească a anunțat că nu este de acord cu rezultatele investigației realizate de Consiliul Concurenței și susține că activitatea instituției s-a desfășurat cu respectarea normelor în vigoare.
Instituția financiară consideră că modul în care a participat la funcționarea pieței monetare interbancare din România a respectat permanent regulile stabilite de Banca Națională a României.


„Subliniem că Exim Banca Românească îşi desfăşoară activitatea în totală conformitate cu cadrul legal şi de reglementare aplicabil instituţiilor de credit din România şi din Uniunea Europeană, sub supravegherea BNR, în acord cu standardele prudenţiale şi de guvernanţă europene şi respectând toate principiile de integritate şi transparenţă”, se arată într-un comunicat al băncii.

Exim Banca Românească a primit o amendă în valoare de 96,49 milioane de lei.


[caption id="attachment_4679024" align="alignnone" width="1427"] Exim Banca Românească. Sursa foto Eximbank[/caption]
Banca anunță că va ataca sancțiunea în justiție
Reprezentanții instituției au transmis că, pe parcursul investigației, au pus la dispoziția autorității de concurență documente, analize și explicații tehnice prin care și-au susținut poziția.
Potrivit băncii, concluziile rezultate în urma deliberării nu reflectă în mod corect mecanismele pieței monetare și rolul supravegherii exercitate de banca centrală.


„Exim Banca Românească consideră că anumite concluzii intuite din minuta deliberării par să se bazeze pe o înţelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieţei monetare şi astfel nu reflectă rolul cadrului reglementat şi al supravegherii exercitate de banca centrală. În consecinţă, Exim Banca Românească va contesta decizia în instanţă şi va utiliza toate căile legale disponibile pentru a demonstra corectitudinea conduitei sale, cu convingerea că instanţele vor confirma legalitatea şi responsabilitatea acţiunilor sale", se menţionează în comunicat.

Amenzi de 3,73 miliarde de lei în dosarul ROBOR
Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.
Autoritatea a apreciat că instituțiile financiare au coordonat comportamente în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, indice utilizat la calcularea dobânzilor pentru o parte dintre creditele în lei.
Potrivit deciziei, băncile vizate vor avea la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile considerate anticoncurențiale.

Civilii cu credite ROBOR ar putea formula acțiuni în justiție
După transmiterea motivării oficiale, instituțiile bancare sancționate vor putea formula acțiuni în justiție.
Conform procedurii legale, decizia Consiliului Concurenței poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
Exim Banca Românească este prima dintre instituțiile sancționate care a anunțat public că va contesta în instanță măsura dispusă de autoritatea de concurență.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/04/consiliul-concurentei-1024x576.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cei care au avut credite cu ROBOR ar putea cere despăgubiri. Anunțul făcut de Consiliul Concurenței]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cei-care-au-avut-credite-cu-robor-ar-putea-cere-despagubiri-anuntul-facut-de-consiliul-concurentei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cei-care-au-avut-credite-cu-robor-ar-putea-cere-despagubiri-anuntul-facut-de-consiliul-concurentei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Persoanele și companiile care au avut credite legate de ROBOR ar putea solicita despăgubiri în instanță după publicarea deciziei motivate a Consiliului Concurenței privind sancționarea mai multor bănci. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a declarat luni că legislația europeană permite astfel de acțiuni civile, însă eventualele prejudicii vor fi stabilite exclusiv de instanțe.

Cei care au avut credite cu ROBOR ar putea cere despăgubiri
Președintele Consiliului Concurenței a explicat că persoanele afectate de practicile investigate în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR pot încerca să obțină despăgubiri pe cale judiciară după publicarea motivării deciziei.


„Există legislație europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acțiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”, a răspuns Bogdan Chirițoiu, după ce a fost întrebat dacă românii cu credite calculate în funcție de ROBOR își pot recupera în instanță sumele plătite în plus.

Acesta a explicat că investigația vizează un ansamblu de comportamente care au influențat mecanismul de stabilire a indicelui ROBOR, însă efectele identificate se referă la variații reduse.


„Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracțiuni de procente, deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională, care stabilește un maxim și un minim, în esență. Deci, culoarul ăsta e larg, de câteva procente. Noi ce vorbim aici este de fluctuații mici în interiorul acestui culoar. Acum, influența se duce asupra creditelor în lei și mai puțin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale, și atunci zona asta, care acum e majoritară la populație, nu este direct afectată, dar rămân credite care sunt legate de ROBOR, deci credite în lei, unele ale populației și unele ale companiilor”, a susținut acesta.

Consiliul Concurenței nu stabilește valoarea prejudiciilor
Șeful autorității de concurență a precizat că instituția nu calculează și nu stabilește prejudiciile rezultate din astfel de practici.
„Repet, noi nu spunem că a crescut prețul cu 5% cu 6%, nu spunem niciodată acest lucru. Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii. Nu există practică în Europa să facem așa ceva. Deja investigațiile țin 4 ani, procesele țin vreo 5 ani, nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, nici în acest caz, în niciun alt caz pe care îl facem noi în Consiliu. Deci, nu ne cereți așa ceva, pentru că nu avem aceste date, pentru că legea nu ne cere așa ceva și pentru că ne-ar îngreuna atât de mult activitatea, încât ne-ar putea-o bloca”, a adăugat acesta.
Potrivit lui Chirițoiu, investigația a început în anul 2022 și a analizat perioada 2018-prezent.


[caption id="attachment_4455817" align="alignnone" width="2560"] Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurentei. Sursă foto: Dreamstime[/caption]
Cum s-ar fi produs coordonarea comportamentului în stabilirea ROBOR
Președintele Consiliului Concurenței a afirmat că instituția nu a identificat existența unui cartel clasic între bănci, ci un schimb de informații care putea influența procesul de stabilire a indicelui.
„Nu e un cartel, nu e ceva de genul 'ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că mâine o să fie 7,5', deci nu vorbim de așa ceva. E un schimb de informații, repet, stabil de metodologii, comunicări, e adevărat între ei, faptul că în momentul când tu cotezi ai jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabilești în ziua respectivă indicii, din partea băncii tale. În timpul ăsta, ei puteau să vadă ce făceau ceilalți și se puteau influența unii pe alții. Deci, ce spunem noi: nu e ok să facă treaba asta. Au încălcat regulile de concurență, nu le obliga nimeni să facă acest lucru. (...) Deci, ROBOR-ul trebuie să funcționeze și atunci le acordăm o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, de când vor primi motivația, ca să-și ajusteze comportamentul”, a explicat acesta.
Chirițoiu a precizat că sancțiunile au fost calculate în principal în funcție de veniturile instituțiilor bancare, procentele aplicate fiind cuprinse între 5% și 7%.

Cea mai mare amendă acordată vreodată de Consiliul Concurenței
Președintele instituției a admis că sancțiunile au un impact financiar important asupra băncilor, însă a apreciat că acestea nu vor afecta funcționarea sistemului. Pe de altă parte, el a reiterat că persoanele interesate pot încerca să obțină despăgubiri în instanță.


”În România nu avem experiență cu așa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, la unele participă, s-au asociat firme din România, să ceară despăgubiri, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe Legea concurenței, deci n-am idee să vă spun cum vor acționa instanț...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/04/robor-1024x576.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Bitcoin a scăzut la cel mai mic nivel din octombrie 2024. Un consorțiu format din marile bănci americane va lansa o rețea de depozite tokenizate în 2027]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/bitcoin-a-scazut-la-cel-mai-mic-nivel-din-octombrie-2024-un-consortiu-format-din-marile-banci-americane-va-lansa-o-retea-de-depozite-tokenizate-in-2027.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/bitcoin-a-scazut-la-cel-mai-mic-nivel-din-octombrie-2024-un-consortiu-format-din-marile-banci-americane-va-lansa-o-retea-de-depozite-tokenizate-in-2027.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Bitcoin a scăzut la 59.100 de dolari săptămâna trecută, atingând cel mai scăzut nivel din octombrie 2024. Mai mulți factori par să fi contribuit la această scădere, printre care ieșirile continue de capital din ETF-urile bitcoin de tip spot, lichidarea pozițiilor lungi pe contracte futures perpetue cu efect de levier și o deteriorare generală a sentimentului pieței.
Bitcoin a scăzut la cel mai mic nivel din octombrie 2024
ETF-urile bitcoin de tip spot s-au confruntat cu o presiune semnificativă de vânzare în ultimele săptămâni, înregistrând ieșiri nete de peste 4,7 miliarde de dolari de la jumătatea lunii mai. De asemenea, acestea au înregistrat recent 13 zile consecutive de ieșiri, cea mai lungă serie de la lansarea lor.

În cazul contractelor perpetue pe bitcoin, poziții lungi în valoare de peste 2 miliarde de dolari au fost lichidate începând cu 1 iunie, evidențiind amploarea procesului de reducere a instrumentelor de levier de pe piața criptoactivelor.



Sentimentul s-a deteriorat, de asemenea, în special în ceea ce privește perspectivele macroeconomice, la care bitcoinul a fost întotdeauna sensibil. După câteva luni de rate ale inflației peste țintă și îngrijorări legate de prețurile ridicate ale petrolului, piețele încep acum să ia în calcul posibilitatea unor majorări ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală până la sfârșitul anului. Acest lucru ar putea constitui un obstacol pentru prețurile bitcoin în viitor.

Datele privind indicele prețurilor de consum din SUA urmează să fie publicate marți. O valoare mai mare decât cea așteptată ar putea afecta și mai mult sentimentul pieței și ar putea întări scenariul unei „majorări a ratei dobânzii de către Fed”.
CELE MAI IMPORTANTE EVOLUȚII
A fost o săptămână extrem de dificilă pe piața criptoactivelor, bitcoin înregistrând o scădere de peste 13%, iar multe altcoins pierzând mult mai mult.

Cu toate acestea, $WLD a reușit să depășească performanța pieței în ansamblu, înregistrând o creștere de 23% săptămâna trecută, pe fondul acumulărilor efectuate de investitori în perspectiva unei schimbări majore a tokenomicii programate pentru sfârșitul lunii iulie.

Rata zilnică de eliberare a tokenurilor Worldcoin urmează să scadă cu 43%, de la 5,1 milioane WLD la 2,9 milioane WLD, creând așteptări privind o creștere mai redusă a ofertei în viitor.

Află mai multe aici:https://www.etoro.com/discover/markets/cryptocurrencies/market-movers]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/10/bitcoin-1200x675.webp" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Secretele salariale, interzise de Directiva europeană. Ce obligații au angajatorii și ce drepturi câștigă angajații]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/secretele-salariale-interzise-de-directiva-europeana-ce-obligatii-au-angajatorii-si-ce-drepturi-castiga-angajatii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/secretele-salariale-interzise-de-directiva-europeana-ce-obligatii-au-angajatorii-si-ce-drepturi-castiga-angajatii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Companiile și instituțiile din România sunt obligate să respecte, din 7 iunie,  noile reguli europene privind transparența salarială, introduse prin Directiva europeană în domeniu. Dincolo de obligația de a comunica salariul înainte de interviu, angajatorii vor trebui să justifice, cu criterii obiective și documentate, diferențele de remunerare dintre angajații aflați pe poziții similare. În caz contrar, firmele riscă amenzi, litigii și obligația de a corecta diferențele salariale.

Comisia Europeană a transmis, luni, 8 iunie, că  tratatele UE prevăd în mod clar că munca egală merită o remuneraţie egală, indiferent dacă este prestată de o femeie sau de un bărbat.
Ce obligații au angajatorii față de candidați
Potrivit noilor reglementări, angajatorii nu vor mai putea solicita candidaților informații despre istoricul salarial. În schimb, vor fi obligați să comunice salariul sau intervalul salarial înainte de interviu și să ofere acces la informații privind nivelurile de remunerare pentru categorii de salariați care desfășoară aceeași muncă sau o muncă de valoare egală.
Diferențele salariale sunt permise, dar trebuie justificate
Reprezentanții casei de avocatură Grecu Partners atrag atenția că principala schimbare nu vizează comunicarea salariului în recrutare, ci capacitatea angajatorilor de a justifica diferențele de remunerare. „Mulți angajatori consideră că principala schimbare va fi comunicarea salariului în procesul de recrutare. În realitate, aceasta este una dintre cele mai simple obligații. Schimbarea majoră este că diferențele salariale vor trebui să fie susținute de criterii obiective și documentate. Nu este suficient ca angajatorul să considere că există motive pentru o remunerare diferită; aceste motive trebuie să poată fi demonstrate în mod concret", a declarat Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, printr-un comunicat de presă.
Când sunt permise diferențele salariale
Noua legislație nu obligă firmele să plătească identic toți angajații aflați pe aceeași funcție. Diferențele salariale sunt permise dacă sunt justificate prin criterii verificabile, precum experiența profesională, nivelul de responsabilitate, performanța, calificările sau certificările relevante. Avocații Grecu Partners au dat exemplul a doi specialiști în marketing care pot avea salarii diferite dacă unul dintre ei coordonează colegi, gestionează proiecte mai complexe sau are experiență semnificativ mai mare.

„Faptul că doi angajați aflați pe aceeași poziție au salarii diferite nu reprezintă, în sine, o încălcare a legii. Problema apare atunci când compania nu poate explica și demonstra de ce există acea diferență. În lipsa unei documentări adecvate, riscul de contestare crește semnificativ", a explicat avocata Elena Grecu.
Ce informații vor trebui să publice companiile
[caption id="attachment_4651083" align="alignnone" width="1200"] Sursa foto: Freepik[/caption]

Potrivit noilor reguli, angajatorii vor trebui să comunice criteriile utilizate pentru stabilirea salariilor, nivelurile de salarizare aplicate în companie și modalitățile de evoluție salarială și promovare. În cazul instituțiilor publice, obligațiile sunt mai extinse și includ publicarea grilelor de salarizare.

Salariații vor avea dreptul să solicite explicații privind nivelul remunerației și eventualele diferențe salariale existente în cadrul companiei. Reprezentanții angajaților, Inspectoratele Teritoriale de Muncă și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării vor putea solicita documente și clarificări privind politicile salariale. Angajatorii vor fi obligați să răspundă în termen de 30 de zile lucrătoare, termen care poate fi prelungit cu încă 30 de zile în anumite situații.
Obligații suplimentare pentru firmele cu cel puțin 100 de angajați
Pentru companiile cu cel puțin 100 de angajați apar obligații suplimentare privind raportarea diferențelor salariale dintre femei și bărbați. Datele vor trebui transmise către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și vor include diferența salarială medie și mediană, diferențele privind bonusurile, distribuția angajaților pe intervale salariale și proporția femeilor și bărbaților care beneficiază de bonusuri și alte beneficii.

Calendarul raportărilor diferă în funcție de dimensiunea companiei. Firmele cu peste 250 de angajați și cele cu 150-249 de angajați vor face prima raportare până la 7 iunie 2027, însă pentru primele obligația va fi anuală, iar pentru celelalte o dată la trei ani. Companiile cu 100-149 de angajați vor face prima raportare până la 7 iunie 2031 și ulterior o dată la trei ani. Firmele cu mai puțin de 100 de angajați pot transmite datele voluntar.
Ce amenzi riscă angajatorii care nu respectă noile reguli
Noua legislație introduce sancțiuni pentru companiile care nu respectă obligațiile privind transparența salarială. Constituie contravenții, printre altele, lipsa informării candidaților privind salariul, solicitarea istoricului salarial, refuzul d...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/11/Angajati-e1763483921764-1200x486.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[România, pe primul loc într-un clasament european pe care nu și-l dorește. Datele Eurostat despre datoria publică]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/romania-pe-primul-loc-intr-un-clasament-european-pe-care-nu-si-l-doreste-datele-eurostat-despre-datoria-publica.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/romania-pe-primul-loc-intr-un-clasament-european-pe-care-nu-si-l-doreste-datele-eurostat-despre-datoria-publica.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la costul mediu al datoriei publice guvernamentale, potrivit datelor publicate luni de Eurostat. Conform raportului, costul mediu al datoriei publice a crescut ușor sau a rămas stabil în majoritatea țărilor membre ale UE între 2024 și 2025.
România, cel mai mare cost al datoriei din UE
Potrivit Eurostat, cel mai mare cost mediu al datoriei publice guvernamentale a fost raportat de România, cu 5,2%, urmată de Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%). La polul opus, cel mai mic cost a fost înregistrat în Irlanda (1,4%), urmată de Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%), Germania (1,8%), precum și Franța, Finlanda și Suedia, toate cu 1,9%.
Creșteri și scăderi față de 2024
Comparativ cu 2024, cele mai mari creșteri ale costului datoriei publice au fost înregistrate în Lituania, Danemarca și România, toate cu un avans de 0,3 puncte procentuale, urmate de Polonia, cu o creștere de 0,2 puncte procentuale. În schimb, șapte state membre ale UE au înregistrat scăderi ale costului mediu al datoriei publice în 2025. Cele mai importante reduceri au fost consemnate în Estonia (minus 0,8 puncte procentuale), Suedia (minus 0,3 puncte procentuale) și Croația (minus 0,2 puncte procentuale).

[caption id="attachment_4266728" align="alignnone" width="1024"] Sursă: Arhivă EVZ[/caption]
România și Bulgaria, singurele țări cu peste jumătate din datorie în valută
Datele Eurostat mai arată că, în doar două state membre ale UE, peste 50% din datoria publică era denominată în valută la sfârșitul anului 2025: Bulgaria (75%) și România (53%). Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost observate și pentru Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%).
Cine are cea mai mare datorie față de PIB în UE
La sfârșitul anului 2025, 12 din cele 27 de țări ale UE au declarat un raport datorie/PIB mai mare de 60%, iar cinci țări au depășit pragul de 100%. Grecia are cea mai mare pondere a datoriei în PIB, cu 146,1%, urmată de Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cea mai mică pondere a datoriei în PIB a fost înregistrată în Estonia (24,1%), urmată de Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%).
Raportul datorie/PIB a crescut în 19 țări ale UE
Între sfârșitul anului 2024 și sfârșitul anului 2025, 19 țări ale UE, precum și Norvegia, au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB, în timp ce opt țări au consemnat scăderi. Cele mai mari creșteri din rândul țărilor UE au fost înregistrate în Finlanda (6,2 puncte procentuale), Bulgaria (6 puncte procentuale), Polonia (4,8 puncte procentuale) și România (4,5 puncte procentuale). În sens invers, cele mai importante scăderi au fost consemnate în Grecia (minus 8 puncte procentuale), Cipru (minus 7,7 puncte procentuale) și Irlanda (minus 5,4 puncte procentuale).]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/04/Romania-economie.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Amenda uriașă pe care BCR o contestă. Ce spune banca despre acuzațiile de manipulare a ROBOR]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/amenda-uriasa-pe-care-bcr-o-contesta-ce-spune-banca-despre-acuzatiile-de-manipulare-a-robor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/amenda-uriasa-pe-care-bcr-o-contesta-ce-spune-banca-despre-acuzatiile-de-manipulare-a-robor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Consiliul Concurenței a anunțat, pe 7 iunie 2026, sancționarea a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Amenda aplicată Băncii Comerciale Române (BCR) se ridică la 577,36 milioane de lei.
BCR: „Nu am primit decizia finală motivată"
Reprezentanții BCR au transmis, într-un comunicat, că banca nu a primit, la momentul reacției publice, decizia finală motivată a autorității. „BCR respinge, în mod ferm, concluziile comunicate și le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât și în drept", se arată în documentul transmis de bancă.
BCR invocă o investigație anterioară a Consiliului Concurenței
Reprezentanții băncii amintesc, în același comunicat, că Consiliul Concurenței a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR. „În urma investigației închise în anul 2013, autoritatea a constatat inexistența vreunei încălcări a normelor de concurență. Această schimbare de abordare ridică probleme de predictibilitate și consecvență a practicii administrative proprii", se precizează în comunicatul BCR.
„Mecanismul ROBOR este transparent și supravegheat de BNR"
Potrivit comunicatului, reprezentanții BCR susțin că „mecanismul ROBOR a fost și rămâne un mecanism cunoscut, accesibil și transparent, desfășurat într-un cadru sectorial specific, supravegheat de Banca Națională a României". „Orice susținere privind existența unui pretins schimb de informații confidențiale și strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informațiile efectiv disponibile în piață și la obligațiile reale aplicabile participanților", mai arată documentul.

[caption id="attachment_4584013" align="alignnone" width="1200"] Credite. Sursa foto: Pixabay[/caption]
BCR, despre comparațiile cu cazuri internaționale
Reprezentanții băncii susțin că „referirile generale la practici sancționate în alte jurisdicții nu pot substitui analiza concretă a cadrului normativ, factual și instituțional aplicabil procedurii ROBOR din România". „Orice comparație cu alte cazuri internaționale trebuie să fie relevantă, riguroasă și aplicabilă circumstanțelor concrete ale pieței locale și ale mecanismului ROBOR", se arată în comunicat.
BCR anunță contestarea deciziei
Potrivit comunicatului, reprezentanții băncii anunță că BCR „va contesta, în condițiile legii, decizia Consiliului Concurenței odată ce va fi comunicată și va utiliza toate mijloacele procedurale și legale disponibile pentru apărarea poziției și reputației sale, atât la nivel intern, cât și internațional". „Banca rămâne convinsă că deține argumente juridice și factuale solide pentru obținerea unei soluții favorabile în instanță", se mai precizează în document.
Ce urmează după decizia Consiliului Concurenței
Potrivit Consiliului Concurenței, băncile sancționate au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării. Mai multe bănci sancționate au anunțat că vor recurge la căile legale disponibile pentru a contesta decizia.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/12/bcr-evz-1024x681.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Investigația ROBOR. De ce a amendat Consiliul Concurenței cele 10 mari bănci. Explicațiile lui Bogdan Chirițoiu și reacția BNR]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/investigatia-robor-de-ce-a-amendat-consiliul-concurentei-cele-10-mari-banci-explicatiile-lui-bogdan-chiritoiu-si-reactia-bnr.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/investigatia-robor-de-ce-a-amendat-consiliul-concurentei-cele-10-mari-banci-explicatiile-lui-bogdan-chiritoiu-si-reactia-bnr.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Consiliul Concurenței a zguduit sectorul financiar din România prin aplicarea unor amenzi record împotriva celor mai importante 10 instituții bancare din țară. Ancheta, care s-a întins pe o perioadă de patru ani, a vizat modul în care a fost stabilit indicele ROBOR, de care depind facturile și ratele a milioane de români cu credite în lei.

Un caz care ne aduce aminte de faimosul scandal Libor/Euribor.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a oferit clarificări esențiale la Digi24, cu privire la natura acestei investigații. Potrivit acestuia, nu s-a constatat existența unui „cartel clasic”, în care directorii de bănci s-ar fi întâlnit fizic pentru a dicta prețurile, ci un fenomen de „schimb excesiv de informații” între entități care, prin lege, ar trebui să fie concurente și complet independente.
Prea multă colaborare între firme concurente referitor la  ROBOR
Fixarea indicelui ROBOR/Romanian Interbank Offered Rate este un proces extrem de sensibil, deoarece acesta nu se bazează pe tranzacții bursiere efective, vizibile în timp real, ci pe cotații transmise de bănci.

Conform legislației naționale și europene din domeniul concurenței, instituțiile bancare sunt obligate să își compartimenteze strict activitățile și să coteze independent. Investigatatorii au descoperit însă că realitatea din piață a lăsat de dorit.

„Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele și s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR. Problema principală este că o bancă vede cât cotează altă bancă, plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii și așa mai departe. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații.”, a explicat Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței, la Digi24.

[caption id="attachment_4455817" align="alignnone" width="2560"] Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurentei. Sursă foto: Dreamstime[/caption]

Deși modificările aduse ROBOR-ului prin aceste practici s-au tradus în „fracțiuni de procent”, șeful autorității de concurență subliniază că, atunci când aceste fracțiuni se aplică la un volum masiv de credite, sumele plătite în plus de consumatori devin extrem de semnificative.
Băncile contestă decizia și acuză măsuri populiste
Reacția sistemului bancar a fost imediată și vehementă. Liderii pieței, printre care Banca Transilvania (BT) și BRD Groupe Société Générale, au anunțat deja că vor apela la toate pârghiile juridice pentru a demonstra că nu au încălcat regulile pieței.

Reprezentanții sistemului bancar susțin că instituțiile pe care le conduc au reprezentat pilonul de stabilitate al economiei românești în perioade de criză și avertizează asupra riscurilor pe care o astfel de decizie le are asupra încrederii investitorilor:

Poziția Băncii Transilvania: „Decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice într-o perioadă complicată pentru țară și economie.”

Poziția BRD: „Vom lupta cu toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziție.”

[caption id="attachment_4454028" align="alignnone" width="2000"] Mugur Isărescu Sursa foto: Dreamstime.com[/caption]
Amenzile trebuie plătite, chiar dacă sunt contestate în instanță
În replică, Bogdan Chirițoiu a amintit că, deși băncile au tot dreptul constituțional să se apere, deciziile Consiliului Concurenței sunt executive. Acest lucru înseamnă că băncile sunt obligate să plătească amenzile în termenul legal, indiferent dacă procesul în instanță este în desfășurare sau nu.

Consiliul Concurenței are o rată de succes de peste 90% în litigiile din instanță și subliniază că investigații similare legate de manipularea indicilor monetari au avut loc în repetate rânduri atât în Uniunea Europeană, cât și în SUA.
Guvernatorul BNR intervine în dispută
Investigația Consiliului Concurenței a vizat strict comportamentul comercial al băncilor comerciale și nu a atins activitatea Băncii Naționale a României (BNR), care deține monopolul pe stabilirea politicii monetare și supravegherea macro-prudențială.

Totuși, dezbaterea aprinsă din spațiul public a atras atenția Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Acesta a lansat un semnal de alarmă privind riscurile ca această anchetă să fie folosită în scopuri politice sau să creeze panică nejustificată în rândul populației:

„Dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște șmecheri, de ce a scăzut cu 2% recent ROBOR? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția.”, a declarat  Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României

Bogdan Chirițoiu a dat parțial dreptate guvernatorului, explicând că trendul general al dobânzilor, dacă ele cresc sau scad masiv, este determinat direct de nivelul inflației și de deciziile macroeconomice, nu de înțelegerile dintre bănci. Totuși, rolul Consiliului Concurenței rămâne acela de a elimina distorsiuni...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/credit-femeie-economie-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Trenurile de șantier circulă deja pe linia Oradea-Cluj, recent modernizată prin PNRR]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/trenurile-de-santier-circula-deja-pe-linia-oradea-cluj-recent-modernizata-prin-pnrr.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/trenurile-de-santier-circula-deja-pe-linia-oradea-cluj-recent-modernizata-prin-pnrr.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Trenurile de șantier circulă deja pe cei 67 de kilometri ai primelor două loturi din magistrala feroviară Cluj-Oradea, modernizată cu fonduri din PNRR, anunță Asociația Pro Infrastructura, pe Facebook.
Trenurile de șantier circulă deja pe linia Oradea-Cluj
Asociația a publicat o fotografie a trenului, cu comentariul „tren diesel între Cluj-Napoca și Poieni, dar deocamdată doar cel de șantier”.

„Cei 67 de kilometri ai primelor două loturi ale magistralei dintre Cluj-Napoca și Oradea au ajuns la un stadiu fizic de 62%, raportat de CFR în luna mai.

Ținta PNRR este ca în 31 august să se atingă 90% din totalul de șină instalată în teren, ambele fire, inclusiv pe liniile secundare (abătutele) din stații.

Așa cum reiese și din cifra oficială, progresul este asemănător, atât pe Cluj-Napoca-Aghireșu cât și pe Aghireșu-Poieni.

Se circulă cu trenuri de lucru de la Cluj până la Poieni, cât și pe liniile abătute în stații. Un fir este instalat, iar celălalt este parțial pus în operă - vedem traversele depozitate pe terasament. Șina este importată din Italia pe calea ferată și sosește în ritm de aproximativ 16 km pe lună, au anunțat cei de la Asociație Pro Infrastructura.


Încurcătură birocratic-ecologistă
Ei au punctat însă și o încurcătură birocratic-ecologistă, specifică șantierelor din România:

„Fiindcă nu se putea altfel, contabilizăm încă o situație absurdă. În capătul Y (spre Poieni) al stației Brăișoru avem un ecoduct cerut de ministerul Mediului blocat la... același minister în procesul de revizuire a acordului de... mediu. Constructorul a fost nevoit să facă un traseu provizoriu pe un singur fir care ocolește zona unde lipsește autorizația de construire. Când vin hârtiile, linia va fi „ruptă” din nou câteva zile sau săptămâni ca să se execute traseul definitiv”.


Trenurile electrice mai au de așteptat
Asiociația a cerut, de asemenea, oficialilor CFR să se asigure că va fi reluată circulația cu trenuri cu locomotive diesel, chiar dacă linia electrică nu va fi gata la timp.

„În afară de atingerea obiectivului major, încadrarea în termenul PNRR, solicităm oficialilor CFR să facă toate demersurile ca să se reia circulația trenurilor de călători pe relația Cluj-Huedin-Poieni până la final de 2026. Tracțiune diesel, fiindcă este cert că electrificarea nu va fi gata”, au mai scris cei de la „Pro Infrastructura”.

]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Tren-1-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Trump surprinde: Americanii ar trebui să aibă o felie din averea de trilioane a companiilor AI]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/trump-surprinde-americanii-ar-trebui-sa-aiba-o-felie-din-averea-de-trilioane-a-companiilor-ai.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/trump-surprinde-americanii-ar-trebui-sa-aiba-o-felie-din-averea-de-trilioane-a-companiilor-ai.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Președintele american Donald Trump i-a surprins pe directorii generali din domeniul tehnologiei promovând brusc ideea ca SUA să preia o mică participație la giganții din domeniul inteligenței artificiale (AI), astfel încât poporul american să beneficieze de avantajele profiturilor și creșterilor pe burse ale acestor companii de câte un trilion de dolari fiecare, potrivit Axios.
Trump ar vrea ca cetățenii să beneficieze de profiturile din AI
„Este ceva foarte interesant în această privință, aproape că devine un parteneriat cu publicul american”, le-a spus Donal Trump reporterilor aflați la bordul Air Force One.

„Este ca și cum i-ai face [parteneri] în această revoluție. Ar fi un lucru frumos... I-ar îmbogăți”, a mai adăugat președintele american.
CEO-ul OpenAI a promovat anterior această idee
Anterior, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a promovat această idee în fața Administrației Trump de mai multe ori în ultimul an.

Iar senatorul de stânga radicală Bernie Sanders a reaprins discuția săptămâna aceasta, când a propus să se acorde publicului o „participație directă” la companiile de top din domeniul inteligenței artificiale printr-o taxă unică de 50%, plătită în acțiuni.

Desigur, susținătorii ideii din industria AI ar fi în favoarea renunțării la mult mai puțin, în favoarea unui fond public de investiții din domeniul inteligenței artificiale. Participații cuprinse între 1 și 5% au fost deja ignorate.

[caption id="attachment_4668765" align="alignnone" width="1552"] Sam Altman. Sursa foto: Captură video Youtube[/caption]
Inteligența Artificială, nepopulară în SUA
Inteligența Artificială este în general nepopulară în SUA, mai ales din cauza scenariilor apocaliptice lansate de diverse persoane, care prezic o creștere a șomajului din cauza implementării AI.

Unii lideri din industrie, și acum în mod clar și Donald Trump, cred că imaginea tehnologiei AI s-ar îmbunătăți dacă toți americanii ar participa la această creare uluitoare de bogăție.

Înainte de ofertele inițiale de acțiuni așteptate de la Anthropic, SpaceX și OpenAI, Donald Trump a spus că există „atât de mulți bani, și sumele sunt atât de mari, încât există concepte în care anumite părți ar putea fi oferite publicului american, iar publicul american ar deveni practic un partener... cu companiile”.

„Vom analiza asta”, a spus Trump.

[caption id="attachment_4704304" align="alignnone" width="1919"] Donald Trump. Sursă foto: captură video[/caption]
Cum ar putea beneficia americanii de profiturile firmelor de AI
„Vorbim despre asta, despre felul în care poporul american poate beneficia de succesul AI. Și, făcând asta, le va plăcea mai mult... Suntem mult peste China. Suntem lideri în întreaga lume cu AI și vrem să rămânem așa”, a adăugat președintele.

Reamintim că Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a promovat conceptul în conversații private cu oficiali ai administrației, apoi într-o propunere pentru un „New Deal” al AI, apoi pe Dealul Capitoliului săptămâna aceasta, când l-a vizitat pe Sanders și pe liderii partidelor Republican și Democrat.

Un „Fond Public” a fost una dintre ideile provocatoare din „Politica Industrială pentru Era Inteligenței” a OpenAI, publicată în aprilie.

Când un reporter l-a întrebat pe Trump cum se face că în această chestiune pare să aibă o poziție similară cu a socialistului Bernie Sanders, acesta a răspuns că, „în ceea ce privește economia, avem anumite lucruri care nu sunt atât de îndepărtate. Oamenii ar putea fi surprinși”.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/listari-AI-Wall-Street.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Insolvenţa în Republica Moldova. Dinu Plângău: Schemele din insolvabilitate sunt implementate de administratori autorizaţi şi judecători. Video]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/insolventa-in-republica-moldova-dinu-plangau-schemele-din-insolvabilitate-sunt-implementate-de-administratori-autorizati-si-judecatori-video.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/insolventa-in-republica-moldova-dinu-plangau-schemele-din-insolvabilitate-sunt-implementate-de-administratori-autorizati-si-judecatori-video.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Republica Moldova. Insolvabilitatea rămâne la moment unul din domeniile în care sunt implementate cele mai multe schemele ilegale. Este vorba de atacuri raider asupra unor întreprinderi prospere, preluarea bunurilor aflate în proprietate publică, sustragerea investiţiilor.
Mai mulţi oameni de afaceri au făcut front comun împotriva „mafiei din insolvenţă” şi au sesizat primele persoane în stat despre fenomenul „care pune în pericol securitatea economică a statului”. Iar mai mulți investitori au protestat în faţa instituţiilor statului după ce au rămas fără bani şi fără case.
Cu o lună în urmă, deputatul Dinu Plângău, membru al Comisiei pentru integrare europeană, a anunţat despre formarea unui grup de lucru, care să evalueze şi să vină cu propuneri şi soluţii, astfel încât să nu mai ajungă în stradă oamenii care şi-au investit economiile pentru a-şi procura o locuinţă.
Despre rezultatele obţinute de acest grup de lucru şi ce urmează să se întreprindă vorbeşte în premieră, pentru Evenimentul Zilei, deputatul Dinu Plângău.

Grupuri de interese în insolvabilitate
Dinu Plângău spune că a atras atenţia la problemele din insolvenţă după ce în adresa instituţiilor statului au parvenit sute de plângeri.
„Este vorba despre o problemă destul de importantă. Pentru că instituţia de insolvabilitate trebuie să existe. După ce au parvenit sute de plângeri în adresa instituţiilor statului, am început să analizez mai minuţios problema respectivă. S-a întâmplat şi după două proteste din faţa Parlamentului a oamenilor care au ajuns fără case, în tentativa de a-i ajuta cumva pe aceşti oameni care au ajuns într-o situaţie foarte complicată.
Am realizat că sunt o sumedenie de probleme în domeniul respectiv. Atât pe partea ce ţine de domeniul legislativ. Dar şi pe partea ce ţine formarea unor grupuri, să le spunem grupuri de interese. Grupuri care sunt formate din administratori autorizaţi, cât şi de de judecători specializaţi în insolvenţă. Şi acolo sunt foarte multe probleme.
Vedem că cele mai gălăgopase dosare de insolvenţă ajung pe mâna aceloraşi administratori autorizaţi. Şi cele mai multe cazuri de scandal şi cele mai multe plângeri se referă la aceeaşi administratori aurorizaţi.
Nu a fost vorba de crearea unei comisii parlamentare. Ar fi fost mai uşor. Pentru că în cazul unei comisii parlamentare se presupune şi un anumit buget pentru identificarea şi soluţionarea problemelor. Dar este vorba de un grup de deputaţi care încearcă responsabilizarea Ministerului Justiţiei, care este responsabil de de domeniul insolvenţei”, a declarat parlamentarul.

Sute de plângeri şi zero sancţiuni
Deputatul Plângău consideră că una din cauzele care favorizează schemele din insolvenţă este că administratorii autorizaţi nu sunt sancţionaţi. Deşi există o comisie specială în acest sens pe lângă Ministerul Justiţiei.
„Profesia de administrator autorizat este una liberală, ei au uniunea lor. Dar există şi un organ care trebuie să examineze plângerile în privinţa administratorilor de insolvenţă. Iar în cazul când aceştia încalcă legea, ar urma să li se retragă licenţa.
Ceea ce a fost trist de constatat e că în ultimii ani, chiar dacă au parvenit sute de plângeri pe administratorii autorizaţi, s-au aplicat zero sancţiuni.
Şi doar după implicarea noastră au început să fie analizate aceste plângeri. Şi în privinţa mai multor administratori, foarte cunoscuţi a început procedura de retragere a licenţei”, a precizat deputatul.
Plângău mai afirmă până în prezent s-a reuşit acumularea de mai multe propuneri legislative. Dar şi responsbilizarea Ministerului Justiţiei pe partea ce ţine de atitudinea faţă de plângerile din partea oamenilor.
„La insistenţa mea, Ministerul Justiţiei a început să examineze altfel plângerile depuse pe administratorii autorizaţi. Doi administratori au fost deja lipsiţi de licenţă. Există proceduri disciplinare şi în privinţa altor administratori. Dar aceşti administratori contestă toate actele emise în defavoarea lor în instanţa de contencios administrativ”, a afirmat deputatul.

Administratori cu sute de dosare în gestiune
Dinu Plângău a comunicat că o problemă gravă, pe care a constat-o, este că unii administratori, pe numele cărora au fost depuse plânger,i au în gestiune peste o sută de afaceri aflate în insolvabilitate.
„Fizic, este imposibil pentru o singură persoană să administreze peste o sută de afaceri. Şi este vorba acum de negociat cu Ministerul Justiţiei, vâzând capacitatea şi numărul efectiv al adminstratorilor autorizaţi. Care ar putea prelua dosarele de la cei care gestionează un număr prea mare de dosare. Şi să se vadă ce număr de dosare poate să aibă în gestiune un administrator autorizat.
Mai este o problemă. Mai multe persoane deţin licenţă de administrator autorizat. Dar efectiv, nu se ştie câţi din ei pot să-şi asume dosare noi. Sunt avocaţi care pot să obşină licenţă de afministrator, dar să nu vrea să lucreze în domeniu”, a spus parlamentarul.
Dinu Plângău mai consideră că o cauză...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Dinu-Plangau-1200x900.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[George Adragăi, omul din spatele imperiului Luca. Câți bani a făcut din covrigi]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/george-adragai-omul-din-spatele-imperiului-luca-cati-bani-a-facut-din-covrigi.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/george-adragai-omul-din-spatele-imperiului-luca-cati-bani-a-facut-din-covrigi.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Lanțul de covrigării Luca a devenit unul dintre cele mai cunoscute branduri din sectorul fast-food din România. Prezent în zeci de orașe, cu un număr mare de magazine, business-ul s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, potrivit ZiaruldeBacău.

Cine este George Adragăi, proprietarul simigeriilor Luca
În spatele companiei se află George Adragăi, antreprenor originar din Bacău. El este fondatorul și actualul unic acționar al Tinervis Group SRL, societatea care deține și operează brandul Luca.
Adragăi a lansat afacerea în anul 2010, inițial în parteneriat. Din 2023, după retragerea asociatului său, el deține integral compania. Sub conducerea sa, Luca a cunoscut o expansiune semnificativă, ajungând la sute de puncte de vânzare la nivel național și începând procesul de internaționalizare, cu primele magazine deschise în Polonia.

Performanța financiară
Conform datelor financiare publice, Tinervis Group a înregistrat o creștere constantă a cifrei de afaceri. În 2024, compania a depășit 500 milioane lei (peste 100 milioane euro), iar profitul net anual se situează la zeci de milioane de lei.


[caption id="attachment_4476186" align="alignnone" width="1242"] Sursa foto: Pixabay[/caption]
Succesul vine pe fondul unui context economic dificil pentru mulți români. Covrigii Luca, vânduți la prețuri între 3 și 7 lei, au devenit pentru o parte importantă a populației o soluție rapidă și ieftină pentru foame, mai ales în marile orașe, unde ritmul de viață este alert și puterea de cumpărare a scăzut.

Proprietarul Luca, un om de afaceri foarte discret
George Adragăi este cunoscut ca un om de afaceri discret, care evită de obicei aparițiile publice și declarațiile de presă. De la un singur chioșc în Bacău, el a reușit să construiască un lanț național important într-un sector extrem de competitiv.
Lanțul Luca reprezintă un exemplu de afacere românească de succes în industria alimentară, care a reușit să se extindă rapid pe piața internă și să facă primii pași pe piața externă, fără a trece la francizare. Și asta pentru că toate magzinele lanțului sunt operate direct, nu prin francize.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Luca-1.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Tunel pentru urși pe autostrada Brașov – Făgăraș. Proiectul de 7,74 miliarde a primit undă verde]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/tunel-pentru-ursi-pe-autostrada-brasov-fagaras-proiectul-de-774-miliarde-a-primit-unda-verde.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/tunel-pentru-ursi-pe-autostrada-brasov-fagaras-proiectul-de-774-miliarde-a-primit-unda-verde.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Proiectul autostrăzii Brașov – Făgăraș a trecut de una dintre cele mai importante etape birocratice. Direcția Județeană de Mediu Brașov a emis proiectul de Acord de Mediu pentru investiția depusă de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Valoarea totală estimată a proiectului se ridică la 7,74 miliarde lei, fără TVA.
Autostrada, cu o limitare de viteză din proiectare de 120 km/h, va asigura legătura între nodul rutier Cristian (A3) și viitoarea autostradă Sibiu – Făgăraș. Traseul traversează cinci localități: Municipiul Codlea și comunele Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra.
Unul dintre aspectele cele mai importante ale proiectului este impactul minim asupra zonelor locuite. Potrivit documentației, „nu este necesară demolarea de case și anexe, ci doar a utilităților ce se relochează”. Suprafața totală de teren ocupată permanent de autostradă este de 561,86 hectare, din care 334 ha arabil, 137 ha pajiști și 44 ha pădure.

Consum impresionant de resurse la autostrada Brașov - Făgăraș
Documentul de mediu scoate în evidență amploarea lucrărilor. Autostrada va consuma 26,2 milioane de litri de motorină (documentul menționează inițial 26,262 milioane tone, cifră considerată eroare materială). Cantitățile de materiale sunt, de asemenea, impresionante:


 	Beton: 4,7 milioane metri cubi
 	Mixturi asfaltice: 627.000 tone
 	Ciment: peste 1,6 milioane tone

Tunel special pentru urși
Autostrada traversează zone de importanță ecologică majoră, printre care Situl Natura 2000 ROSAC0352 Perșani – un coridor esențial pentru ursul brun, lup și râs. Pentru a proteja aceste specii, proiectul prevede construirea unui ecoduct de tip cut & cover, cu o lungime de 300 de metri, între km 22+980 și 23+460.
„Amplasarea tunelului cut & cover cu rol de ecoduct între km 22+980 și 23+460, pe o lungime de 300 m, este esențială pentru a conserva funcționalitatea ecologică a sitului Perșani. Ecoductul se va realiza din beton și va fi acoperit cu un strat de pământ de 1,5 metri, din care 40 cm va fi sol vegetal însămânțat cu specii native”, se precizează în document.
Pentru a ghida animalele, vor fi instalate ghidaje laterale din arbori și garduri metalice de 2,60 metri înălțime, precum și zone cu pietre și lemn mort.

16 viaducte și 18 poduri pe Autostrada Brașov - Făgăraș
Proiectul include și 16 viaducte și 18 poduri, printre care se remarcă:


 	Viaductul peste Valea Geamăna – 1.470 metri
 	Viaductul peste CF200 și DN1 – 1.252 metri
 	Viaductul peste râul Homorod – 1.080 metri

Pentru protecția cursurilor de apă vor fi amenajate 415 bazine de sedimentare și 415 separatoare de ulei și grăsimi.

Măsuri pentru reducerea impactului asupra populației
Pentru diminuarea zgomotului, se vor instala 3 kilometri de panouri fonoabsorbante, cu o înălțime minimă de 3 metri. Modelarea acustică a fost realizată chiar pentru anul 2050, luând în calcul dezvoltarea viitoare a zonelor adiacente.
În perioada de execuție, estimată la 36 de luni, vor fi impuse condiții stricte: lucrările se vor desfășura exclusiv între orele 07:00 – 22:00, viteza utilajelor va fi limitată la 30 km/h, iar la ieșirea din șantier se vor instala sisteme de pulverizare a apei pentru reducerea prafului.
Acordul de Mediu confirmă că varianta aleasă este optimă din punct de vedere al impactului asupra mediului și al reliefului, permițând preluarea traficului de tranzit și reducerea poluării în localități. Următorul pas important îl reprezintă lansarea licitațiilor pentru execuție.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2020/07/original_govrb-2453-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[De la Cioloș la Bolojan. Cum s-a prăbușit economia României în ultimii 10 ani]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cum-sa-prabusit-economia-romaniei-in-10-ani.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cum-sa-prabusit-economia-romaniei-in-10-ani.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[În primul trimestru al anului 2016, în momentul instalării guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, economia României înregistra o creștere robustă de 4,3%.

Un deceniu mai târziu, în primul trimestru al anului 2026, propunerea unui nou executiv tehnocrat sub conducerea lui Eugen Tomac găsește o economie în contracție, cu o scădere de 1,2%, analizează Petrișor Peiu, economist și senator AUR.

Această evoluție negativă scoate la iveală probleme structurale severe, o extindere alarmantă a aparatului de stat în detrimentul sectorului productiv și o prăbușire a motorului principal care a susținut țara în ultimii ani: consumul.
Motoarele din economia României s-au inversat
În anul 2016, creșterea economică era alimentată organic de sectoare dinamice. Comerțul cu amănuntul genera jumătate din avansul economic, fiind susținut puternic de segmentul de informații și comunicații, impozitele nete, administrație, industria spectacolelor și serviciile profesionale.

În 2026, situația s-a inversat în mod dramatic, iar sectoarele care înainte împingeau țara înainte au devenit principalele motoare ale prăbușirii.

În prezent, comerțul cu amănuntul bifează 9 luni consecutive de contracție și generează două treimi din scăderea economică totală, fiind urmat pe această pantă descendentă de sectorul IT&C, serviciile profesionale, administrație și industrie.

[caption id="attachment_4692944" align="alignnone" width="1920"] Sursa foto: pixabay.com[/caption]
Statul se extinde, industria moare
Analiza pe baza componentelor Produsului Intern Brut (PIB) evidențiază o deindustrializare accentuată și o consolidare a statului ca principal beneficiar al resurselor. Industria a suferit o scădere masivă în ultimul deceniu, prăbușindu-se de la 21,1% la 15,8% din PIB. În schimb, administrația publică s-a întărit de la 13,2% la 14,6% din PIB, ocupând în prezent un spațiu aproape egal cu cel al industriei și demonstrând existența unui stat mult prea extins.

Deși comerțul cu amănuntul a crescut ca pondere în zece ani de la 18% la 22,5% din PIB, devenind cea mai importantă componentă din structura economică, scăderea sa prelungită afectează grav stabilitatea națională.

Alte sectoare au înregistrat următoarele evoluții structurale în perioada 2016-2026:

 	Informații și comunicații (IT&C): a urcat de la 6,1% la 8,1% din PIB.
 	Construcții: a crescut de la 3,7% la 5,3% din PIB.
 	Tranzacții imobiliare: au scăzut de la 8,9% la 7,5% din PIB.
 	Servicii administrative și profesionale: s-au redus de la 6,6% la 6,1% din PIB.
 	Industria spectacolelor, cultură și sport: ponderea a coborât de la 3,1% la 2,8% din PIB.
 	Intermedieri financiare și asigurări: au rămas neschimbate la 4,1% din PIB, confirmând faptul că România păstrează cea mai slabă intermediere financiară din Uniunea Europeană.
 	Agricultură, silvicultură și pescuit: au rămas blocate la aceeași pondere de 1,6% din PIB înregistrată și acum zece ani.

[caption id="attachment_4592304" align="alignnone" width="2560"] Agricultură. Sursă foto: Arhivă[/caption]
Statul consumă tot mai mult, populația strânge cureaua
Modul în care este utilizat PIB-ul în 2026 indică un dezechilibru major între sectorul public și cel privat.

Deși consumul final total a urcat de la 81,5% la 82,5% din PIB, în spatele acestei creșteri aparente se ascunde o realitate dură: consumul gospodăriilor și al populației a scăzut de la 73,2% la 72,5%, în timp ce consumul statului a urcat semnificativ, de la 8,3% la 10% din PIB.

Acest lucru demonstrează că statul român consumă din ce în ce mai mult, în timp ce puterea de cumpărare a cetățenilor este în declin.

Totodată, capacitatea de colectare s-a redus puternic, ponderea impozitelor nete în PIB coborând de la 13,6% în 2016 la 11,6% în 2026.

[caption id="attachment_4422636" align="alignnone" width="1280"] Sursa foto: Pixabay[/caption]
Capcana investițiilor din import și izolarea economică
O altă problemă majoră este reprezentată de capcana investițiilor alimentate exclusiv din afara țării. Deși formarea brută de capital fix (investițiile) a înregistrat o creștere de la 18% la 19,9% din PIB, această evoluție care părea pozitivă este, în realitate, una negativă. Toată această creștere din sectorul construcțiilor și al echipamentelor vine direct din importuri, deoarece României îi lipsesc capacitățile interne de producție.

Din această cauză, deficitul comercial al României a explodat, urcând de la 1,3% la un catastrofal 5,1% din PIB, ceea ce înseamnă o gaură uriașă care a crescut de patru ori în zece ani. Corelat cu o scădere de 10% a comerțului internațional total al țării, acest indicator arată că România începe să se izoleze economic și să devină o insulă la periferia Europei.

Dacă în 2016 creșterea economică venea din consum, iar investițiile aveau o eficiență mai mare, în 2026 scăderea structurală este dictată tot de prăbușirea consumului, transformând gestionarea noului guvern tehnocrat într-o misiune extrem d...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/05/economie-1200x666.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Companiile producătoare de cipuri, scăderi masive pe bursa din SUA. 1,3 trilioane de dolari, pierduți]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/companiile-producatoare-de-cipuri-scaderi-masive-pe-bursa-din-sua-13-trilioane-de-dolari-pierduti.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/companiile-producatoare-de-cipuri-scaderi-masive-pe-bursa-din-sua-13-trilioane-de-dolari-pierduti.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Companiile producătoare de cipuri tranzacționate la bursa din SUA au scăzut vineri, pierzând aproximativ 1,3 trilioane de dolari în valoare de piață, cu pierderi substanțiale și în industria inteligenței artificiale (AI), inclusiv pentru Nvidia, Micron Technology și Advanced Micro Devices, în timp ce performanța slabă al Broadcom de la începutul acestei săptămâni a reverberat pe Wall Street, anunță Reuters.
Companiile producătoare de cipuri, scăderi masive pe bursa din SUA
Indicele producătorilor de cipuri PHLX a scăzut cu 10,3%, cea mai mare pierdere dintr-o singură zi din martie 2020, când pandemia de coronavirus a aruncat piețele globale într-o spirală descendentă.

Vânzările masive de acțiuni de vineri s-au adăugat la pierderile de joi, după ce Broadcom a publicat un raport trimestrial care a arătat că cererea pentru divizia sa de cipuri personalizate pentru inteligență artificială nu a fost la înălțimea așteptărilor înalte.

Pierderea combinată de 12% a PHLX pe parcursul a două sesiuni arată că investitorii sunt din ce în ce mai îngrijorați de acțiunile tehnologice scumpe și de mare succes, chiar în momentul în care Elon Musk pregătește o ofertă publică inițială de succes săptămâna viitoare pentru SpaceX, la o evaluare extrem de mare de 1,75 trilioane de dolari.
Indicele companiilor producătoare de cipuri rămâne cu 73% creștere în acest an
Indicele cipurilor a atins un nivel record miercuri și, chiar și după pierderile de vineri, acesta a rămas în creștere cu 73% față de începutul anului.

Nvidia, cel mai valoros producător de cipuri din lume, a scăzut cu aproximativ 6%, pierzând peste 300 de miliarde de dolari din capitalizarea sa de piață.

Acțiunile Micron Technology au scăzut cu 13%, evaporând aproximativ 150 de miliarde de dolari în valoare de piață. Recentul investitor favorit, Marvell Technology, a pierdut 17%, în timp ce AMD a pierdut aproape 11%.

„Au fost mulți oameni aici care au cumpărat orbește scăderea”, a spus Dennis Dick, trader proprietar la Triple D Trading. „Cumpărarea orbească a scăderii a adus bani, dar asta s-a terminat astăzi.”
Expert: Sectorul semiconductorilor a fost supracumpărat
Îngrijorările legate de ratele dobânzilor mai mari i-au speriat și pe investitorii de pe piața bursieră din SUA în urma datelor privind locurile de muncă mai bune decât se aștepta, iar indicele S&P 500 a scăzut cu 2,6%.

Unul dintre cei mai mari beneficiari ai cursei inteligenței artificiale, Broadcom, a pierdut 7,9%, aducând pierderea din ultimele două zile la aproape 20%.

„Sectorul semiconductorilor a fost supracumpărat. De aceea asistăm la această vânzare masivă de acțiuni. Nu cred că este sfârșitul pieței ascendente (a semiconductorilor)”, a declarat Ohsung Kwon, strateg șef pentru acțiuni la Wells Fargo.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/11/companie-nvidia-1024x576.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026, potrivit datelor INS]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-a-stagnat-in-primul-trimestru-din-2026-potrivit-datelor-ins.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-a-stagnat-in-primul-trimestru-din-2026-potrivit-datelor-ins.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Produsul intern brut al României a rămas nemodificat în primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut, însă a înregistrat o scădere față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Conform estimării revizuite a INS, PIB-ul ajustat sezonier s-a redus cu 1,1% în termeni reali față de trimestrul I din 2025, în timp ce pe seria brută declinul a fost de 1,2%.

Datele indică o economie aflată în stagnare la începutul anului, în contextul în care unele sectoare au continuat să crească, dar nu au reușit să compenseze reculul din domenii importante precum comerțul, transporturile, industria și IT-ul.
PIB-ul a rămas la același nivel față de trimestrul anterior
INS precizează că Produsul Intern Brut ajustat sezonier a fost estimat la 497,82 miliarde de lei în prețuri curente în primul trimestru din 2026. În termeni reali, economia nu a înregistrat nicio modificare față de trimestrul IV din 2025.

Pe seria brută, PIB-ul a fost estimat la 403,92 miliarde de lei, însă comparativ cu primele trei luni ale anului trecut s-a consemnat o scădere de 1,2%.

Instituția menționează că seria ajustată sezonier a fost recalculată în urma revizuirii estimărilor pentru primul trimestru din 2026, ceea ce a generat diferențe față de datele publicate la 13 mai.
Construcțiile și sectorul cultural au susținut economia
Printre activitățile care au contribuit pozitiv la evoluția PIB s-au remarcat construcțiile, cu o contribuție de 0,4 puncte procentuale la creșterea economică.

Sectorul construcțiilor are o pondere de 5,3% în formarea PIB și a înregistrat o creștere a volumului de activitate de 7,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.

O contribuție pozitivă a venit și din zona activităților culturale, recreative și a serviciilor pentru gospodării, care au adăugat 0,3 puncte procentuale la evoluția PIB. Acest sector reprezintă 2,8% din economie și a raportat o creștere a activității de 11,6%.
Comerțul, industria și IT-ul au tras economia în jos
Cea mai mare contribuție negativă a fost înregistrată de sectorul comerțului, transporturilor, depozitării, hotelurilor și restaurantelor. Acesta are o pondere de 22,5% în PIB și a raportat o reducere a activității cu 3,1%, influențând negativ produsul intern brut cu 0,8 puncte procentuale.

Industria, care reprezintă 15,8% din economia României, a contribuit negativ cu 0,2 puncte procentuale, în contextul unei scăderi a volumului de activitate de 1,2%.

[caption id="attachment_4730275" align="alignnone" width="2119"] magazin electronice / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

De asemenea, sectorul informațiilor și comunicațiilor a avut o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale, după ce activitatea s-a redus cu 4,1% comparativ cu primul trimestru din 2025.

Scăderi au fost raportate și în domeniul tranzacțiilor imobiliare, al serviciilor profesionale și administrative, precum și în administrația publică, educație și sănătate.
Investițiile au crescut, dar consumul populației a scăzut
Din perspectiva utilizării PIB, investițiile au reprezentat principalul factor pozitiv.

Formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile în economie, a crescut cu 4,7% și a contribuit cu 0,9 puncte procentuale la evoluția produsului intern brut.

În schimb, consumul gospodăriilor populației a avut un impact negativ semnificativ. Cheltuielile de consum final ale populației s-au redus cu 1,8%, contribuind cu minus 1,2 puncte procentuale la modificarea PIB.

Totodată, consumul individual al administrației publice a scăzut cu 1,2%, iar consumul colectiv al administrației publice s-a diminuat cu 0,4%.
Agricultura și sectorul financiar nu au influențat creșterea economică
Potrivit INS, agricultura, intermedierile financiare și asigurările nu au avut contribuții la modificarea PIB în primul trimestru din 2026.

De asemenea, impozitele nete pe produs, care au o pondere de 11,6% în formarea PIB, nu au contribuit la creșterea economică, după ce volumul acestora a înregistrat o scădere de 0,6%.

Datele publicate de INS arată că economia României a început anul 2026 fără creștere față de trimestrul precedent și cu un recul față de aceeași perioadă din 2025, în condițiile în care avansul investițiilor și al construcțiilor nu a fost suficient pentru a compensa scăderea consumului și evoluția slabă a unor sectoare-cheie ale economiei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/economie-Romania-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Om vs. AI. Cum alegi „creierul” electronic care scrie în locul tău]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/om-masina-alegi-creierul-electronic-scrie-locul-tau.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/om-masina-alegi-creierul-electronic-scrie-locul-tau.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Era jurnalistului care scrie totul de la zero pare să apună, locul lui fiind luat de „editorul de AI”. Aceasta a fost una din temele “Picăturii de business“, podcastul EVZ.

Invitatul lui Radu Preda, jurnalistul Lucian Davidescu a realizat o analiză comparativă a principalelor instrumente de inteligență artificială, subliniind că fiecare model are o „personalitate” distinctă, potrivită pentru sarcini diferite în fluxul editorial. Așa că este bine să ai un plan când te apuci de scris.
AI, un substitut deloc perfect
Davidescu a realizat o radiografie a principalelor instrumente folosite în activitatea curentă: „ChatGPT rămâne de departe cel mai strălucit dintre ei, cel mai deștept, dar în ultima perioadă reduce deliberat calitatea răspunsurilor pentru că vrea să se așeze undeva unde sunt banii. Iar banii sunt la cei 80% dintre utilizatori care nu apreciază calitatea, ci angajamentul, cantitatea de endorfină. Pentru muncă riguroasă și aplicată este evident Claude. Vei apela la el pentru că face mai puține greșeli și respectă instrucțiunile mult mai îndeaproape.”

[caption id="attachment_4391253" align="alignnone" width="2500"] Sursa foto: Razvan Valcaneantu \ EEC[/caption]

În privința celorlalte opțiuni din piață, jurnalistul a punctat diferențe majore în comportamentul implicit al algoritmilor: „Gemini este foarte util pentru testare de stres. Suprainterpretează în locuri unde nu te aștepți și este un exercițiu bun atunci când ai de luat o decizie complicată, pentru că el nu-ți cântă în strună, chiar și când bate câmpii. Singurul care trebuie luat cu mare precauție este Groc, pentru că este mai prostuț, e prostul familiei, intră cel mai repede în bucla de idiot. În schimb, Meta AI a crescut spectaculos în performanță după saltul din aprilie și încearcă să păstreze un echilibru, învățând din greșelile celorlalți.”
Calitate versus cantitate
Totuși, marea problemă semnalată în podcast este degradarea calității textelor din cauza lipsei de discernământ a noilor generații de redactori.

„Problema apare în momentul în care site-urile sunt stimulate să crească doar cantitatea și să angajeze oameni cu o pregătire și mai precară decât cei dinainte. În momentul în care strângi greșit robinetele astea, vei avea presiune să dai știri mai multe, să relaxezi criteriile și filtrele de proveniență.

Vom avea știri care sună excelent, foarte bine scrise și împachetate, dar care sunt minciuni, invenții și fabulații de la cap la coadă pentru că robotul a halucinat, iar operatorul uman a preluat totul clandestin, fără să verifice”, a avertizat invitatul.

[caption id="attachment_4735304" align="alignnone" width="1222"] Lucian Davidescu, jurnalist. sursa: Facebook[/caption]
Jurnalismul de investigație nu va putea fi înlocuit
În ciuda acestor riscuri, concluzia este că jurnalismul de investigație și de teren nu poate fi substituit de mașină, deoarece tehnologia nu poate genera informație de primă mână.

„Inteligența artificială nu va obține niciodată informații de la sursele cu putere de decizie. Pur și simplu, nu este dispus nimeni să stea de vorbă cu un roboțel care trimite un mesaj pe WhatsApp. Ceea ce este imposibil de capturat de către mașină este reacția, sentimentul, emoția. Cel mai probabil, ziaristul va fi cel care pune mâna pe telefon, cere o părere, două, trei, iar apoi modelul de limbaj doar va asambla materialul. Jurnalismul nu dispare, ci se reinventează”, a conchis Lucian Davidescu, în finalul podcastului Picătura de business

„Mașina nu poate reproduce intenționalitatea și nu poate stabili o relație personală cu o sursă primară. Nimeni nu este dispus să dea un interviu exclusiv unui roboțel”, subliniază Davidescu. Viitorul jurnalismului nu va fi despre înlocuirea omului, ci despre reinventarea acestuia ca manager de sisteme capabil să verifice și să asambleze informația primară într-un produs de calitate.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Presa-si-AI-1200x658.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Schimbare de trend pe piața imobiliară. Bucureștiul și Clujul conduc clasamentul chiriilor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/schimbare-de-trend-pe-piata-imobiliara-bucurestiul-si-clujul-conduc-clasamentul-chiriilor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/schimbare-de-trend-pe-piata-imobiliara-bucurestiul-si-clujul-conduc-clasamentul-chiriilor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Chiriile din marile orașe ale României s-au menținut la niveluri ridicate în luna mai 2026, cu valori medii de aproximativ 594 de euro pe lună în București și 570 de euro în Cluj-Napoca, potrivit Storia.

În paralel, prețurile locuințelor scoase la vânzare continuă să crească de la un an la altul în toate centrele urbane importante, potrivit datelor publicate de platforma imobiliară Storia.

La nivel național, chiria medie solicitată pentru apartamente a fost de 503 euro în mai 2026, aproape neschimbată față de aprilie 2026, când era de 505 euro, și față de mai 2025, când se situa la 500 de euro. În același timp, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare a ajuns la 2.053 euro/mp, cu aproximativ 7,5% peste nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut.
Interes mai mare pentru închirieri și prudență la cumpărare
Datele analizate de Storia indică o schimbare de comportament în piața rezidențială. Potrivit companiei, interesul pentru locuințele disponibile spre închiriere este în creștere, în timp ce segmentul de vânzări înregistrează o ușoară temperare.

„Comparativ cu anul trecut, vizualizările pentru închirieri au crescut cu aproximativ 6%, iar cele pentru vânzări au scăzut cu aproximativ 3%, ceea ce indică o orientare mai puternică spre soluțiile pe termen scurt”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe în cadrul OLX Group, compania care deține Storia și OLX Imobiliare în România.

Potrivit acesteia, costurile ridicate ale creditelor și prețurile mari ale locuințelor noi îi determină pe mulți cumpărători să amâne decizia de achiziție și să rămână temporar în chirie, în special în marile centre universitare și economice.
Locuințele devin mai greu accesibile
Datele privind accesibilitatea locuințelor arată că prețurile au crescut mai rapid decât veniturile populației.

Dacă în martie 2025 era nevoie de echivalentul a aproximativ 1,65 salarii medii nete pentru achiziția unui metru pătrat de locuință, în martie 2026 indicatorul a urcat la 1,76 salarii medii nete.

Evoluția vine în contextul în care prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 9,1% într-un an, în timp ce salariul mediu net exprimat în euro a avansat cu doar 1,9%. Diferența sugerează un efort financiar mai mare pentru cumpărători, chiar dacă veniturile au continuat să crească.
București: chirii diferite de la un sector la altul
În Capitală, garsonierele au avut în luna mai un preț mediu de aproximativ 395 de euro, în creștere cu 3% față de aceeași perioadă din 2025.

Apartamentele cu două camere s-au menținut la aproximativ 583 de euro pe lună, în timp ce apartamentele cu trei camere au coborât ușor la 846 de euro.

[caption id="attachment_4734893" align="alignnone" width="1200"] Storia - Bucuresti / sursa foto: Storia[/caption]

Sectorul 1 continuă să fie cea mai scumpă zonă pentru chiriași. Aici, o garsonieră ajunge la aproximativ 449 de euro, un apartament cu două camere la 680 de euro, iar unul cu trei camere la 1.100 de euro pe lună.

La polul opus, cele mai accesibile apartamente cu două camere se găsesc în Sectorul 4, unde chiria medie este de aproximativ 500 de euro.
Cele mai ieftine orașe pentru chiriași
Aradul rămâne una dintre cele mai accesibile piețe rezidențiale analizate. În luna mai 2026, chiria medie a fost de 225 de euro pentru garsoniere, 350 de euro pentru apartamentele cu două camere și 450 de euro pentru cele cu trei camere.

Și Oradea se menține printre orașele cu cele mai mici chirii. Garsonierele au avut un preț mediu de 270 de euro, apartamentele cu două camere de 400 de euro, iar cele cu trei camere de 500 de euro.

[caption id="attachment_4734894" align="alignnone" width="1234"] Chirii / sursa foto: Storia[/caption]

În Sibiu, chiria medie pentru o garsonieră a fost de 300 de euro, iar pentru apartamentele cu două și trei camere de 400, respectiv 500 de euro.

Craiova și Iași completează lista orașelor cu niveluri relativ accesibile ale chiriilor. În Craiova, garsonierele costă în medie 300 de euro pe lună, iar în Iași 340 de euro.
Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață de închiriere
Cluj-Napoca își păstrează poziția de lider în topul celor mai scumpe piețe de închiriere din România.

În luna mai, chiria medie pentru o garsonieră a fost de 400 de euro, pentru un apartament cu două camere de 550 de euro, iar pentru unul cu trei camere de 700 de euro.

[caption id="attachment_4734895" align="alignnone" width="1234"] Chirii / sursa foto: Storia[/caption]

Brașovul și Constanța se mențin, de asemenea, în categoria orașelor cu chirii ridicate. În Brașov, un apartament cu două camere se închiriază în medie cu 500 de euro, iar unul cu trei camere cu 650 de euro. În Constanța, valorile medii sunt similare pentru apartamentele cu două camere, în timp ce locuințele cu trei camere ajung la aproximativ 660 de euro pe lună.

Timișoara continuă să se situeze sub nivelurile din Cluj și București, însă înregistrează creșteri pe anumite...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/04/apartamente-ok.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Bitcoin pierde teren în fața companiilor din AI. Criptomoneda a coborât aproape de minimul ultimelor luni]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/bitcoin-pierde-teren-in-fata-companiilor-din-ai-criptomoneda-a-coborat-aproape-de-minimul-ultimelor-luni.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/bitcoin-pierde-teren-in-fata-companiilor-din-ai-criptomoneda-a-coborat-aproape-de-minimul-ultimelor-luni.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Bitcoin a continuat să se deprecieze joi, 4 iunie, apropiindu-se de cel mai redus nivel înregistrat după octombrie 2024. Scăderea vine în contextul în care investitorii își mută capitalul către companiile din tehnologie și inteligență artificială, considerate în prezent mai atractive decât piața criptomonedelor, informează AFP.

Bitcoin, sub presiunea interesului tot mai mare pentru inteligența artificială
Cea mai cunoscută criptomonedă din lume a înregistrat o nouă scădere joi, pe fondul reorientării investitorilor către sectorul tehnologic, în special către companiile implicate în dezvoltarea inteligenței artificiale și a semiconductorilor.
Bitcoin, cea mai importantă criptomonedă la nivel mondial, „și-a pierdut brusc atractivitatea” în comparație cu „potențialul de creștere” al companiilor tehnologice, cum ar fi producătorii de cipuri de memorie și firmele specializate în inteligență artificială, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote.
Potrivit analiștilor de la ByteTree, fondurile sunt direcționate tot mai mult către companiile producătoare de semiconductori, sector evaluat la aproximativ 17.000 de miliarde de dolari.


„Capitalul este sos din alte sectoare pentru a finanța” aceste investiții, notează analiștii ByteTree. Aceștia consideră că „Bitcoin este în mod clar perceput ca unul dintre perdanții revoluției AI”.

[caption id="attachment_4604342" align="alignnone" width="2218"] Bitcoin / sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Cotația a coborât sub 64.000 de dolari
În jurul orei 14:35 GMT, bitcoin era cotat la 63.864,17 dolari, în scădere cu 1,61% față de sesiunea precedentă.
Nivelul este apropiat de pragul de 60.000 de dolari atins în luna februarie și reprezintă una dintre cele mai reduse valori înregistrate după octombrie 2024. După victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2024, piața criptomonedelor a cunoscut o perioadă de creștere puternică. Susținerea afișată de liderul american pentru activele digitale a alimentat optimismul investitorilor, iar bitcoin a urcat până aproape de 110.000 de dolari.
Ulterior, criptomoneda a fost afectată de întârzierile privind măsurile promise de administrația americană și de incertitudinile generate de politica tarifară a Casei Albe. După un nou avans care a dus cotația la 126.251,31 dolari în octombrie 2025, tendința s-a inversat din nou.

Vânzarea de bitcoin de către Strategy a amplificat scăderea
Presiunea asupra pieței s-a accentuat în această săptămână, după ce compania Strategy, unul dintre cei mai mari deținători corporativi de bitcoin, a anunțat că a vândut 32 de monede pentru aproximativ 2,5 milioane de dolari. Conform documentelor depuse la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC), este prima tranzacție de acest tip realizată de companie după anul 2022.
Presa de specialitate notează că Michael Saylor, președinte și cofondator al Strategy, susținuse în repetate rânduri că nu va vinde bitcoin, înainte de a-și modifica recent poziția.
Această informație „a fost ultimul cui în sicriu” pentru încrederea investitorilor, a declarat Ipek Ozkardeskaya.

Inflația și dobânzile ridicate afectează piața criptomonedelor
Analistul Swissquote a explicat că tensiunile din Orientul Mijlociu și efectele acestora asupra inflației contribuie la consolidarea așteptărilor privind majorarea dobânzilor în Statele Unite.
În aceste condiții, investitorii se orientează către active considerate mai sigure, precum dolarul american și obligațiunile emise de Trezoreria SUA, în detrimentul criptomonedelor.
De la începutul săptămânii, bitcoin a pierdut aproximativ 13% din valoare, evoluție care reflectă atât schimbarea apetitului investitorilor pentru risc, cât și interesul crescut pentru sectorul inteligenței artificiale.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/bitcoin-1-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Bucharest Arbitration Days 2026: două zile de dezbateri dedicate viitorului arbitrajului comercial internațional]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/bucharest-arbitration-days-2026-doua-zile-de-dezbateri-dedicate-viitorului-arbitrajului-comercial-international.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/bucharest-arbitration-days-2026-doua-zile-de-dezbateri-dedicate-viitorului-arbitrajului-comercial-international.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Wolters Kluwer România, a deschis lucrările celei de-a șaptea ediții a Conferinței Bucharest Arbitration Days (BArD), principalul eveniment internațional din România dedicat arbitrajului comercial internațional, desfășurat în perioada 4-5 iunie 2026.
Bucharest Arbitration Days 2026: două zile de dezbateri dedicate viitorului arbitrajului comercial internațional
Ediția din acest an, organizată sub tema „Probele în arbitrajul internațional: principii și practici în evoluție”, reunește, pe parcursul celor două zile de dezbateri, reprezentanți ai unor prestigioase instituții arbitrale internaționale, arbitri, avocați, consilieri juridici și experți din domeniu, care analizează cele mai recente evoluții privind administrarea probelor în arbitrajul internațional și impactul acestora asupra eficienței și credibilității procedurilor arbitrale.

În deschiderea conferinței, președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR, dl Ștefan Deaconu, a subliniat importanța adaptării arbitrajului la transformările tehnologice actuale: „Instrumentele bazate pe inteligență artificială transformă deja modul în care arbitrii și avocații desfășoară activități precum cercetarea juridică, analiza documentelor sau sintetizarea informațiilor. În același timp, acestea ridică provocări importante legate de transparență, confidențialitate și integritatea procesului arbitral.”

Referindu-se la impactul transformărilor tehnologice asupra arbitrajului internațional, președinta Curții Constituționale a României, dna Elena-Simina Tănăsescu, a declarat: „Instrumentele se schimbă, însă principiile care le conferă legitimitate rămân aceleași: integritatea, echitatea și respectarea caracterului contradictoriu al procedurilor.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/unnamed.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția Automecanica Mediaș-Otokar]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/consiliul-concurentei-a-aprobat-tranzactia-automecanica-medias-otokar.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/consiliul-concurentei-a-aprobat-tranzactia-automecanica-medias-otokar.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Otokar Otomotiv ve Savunma Sanayi AŞ, una dintre cele mai importante companii turcești din industria de apărare și vehicule comerciale, preia controlul asupra Automecanica Mediaș, potrivit unei decizii a instituției.

Ce vor face Otokar și Automecanica Mediaș
Otokar este un producător recunoscut de autobuze, camioane ușoare și, mai ales, de vehicule blindate tactice pe roți și șenile, precum și sisteme de turele. Compania face parte din Koc Group, cel mai mare conglomerat industrial din Turcia, și este furnizor strategic pentru NATO și ONU, cu peste 33.000 de vehicule militare în dotarea a aproape 50 de țări.
Automecanica Mediaș deține un parc industrial întins pe aproximativ 140.000 de metri pătrați, complet utilat și autorizat pentru producția de vehicule blindate conforme cu standardele NATO. Unitatea din Mediaș va juca un rol esențial în contractul semnat în noiembrie 2024 de Otokar cu Romtehnica pentru livrarea a 1.059 de vehicule blindate ușoare tactice COBRA II către Ministerul Apărării Naționale. Valoarea totală a contractului se ridică la aproximativ 4,26 miliarde lei (circa 857 milioane euro, fără TVA).

Transfer de tehnologie de la Otokar
O parte semnificativă a vehiculelor va fi produsă local la Mediaș. Reprezentanții Otokar au subliniat importanța transferului de tehnologie și know-how:


„Fiecare etapă a ciclului de fabricație COBRA II va fi realizată pe teritoriul României, de echipe românești instruite la standarde internaționale. Nu este vorba despre un transfer de produse finite, ci de un transfer de know-how, de procese industriale și de competență tehnică. Acest model poziționează România ca națiune producătoare activă în ecosistemul industrial al NATO.”

Consiliul Concurenței a concluzionat că tranzacția „nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața din România” și nu afectează mediul concurențial normal.


[caption id="attachment_4695188" align="alignnone" width="976"] Cobra-II[/caption]
Ce sunt vehiculele COBRA II
România a semnat în noiembrie 2024 unul dintre cele mai importante contracte militare din ultimii ani. Prin intermediul companiei naționale Romtehnica, Ministerul Apărării Naționale a achiziționat de la compania turcă Otokar 1.059 de vehicule blindate ușoare tactice 4x4 COBRA II, valoarea totală a contractului ridicându-se la aproximativ 4,26 miliarde lei (circa 857 milioane euro, fără TVA).
Conform înțelegerii, primele 278 de vehicule vor fi livrate din producția Otokar din Turcia, iar celelalte 781 de vehicule vor fi fabricate local, la fabrica Automecanica Mediaș. Livrările au început în 2025 și vor continua eșalonat până la finalul anului 2030.


[caption id="attachment_4695190" align="alignnone" width="1447"] Cobra-II[/caption]
Un aspect esențial al contractului îl reprezintă transferul de tehnologie. Otokar va transfera know-how-ul, procesele de producție și competențele tehnice necesare către partenerii români, astfel încât o mare parte din vehicule să fie produse efectiv pe teritoriul României. În acest scop, Otokar și Automecanica Mediaș au înființat o societate comună (joint-venture) responsabilă de producție, inginerie și service.
Vehiculele COBRA II sunt considerate moderne, cu protecție balistică ridicată, fiind destinate transportului de trupe, misiunilor de recunoaștere și intervenție rapidă. Contractul poziționează România ca producător activ de echipamente militare în cadrul NATO și reduce dependența de importuri complete.
]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/cobra-ii-1200x705.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Rulouri exterioare aplicate pe tâmplărie existentă: confort fără renovări complicate]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/rulouri-exterioare-aplicate-pe-tamplarie-existenta-confort-fara-renovari-complicate.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/rulouri-exterioare-aplicate-pe-tamplarie-existenta-confort-fara-renovari-complicate.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Când ai ferestrele deja instalate, pentru umbrire și protecție poți instala rulouri exterioare aplicate, o soluție de îmbunătățirea a confortului potrivită pentru apartamente, case finalizate sau clădiri renovate. Caseta se fixează la exterior, pe ramă sau pe zid, iar ghidajele se montează lateral, fără modificări ample ale tâmplăriei.
Pentru locuințele în care ferestrele nu au fost prevăzute din proiect cu sisteme de umbrire, investiția în rulouri exterioare aplicate reprezintă o decizie practică și eficientă. Ele adaugă protecție solară, intimitate, izolare termică și fonică, păstrând în același timp controlul asupra luminii naturale din interior.

Rulouri exterioare aplicate pentru ferestre deja montate
Principalul avantaj al acestor rulouri exterioare aplicate este montajul adaptabil. Caseta cu mecanismul de acționare nu trebuie integrată în zidărie încă din etapa de construcție, așa cum se întâmplă în cazul modelelor tencuibile sau suprapuse. Ele pot fi instalate ulterior, pe clădiri deja locuite, fără să fie nevoie de schimbarea ferestrelor.
Caseta ruloului se poziționează deasupra ferestrei, la exterior. În funcție de configurația fațadei, aceasta poate fi prinsă pe rama tâmplăriei sau direct pe zid. Șinele de ghidare se montează pe laterale, iar lamelele coboară compact în dreptul geamului, acoperind suprafața vitrată atunci când este nevoie de umbră, protecție sau intimitate.
Această variantă este utilă mai ales în apartamente orientate spre sud sau vest, în case cu ferestre mari ori în spații unde soarele încălzește puternic camerele în timpul verii. Ruloul acționează la exteriorul geamului, înainte ca razele solare să ajungă la sticlă. Astfel, interiorul se încălzește mai lent, iar aerul condiționat nu este solicitat la fel de intens.

Confort termic, liniște și protecție pe tot parcursul anului
Un rulou exterior aplicat nu este util doar în lunile de vară. În sezonul rece, lamelele coborâte creează un strat suplimentar în zona ferestrei, reduc contactul direct cu vântul, ploaia sau ninsoarea și contribuie la păstrarea unei temperaturi mai stabile în interior.
În zonele aglomerate, lângă bulevarde, parcări sau curți comune, rulourile pot ajuta și la diminuarea zgomotului exterior. Nu înlocuiesc o tâmplărie performantă, dar completează protecția ferestrei și reduc o parte din sunetele deranjante venite din afară. Pentru dormitoare, camere de copii sau birouri amenajate acasă, acest detaliu poate conta foarte mult.
Cu rulouri exterioare aplicate, se obține și un plus de intimitate. Seara, când lumina este aprinsă în interior, ferestrele devin mai expuse privirilor din exterior. Coborârea ruloului acoperă complet geamul și creează o delimitare clară între spațiul personal și cei din afară.
În funcție de model și material, rulourile pot contribui și la protecția locuinței. Lamelele din aluminiu, caseta și ghidajele formează o barieră suplimentară în dreptul ferestrei, utilă mai ales la parter, la case sau în spații comerciale cu acces direct din exterior.

Acționare manuală sau electrică, în funcție de utilizare
Instalarea de rulourile exterioare aplicate poate fi configurată cu acționare manuală sau electrică. Varianta manuală este practică pentru ferestre de dimensiuni obișnuite și pentru proiecte în care se urmărește o soluție eficientă, cu buget controlat.
Pentru ferestre mari, uși de balcon sau spații în care rulourile sunt folosite zilnic, acționarea electrică aduce mai mult confort. Ruloul poate fi ridicat sau coborât printr-un buton, telecomandă ori sistem smart-home. În locuințele moderne, automatizarea permite programarea rulourilor în funcție de oră, lumină sau rutină zilnică.
La alegerea sistemului, contează câteva detalii tehnice:


 	
dimensiunea ferestrei și spațiul disponibil pentru casetă;

 	
tipul de tâmplărie existentă;

 	
culoarea fațadei și a ramelor;

 	
nivelul de umbrire dorit;

 	
modul de acționare preferat;

 	
expunerea la soare, vânt sau zgomot.


Rulourile exterioare aplicate sunt potrivite pentru cei care vor mai mult confort fără să refacă fațada sau să schimbe tâmplăria. Cu o configurare corectă, ele protejează ferestrele, reduc disconfortul termic, cresc intimitatea și fac locuința mai ușor de folosit în fiecare sezon.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Rulouri-exterioare-b.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Secțiunea Tigveni - Curtea de Argeș din Autostrada Sibiu-Pitești, aproape de deschidere. Video cu stadiul lucrărilor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/sectiunea-tigveni-curtea-de-arges-din-autostrada-sibiu-pitesti-aproape-de-deschidere-video-cu-stadiul-lucrarilor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/sectiunea-tigveni-curtea-de-arges-din-autostrada-sibiu-pitesti-aproape-de-deschidere-video-cu-stadiul-lucrarilor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Autostrada Sibiu-Pitești, secțiunea Tigveni - Curtea de Argeș, este tot mai aproape de deschidere, a anunțat pe Facebook Cristian Pistol, Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Secțiunea Tigveni - Curtea de Argeș din A1, aproape de deschidere
Potrivit oficialului, lucrările sunt foarte aproape de stadiul în care circulația poate fi permisă pe această porțiune din cea mai importantă cale rutieră a României, care traversează Munții Carpați și leagă Muntenia și Capitala de Transilvania.

„Pe cei 9,86 km ai acestui șantier, antreprenorul austriac (PORR) este mobilizat cu 435 de muncitori și 150 de utilaje.

În prezent, se execută următoarele lucrări:

 	așternere pământ vegetal pe taluz,
 	așternere fundații de balast și mixturi asfaltice pe terasamente,
 	la cele 12 poduri și pasaje de pe traseu se montează parapet metalic, rosturi de dilatație și se așterne mixtură asfaltică,
 	se montează elementele iluminatului rutier și ITS, a scris Cristian Pistol.

Lucrări avansate pe tronsonul Tigveni - Curtea de Argeș
El a anunțat și starea celorlalte lucrări la tronsonul Tigveni - Curtea de Argeș din A1, porțiunea Pitești-Sibiu:

 	La tunelul Momaia (1.350 m) se montează instalații mecanice și electrice.
 	La sensul giratoriu Tigveni s-a finalizat așternerea mixturii asfaltice.

[caption id="attachment_4688756" align="alignnone" width="2048"] Lucrări autostrada A1. Sursă foto: Facebook[/caption]

„În scurt timp, antreprenorul va începe programul de pregătire a personalului CNAIR SA pentru monitorizarea, întreținerea și intervenția la tunelul Momaia, care va beneficia de cele mai moderne sisteme pentru siguranța traficului (sisteme de detectare și de evacuare a fumului și a noxelor, sisteme de evacuare a persoanelor în caz de dezastre, camere de monitorizare a traficului rutier)”, a mai anunțat șeful CNAIR.
Deschidere cu 6 luni mai devreme
„Dacă se va menține ritmul de lucru, anul acesta se va putea deschide circulația pe această secțiune, cu aproximativ 6 luni mai devreme față de termenul contractual (februarie 2027).

Practic, vom putea circula pe aproximativ 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu-Pitești (A1). Valoarea contractului este de 1,678 miliarde de lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027”, a încheiat Cristian Pistol.

]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Autostrada-A1-1200x670.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[CCIR deschide primul birou de reprezentare externă, în China, la Guangzhou]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ccir-deschide-primul-birou-de-reprezentare-externa-in-china-la-guangzhou.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ccir-deschide-primul-birou-de-reprezentare-externa-in-china-la-guangzhou.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Preşedintele Camerei de Comerț şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avut, pe 3 iunie, o întâlnire oficială cu o delegație cu reprezentare la nivel de guvern provincial, mediu de afaceri, comerț internațional și diplomație economică din provincia Guangdong, condusă de dna Zhang Guozhi, viceguvernator. 

Misiune economică a CCIR în China
Întâlnirea s-a desfăşurat în cadrul misiunii economice organizate de CCIR în Republica Populară Chineză şi a prilejuit discuții privind consolidarea relațiilor economice, comerciale şi culturale dintre România şi una dintre cele mai dinamice provincii ale Chinei.
„Am decis să deschidem la Guangzhou primul birou de reprezentare externă din istoria instituției noastre, un semnal clar al importanței pe care o acordăm acestui parteneriat. Biroul va funcționa ca un punct de contact permanent, facilitând schimburile în ambele sensuri: în domeniul afacerilor, dar şi în cel educațional, pentru companiile româneşti şi chineşti deopotrivă. 
Suntem încrezători că această prezență instituțională la Guangzhou va contribui la aprofundarea cooperării bilaterale şi va deschide noi oportunități pentru antreprenorii din ambele țări. România şi China construiesc împreună o relație economică solidă, iar CCIR îşi asumă un rol activ în această direcție. Suntem convinşi că apropierea dintre mediile de afaceri ale celor două țări reprezintă fundația pe care se pot construi parteneriate durabile şi reciproc avantajoase”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban.

Viceguvernatorul Guangdong: CCIR, rol foarte important în cooperarea dintre cele două țări
„CCIR joacă un rol foarte important în cooperarea dintre cele două țări, iar provincia Guangdong acordă o importanță deosebită României. Volumele în creştere ale schimburilor noastre comerciale confirmă că există un moment favorabil pe care trebuie să îl valorificăm. Ne dorim să îmbunătățim relațiile bilaterale încurajând companiile româneşti să investească în provincia Guangdong şi, în egală măsură, pe cele chinezeşti în România, dar şi să dezvoltăm schimburile în domeniul turismului, educației, culturii şi sănătății. 
Relațiile dintre popoarele noastre au o istorie îndelungată în ceea ce priveşte colaborarea pe plan economic, iar aceasta reprezintă cea mai bună bază pe care putem construi viitorul. Suntem convinşi că potențialul acestui parteneriat este departe de a fi atins şi că paşii pe care îi facem astăzi vor aduce beneficii concrete pentru ambele părți”, a declarat dna Zhang Guozhi, viceguvernator al provinciei Guangdong.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/CP_China-02.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Apple face angajări în Europa. Un nou centru pentru dezvoltatori, în Germania]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/apple-face-angajari-in-europa-un-nou-centru-pentru-dezvoltatori-in-germania.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/apple-face-angajari-in-europa-un-nou-centru-pentru-dezvoltatori-in-germania.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Gigantul tehnologic Apple a anunțat că va deschide în cursul acestui an primul său centru dedicat dezvoltatorilor de aplicații din Europa, alegând Berlinul drept locație pentru noua facilitate.

Centrul va fi amplasat în districtul Mitte, una dintre cele mai importante zone pentru companiile de tehnologie și startup-uri din capitala Germaniei.

Decizia marchează o extindere a investițiilor companiei americane în comunitatea europeană de dezvoltatori și oferă acces direct la expertiza tehnică a Apple.

Noul Apple Developer Center va servi drept punct de întâlnire pentru dezvoltatori din întreaga Europă, care vor putea participa la sesiuni de instruire, workshop-uri și întâlniri individuale cu specialiști ai companiei.

Centrul este important pentru că oferă acces direct la cele mai noi instrumente software și tehnologii Apple, într-un moment în care ecosistemul de aplicații continuă să crească la nivel european.
Berlin, ales pentru poziția sa în ecosistemul tehnologic european
Apple a precizat că noua facilitate va fi situată în districtul Mitte, aflat în centrul ecosistemului de afaceri și startup-uri din Berlin.

Compania consideră că amplasarea oferă acces la una dintre cele mai dinamice comunități de tehnologie din Europa. Centrul din Germania se va alătura rețelei globale de Apple Developer Centers deja existente în Cupertino, Shanghai, Bengaluru și Singapore.

Potrivit companiei, centrul va fi destinat echipelor de toate dimensiunile, de la dezvoltatori independenți până la companii cu proiecte complexe.

Evenimentele organizate aici vor acoperi principalele platforme software ale Apple, inclusiv iOS, iPadOS, macOS, tvOS, visionOS și watchOS.
Acces direct la experții Apple și suport în mai multe limbi
Dezvoltatorii care vor participa la activitățile organizate la Berlin vor avea acces la sesiuni practice, laboratoare dedicate și consultanță oferită direct de experții Apple.

Compania a anunțat că suportul va fi disponibil în mai multe limbi europene, pentru a facilita accesul comunității internaționale de dezvoltatori.

[caption id="attachment_4632657" align="alignnone" width="1920"] Apple. Sursă foto: unsplash.com[/caption]

În plus, Apple intenționează să organizeze periodic evenimente menite să îmbunătățească designul, calitatea și performanța aplicațiilor dezvoltate pentru dispozitivele sale.

Aceste activități vor completa resursele online pe care compania le pune deja la dispoziția dezvoltatorilor.
Apple mizează pe comunitatea europeană de dezvoltatori
Susan Prescott, vicepreședinte al gigantului tehnologic pentru relația cu dezvoltatorii la nivel global, a subliniat importanța comunității europene pentru companie.
„Europa găzduiește o comunitate extraordinară de dezvoltatori care creează aplicații ce facilitează conexiunile, încurajează creativitatea și stimulează inovația. Am crezut întotdeauna că atunci când dezvoltatorii au acces la instrumentele și resursele potrivite pentru a-și desfășura activitatea, rezultatele pot fi remarcabile”, a declarat oficialul Apple.
Datele prezentate de companie arată că, în 2025, magazinele App Store din Europa au înregistrat peste 150 de milioane de utilizatori săptămânali în medie.

Compania susține că acest lucru oferă dezvoltatorilor oportunități importante pentru extinderea afacerilor și accesul la noi piețe.
Investiții mai ample în educația și formarea dezvoltatorilor
Deschiderea centrului de la Berlin face parte dintr-o strategie mai amplă prin care Apple încearcă să sprijine formarea noii generații de dezvoltatori.

Compania derulează deja programul Swift Student Challenge, coordonează o rețea globală de 19 Apple Developer Academies și susține programe educaționale dedicate în Franța și Italia.

Apple afirmă că dezvoltatorii au acces în prezent la peste 250.000 de API-uri și instrumente software prin platforme precum HealthKit, Core ML, Metal, MapKit și SwiftUI, resurse care permit dezvoltarea unor aplicații complexe pentru întregul ecosistem al companiei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/07/apple-1200x811.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Criza din Germania lovește România: 124.000 de locuri de muncă pierdute. Ce riscă fabricile auto românești]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/criza-din-germania-loveste-romania-124-000-de-locuri-de-munca-pierdute-ce-risca-fabricile-auto-romanesti.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/criza-din-germania-loveste-romania-124-000-de-locuri-de-munca-pierdute-ce-risca-fabricile-auto-romanesti.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Criza industriei din Germania se adâncește, 124.000 de locuri de muncă fiind pierdute doar în anul 2025, potrivit unui raport al firmei de consultanță financiară EY. România este puternic expusă efectelor acestei crize, prin legăturile firmelor din Germania cu furnizori din țara noastră.

Industria din Germania, în criză pentru al doilea an consecutiv
Industria din Germania traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. În 2025, companiile industriale din Germania au redus cu 124.100 de locuri de muncă, echivalentul unui declin de 2,3%.
Este al doilea an consecutiv de scădere semnificativă, după pierderea a 56.000 de joburi în 2024. Din 2019 până la sfârșitul anului 2025, sectorul industrial german a eliminat în total 266.200 de posturi, adică aproape 5% din forța de muncă industrială.

Industria auto, cea mai lovită de criză
Cel mai grav afectată rămâne industria auto – motorul tradițional al economiei germane. Doar în 2025 au dispărut aproape 50.000 de locuri de muncă în acest sector, iar din 2019 până acum pierderile au ajuns la 111.000 (un declin de 13%).
Reduceri importante s-au înregistrat și în industria textilă (-16%) și metalurgică (-13%). Singurele ramuri care au înregistrat creșteri modeste au fost chimia-farmacia și industria electro-tehnică.
Potrivit studiului EY-Industriebarometer, principala cauză este scăderea continuă a vânzărilor (-1,1% în 2025), combinată cu cererea internă slabă, costurile ridicate de producție și concurența agresivă din China, mai ales pe segmentul vehiculelor electrice.


[caption id="attachment_4642201" align="alignnone" width="1500"] Fabrică auto. Sursă foto: Freepik[/caption]
Consecințe asupra României ale crizei din Germania
România, care are legături economice foarte strânse cu Germania, resimte din plin efectele acestei crize. Germania este principalul partener comercial al României și principala sursă de investiții străine directe în sectorul industrial, în special auto.
Mii de angajați din fabricile de componente auto din România (Arad, Timișoara, Sibiu, Brașov, Craiova, Pitești etc.) lucrează indirect pentru producătorii germani (Volkswagen, BMW, Mercedes, Continental, Bosch, Schaeffler etc.). O eventuală reducere suplimentară a producției în Germania riscă să ducă la:


 	scăderea comenzilor pentru furnizorii români;
 	posibile concedieri sau reduceri de program de lucru în fabricile din România;
 	scăderea exporturilor românești către Germania (care reprezintă circa 20% din totalul exporturilor României);
 	încetinirea creșterii economice și presiuni asupra deficitului comercial.

Analiștii avertizează că o criză prelungită în industria germană ar putea afecta semnificativ economia românească în 2026–2027, mai ales în regiunile puternic industrializate din vestul și centrul țării.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/03/Fabrica-auto.v1-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Pot fi despăgubite daunele provocate de drone? ASF a clarificat situația]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/pot-fi-despagubite-daunele-provocate-de-drone-asf-a-clarificat-situatia.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/pot-fi-despagubite-daunele-provocate-de-drone-asf-a-clarificat-situatia.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis că legislația din România nu prevede în mod expres excluderea de la despăgubire a daunelor provocate de drone provenite dintr-un conflict armat desfășurat în afara teritoriului național.

Precizarea vine în contextul incidentelor recente în care fragmente de drone au ajuns pe teritoriul României, inclusiv în apropierea zonelor locuite.

Potrivit instituției, fiecare dosar de daună va fi analizat individual de către companiile de asigurări, în funcție de clauzele contractuale și de circumstanțele concrete ale producerii evenimentului. ASF subliniază că nu există o regulă generală care să permită respingerea automată a despăgubirilor pe motiv că paguba a fost provocată de o dronă provenită dintr-o zonă de conflict.
ASF: Legislația nu stabilește automat excluderea despăgubirilor
Într-un punct de vedere transmis presei, ASF arată că reglementările europene și naționale privind activitatea de asigurare „nu prevăd în mod expres regimul de acoperire sau excludere pentru daunele cauzate de drone provenite dintr-un conflict armat desfășurat în afara teritoriului României”.

Instituția amintește că Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, precum și Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări reglementează aspecte precum autorizarea asigurătorilor, cerințele de solvabilitate, distribuția produselor și guvernanța acestora, însă „nu stabilesc condițiile contractuale generale și specifice”.

ASF explică faptul că normele în vigoare reglementează funcționarea pieței de asigurări, dar nu impun conținutul concret al contractelor facultative încheiate între clienți și companiile de asigurări.
Directivele europene limitează intervenția statului
Autoritatea atrage atenția și asupra prevederilor europene în domeniu. Potrivit ASF, „art. 21 și 181 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) interzic statelor membre să intervină și să impună aprobarea prealabilă sau notificări sistematice cu privire la condițiile de asigurare generale și speciale ale contractelor de asigurare”.

Cu alte cuvinte, autoritățile naționale nu pot obliga societățile de asigurări să includă sau să excludă anumite riscuri în polițele facultative și nici să aprobe în prealabil condițiile contractuale stabilite de acestea.
ASF: Nu putem interveni asupra primelor și condițiilor contractuale
Instituția precizează că tipul de polițe la care se face referire este reprezentat de asigurările facultative, iar condițiile acestora sunt stabilite de asigurători pe baza propriilor evaluări de risc.
„ASF nu poate interveni asupra condițiilor de asigurare generale și speciale, asupra nivelului primelor și asupra bazelor tehnice folosite de societățile de asigurare, ci doar asupra respectării legislației specifice asigurărilor”, transmite autoritatea.
[caption id="attachment_4731436" align="alignnone" width="1200"] Explozie bloc Galați. Sursă foto: captură video[/caption]

Mai mult, ASF arată că „asigurătorii au libertatea de a stabili propriile condiții sau termene de încheiere a asigurărilor facultative, pot înainta oferte și pot acorda facilități speciale la încheierea acestor contracte, dar pot și impune condiții cu privire la acceptarea sau respingerea preluării riscurilor pentru un anumit bun sau asigurat”.
Fiecare dosar va fi analizat individual
Una dintre cele mai importante precizări făcute de ASF vizează modul în care vor fi tratate eventualele cereri de despăgubire.
„În absența unor prevederi legale speciale aplicabile unei astfel de situații, stabilirea existenței sau inexistenței obligației de despăgubire se realizează prin raportare la dispozițiile contractului de asigurare încheiat între părți”, arată instituția.
Autoritatea subliniază că analiza se va face în funcție de „condițiile de asigurare, clauzele de acoperire a riscurilor și excluderile prevăzute în respectivul contract”.

Astfel, în cazul unor pagube provocate de fragmente de drone sau de alte incidente similare, companiile de asigurări vor examina fiecare situație separat, în funcție de prevederile poliței și de circumstanțele producerii daunelor.
ASF: Nu orice daună provocată de o dronă este automat daună de război
Autoritatea respinge ideea potrivit căreia orice incident provocat de o dronă provenită dintr-o zonă de conflict ar trebui încadrat automat la categoria daunelor de război.
„Nu poate fi reținut principiul potrivit căruia orice daună produsă de o dronă provenită dintr-o zonă de conflict armat este calificată în mod automat drept daună de război și, ca atare, exclusă de la despăgubire”, precizează ASF.
Instituția adaugă că „o asemenea calificare poate fi realizată numai în măsura în care rezultă din condițiile contractuale aplicabile produsului de asigurare și din analiza circumstanțelor concrete ale produ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/apartament-Galati-1-1200x772.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[România, campioană negativă în UE. Problemele economice nu au dispărut]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/romania-campioana-negativa-in-ue-problemele-economice-nu-au-disparut.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/romania-campioana-negativa-in-ue-problemele-economice-nu-au-disparut.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[România a făcut progrese în reducerea deficitului bugetar și și-a respectat angajamentele asumate, a transmis Comisia Europeană, în pachetul de primăvară al Semestrului European 2026. Cu toate acestea, instituția avertizează că economia continuă să fie afectată de dezechilibre macroeconomice excesive, iar actuala criză politică poate complica eforturile de consolidare fiscală necesare în anii următori.

România, campioană negativă în UE. Problemele economice nu au dispărut
Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 și a analizat evoluția economiilor statelor membre aflate în procedura de deficit excesiv.
În cazul României, Executivul european arată că autoritățile au adoptat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului, motiv pentru care nu sunt necesare măsuri suplimentare în această etapă a procedurii. Astfel, procedura de deficit excesiv rămâne suspendată.

Comisia Europeană: România se confruntă în continuare cu dezechilibre excesive
Deși au existat progrese în ultimul an, raportul Comisiei Europene arată că problemele structurale ale economiei românești continuă să fie semnificative.
Potrivit documentului, România rămâne în categoria statelor care se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive, alături de alte economii europene aflate sub monitorizare.


„Vulnerabilităţile sale rămân grave”, se arată în evaluarea Comisiei Europene.

Instituția apreciază că deficitele fiscal și de cont curent s-au redus într-o anumită măsură, însă continuă să se situeze la niveluri ridicate. În același timp, competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, chiar dacă ritmul este mai redus decât în anii anteriori.


[caption id="attachment_4616252" align="alignnone" width="2121"] Comisia Europeană. Sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Deficitul bugetar a scăzut, însă rămâne ridicat
Datele analizate de Comisia Europeană arată că deficitul public general al României a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025.
Reducerea a fost susținută de măsurile fiscale adoptate în perioada decembrie 2024 – octombrie 2025, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea unor taxe și impozite. Bruxelles-ul estimează că deficitul va continua să scadă și în 2026 și 2027, însă va rămâne la un nivel ridicat.
În același timp, Comisia avertizează că actualul context politic poate afecta continuarea reformelor fiscale necesare.
Potrivit evaluării, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală, dublate de reforme structurale și politici prudente privind veniturile, România poate deveni vulnerabilă la creșterea costurilor de finanțare și la modificarea percepției investitorilor.

Inflația și colectarea TVA, printre cele mai mari probleme
Raportul evidențiază și alte vulnerabilități economice. Comisia arată că inflația de bază a fost cea mai ridicată din Uniunea Europeană în ultimii ani și estimează că aceasta va rămâne la un nivel ridicat. De asemenea, România continuă să înregistreze cele mai mari deficiențe din Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea taxelor.
Potrivit documentului, deficitul de conformare la TVA este de aproximativ 30%, iar cel privind impozitul pe profit ajunge la 44%, cele mai ridicate valori din UE.
Comisia consideră că sunt necesare măsuri suplimentare în administrarea fiscală pentru reducerea acestor decalaje și pentru creșterea veniturilor bugetare.

Mediul de afaceri și digitalizarea rămân în urmă
Evaluarea Bruxelles-ului arată că administrația publică și eficiența instituțiilor continuă să afecteze activitatea economică. România se află printre statele cu cele mai slabe rezultate în privința poverii administrative, iar 66% dintre companii consideră reglementările un obstacol pentru investițiile pe termen lung.
Totodată, serviciile publice digitale sunt sub media europeană atât pentru companii, cât și pentru cetățeni.
Comisia menționează că reformele privind salarizarea în sectorul public, administrarea fiscală, impozitarea proprietăților și monitorizarea cheltuielilor publice sunt în desfășurare, iar implementarea obiectivelor asumate pare să avanseze conform calendarului stabilit.

România rămâne printre statele cu cele mai mari probleme sociale
Raportul semnalează și dificultăți persistente pe piața muncii. Participarea femeilor la forța de muncă este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, iar șomajul în rândul tinerilor se situează printre cele mai ridicate niveluri din blocul comunitar.
De asemenea, rata tinerilor care nu lucrează și nu urmează niciun program educațional sau de formare depășește semnificativ media europeană.
Comisia constată că indicatorii sociali au înregistrat îmbunătățiri, însă România continuă să se afle printre statele cu cel mai mare risc de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, inclusiv în rândul copiilor.

Recomandările Comisiei Europene pentru statele membre
În pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/2148950372.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Economia României ar putea intra în contracție în 2026. BERD a redus semnificativ estimările privind PIB-ul]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-ar-putea-intra-in-contractie-in-2026-berd-a-redus-semnificativ-estimarile-privind-pib-ul.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-ar-putea-intra-in-contractie-in-2026-berd-a-redus-semnificativ-estimarile-privind-pib-ul.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Economia României ar urma să se contracte cu 0,2% în 2026, potrivit noilor estimări publicate miercuri de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Instituția și-a revizuit semnificativ prognoza anterioară, publicată în februarie, când estima o creștere economică de 1,2%.

Noua evaluare apare în raportul BERD privind Perspectivele Economice Regionale din iunie 2026 și reflectă deteriorarea indicatorilor economici în primele luni ale anului.

Revizuirea este importantă deoarece semnalează dificultățile cu care se confruntă economia românească într-un context marcat de consum redus, producție industrială în scădere și presiuni fiscale persistente.
Primul trimestru a adus o scădere semnificativă a activității economice
Potrivit BERD, principalul motiv al revizuirii îl reprezintă evoluția economiei în primul trimestru din 2026. Datele preliminare publicate de Institutul Național de Statistică (INS) au indicat o scădere a PIB de 1,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Estimările BERD sunt chiar mai pesimiste, instituția apreciind că economia s-a contractat cu aproximativ 2,1% în primele trei luni ale anului.

Raportul subliniază că reducerea consumului gospodăriilor și declinul producției industriale au contribuit semnificativ la această evoluție. În același timp, efectele măsurilor de consolidare fiscală și nivelul ridicat al inflației continuă să afecteze cererea internă.
Revenire modestă estimată pentru 2027
În ciuda perspectivei negative pentru 2026, BERD estimează că economia României va reveni pe creștere în anul următor. Pentru 2027 este anticipată o expansiune de 1,8%, însă și această prognoză a fost redusă cu 0,4 puncte procentuale față de estimările publicate în februarie.

[caption id="attachment_4631785" align="alignnone" width="2560"] buget / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

Instituția consideră că investițiile ar putea deveni principalul motor de creștere, în condițiile în care consumul privat va continua să fie limitat de ajustările fiscale și de presiunile inflaționiste.

Potrivit raportului, evoluția pozitivă depinde în mare măsură de capacitatea României de a atrage fonduri prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene și de îmbunătățirea încrederii mediului de afaceri.
BERD avertizează asupra mai multor riscuri
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare atrage atenția că există factori care ar putea afecta suplimentar perspectivele economice.

Printre principalele riscuri identificate se numără eventualele abateri de la programul de consolidare fiscală, volatilitatea comerțului internațional și incertitudinile politice prelungite.

Aceste elemente ar putea întârzia revenirea economiei și ar putea influența negativ investițiile și consumul în perioada următoare.
Cum a evoluat economia în 2025
BERD arată că economia României a înregistrat o creștere de aproximativ 0,7% în 2025, un nivel apropiat de cel consemnat în 2024. Totuși, structura creșterii economice s-a modificat semnificativ.

Consumul privat aproape că a stagnat, după ce ritmul de creștere al salariilor reale s-a deteriorat puternic. Dacă în 2024 salariile reale avansau cu aproximativ 8%, la mijlocul anului 2025 acestea au intrat pe un trend negativ, cu o contracție estimată la 5%.

[caption id="attachment_4680996" align="alignnone" width="1280"] Deficit bugetar. Sursa foto: Pixaby[/caption]

În același timp, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 11% în ultimul trimestru din 2025 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Pe de altă parte, investițiile publice au reprezentat aproximativ 7% din PIB, iar exporturile nete au avut o contribuție pozitivă, susținute de creșterea exporturilor de bunuri de capital și produse intermediare.
Deficitul bugetar și politica monetară rămân sub presiune
Raportul BERD evidențiază și o reducere graduală a deficitului fiscal. Acesta a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar pentru 2026 este estimată o nouă reducere, până la 6,2% din PIB.

În paralel, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% până la începutul anului 2026, după o perioadă marcată de presiuni inflaționiste care au început în a doua jumătate a anului 2025.
Perspective pentru regiune
BERD estimează că întreaga regiune a Europei de Sud-Est din Uniunea Europeană, care include România și Bulgaria, va înregistra o încetinire economică în 2026.

Creșterea PIB este prognozată la doar 0,5% în acest an, pe fondul temperării creșterilor salariale reale și al reducerii spațiului fiscal disponibil pentru guverne. Pentru 2027, instituția estimează o accelerare a ritmului de creștere până la 2%.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Guvernul-Romaniei-1-1200x800.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Europa plătește chiar și de șase ori mai mult pentru energie decât SUA, avertizează BERD]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/europa-plateste-chiar-si-de-sase-ori-mai-mult-pentru-energie-decat-sua-avertizeaza-berd.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/europa-plateste-chiar-si-de-sase-ori-mai-mult-pentru-energie-decat-sua-avertizeaza-berd.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Europa plătește de până la șase ori mai mult pentru energia sa decât Statele Unite, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în contextul războiului din Iran.
BERD: Prețurile la energie, mult mai mari în Europa decât în SUA
BERD și-a redus miercuri previziunile economice, menționând că șocul prețurilor la energie declanșat de războiul din Orientul Mijlociu a penalizat Europa mai mult decât SUA.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, fondată pentru a ajuta națiunile fostului bloc sovietic să adopte economii de piață liberă, a declarat că prețurile europene la gaze le-au depășit pe cele din SUA cu un factor de cinci, pe fondul unui decalaj tot mai mare.

„Prețurile la electricitate din Europa sunt, de asemenea, mult mai mari decât în ​​Statele Unite”, a anunțat BERD, cu sediul la Londra, în cel mai recent raport de perspective, care s-a concentrat și pe țările din Orientul Mijlociu și Africa în care investește.
Previziunea BERD despre PIB, în scădere
Banca a prezis că produsul intern brut (PIB) va încetini la 3,1% în regiunile sale de operare în acest an, față de 3,4% în 2025, Europa fiind mai dependentă de importurile de hidrocarburi decât SUA.

Aceasta este o scădere de 0,5 puncte procentuale față de o prognoză BERD din februarie, înainte de începerea conflictului SUA-Iran la sfârșitul aceleiași luni.

[caption id="attachment_4536314" align="alignnone" width="1500"] Recesiune. Sursă foto: Freepik[/caption]

„Conflictul din Orientul Mijlociu a produs un nou șoc regiunilor care deja se confruntau cu slăbiciuni în industriile manufacturiere și poziții fiscale fragile”, a declarat economistul-șef al băncii, Beata Javorcik, într-un comunicat.

„Costurile mai mari ale energiei reduc competitivitatea, reaprind inflația și îngustează spațiul fiscal într-un moment în care multe economii și-l pot permite cel mai puțin”, a adăugat ea.
Cele mai mari scăderi ale PIB, în Mediterana de Sud și Est și Orientul Mijlociu
Cele mai mari reduceri de creștere ale BERD au fost în zona sa de sud și est a Mediteranei, care include Egiptul, Irakul, Iordania și Libanul.

Aceasta urmează după ce trupele israeliene au făcut cea mai profundă incursiune în Liban din ultimele două decenii, ca parte a războiului din Orientul Mijlociu.

Economia Libanului este așteptată să se contracte cu 2% în acest an, potrivit BERD, după ce în februarie previzionase o creștere de 4%.

Instituția anticipează o revenire a creșterii economice libaneze anul viitor, „cu condiția realizării păcii”.

BERD a anunțat în aprilie că va debloca 5 miliarde de euro (5,8 miliarde de dolari americani) pentru a sprijini economiile afectate de războiul din Orientul Mijlociu.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/Energie-1200x679.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cum au salvat bulgarii fabrica de ulei Argus din Constanța. Strategia care a relansat producția]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/salvat-bulgarii-fabrica-ulei-argus-din-constanta-strategia.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/salvat-bulgarii-fabrica-ulei-argus-din-constanta-strategia.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Managementul privat transfrontalier oferă o lecție dură de economie pe piața din România. Argus SA Constanța, o fabrică autohtonă cu o tradiție de peste 80 de ani în producția de ulei vegetal, a fost scoasă din zodia colapsului financiar la doar câteva luni după ce a fost preluată de investitori bulgari.

Primele date financiare din 2026 arată o redresare spectaculoasă sub noul acționariat, pierderile fiind reduse considerabil, în timp ce datoriile curente au fost tăiate la jumătate, scrie Replica Online din Constanța.
Rezultatele financiare Argus Constanța
Potrivit Raportului financiar oficial aferent primului trimestru din 2026, noul model de business implementat de acționariatul bulgar a transformat radical structura de costuri a societății. Deși cifrele reflectă o scădere nominală a cifrei de afaceri, eficiența operațională a crescut exponențial.

Firma din Constanța a înregistrat în primele trei luni ale anului o cifra de afaceri de doar 16.480.000 lei, față de 50.762.000 lei în aceeași perioadă a anului trecut, însă pierderile nete s-au prăbușit de la 6.543.000 lei la numai 731.000 lei, ceea ce reprezintă o scădere de 9 ori a deficitului.

Această optimizare severă a fost posibilă datorită unei reduceri masive a cheltuielilor totale, care au coborât de la 54.104.000 lei în primul trimestru din 2025 la numai 16.803.000 lei în acest an. Cea mai drastică tăiere a fost vizibilă la capitolul materiilor prime și materialelor consumabile, unde costurile au scăzut de la peste 42 de milioane de lei la doar 721.000 lei.

În paralel, managementul a reușit o curățare rapidă a bilanțului contabil, reducând datoriile curente de la opt milioane de lei la doar 3,5 milioane de lei, în timp ce datoriile comerciale către furnizori s-au diminuat și ele la 2,56 milioane de lei.
Strategia care a relansat producția de ulei
Secretul acestei revigorări economice nu a constat în miracole administrative, ci în schimbarea radicală a strategiei comerciale prin introducerea sistemului de tolling, cunoscut în industrie ca regim de subcontractare sau lohn. Prin acest mecanism, fabrica din Constanța își închiriază capacitățile industriale.

Compania-mamă din Bulgaria furnizează semințele de floarea-soarelui și rămâne proprietara uleiului rezultat, în timp ce Argus încasează o taxă de procesare pentru manoperă, eliminând complet riscurile legate de achiziția de inputuri scumpe sau blocajele de stocuri.

Deși acest sistem reduce artificial cifra de afaceri raportată în bilanț, deoarece valoarea semințelor nu mai trece prin contabilitatea fabricii românești, el s-a dovedit extrem de eficient pentru activitatea de producție.

În primul trimestru din 2026, volumul total de semințe procesate la Constanța a crescut cu 59% față de perioada similară a anului trecut. Acest indicator demonstrează un grad mult mai ridicat de utilizare a utilajelor existente, o reducere considerabilă a pierderii operaționale și readucerea indicelui EBITDA în teritoriu pozitiv.
De la pragul falimentului la tranzacția cu Buildcom Eood
Tranziția către managementul bulgar a survenit într-un moment critic pentru Argus SA, după ce vechiul acționar majoritar, Infinity Capital Investments SA, dusese combinatul în pragul colapsului, scrie replicaonline.

Cifra de afaceri a companiei se prăbușise în anul 2025 la doar 72,8 milioane de lei, în timp ce pierderile anuale depășiseră 25 de milioane de lei, pe fondul blocării temporare a producției timp de șapte luni.

Fostul management punea rezultatele dezastruoase pe seama măsurilor guvernamentale de plafonare a adaosului comercial și pe schimbarea comportamentului de consum al românilor, care au preferat uleiurile mai ieftine importate din Bulgaria, Republica Moldova sau Ucraina.

Deznodământul a fost dictat în cele din urmă de pragmatismul pieței libere. La data de 5 noiembrie 2025, holdingul bulgar Buildcom Eood, cel mai mare jucător din sectorul uleiurilor vegetale la sud de Dunăre, a preluat pachetul majoritar de 91,41% din acțiunile Argus SA în urma unei tranzacții de 59,5 milioane de lei.

Imediat după achiziție, investitorul a injectat un credit de refinanțare de 100 de milioane de lei pentru susținerea capitalului de lucru și a stins toate datoriile scadente. Datele din 2026 confirmă că această infuzie de capital, corelată cu integrarea în lanțul logistic bulgăresc, a salvat un brand industrial istoric al României.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/02/ulei-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Justiția îl confirmă pe Bolojan. Fosta șefă de la Resurse Minere, Marinela Tripa pierde procesul împotriva deciziei de demitere]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/justitia-bolojan-fosta-sefa-resurse-minere-marinela-tripa-pierde-procesul.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/justitia-bolojan-fosta-sefa-resurse-minere-marinela-tripa-pierde-procesul.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Justiția din România a pus punct definitiv disputei juridice dintre fosta conducere a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) și Guvern.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins solicitarea Marinelei-Sofia Tripa de suspendare a deciziei de demitere semnate de premierul Ilie Bolojan, după ce aceasta a fost declarată irevocabil în stare de incompatibilitate.
Decizie definitivă în justiția: Recul pentru fosta șefă ANRM
La mijlocul lunii trecute, mai exact pe 15 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul declarat de Marinela-Sofia Tripa. Aceasta încercase să obțină în instanță suspendarea Deciziei nr. 486/2025, prin care primul-ministru Ilie Bolojan o demisese din funcția de vicepreședinte al ANRMPSG.

Minuta instanței supreme (Dosar recurs): „Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă Tripa Marinela Sofia împotriva Sentinţei civile nr. 1703 din 10 decembrie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti (…) ca nefondat. Definitivă.”

Prin această hotărâre, magistrații mențin soluția dată inițial de Curtea de Apel București la sfârșitul anului trecut și validează legalitatea măsurilor administrative luate de Executiv.

[caption id="attachment_4733818" align="alignnone" width="1200"] Marinela-Sofia Tripa, fosta șefă de agenție, rămâne incompatibilă. sursa: Facebook[/caption]
Traseul spre demitere
Pentru a înțelege contextul, cazul Marinelei Tripa se întinde pe o perioadă de câțiva ani și implică reorganizări de instituții cheie în domeniul resurselor minerale.

În martie 2020, Agenția Națională de Integritate (ANI) emite un raport de evaluare prin care constată starea de incompatibilitate a Marinelei-Sofia Tripa. Deși ocupa o funcție de conducere în cadrul ACROPO (Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră), ea rămăsese simultan angajată în cadrul ANAF (Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili).

În decembrie 2024, fostul premier Marcel Ciolacu o numește pe Tripa pentru un mandat de 5 ani ca vicepreședinte al nou-înființatei ANRMPSG. Instituție ce a înlocuit vechea Agenție Națională pentru Resurse Minerale - ANRM, în baza OUG nr. 81/2024.

Septembrie 2025, aduce finalul. ÎCCJ tranșează definitiv dosarul de incompatibilitate deschis împotriva raportului ANI, dând câștig de cauză Agenției de Integritate.
Ce prevede legea
Magistrații Curții de Apel București au explicat în motivarea inițială că legislația din România (art. 94 din Legea nr. 161/2003) este extrem de strictă în ceea ce privește funcționarii publici. Incompatibilitatea se bazează pe deținerea simultană a două funcții publice, indiferent dacă acestea sunt remunerate sau exercitate efectiv.

Odată ce raportul ANI a rămas definitiv în septembrie 2025, mecanismul legal a intrat în vigoare automat: Decăderea din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică 3 ani de la eliberarea sau destituirea din funcție.

Mecanismul a fost aplicat în urma deciziei semnate de premierul Ilie Bolojan la 14 octombrie 2025

Fapta constituie o abatere disciplinară gravă, iar decizia premierului Bolojan de a semna actul de eliberare din funcție a reprezentat punerea în aplicare a unei obligații legale strânse, generată de decizia definitivă a instanței supreme.
Impactul pe termen lung
Respingerea acestei acțiuni de suspendare arată determinarea instanțelor de a menține integritatea în funcțiile de demnitate publică și de reglementare strategică, așa cum este domeniul minier și petrolier.

Rămasă fără pârghii de suspendare a actului administrativ, fosta șefă a resurselor minerale va trebui să respecte interdicția de 3 ani de a mai ocupa vreo funcție publică în statul român.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Bolojan-5-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[3,6 milioane de dolari pe oră. Cât de bogat e Elon Musk: România are PIB mai mic decât averea „trilionarului”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/36-milioane-de-dolari-pe-ora-cat-de-bogat-e-elon-musk-romania-are-pib-mai-mic-decat-averea-trilionarului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/36-milioane-de-dolari-pe-ora-cat-de-bogat-e-elon-musk-romania-are-pib-mai-mic-decat-averea-trilionarului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Oferta publică inițială pentru SpaceX l-ar putea face pe Elon Musk primul „trilionar” (un trilion=1.000 de miliarde - n.red.) din lume. Dar cât de bogat este, de fapt, investitorul în tehnologie și, mai ales, cât de bogat ar putea ajunge? Acum, averea sa se ridică la aproximativ 970 de miliarde de dolari, majoritatea în acțiuni, potrivit unei analize a Wall Street Journal.
Acumularea acestei averi de-a lungul carierei sale înseamnă o medie de 992 de dolari pe secundă
Averea lui Elon Musk include 538 de miliarde de dolari pentru participația sa de dinainte de IPO în SpaceX, 167 de miliarde de dolari pentru participația sa în Tesla și alte aproximativ 150 de miliarde de dolari pentru opțiuni pe acțiuni în acele companii pe care le-ar putea exercita aproape oricând, conform analizei WSJ.

Apoi, există câte 5 miliarde de dolari pentru The Boring Company, care forează tuneluri, și Neuralink, firma de implanturi cerebrale pe care a fondat-o, și 104 miliarde de dolari în proprietăți, aeronave și alte investiții și active, conform estimărilor Altrata, o firmă de informații financiare.
Elon Musk a câștigat aproximativ 3,6 milioane de dolari pe oră în decurs de 31 de ani
Miliardarul, deocamdată, are 54 de ani și a co-fondat prima dintre numeroasele sale companii americane orientate spre tehnologie și inginerie în 1995, acum 31 de ani.

A acumula 970 de miliarde de dolari în acest timp a însemnat să acumuleze aproximativ:

[caption id="attachment_4733847" align="alignnone" width="1672"] Musk castiguri / sursa foto: AI[/caption]
O gospodărie americană cu venitul mediu din SUA (83.730 USD în 2024) ar trebui să muncească peste 11 milioane de ani pentru a-și crea averea.
Cu siguranță, succesul Tesla și SpaceX le-au adus, de asemenea, miliarde de dolari investitorilor care au pariat pe Musk și a făcut milionari angajații care au obținut acțiuni în aceste afaceri.

Ingrid Robeyns, filosof și economist, a scris că averea celor mai bogați oameni din lume a crescut atât de mult încât este aproape de neînțeles pentru nespecialiști.
Musk muncește 120 de ore pe săptămână
Recent, ea a estimat că Musk ar câștiga aproximativ 4,2 milioane de dolari pe oră în cariera sa, dacă ar lucra 70 de ore pe săptămână fără vacanță până la vârsta de 75 de ani.

Musk, desigur, este cunoscut pentru faptul că doarme pe podelele fabricilor și își ia rareori vacanțe. După ce a cumpărat Twitter, a spus el, munca sa a explodat la peste 120 de ore pe săptămână, de la aproximativ 80 de ore înainte.

Cea mai mare parte a averii lui Musk este legată de companiile sale. El a spus în 2020, într-o declarație celebră, că „nu va deține nicio casă” și a vândut mai multe proprietăți din California, doar pentru a cumpăra ulterior case în Texas.

Musk poate împrumuta miliarde din acțiunile sale la SpaceX și Tesla, dar o mare parte din averea sa este pe hârtie - nu în numerar pe care îl poate cheltui cu ușurință.

Iată câteva lucruri pe care o persoană cu 970 de miliarde de dolari le-ar putea face cu această sumă de bani:

2,4 milioane de case, 10 mii de avioane, toate echipele din NFL și NBA. Și acum imaginați-vă lucrurile pe care le-ar putea cumpăra un trilionar.
970 de miliarde de dolari este o sumă mai mare decât PIB anual al majorității țărilor
Averea netă a lui Musk eclipsează activitatea economică anuală a peste 125 de țări, inclusiv Norvegia, Thailanda, Argentina și Africa de Sud.

Averea sa construită prin propriile forțe, bazată pe vehicule electrice, rachete și ambiții legate de inteligența artificială, se ridică la aproximativ 3% din produsul intern brut al SUA de astăzi.

Pe această bază, el îl depășește cu ușurință pe John D. Rockefeller, cel mai bogat american care a trăit vreodată înaintea lui Elon Musk.

Acum un secol, Rockefeller a călărit valul industrializării transformând Standard Oil într-un gigant, exercitând influență asupra căilor ferate și a conductelor.

Monopolul a fost în cele din urmă desființat de guvernul federal.

Rockefeller a acumulat o avere de aproximativ 1,4 miliarde de dolari până în 1937 - aproximativ 1,5% din PIB-ul SUA la acea vreme.

Iată cum se compară acest lucru în termeni economici de astăzi:

Averea netă a lui Musk, de 970 de miliarde de dolari, este echivalentă cu 3% din PIB-ul SUA.

487 de miliarde de dolari reprezintă 1,5% din PIB-ul SUA de astăzi - aceasta este aproximativ ponderea din PIB-ul din 1937 pe care o avea averea John D. Rockefeller.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/elon-musk-1200x768.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Creștere nesperată pe piața imobiliară, în luna mai. București și Ilfov domină piața]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/crestere-nesperata-pe-piata-imobiliara-in-luna-mai-bucuresti-si-ilfov-domina-piata.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/crestere-nesperata-pe-piata-imobiliara-in-luna-mai-bucuresti-si-ilfov-domina-piata.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Piața imobiliară din România a înregistrat o evoluție pozitivă în luna mai a anului 2026, când la nivel național au fost vândute 50.314 imobile, cu 2.179 mai multe față de luna aprilie, potrivit datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă, numărul tranzacțiilor este ușor mai redus, fiind cu 420 de unități sub nivelul consemnat în mai 2025.

Bucureștiul, cea mai activă piață imobiliară
Bucureștiul rămâne lider detașat în clasamentul tranzacțiilor imobiliare, cu 9.619 imobile vândute în luna mai în Capitală. Pe următoarele poziții se situează județele Ilfov, cu 3.773 de imobile vândute, și Timiș, cu 2.903 tranzacții.
La polul opus, cele mai puține vânzări au fost înregistrate în Teleorman, cu doar 24 de imobile tranzacționate, urmat de Covasna, cu 269, și Sălaj, cu 343.

Timișoara, Brașov și Cluj, în topul marilor orașe
La nivelul reședințelor de județ, Timișoara a consemnat cele mai multe tranzacții imobiliare, respectiv 1.454. Pe următoarele locuri se află Brașov, cu 902 tranzacții, și Cluj-Napoca, cu 826.
La capătul clasamentului se situează Alexandria, cu doar opt tranzacții, urmată de Giurgiu, cu 31, și Slobozia, cu 40.

Mai multe locuințe viitoare înscrise în sistem
În luna mai au fost înregistrate 862 de operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare, cu 58 mai multe decât în luna precedentă. Aceste operațiuni sunt realizate în baza Legii nr. 207/2025 și vizează locuințele aflate în fază de construcție, având rolul de a crește transparența și siguranța juridică pentru cumpărători.


[caption id="attachment_4601860" align="alignnone" width="809"] Sursa foto: Arhivă/EVZ[/caption]
Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în București, cu 166 de cereri, urmat de Ilfov, cu 133, și Iași, cu 95.

Scădere ușoară a numărului de ipoteci pe piața imobiliară
La nivel național, în luna mai 2026 au fost consemnate 27.867 de ipoteci, cu 1.198 mai puține decât în aceeași lună a anului trecut.
Cele mai multe operațiuni de acest tip au fost înregistrate în București, cu 4.374 de ipoteci, urmat de Ilfov, cu 2.616, și Brăila, cu 2.248. Cele mai reduse valori au fost raportate în Covasna, Harghita și Bistrița-Năsăud.

Județul Dolj, lider la vânzările de terenuri agricole
Pe segmentul terenurilor agricole, județul Dolj conduce clasamentul, cu 795 de vânzări. Este urmat de Tulcea, cu 588 de tranzacții, și Bihor, cu 544.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/07/Imobiliare-1-1200x672.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cursa trilioanelor: Giganții AI - Anthropic, OpenAI, SpaceX - se înghesuie la bursă]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cursa-trilioanelor-gigantii-ai-anthropic-openai-spacex-se-inghesuie-la-bursa.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cursa-trilioanelor-gigantii-ai-anthropic-openai-spacex-se-inghesuie-la-bursa.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[E din ce în ce mai multă aglomerație de listări ale companiilor de inteligență artificială (AI) pe bursele americane. După listarea SpaceX, care include și AI-ul Grok, al lui Elon Musk, aflată deja în curs, alți doi giganți, Anthropic, care operează Claude și OpenAI, firma ce deține ChatGPT și-au anunțat intenția de a se lista pe bursă. În plus, și alte companii mai mici, precum Databricks, xAI, Scale AI, Replit sau Cerebras Systems și-au anunțat pregătirile de IPO.
Anthropic, ultima companie AI care-și confirmă intenția de listare la bursă
Anthropic, laboratorul de inteligență artificială evaluat recent la aproape 1 trilion de dolari, a anunțat luni că a depus confidențial o ofertă publică inițială (IPO), potrivit WSJ. Depunerea actelor ar putea plasa compania din spatele modelului Claude AI pe drumul spre intrarea pe piața publică în această toamnă.

Între timp, SpaceX, compania lui Elon Musk, se pregătește să organizeze ceea ce probabil va fi cel mai mare IPO din istorie săptămâna viitoare, iar principalul rival al Anthropic, OpenAI, se pregătește să își depună propria cerere IPO în curând.

Băncile au comunicat atât companiei Anthropic, cât și OpenAI că oricine va ajunge primul pe piață va putea defini noua industrie și va avea acces la fondurile mari de numerar dornice să susțină noile companii de inteligență artificială. Dacă ambele companii depun documentele inițiale la autoritățile de reglementare cam în același timp, oricare dintre ele ar avea încă șansa de a organiza o ofertă publică înaintea celeilalte.

Anthropic a declarat într-o postare pe blog că planurile sale vor depinde de condițiile pieței și de alți factori. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a declarat luni, într-o apariție la CNBC, că nu crede că există o cursă pentru listarea la bursă. „O vom face când va avea sens”, a spus el.
Ar putea fi anul AI pe burse
Anul ar putea ajunge să fie cel mai important din istorie prin suma de bani strânsă prin IPO-uri dacă Anthropic, OpenAI și SpaceX își vor face debutul pe bursă.

SpaceX își propune să strângă până la 80 de miliarde de dolari sau mai mult într-o ofertă de săptămâna viitoare. A avut o evaluare de 1,25 trilioane de dolari după fuziunea sa cu compania de inteligență artificială xAI a lui Elon Musk și ar putea avea parte de o creștere suplimentară a valorii sale.

Anthropic a apărut recent ca lider în războaiele industriei AI, după o perioadă de creștere uimitoare.

Compania, fondată în 2021 de un grup de foști angajați OpenAI, inclusiv actualul CEO al Anthropic, Dario Amodei, a fost cândva o companie slabă, pe care investitorii nu o vedeau capabilă de a depăși ChatGPT. Dar acest lucru s-a schimbat odată cu lansarea unor produse de succes precum instrumentul său de codare AI Claude Code, care a devenit un succes viral în Silicon Valley și a contribuit la poziționarea Anthropic ca un competitor real pentru OpenAI.

[caption id="attachment_4733216" align="alignnone" width="1672"] IPO AI bursa / sursa foto: ChatGPT[/caption]
Anthropic, avans considerabil al veniturilor și finanțărilor
Avântul Anthropic s-a accelerat la sfârșitul anului trecut, odată cu debutul Claude Opus 4.5, un model puternic de inteligență artificială cu abilități puternice de scriere de cod. În timpul sărbătorilor, inginerii și pasionații de inteligență artificială s-au adunat în jurul instrumentului, iar mulți au spus că au fost „cuceriți de Claude”. Lansarea Claude Cowork, un instrument pentru non-ingineri, a accelerat și mai mult creșterea Anthropic.

Concentrarea startup-ului pe utilizatorii business a ajutat-o ​​să câștige teren. În timp ce OpenAI și-a extins afacerea, lansând generatorul video Sora, pe care ulterior l-a închis, și construind o echipă de robotică, Anthropic s-a concentrat pe dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială pentru întreprinderi.

În luna mai, Anthropic a strâns 65 de miliarde de dolari într-o finanțare nouă de la investitori, inclusiv Greenoaks, Dragoneer, Altimeter Capital și Sequoia Capital, într-o rundă care a evaluat compania la 965 de miliarde de dolari. În același timp, compania Anthropic a declarat că rata sa de venituri a depășit 47 de miliarde de dolari, față de 9 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025.

Deoarece Anthropic a depus confidențial, așa cum se obișnuiește în zilele noastre, majoritatea investitorilor vor trebui să aștepte până mai aproape de IPO pentru a vedea detalii despre cifrele companiei. Procesul confidențial permite autorităților de reglementare și companiilor să se angajeze într-un dialog reciproc despre dezvăluirile de date pe măsură ce se finalizează așa-numitul prospect pentru oferta de acțiuni.
Cursa AI pe bursa americană
Cursa inteligenței artificiale este departe de a se fi încheiat, iar Anthropic se confruntă cu propriile provocări. Compania a avut de-a face cu constrângeri de calcul care au cauzat întreruperi și au forțat-o să își limiteze utilizatorii. Pentru a atenua aceste preocupări, compania a semnat acorduri...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/listari-AI-Wall-Street.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Insolvenţa în Republica Moldova. Roman Cojuhari: Schemele băieţilor şmecheri nu mai trec. Video]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/insolventa-in-republica-moldova-roman-cojuhari-schemele-baietilor-smecheri-nu-mai-trec-video.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/insolventa-in-republica-moldova-roman-cojuhari-schemele-baietilor-smecheri-nu-mai-trec-video.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Republica Moldova. Parlamentul a anunţat că formează o comisie specială, care să examineze breşele din Legea insolvabilităţii, care au permis implementarea unor scheme obscure, prin care au fost preluate mai multe afaceri.
Se întâmplă după ce mai mulţi oameni de afaceri au făcut front comun împotriva „mafiei din insolvenţă”. Iar sute de persoane care şi-au investit economiile de o viaţă în locunţe aflate în construcţie, au rămas fără bani şi fără case, au protestat şi continuă să mai protesteze în faţa instituţiilor statului.
Dar cum rămâne cu întreprinderile statului, cele care gestionează bunurile publice. Şi care, la fel ca şi întreprinderile private, au fost lovite de schemele din insolvenţă. La această întrebare ne răspunde Roman Cojuhari, directorul Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), într-un interviu exclusiv pentru Evenimentul Zilei.
https://www.youtube.com/watch?v=0OuNJTKtSd8&t=37s
Fiecare a şasea întreprindere de stat se află în insolvabilitate
Potrivit lui Roman Cojuhari, din cele cca 240 de întreprinderi în care statul este acţionar majoritar sau deţine o anumită parte, 40 se află în insolvabilitate. Funcţionarul susţine că majoritatea întreprinderilor de stat aflate în insolvabilitate a început cu mai mulţi ani în urmă. Iar începând cu 2021, situaţia s-a schimbat radical.
„Vreau să menţionez că, începând cu anul 2021, întreprinderile de stat sunt administrate cu mult mau eficient, mai transparent şi ma corect. Astfel noi nu doar că am reuşit ca întreprinderile să nu ajungă în insolvabilitate. Dar am scos din insolvabilitate mai multe întreprinderi.
Din 2023, în insolvabilitate a ajuns doar o singură societate pe acţiuni. Dar cred că şi aceasta în scurt timp va ieşi din inslolvabilitate. Celelalte întreprinderi au fost aduse în insolvabilitarte cu mulţi ani în urmă. Unele chiar în perioada anilor 2000. Altele în perioada anilor 2010-2020.
Prin proceduri de insolvabilitate s-a încercat de a pune mâna pe sute de hectare de terenuri. S-a întâmplat în perioada 2017-2019. Dar nu s-a reuşit, căci au fost schimbări în 2019. Şi nu s-a admis ca aceste proprietăţi ale statului să fie preluate.
Printre întreprinderile de stat aflate în insolvenţă sunt şi întreprinderi strategice. Noi lucrăm intens pentru a rezolva problema acestor întreprinderi. Avem şi unele rezultate. Anul trecut a fost scoasă din insolvabilitate întreprinderea de stat Chetrosu, Staţiunea didactico-experimentală Paşcani. Dar una din cele mai bune realizări este că a fost scoasă din insolvabilitate societatea pe acţiuni Aroma.
Suntem într-un stadiu avansat pentru a scoate din insolvabilitate o întreprindere strategică, Acva Nord. Este o întreprindere care asigură cu apă oraşele din regiunea de Nord a ţării, cum ar fi Bălţi şi Soroca. Suntem foarte activi în privinţa SA Vinuri Ialoveni. Care de mulţi ani este în insolvabilitate şi avem grijă ca patrimoniul statului să nu sufere”, a declarat directorul APP.


Ce se întâmplă acum la SA Aroma
Întreprinderea de stat Aroma, unul din principalii producători şi exportatori de divinuri din Republica Moldova, s-a aflat în proces de insolvenţă timp de 12 ani. Reuşind să scape abia anul trecut. Dar nu şi fără urme dureroase pentru activitatea întreprinderii.
Deşi a trecut un an de când a reuşit să iasă din insolvabilitate, întreprinderea trece la moment printr-un vast proces de restructurare. Iar Veaceslav Timotin, administratorul autorizat, care a gestionat întreprinderea în perioda de insolvenţă, cu o lună în urmă a rămas fără de licenţă.
„ Statul a mers şi pe opţiunea de a fuziona întreprinderi similare pentru o gestiune mai eficientă. De a fuziona SA Aroma cu SA Barza albă. Aroma a fost scoasă total din insolvabilitate, a fost preluată total administrarea de către stat. Statul a numut consiliul de administrare. Iar consiliul a numit un director. Acesta lucrează cu colegii de la SA Barza Albă pentru realizarea fuziunii întreprinderilor”, a spus Roman Cojuhari.

În cazul SA Aroma ar putea urma dosare penale
Retragerea licenţei lui Timotin ar putea fi începutul unui şir de sancţiuni pentru tot ce s-a întâmplat timp de 12 ani cât SA Aroma s-a aflat în insolvabilitate.
„A fost solicitată toată informaţia pentru efectuarea unui control de către Inspecţia financiară. Pentru a vedea care este situaţia la întreprindere după procesul de insolvabilitate. Pentru a întreprinde măsuri în cazul dacă au fost comise abateri în procedura insolvabilităţii. Inspecţia deja a constatat abateri. Şi urmează să fie luate măsurile necesare.
Ce s-a întâmplat în aceşti 12 ani la Aroma? Clădirea Combinatului de producere a fost vândută. Producţia, divinurile şi distilate au fost păstrate. S-a făcut inventarierea. Se fac expertize, pentru a înţelege imaginea reală care este la această societate pe acţiuni.
N-am văzut încă raportul Inspecţiei financiare. Dar dacă au fost depistate încălcări, numaidecât vor fi sesizate organele competente”, promite Cojuhari.

Bunurile statului nu mai pot fi vândute d...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Roman--1200x900.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Derogare fiscală pentru energie, de la Bruxelles. România ar putea avea spațiu fiscal suplimentar]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/derogare-fiscala-pentru-energie-de-la-bruxelles-romania-ar-putea-avea-spatiu-fiscal-suplimentar.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/derogare-fiscala-pentru-energie-de-la-bruxelles-romania-ar-putea-avea-spatiu-fiscal-suplimentar.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Comisia Europeană analizează posibilitatea de a permite statelor membre ale Uniunii Europene să cheltuiască mai mult pentru combaterea efectelor scumpirii energiei, fără ca aceste sume să fie incluse integral în calculul deficitului bugetar.

Măsura este discutată în contextul creșterii costurilor energetice provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de impactul războiului din Iran asupra piețelor internaționale.

Potrivit informațiilor, executivul european examinează o derogare care ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din produsul intern brut pentru măsuri legate de energie.

Dacă va fi adoptată, propunerea ar oferi statelor membre o marjă suplimentară de intervenție într-un moment în care prețurile ridicate la energie continuă să afecteze populația și mediul de afaceri.
Comisia Europeană, între disciplină fiscală și sprijin economic
Discuțiile se află într-o fază preliminară, iar Bruxelles-ul nu a prezentat deocamdată un proiect oficial. Totuși, analiza unei astfel de derogări arată preocuparea instituțiilor europene pentru efectele economice ale noilor tensiuni geopolitice.

În ultimele luni, piețele energetice au devenit din nou volatile, pe fondul conflictului din Iran și al riscurilor privind aprovizionarea cu petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente în diferite grade de importurile energetice, scumpirea combustibililor poate genera presiuni inflaționiste și costuri suplimentare pentru industrie.

Executivul european a susținut în repetate rânduri că măsurile de sprijin trebuie să fie temporare, bine țintite și compatibile cu obiectivele Uniunii privind tranziția energetică. În trecut, Comisia a criticat măsurile generalizate, precum reducerile extinse ale taxelor la carburanți, argumentând că acestea sunt costisitoare și reduc stimulentele pentru eficiență energetică.
Tipuri de cheltuieli ar putea fi exceptate
Conform scenariului analizat la Bruxelles, statele membre ar putea utiliza spațiul fiscal suplimentar pentru mai multe categorii de intervenții.

Printre acestea se numără schemele de compensare pentru consumatorii vulnerabili, ajutoarele acordate companiilor afectate de costurile ridicate ale energiei sau programele menite să stabilizeze prețurile la electricitate și gaze.

[caption id="attachment_4626128" align="alignnone" width="2560"] Sursa foto: pexels.com[/caption]

O asemenea abordare ar permite guvernelor să reacționeze mai rapid la eventuale noi șocuri energetice fără să fie obligate să reducă alte cheltuieli bugetare pentru a respecta regulile fiscale europene.

În același timp, unii economiști avertizează că orice excepție de la regulile fiscale trebuie gestionată cu atenție, mai ales în statele care înregistrează deja niveluri ridicate ale datoriei publice și ale deficitului bugetar.
Noile reguli fiscale ale UE rămân în vigoare
Propunerea este analizată într-un context în care Uniunea Europeană încearcă să readucă finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă după mai multe crize succesive.

În ultimii ani, statele membre au fost nevoite să susțină economiile afectate de pandemia COVID-19, de criza energetică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și de creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Noile reguli fiscale europene urmăresc reducerea graduală a deficitelor și stabilizarea datoriei publice. Din acest motiv, orice derogare suplimentară trebuie calibrată astfel încât să nu compromită obiectivele de consolidare bugetară asumate la nivel european.

Deocamdată, Comisia Europeană nu a anunțat un calendar privind prezentarea oficială a propunerii și nici condițiile care ar putea însoți o eventuală flexibilizare.
Impactul asupra României
Pentru România, o astfel de derogare fiscală ar putea avea o importanță semnificativă. Guvernul se află sub presiunea reducerii deficitului bugetar, în timp ce trebuie să gestioneze efectele creșterii costurilor la energie asupra populației și economiei.

În ultimii ani, autoritățile au aplicat scheme de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici și pentru anumite categorii de firme. Aceste măsuri au presupus însă costuri importante pentru bugetul de stat.

Dacă Bruxelles-ul va aproba mecanismul analizat în prezent, România ar putea beneficia de un spațiu fiscal suplimentar pentru finanțarea unor programe similare.

Practic, o parte dintre cheltuielile destinate combaterii efectelor scumpirii energiei nu ar mai influența în aceeași măsură indicatorii fiscali monitorizați de Comisia Europeană.

Pentru autoritățile de la București, acest lucru ar putea însemna mai multă flexibilitate în adoptarea unor măsuri de sprijin pentru gospodării, transportatori și sectoarele industriale afectate de creșterea costurilor energetice.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Ursula-von-der-Leyen-1200x631.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Regele evaziunii sfidează DNA și ANAF. Om de afaceri, prins de Antifraudă cu o nouă schemă ilegală de evaziune]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/evaziune-om-afaceri-prins-antifrauda-noua-schema-ilegala.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/evaziune-om-afaceri-prins-antifrauda-noua-schema-ilegala.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Evaziune fiscală la greu! Acesta pare să fie un viciu greu de vindecat pentru Gabriel Hăulică, afaceristul vasluian considerat unul dintre liderii unei rețele uriașe de fraudare a statului.

Deși a fost arestat preventiv anul trecut într-un dosar cu un prejudiciu record de peste 90 de milioane de lei, Hăulică a profitat de clemența judecătorilor. Odată plasat sub control judiciar, acesta a repus pe picioare mecanismul infracțional, fiind lăsat din nou fără replică de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), scrie “Vremea Noua” din Vaslui.
Reteta vechede evaziune, paravan nou: De la mașini de lux și pantofi, la marochinărie
Inspectorii DGAF (structura centrală) au descins din nou la Vaslui, la firmele administrate de Gabriel Hăulică. Analizele de risc fiscal au arătat că, în perioada octombrie 2025 – mai 2026, afaceristul nu s-a liniștit, ci a continuat să simuleze tranzacții nereale pentru a fenta bugetul de stat.

Dacă în trecut rețeaua folosea afacerile cu pantofi ca paravan pentru a scoate banii din firme, de această dată schema a fost adaptată. Hăulică a introdus în circuitul comercial produse de marochinărie, utilizate exclusiv pentru a crea cheltuieli artificiale (TVA deductibilă).

Cum funcționa noua fraudă. Facturile de vânzare nu erau introduse în evidențele contabile și nici în sistemul oficial RO e-Factura. Scopul era evitarea înregistrării de venituri și, implicit, neplata TVA-ului colectat, folosind proceduri financiare complet atipice.
Comunicatul oficial DGAF
Reprezentanții Direcției Generale Antifraudă Fiscală au confirmat că acțiunea de la Vaslui a fost una de amploare, desfășurată în strânsă legătură cu procurorii anticorupție:

„Acțiunea desfășurată pe raza județului Vaslui a fost realizată deoarece analizele specifice au relevat faptul că [...] aceeași persoană a continuat să practice aceeași schemă de eludare a obligațiilor fiscale. Verificările antifraudă au loc în cooperare cu Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală și continuă în paralel cu perchezițiile organelor de urmărire penală.”

Autoritățile avertizează că toate activitățile din acest dosar sunt monitorizate strict, de la demarare până la finalizare, pentru a asigura echitatea fiscală.

Fraudă de 90 de milioane de lei din importuri auto

Pentru a înțelege amploarea sfidării, trebuie amintit contextul în care Gabriel Hăulică a intrat în colimatorul DNA în septembrie anul trecut. Procurorii au destructurat atunci o rețea uriașă ce activa în 9 județe (București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui).

Mecanismul prin care era păcălit statul român. Firmele din rețea cumpărau mașini de lux second-hand din Uniunea Europeană în regim de taxare inversă (fără TVA). Autoturismele erau vândute pe piața românească, inclusiv prin sisteme de leasing, unde TVA-ul trebuia colectat și virat statului.

Pentru a nu plăti taxele, contabilii lui Hăulică modificau declarațiile informative privind livrările și achizițiile, astfel încât frauda să nu fie vizibilă la o primă analiză digitală. Doar un control încrucișat cu actele contabile fizice putea scoate la iveală neregulile. Pentru acest serviciu, un singur contabil ar fi încasat ilegal 65.000 de lei în doar câteva luni.
Zeci de milioane de euro scoase cash de la bancomate
Dimensiunea financiară a rețelei conduse de Hăulică este amețitoare. În perioada 2021 – 2024, membrii grupării au efectuat peste 4.500 de operațiuni de retragere de numerar de la ghișeele băncilor și din ATM-uri, totalizând sume colosale extrase din firme-paravan precum Damarex, Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL și Catoantud SRL.

Sume estimate retrase în numerar (2021-2024): Damarex SRL (patronată de Hăulică) aproximativ 6.000.000 euro. Corint Shoes, Agresiv C&B, Catoantud aproximativ 23.500.000 euro

Ritmul alert al retragerilor a atras inclusiv atenția rețelelor bancare, Banca Transilvania solicitând explicații oficiale.În acel moment în care Hăulică le-a cerut interpușilor să „rărească” vizitele la bancă pentru a nu trezi suspiciuni.
Complici de la vârful Fiscului
Dosarul DNA a scos la iveală și ramificații în rândul autorităților, menționează sursa citată. Printre cei trimiși în fața procurorilor se numără și Elena Liliana Beleca, inspector superior în cadrul ANAF (AJFP Iași), acuzată de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, aceasta ajutând rețeaua să treacă neobservată.

Deși parcul de mașini îi fusese sechestrat anul trecut, Gabriel Hăulică a demonstrat că poate reporni mecanismul evazionist folosind fonduri ascunse. Rămâne de văzut dacă, după această nouă flagrantă sfidare a legii, instanțele vor menține măsurile blânde sau dacă afaceristul vasluian se va întoarce în arest preventiv.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/money-7053250_1920-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Dezastru economic mondial. Cauza care duce la dispariția a 25 de trilioane de euro anual]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dezastru-economic-mondial-cauza-care-duce-la-disparitia-a-25-de-trilioane-de-euro-anual.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dezastru-economic-mondial-cauza-care-duce-la-disparitia-a-25-de-trilioane-de-euro-anual.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Economia mondială se confruntă cu o hemoragie financiară masivă din cauza gestionării defectuoase a resurselor disponibile. Un raport de specialitate publicat recent scoate la iveală cifre alarmante care arată că utilizarea ineficientă a materiilor prime și a bunurilor ne costă anual peste 25 de trilioane de euro.

Această sumă colosală reprezintă aproape o treime din Produsul Intern Brut global, bani care practic dispar din circuitul economic din cauza unui model de consum profund disfuncțional.
Dezastru economic mondial. Cauza care duce la dispariția a 25 de trilioane de euro anual
Potrivit analizei „Circularity Gap 2026”, un document de referință realizat în colaborare de Deloitte și Circle Economy, pierderile masive înregistrate de omenire sunt structurate pe cinci piloni principali.

Cea mai gravă problemă identificată este cea a deșeurilor ajunse la sfârșitul ciclului de viață. Această categorie generează o pierdere estimată la peste zece trilioane de euro, fiind alimentată în principal de produse și active care sunt casate prematur, înainte ca utilitatea lor funcțională să fie epuizată în mod real.

Pe poziția a doua în acest clasament al risipei se situează ineficiențele energetice. Deficiențele înregistrate de-a lungul întregului lanț, de la faza de extracție și până la utilizatorul final, provoacă pierderi evaluate la 8,7 trilioane de euro.

Un alt factor critic este reprezentat de consumul accelerat de capital fix, adică degradarea timpurie a activelor de lungă durată precum clădirile, infrastructura rutieră sau utilajele industriale, un fenomen evaluat la 5,2 trilioane de euro. Acestora li se adaugă pierderile de procesare industrială, care se ridică la aproximativ 904,2 miliarde de euro.

[caption id="attachment_4317860" align="alignnone" width="2309"] Sursă: Vitaly Sosnovskiy | Dreamstime.com[/caption]
Risipa alimentară și capcanele stilului de viață modern
Nici sectorul alimentar nu stă mai bine în contextul actual. Risipa de hrană la nivel mondial generează costuri estimate la 650,7 miliarde de euro. Această sumă reflectă alimentele care părăsesc lanțul de aprovizionare fără a mai fi consumate, incluzând pierderile înregistrate în fazele de depozitare, transport, distribuție cu amănuntul și management al consumului casnic.
Autorii studiului explică mecanismele din spatele acestor cifre îngrijorătoare și impactul direct asupra populației: „Alimentele care se degradează pe parcursul lanţurilor de aprovizionare, crescând costurile pentru gospodării, produsele electronice aruncate cu mult înainte ca potenţialul lor să fie pe deplin valorificat sau fast fashion-ul, care încurajează cumpărarea frecventă a unor haine purtate pentru perioade foarte scurte, sunt situaţii care reflectă modelul economic liniar şi generează costuri ascunse.
Aceste pierderi şi costuri ascunse se acumulează de-a lungul întregului lanţ de valoare, iar consecinţele sunt suportate, în final, de societate. Abordările circulare urmăresc să schimbe această traiectorie prin prelungirea duratei de viaţă a produselor, îmbunătăţirea reutilizării şi reparării, dar şi prin recuperarea valorii materialelor la finalul ciclului de viaţă. Astfel, pierderile de valoare pot fi reduse semnificativ, iar valoarea creată este păstrată şi folosită eficient, în loc să fie irosită”, se arată în raport.

Pe lângă alimente, un aport negativ major îl au industria modei rapide și piața echipamentelor electronice, care scot din uz produse perfect funcționale și generează costuri ascunse masive pentru întreaga planetă.
Rolul companiilor și al sectorului bancar în schimbarea paradigmei
Tranziția către un model sustenabil nu se poate realiza fără o implicare activă a mediului de afaceri și a instituțiilor de creditare. Corporațiile au datoria de a regândi structura producției pentru a diminua pierderile.

„Companiile joacă un rol esenţial în transformarea oportunităţilor economiei circulare în rezultate concrete", subliniază raportul.

Prin identificarea zonelor de ineficiență în exploatarea resurselor și prin adoptarea unor modele de business inovatoare, companiile pot conserva valoarea existentă și pot genera noi surse de profit. De asemenea, organizațiile sunt încurajate să colaboreze dincolo de propriile granițe corporative pentru a crea plusvaloare la nivelul întregului ecosistem economic.

În paralel, sectorul financiar devine un motor esențial în această transformare prin modul în care alocă resursele de capital. Băncile și fondurile de investiții trebuie să includă criteriile legate de circularitate în procesele de acordare a creditelor și în deciziile de plasament. Evaluarea riguroasă a riscurilor asociate cu deficitul de materii prime și cu eventualele blocaje din lanțurile de distribuție este vitală pentru stabilitatea pe termen lung.
Reglementările politice și impactul global al rețelei Deloitte
Pentru ca tranziția să aibă succes, este nevoie de intervenția autorităților statale prin politici publice coerente. S...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/criza-datoriilor-1200x695.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Legea salarizării intră în revizie. Ministrul Muncii: „Unele grile nu sunt încă așezate corect”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/legea-salarizarii-intra-in-revizie-ministrul-muncii-unele-grile-nu-sunt-inca-asezate-corect.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/legea-salarizarii-intra-in-revizie-ministrul-muncii-unele-grile-nu-sunt-inca-asezate-corect.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat  că proiectul noii legi a salarizării unitare va fi modificat în urma consultărilor cu instituțiile publice și partenerii sociali. Oficialul a spus  că au fost identificate probleme în actuala formă a documentului, inclusiv grile salariale care necesită corecții, și promite analizarea tuturor observațiilor primite. Noua lege trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august, în cadrul reformelor asumate prin PNRR.
Legea salarizării. Ministerul Muncii a primit sute de observații după publicarea proiectului
Dragoș Pîslaru a anunțat că, în ultima săptămână, au avut loc două sesiuni generale de informare, una dedicată instituțiilor publice și cealaltă partenerilor sociali.

Ulterior, au fost organizate consultări cu reprezentanții familiilor ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate, precum și din domeniile Apărare și Ordine Publică. Potrivit ministrului, aproape 100 de persoane au participat deja la discuții, iar procesul de consultare va continua și în perioada următoare.

Citiți și: „Topul minciunilor lui Pîslaru”. Un judecător desființează proiectul legii salarizării promovat de Guvernul demis

În paralel, Ministerul Muncii a publicat proiectul de lege elaborat în perioada mai 2022 – mai 2026, rapoartele Băncii Mondiale care au stat la baza acestuia, metodologia utilizată la nivel internațional și documentele folosite în procesul de ierarhizare a funcțiilor.

„În doar câteva zile am primit deja sute de observaţii, atât în cadrul întâlnirilor, cât şi în scris. Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate şi, acolo unde este cazul, corectate”, a transmis ministrul.
Ministrul Muncii: „Unele grile nu sunt încă așezate corect”
Potrivit lui Pîslaru, consultările au evidențiat o serie de probleme care necesită reanalizare înainte ca proiectul să fie finalizat.

„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă aşezate corect. Există situaţii care trebuie reanalizate. Există soluţii care trebuie ajustate. Şi există întrebări legitime la care oamenii aşteaptă răspunsuri”, a afirmat acesta.

Ministrul a arătat că dezbaterea asupra noii legi ar fi trebuit să aibă loc cu mai mult timp în urmă, amintind că proiectul era programat inițial să intre în vigoare în 2023. În opinia sa, implementarea atunci ar fi permis gestionarea mai ușoară a dezechilibrelor și a tranziției către noul sistem de salarizare, în condițiile unor resurse bugetare mai consistente.

[caption id="attachment_4728569" align="alignnone" width="1200"] Dragoș Pîslaru. Sursa: Inquam photos/Ocrav Ganea[/caption]
Legea salarizării trebuie adoptată până la 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR
Șeful de la Muncă a a mai spus că România se află într-un context diferit față de cel existent în momentul elaborării proiectului.

Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale importante și să recupereze întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Legea salarizării este una dintre aceste reforme şi trebuie adoptată şi pusă în aplicare până la 31 august”, a precizat ministrul.

Acesta a adăugat că ministerul va analiza toate propunerile și va încerca să livreze cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil.
Pîslaru: Consultările nu sunt negocieri salariale
Ministrul a ținut să precizeze că actualul proces de consultare nu reprezintă o rundă de negocieri privind majorări salariale.

„Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente şi predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulţumirile acumulate în ultimii ani”, a transmis acesta.

Potrivit lui Pîslaru, rolul proiectului este de a crea un cadru unitar și predictibil pentru salarizarea personalului din sectorul public.
Peste jumătate dintre sporurile existente ar urma să fie eliminate
Una dintre modificările importante prevăzute în proiect vizează sistemul sporurilor acordate în sectorul public.

Ministrul susține că actuala legislație a acumulat, în timp, un număr mare de sporuri și excepții, iar noua lege propune eliminarea a peste jumătate dintre acestea.

„Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent şi mai uşor de înţeles pentru cetăţeni”, a explicat Pîslaru.

Totodată, el a avertizat că simplificarea sistemului nu trebuie să conducă la ignorarea unor responsabilități suplimentare asumate de anumite categorii profesionale.
Indemnizația de dirigenție, printre măsurile care vor fi analizate
Dragoș Pîslaru a oferit drept exemplu propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție, despre care spune că trebuie analizată cu atenție.

„Dacă afirmăm constant că educaţia este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm c...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/Angajati-1-e1761374073966-1200x474.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Piața imobiliară din România, în fața unui test major. Momentul în care prețurile locuințelor ar putea începe să scadă]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/piata-imobiliara-din-romania-in-fata-unui-test-major-momentul-in-care-preturile-locuintelor-ar-putea-incepe-sa-scada.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/piata-imobiliara-din-romania-in-fata-unui-test-major-momentul-in-care-preturile-locuintelor-ar-putea-incepe-sa-scada.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Majoritatea românilor care caută o locuință cred că prețurile sunt deja foarte mari și vor continua să crească până la finalul lui 2026, deși mulți consideră că valorile cerute nu reflectă realitatea pieței. În contrast, analistul economic Radu Georgescu avertizează că România traversează o bulă imobiliară mai mare decât cea din 2008 și estimează că piața va intra, în următorii ani, într-un proces amplu de corecție.

Prețurile locuințelor sunt considerate excesiv de ridicate de majoritatea românilor interesați de o achiziție imobiliară, însă cei mai mulți cred că acestea vor continua să crească și în perioada următoare, arată rezultatele unui sondaj realizat de Imobiliare.ro în rândul potențialilor cumpărători.

Aproximativ 90% dintre respondenți consideră că prețurile locuințelor sunt foarte mari în acest moment. Doar 6% apreciază că acestea sunt echitabile, în timp ce numai 4% cred că locuințele rămân accesibile în România.
O treime dintre cumpărători se așteaptă la noi scumpiri până în 2026
Așteptările privind evoluția pieței rămân predominant pozitive în rândul celor care caută activ o proprietate. Astfel, 33% dintre respondenți consideră că locuințele se vor scumpi în continuare până la sfârșitul anului 2026. Alți 27% se așteaptă la o corecție ușoară a prețurilor, în timp ce 24% spun că nu pot anticipa direcția în care va merge piața. Doar 16% mai cred într-o spargere iminentă a „bulei imobiliare” și într-o scădere semnificativă a prețurilor.

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare de proprietari și dezvoltatori a ajuns la 2.025 euro/mp util la nivel național, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Bucureștiul, printre piețele cu cele mai puternice creșteri
[caption id="attachment_4668415" align="alignnone" width="1200"] București / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

Capitala a resimțit cel mai puternic avans al prețurilor în ultimul an. Potrivit datelor prezentate de Imobiliare.ro, amânarea cu un an a deciziei de cumpărare a însemnat o majorare de 26% a prețului mediu solicitat pentru apartamentele noi și de 12% în cazul celor din blocurile vechi.

La aceste creșteri s-au adăugat și fluctuațiile recente ale cursului leu/euro, care au dus la scumpirea locuințelor cu zeci de mii de lei într-un interval scurt de timp.

În pofida creșterii prețurilor, ritmul tranzacțiilor s-a menținut relativ constant. Durata medie de vânzare a unui apartament în București a fost de 54 de zile în primul trimestru al anului, comparativ cu 52 de zile în perioada similară din 2025.
Teama principală: prețul nu reflectă valoarea reală a locuinței
Principala îngrijorare a cumpărătorilor este legată de raportul dintre preț și valoarea reală a proprietăților.

Aproximativ 76% dintre respondenți spun că se tem că prețul cerut pentru locuința vizată este prea mare în raport cu valoarea acesteia. Totodată, 13% se tem că, dacă vor continua să amâne achiziția, nu își vor mai permite locuința dorită.

Alți 7% sunt preocupați de posibilitatea ca prețurile să scadă imediat după cumpărare, în timp ce doar 4% afirmă că nu au nicio îngrijorare legată de nivelul actual al prețurilor.
Incertitudinile economice îi fac pe mulți să amâne decizia
Contextul economic influențează puternic comportamentul cumpărătorilor. Potrivit sondajului, 41% dintre respondenți spun că știrile negative despre economie au o influență foarte mare asupra deciziei lor de achiziție. Pentru alți 13%, acestea reprezintă un motiv pentru a negocia mai agresiv prețul.

„În acest moment, cumpărătorii sunt mai degrabă reticenţi să treacă la acţiune. Neîncrederea în ziua de mâine, sentiment întărit de efectele imediate reflectate în evoluţia cursului valutar ale recentei crize guvernamentale, se alătură unei serii de nelinişti provocate de inflaţia ridicată, dobânzi, schimbările pe piaţa muncii”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Acesta consideră însă că perioadele marcate de incertitudine pot crea oportunități pentru cumpărătorii hotărâți, care au o putere mai mare de negociere.
Ce i-ar convinge pe români să cumpere imediat
Cei mai mulți dintre participanții la sondaj spun că ar lua rapid decizia de achiziție dacă ar identifica o ofertă foarte bună. Astfel, 44% ar cumpăra imediat dacă ar găsi o proprietate la un preț avantajos, iar 42% dacă prețurile locuințelor ar scădea peste noapte cu cel puțin 15%.

Pentru 9% dintre respondenți, clarificarea contextului economic și geopolitic ar reprezenta factorul decisiv, în timp ce doar 5% spun că oferte mai bune de creditare i-ar determina să cumpere mai repede.
Cererea rămâne ridicată în anumite zone din Capitală
Interesul cumpărătorilor pentru locuințele vechi din București a crescut cu 26% comparativ cu începutul anului trecut, în timp ce segmentul locuințelor noi a pierdut teren pe fondul ofertei reduse, al creșterii accelerate a prețurilor și al impactului TVA.

Printre cele mai c...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/apartamente-1200x766.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Marile companii din Rusia se confruntă cu pierderi, datorii și concedieri masive]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/marile-companii-din-rusia-se-confrunta-cu-pierderi-datorii-si-concedieri-masive.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/marile-companii-din-rusia-se-confrunta-cu-pierderi-datorii-si-concedieri-masive.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Marile companii din Rusia se confruntă cu pierderi, datorii și concedieri masive, pe fondul sancțiunilor internaționale și al costurilor ridicate generate de războiul din Ucraina, potrivit raportului Serviciului de Informații Externe al Ucrainei.
Marile companii din Rusia raportează scăderi de profit
Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, în contextul presiunilor externe și al majorării taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare de colaps controlat din cauza sancțiunilor și a presiunii fiscale, potrivit aceleiași surse.
„Presiunea sancțiunilor, dobânzile cheie ridicate și creșterile de impozite și-au pus amprenta: sectorul corporativ rus a intrat în 2026 într-o stare de colaps gestionat. Trei sferturi dintre cele mai mari companii din Federația Rusă au înregistrat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe în 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite”, potrivit serviciului de informații ucrainean.
Presiuni financiare și scăderea lichidităților
Peste jumătate dintre companiile rusești, respectiv 53%, au raportat deficite de flux de numerar în 2026. Pentru 27% dintre acestea, situația reprezintă o realitate recentă.  Potrivit acelorași date, criza afectează în special sectoarele petrolului și gazelor, al materiilor prime, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și industria grea.

Gazprom, considerat până recent un simbol al puterii financiare a Kremlinului, nu va distribui dividende acționarilor pentru al doilea an consecutiv. Ultimele plăți au fost realizate pentru prima jumătate a anului 2022.

Ulterior, Rusal și Alrosa, active în sectoarele aluminiului și diamantelor, au sistat la rândul lor distribuirea de dividende. Rusal nu a acordat plăți acționarilor din prima jumătate a anului 2022 și nu intenționează să facă acest lucru nici pentru primul trimestru din 2026. În paralel, industria metalurgică întâmpină dificultăți semnificative.

NLMK și MMK, printre cei mai mari producători de oțel din Rusia, au recomandat acționarilor să nu se aștepte la dividende pentru anul 2025. NLMK a efectuat ultima plată pe baza rezultatelor din 2023.

[caption id="attachment_3241714" align="alignnone" width="858"] Gazprom. Sursa foto: Arhiva EvZ[/caption]
Pierderi în construcții, retail și telecomunicații
Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a raportat o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble, în contrast cu un profit de 8,2 miliarde de ruble în anul precedent. Retailerul de articole pentru copii Korablik se află aproape de faliment, afectat de datorii și de scăderea cererii.

Rostelecom a redus 20.000 de locuri de muncă, iar holdingul United Confectioners a diminuat personalul cu un sfert, pe fondul vânzărilor în scădere. Profitul Bork-Retail a scăzut cu 90% față de 2024.

Volga Avtodor a înregistrat rezultate slabe, cu o scădere a veniturilor de 96% și datorii de aproximativ 3 miliarde de ruble, echivalentul a de cinci ori venitul anual al companiei.
Marile companii din Rusia, afevtate de războiul din Ucraina
În același timp, acționarii unor companii precum Magnit, Uralkali, Seligdar, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh nu vor primi dividende, după ce acesta din urmă a raportat o pierdere netă de peste 2,9 miliarde de ruble.

Holdingul VK, condus de Vladimir Kiriyenko, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în raportările recente, ceea ce indică, cel mai probabil, un rezultat negativ.

Potrivit datelor prezentate de sursa menționatp, cheltuielile Rusiei pentru războiul din Ucraina din acest an ar urma să depășească bugetul planificat cu cel puțin 2 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 28 de miliarde de dolari.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/04/Puitn-ruble-1024x768.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Monopolul din umbră. Cum transformă interesele de culise resursele geologice în proiecte de lux]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cum-transforma-interesele-culise-resursele-geologice-proiecte-lux.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cum-transforma-interesele-culise-resursele-geologice-proiecte-lux.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[România traversează o perioadă marcată de un contrast economic intens dezbătut în spațiul public. În timp ce discursul oficial abundă în avertismente privind tăierile bugetare, controlul riguros al cheltuielilor și un deficit alarmant care atrage după sine noi poveri fiscale, realitatea de pe marile șantiere rutiere indică o traiectorie total opusă.

Sumele alocate în cadrul anumitor proceduri cresc semnificativ de la o etapă de atribuire la alta, iar costurile finale pe kilometru ating praguri record, stârnind semne de întrebare în rândul analiștilor economici.

Această dinamică depășește granițele unei simple probleme administrative autohtone. Infrastructura terestră de mare viteză reprezintă un element structural de bază pentru securitatea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice și al UE.
Infrastructura ca miză geostrategică și „managementul atenției”
O analiză comparativă a vulnerabilităților logistice relevă coincidențe stringente: anumite coridoare destinate tranzitului trupelor aliate par să se suprapună cu segmente de drum unde standardele tehnice pot fi afectate de disfuncționalitățile economice și de lipsa de competiție reală din piața agregatelor din proximitate.

Evoluțiile din spațiul public demonstrează eficiența tehnicilor de management al atenției cetățenilor atunci când decidenții au nevoie de o reconfigurare a agendei media.

Prăbușirea unor echipamente de zbor fără pilot în regiuni precum Galați a constituit momentul ideal pentru a muta focusul public. Prin intermediul canalelor de știri, dezbaterile privind deficiențele structurale interne au fost temporar neutralizate, lăsând impresia că marile probleme din sistemul sanitar, fiscalitate sau combaterea corupției au trecut în plan secund.

Pentru aparatul executiv este adesea mai simplu să gestioneze frica față de riscuri externe decât să ofere răspunsuri concrete despre cedările de terasamente sau despre eficiența controlului în exploatarea patrimoniului mineral al țării.

Deși noile căi rutiere sunt declarate priorități de securitate, execuția deficitară din anumite sectoare demonstrează că reglementările aliate privind rezistența și durabilitatea infrastructurii de transport militar riscă să rămână simple concepte teoretice.
Dictatura proximității: Legea celor 40 de kilometri
Pentru a descifra traseul prin care fondurile masive sunt consumate, este necesară o analiză dincolo de perimetrul vizibil al lucrărilor.

Logistica materialelor de carieră este guvernată de o lege economică simplă: dacă materiile prime nu sunt extrase de pe o rază care să nu depășească 30-40 de kilometri față de șantier, costul operativ al transportului depășește valoarea resursei.

În acest punct, constructorii devin dependenți de piața locală. Din cauza barierelor financiare, companiile nu pot aduce materie primă din regiuni îndepărtate fără costuri prohibitive, fiind forțate să colaboreze cu unitățile de extracție din vecinătate. În lipsa unei piețe concurențiale, riscul apariției unor prețuri de monopol crește considerabil.
Bariere administrative și licențe cu circuit închis
Un operator economic independent care intenționează să deschidă o exploatare de agregate se lovește de bariere administrative severe. Procedura impune obținerea de licențe de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice (ANRMPSG), avize de la Apele Române și acorduri de mediu.

În schimb, apar frecvent suspiciuni că operatorii conectați la grupuri de interese locale sau la factori de decizie obțin aceste avize într-un ritm accelerat.

Când instituțiile de reglementare acționează sub influență politică, există riscul acordării unor drepturi exclusive asupra cursurilor de apă și dealurilor din proximitate, eliminând competiția reală înainte de demararea lucrărilor.
Suspiciunile din jurul „gropilor de împrumut”
Mecanismele economice de pe șantiere devin controversate când se analizează parteneriatele dintre stat și unii mari constructori. Pentru realizarea fundațiilor, Ministerul Transporturilor pune la dispoziția firmelor „gropile de împrumut”, perimetre de unde se poate prelua gratuit pământ pentru umplutură.

În spatele paravanelor de pe marile proiecte (inclusiv pe secțiuni unde activează lideri autohtoni din domeniu, precum grupul UMB pe autostrada A7), surse din piață au ridicat suspiciuni privind un tipar păgubos: posibilitatea ca din aceste zone oferite fără taxe să se extragă materiale de calitate superioară pământului banal, resurse care ar fi ulterior decontate la prețuri superioare.

Controlul agențiilor precum ANRMPSG reflectă o strategie clară de monitorizare a zonelor cu cea mai mare densitate financiară. Aceeași logică a supravegherii resurselor strategice a fost invocată de analiști și în dezbaterile privind Azomureș sau Romgaz. Dincolo de lozinci, fiecare decizie energetică sau contract de infrastructură tinde să fie dictat de miza controlului asupra resurselor cheie.
Ministerul Mediul...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/adrian-homan-3.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Mize strategice în Portul Constanța. Mihai Teodorescu câștigă concursul pentru postul de director general. Cine l-a selectat]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/portul-constanta-mihai-teodorescu-castiga-concursul-director-general.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/portul-constanta-mihai-teodorescu-castiga-concursul-director-general.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Postul de director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CN APMC) a fost adjudecat oficial de actualul șef interimar, Mihai Teodorescu.

Procesul de selecție, bazat pe Ordonanța de Urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă, s-a încheiat cu numirea sa pe poziția plină, stârnind însă numeroase dezbateri în spațiul public cu privire la studiile sale și la profilul firmei de consultanță care a gestionat concursul.
O competiție strânsă pentru Portul Constanța
Depunerea dosarelor pentru conducerea uneia dintre cele mai importante instituții strategice ale statului român s-a încheiat pe data de 8 mai 2026. Competiția a atras personalități de calibru din politica și managementul maritim constănțean, dornice să preia frâiele Portului Constanța.

Printre cei care și-au depus inițial candidatura s-au numărat: Mihai Teodorescu (actualul director general al CN APMC); Daniel Georgescu (fost director al Canalelor Navigabile, actual director executiv ACN); Mircea Banias (fost parlamentar și fost director general al CN APMC); Laurențiu Mironescu (consilier local și fost director al CN APMC); Octavian Duca (reprezentant UMEX); Daniel Țăranu (Autoritatea Navală Română); Ionuț Rusu (consilier local municipal și fost viceprimar).

Sâmbătă, 30 mai 2026, comisia de examinare a publicat lista scurtă a candidaților selectați pentru proba interviului. Din cursă au fost eliminați Daniel Țăranu și Ionuț Rusu, faza finală disputându-se între Teodorescu, Banias, Mironescu, Georgescu și Duca.

În cele din urmă, câștigător a fost declarat Mihai Teodorescu.
Cine este Mihai Teodorescu? Traiectoria de la București la malul mării
La vârsta de 40 de ani, Mihai Teodorescu preia mandatul plin la conducerea Portului Constanța, o entitate cu un rol geopolitic crucial, mai ales în contextul regional actual.
Născut pentru a conduce
Cariera sa include roluri de conducere de top în administrația publică locală și companii naționale, printre care se numără poziția de Director Executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București, cea de Președinte al Consiliului de Administrație la Compania Municipală Eco Igienizare București SA, precum și funcții de Director Comercial și Șef Birou Controlori în cadrul fostei R.A.T.B..

De asemenea, experiența sa în guvernanță corporativă sunt reflectate de calitatea de membru în consiliile de administrație ale unor companii strategice, precum Telecomunicații C.F.R. S.A. și METROREX SA.

În prima parte a parcursului său profesional, acesta a activat în sectorul privat în managementul vânzărilor și turism, deținând rolul de Manager Corporate Department la Paralela 45 și cel de Sales Manager la Art Focus Studio.
Traseu academic
Din punct de vedere academic, Mihai Teodorescu este de profesie inginer diplomat, absolvind Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, urmată de un master în Management Agroturistic și Alimentație Publică, ambele în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.

Ulterior, și-a extins aria de expertiză prin studii juridice și financiare, obținând două diplome de master de la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”: una în Management Financiar Bancar și o alta în Drept Intern și Internațional în Afaceri.

Pregătirea sa profesională este completată de numeroase cursuri de specializare și perfecționare în domenii precum administrația europeană și diplomația publică (Institutul Național de Administrație), inițiere în activitate consulară (Ministerul Afacerilor Externe), managementul transportului public, audit intern în sectorul public și managementul negocierii. CV-ul său evidențiază competențe lingvistice avansate în limba engleză și limba franceză.
Cum a ajuns la Port Constanța
Cariera sa administrativă a început la București, unde a ocupat diverse funcții în Primăria Capitalei, fiind propulsat în administrație în perioada mandatului Gabrielei Firea.

În circuitul transporturilor maritime a intrat la începutul anului 2023, când ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a numit direct în funcția de director executiv al CN APMC. După un an pe această poziție, la începutul anului 2024, Teodorescu a preluat funcția de director general interimar, ca urmare a demisiei lui Florin Vizan, asigurând conducerea până la numirea sa definitivă de astăzi.
Semne de întrebare asupra firmei de consultanță
Din perspectiva bunelor practici în guvernanța corporativă și a transparenței instituționale, atenția noastră s-a îndreptat rapid către entitatea privată angajată de stat să evalueze candidații.

Deși contracandidații lui Teodorescu erau oameni cu experiență vastă în transportul naval, afaceri maritime și management portuar în Constanța, decizia finală a aparținut firmei Pluri Consultants România S.R.L..

Cine este această firmă? Firma figurează în registre cu doar doi angajați. Compania este deținută de Ioana Mădălina Popescu și fiul acestei...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/mihai-teodorescu.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Inteligența artificială devine noul agent de turism al românilor. Fenomenul care a explodat într-un singur an]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/inteligenta-artificiala-devine-noul-agent-de-turism-al-romanilor-fenomenul-care-a-explodat-intr-un-singur-an.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/inteligenta-artificiala-devine-noul-agent-de-turism-al-romanilor-fenomenul-care-a-explodat-intr-un-singur-an.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Inteligența artificială schimbă rapid modul în care românii își organizează călătoriile, iar 64% dintre turiști folosesc deja instrumente AI pentru planificarea vacanțelor, potrivit studiului Visa Travel & Payment Intentions CEE 2026.

Procentul este de peste cinci ori mai mare comparativ cu anul trecut și plasează România printre cele mai deschise piețe din Europa Centrală și de Est către noile tehnologii digitale.

Datele arată și o accelerare a utilizării plăților digitale în turism. Majoritatea românilor aleg cardurile bancare sau portofelele digitale atât pentru rezervările online, cât și pentru plata transportului, semn că obiceiurile de consum din turism se mută tot mai mult în zona digitală.
România, printre liderii regionali în utilizarea AI pentru călătorii
Potrivit studiului realizat de Visa, 64% dintre românii care călătoresc folosesc deja aplicații și instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a-și organiza vacanțele. Tehnologia este utilizată pentru alegerea destinațiilor, compararea ofertelor, crearea itinerariilor și identificarea variantelor de transport sau cazare.

România este menționată și ca una dintre cele mai receptive piețe din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește conceptul de „agentic commerce”, o etapă în care inteligența artificială poate acționa în numele utilizatorului pentru anumite achiziții sau rezervări.

Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România, afirmă că AI devine un instrument tot mai prezent în procesul de planificare a călătoriilor.
„Următorul pas este agentic commerce – adică atunci când AI nu doar sugerează idei, ci poate fi autorizat să acționeze în numele nostru, de exemplu prin identificarea și rezervarea unor călătorii personalizate”, a declarat Elena Ungureanu.
Plățile digitale domină rezervările de călătorie
Studiul evidențiază și creșterea utilizării plăților digitale în rândul turiștilor români. Aproximativ 73% dintre respondenți folosesc carduri sau portofele digitale pentru rezervările online de cazare.

[caption id="attachment_4730324" align="alignnone" width="1920"] Romania, lider regional / sursa foto: arhiva EVZ[/caption]

În cazul transportului, gradul de utilizare este și mai ridicat. Peste 80% dintre români aleg metode digitale de plată pentru biletele de avion, tren sau alte servicii de transport asociate vacanțelor.

Datele sugerează că România se află printre cele mai digitalizate piețe din regiune în ceea ce privește plățile pentru turism, pe fondul extinderii rapide a serviciilor fintech și al utilizării tot mai frecvente a aplicațiilor mobile bancare.
Consumatorii români, tot mai interesați de beneficiile cardurilor
Raportul Visa arată și că românii sunt printre cei mai receptivi consumatori din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește avantajele asociate cardurilor bancare.

Printre beneficiile urmărite de utilizatori se numără securitatea tranzacțiilor, rapiditatea plăților și posibilitatea gestionării mai simple a cheltuielilor în timpul călătoriilor externe.

Creșterea utilizării inteligenței artificiale și a plăților digitale indică o schimbare accelerată a comportamentului de consum în turism, în special în rândul utilizatorilor familiarizați cu serviciile mobile și aplicațiile digitale.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Utilizare-AI-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Nou director general la Avioane Craiova. Are 77 de ani și a făcut pregătire în Marea Britanie pe vremea lui Ceaușescu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/nou-director-general-la-avioane-craiova-are-77-de-ani-si-a-facut-pregatire-in-marea-britanie-pe-vremea-lui-ceausescu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/nou-director-general-la-avioane-craiova-are-77-de-ani-si-a-facut-pregatire-in-marea-britanie-pe-vremea-lui-ceausescu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Conducerea Avioane Craiova SA a decis schimbarea managementului companiei, prin neprelungirea mandatului actualului director general, Nicu Fălcoi. Informația a fost confirmată public de acesta, care a anunțat că își va încheia activitatea în fruntea societății de stat începând de săptămâna viitoare.

Decizia vine în urma unui proces intern de selecție și are loc într-un context marcat de întârzieri în derularea unor programe de modernizare și de presiuni asupra industriei de apărare.

Avioane Craiova este o companie de stat aflată în portofoliul Ministerului Economiei.
Noul director general: Mișa Popic, numit la conducerea companiei
În locul lui Nicu Fălcoi a fost numit Mișa Popic, în vârstă de 77 de ani. Potrivit datelor din CV-ul său, acesta are experiență în domeniul aeronautic și a participat la programe de pregătire în Marea Britanie încă din anii ’70.

CV-ul complet, AICI.

Numirea are loc într-un moment în care compania se confruntă cu întârzieri în derularea unor contracte importante și cu presiuni operaționale legate de modernizarea flotei.

Fostul director general a transmis că acceptă decizia Consiliului de Administrație și că nu are reproșuri la adresa acesteia. El a sugerat că membrii consiliului ar avea alte opțiuni sau orientări politice, însă a precizat că nu dorește să transforme decizia într-un conflict public.
Problemele din companie, mai complexe decât estimările inițiale
Nicu Fălcoi a explicat că, la momentul preluării mandatului, a considerat că principala dificultate era legată de lipsa unui software necesar livrării aeronavelor. Ulterior, spune el, situația s-a dovedit mult mai complicată, cu probleme acumulate în timp.

Potrivit acestuia, o parte dintre blocaje țin de instituții și decizii din afara companiei, ceea ce ar fi limitat posibilitatea de intervenție directă a conducerii.

Fostul director afirmă că unele disfuncționalități au fost abordate, însă nu toate au putut fi rezolvate în perioada mandatului.
Întârzieri la programul IAR-99 și executarea unei garanții de 8 milioane de euro
Ministerul Apărării Naționale a executat în luna februarie o scrisoare de garanție în valoare de 8 milioane de euro, aferentă unui avans pentru modernizarea a 10 avioane IAR-99.

Deși contractul prevedea livrarea aeronavelor în martie 2024, acestea nu au fost finalizate nici în prezent.

Principalul blocaj este legat de lipsa unei componente software esențiale pentru funcționarea capabilităților militare de tip antibruiaj, prevăzută în cerințele contractuale.

Surse din domeniu susțin că, timp de mai mulți ani, nu ar fi fost realizată achiziția acestui software, iar problema persistă și în prezent. Avioane Craiova rămâne una dintre companiile strategice din industria de apărare, aflată în proces de modernizare și sub presiunea respectării contractelor în derulare, într-un context în care întârzierile au generat deja consecințe financiare și operaționale.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/Avion-militar-de-tip-IAR-99-Soim-1200x607.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Schimbare majoră pe piața construcțiilor. Datele INS despre autorizații pentru case și blocuri]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/schimbare-majora-pe-piata-constructiilor-datele-ins-despre-autorizatii-pentru-case-si-blocuri.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/schimbare-majora-pe-piata-constructiilor-datele-ins-despre-autorizatii-pentru-case-si-blocuri.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a continuat să scadă în România. În luna aprilie 2026 au fost eliberate 2.831 de autorizații pentru locuințe, cu 9% mai puține decât în martie și cu 9,8% sub nivelul înregistrat în aprilie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Datele sunt relevante pentru evoluția sectorului construcțiilor și a pieței imobiliare, deoarece autorizațiile de construire reprezintă unul dintre principalii indicatori ai investițiilor viitoare în locuințe.

În primele patru luni ale anului au fost eliberate 10.097 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 6,2% față de perioada similară din 2025.
Cele mai multe autorizații continuă să fie emise în mediul rural
Cele 2.831 de autorizații eliberate în aprilie acoperă o suprafață utilă totală de 854.061 de metri pătrați, cu 19,7% mai mare față de luna precedentă. Aproape 70% dintre autorizații, respectiv 69,8%, au fost emise pentru construcții din mediul rural.

Comparativ cu martie 2026, numărul autorizațiilor pentru locuințe a scăzut cu 281 de unități. Cele mai mari diminuări au fost raportate în regiunile Nord-Vest (-82 autorizații), Sud-Muntenia (-60), București-Ilfov (-49), Nord-Est (-46) și Sud-Est (-40).

[caption id="attachment_4731055" align="alignnone" width="1502"] Autorizatii constructie / sursa foto: INS[/caption]

Singura regiune care a consemnat o creștere față de luna precedentă a fost Vest, unde au fost emise cu 28 de autorizații mai multe.
Mai puține autorizații, dar locuințe mai mari
Deși numărul autorizațiilor a fost mai redus decât în aprilie 2025, suprafața utilă totală aferentă acestora a crescut cu 29,4%. Evoluția sugerează că proiectele autorizate au avut, în medie, dimensiuni mai mari decât cele aprobate în aceeași perioadă a anului trecut.

Scăderea anuală a numărului de autorizații a fost de 309 unități, cele mai importante reduceri fiind înregistrate în regiunile Nord-Vest (-122), Sud-Muntenia (-87) și Nord-Est (-63). Creșteri au fost raportate în Sud-Vest Oltenia (+34), București-Ilfov (+9) și Centru (+8).
Clădirile nerezidențiale: mai multe autorizații, suprafață mai mică
În cazul clădirilor nerezidențiale, INS a raportat 550 de autorizații de construire în aprilie 2026, cu 3,6% mai multe față de martie.

În schimb, suprafața utilă totală autorizată a scăzut semnificativ, până la 266.563 de metri pătrați, cu 56% sub nivelul lunii precedente. Reducerea a fost determinată în principal de scăderile din regiunile Nord-Vest și București-Ilfov.

[caption id="attachment_4731057" align="alignnone" width="1340"] Autorizatii constructie / sursa foto: INS[/caption]

Comparativ cu aprilie 2025, numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a crescut cu 8,5%, însă suprafața totală autorizată a fost cu 2,3% mai mică.
Scăderi în majoritatea regiunilor în primele patru luni
În intervalul ianuarie-aprilie 2026, autorizațiile pentru construcții rezidențiale au scăzut în aproape toate regiunile de dezvoltare ale țării.

Cele mai mari reduceri au fost consemnate în regiunea Vest (-220 autorizații), Nord-Vest (-158), Sud-Est (-149) și Nord-Est (-92). Singura regiune care a înregistrat o creștere în această perioadă a fost Sud-Vest Oltenia, cu 54 de autorizații suplimentare față de primele patru luni din 2025.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/07/constructii.v1-1200x801.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Plătesc sau nu asigurările daunele produse de drone? Ce spune UNSAR]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/platesc-sau-nu-asigurarile-daunele-produse-de-drone-ce-spune-unsar.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/platesc-sau-nu-asigurarile-daunele-produse-de-drone-ce-spune-unsar.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Plătesc sau nu asigurările daunele produse de drone? O dezbatere cu poziții contradictorii a apărut imediat după ce știrea despre atacul rusesc cu dronă de la Galați, soldat cu doi răniți și distrugerea unui apartament, a apărut în presa românească.

Unii dintre actorii din piață au susținut că asigurările facultative pot să acopere daunele produse de astfel de incidente, în timp ce alții au declarat că toate pagubele produse în război sunt exceptate de la despăgubiri, în toată lumea și în orice contract de asigurare. Dar și unii și ceilalți au fost de acord asupra unui aspect: asigurările obligatorii nu acoperă astfel de riscuri.
Daunele produse în război nu sunt acoperite de asigurări
În acest context, am cerut opinia Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare din România (UNSAR), carene-a răspuns că, de principiu, căderile de corpuri sunt un risc acoperit de asigurările facultative de locuințe, însă nu și atunci când vorbim despre un act de război.

„Fiecare companie de asigurări va analiza situația în funcție de circumstanțele concrete ale cazului și va acționa în conformitate cu prevederile contractuale și politicile interne aplicabile, având în vedere caracterul excepțional al acestui tip de eveniment”, este poziția UNSAR.

În astfel de situații, precum căderea unor drone, delimitarea cauzei este esențială în procesul de analiză a unei daune.

Asigurătorii evaluează nu doar efectul - de exemplu, avarierea unei locuințe sau a unui autovehicul prin căderea unui „obiect”, ci și cauza primară a producerii evenimentului, explică reprezentanții UNSAR. Dacă aceasta este asociată unui act de război sau unei acțiuni militare, atunci se activează, de principiu, excluderea standard prevăzută în majoritatea polițelor.
Riscurile de război, terorism, tulburări politice sau lovituri de stat nu sunt asigurabile
„Este important de subliniat că aceste clauze nu reprezintă o particularitate a pieței din România, ci sunt standardizate la nivel internațional, fiind incluse în condițiile contractuale tocmai pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de asigurări în fața unor riscuri sistemice, de amploare extremă.

Pentru consumatori, acest context subliniază importanța înțelegerii clare a acoperirilor și excluderilor din polițele de asigurare, precum și necesitatea unui dialog constant cu asigurătorul sau brokerul, pentru a avea o imagine completă asupra protecției financiare de care beneficiază”, explică UNSAR.

„De principiu, riscul de război, așa cum se întamplă și cu pierderile provocate de terorism sau lovituri de stat militare, tulburări sociale și alte asemenea fenomene, nu sunt, în mod uzual, riscuri asigurabile. Acest lucru se întâmplă în întreaga lume, nu doar în România”, mai precizează uniunea asiguratorilor.

[caption id="attachment_4730911" align="alignnone" width="2560"] Drona Galati / Inquam Photos[/caption]
Când și cum pot fi acoperite daunele produse de un război
Există însă și excepții, în funcție de fiecare companie sau de tipul de asigurare respectiv. De exemplu, riscul de război poate fi asigurat, dar numai prin polițe speciale, dedicate și, de regulă, destinate companiilor sau transporturilor (CARGO / aviatie).

Și asta pentru că nimeni nu poate previziona întinderea pagubelor, amploarea, durata sau urmările economice ale unui război, motiv pentru care, ca principiu, companiile de reasigurare nu includ războiul printre acoperiri. Iar acest lucru face ca și asigurătorii să nu poată prelua acest risc de la clienți.

În plus, chiar dacă ar putea fi cuantificat, costul pentru care ar putea fi preluat de asigurători un astfel de risc ar putea fi unul extrem de ridicat, ceea ce ar risca să facă polița de asigurare prohibitiva. Și, mai mult, pe timp de război, în principiu, se aplică legea marțială, ceea ce schimbă cadrul obișnuit social, medical și patrimonial, au mai explicat reprezentanții UNSAR.
Contradicții cu privire la daunele produse de dronele rusești
Reamintim că discuția a fost deschisă de două opinii contrare, prima a preşedintelui Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare (PRBAR) din România, Viorel Vasile, care a spus că proprietarii care au încheiate polițe de asigurare facultative ar putea beneficia de despăgubiri, chiar fără ca un astfel de risc - cel al loviturilor cu drone - să fie menționat în mod expres în contract.

De cealaltă parte s-a situat președintele Uniunii Naționale a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România (UNSICAR), Dorel Duță, care a spus că majoritatea contractelor de asigurare exclud explicit daunele provocate de război.

Iar Compania de asigurări Generali România a anunţat că reprezentanţii săi sunt în legătură cu autorităţile pentru a evalua pagubele produse în urma incidentului de vineri dimineaţă, cu drona rusească de la Galați. Dar compania a precizat că acoperirea asigurării este supusă unor termeni şi condiţii contractuale derivate din riscul de război.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/INQUAM_INSTANT_GALATI_DRONA_09_INQUAM_Photos-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Impozite suplimentare stabilite de ANAF. Cine e vizat de noua măsură]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/impozite-suplimentare-stabilite-de-anaf-cine-e-vizat-de-noua-masura.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/impozite-suplimentare-stabilite-de-anaf-cine-e-vizat-de-noua-masura.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[





Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a finalizat verificări la 152 de contribuabili, desfășurate în perioada iunie 2025 – mai 2026, asupra tranzacțiilor intra-grup în valoare de peste 199 de miliarde de lei. În urma controalelor privind prețurile de transfer, inspectorii fiscali au stabilit obligații suplimentare de aproximativ 655 de milioane de lei, dintre care peste 386 de milioane de lei reprezintă impozit pe profit.

Verificări ANAF la companii cu tranzacții importante în interiorul grupurilor
Inspectorii fiscali au analizat, în ultimele 12 luni, tranzacții intra-grup de peste 199,1 miliarde de lei. Acțiunile au vizat în principal societăți care desfășoară volume mari de operațiuni cu firme afiliate, au raportat pierderi fiscale repetate sau au înregistrat niveluri de profitabilitate mai reduse decât cele ale unor companii comparabile din aceeași industrie. Controalele au urmărit respectarea regulilor privind prețurile de transfer, respectiv modul în care sunt stabilite prețurile în tranzacțiile dintre companii afiliate din același grup.


 „Principiul valorii de piață a fost introdus în legislația fiscală națională în 1994 și este aplicabil tuturor tranzacțiilor cu părți afiliate, inclusiv celor care au loc între o entitate juridică nerezidentă și sediul său permanent din România. Începând cu 2010, tranzacțiile cu părți afiliate efectuate între două entități juridice române intră, de asemenea, în domeniul de aplicare al inspecțiilor privind prețurile de transfer, în timp ce anterior numai tranzacțiile cu părți afiliate nerezidente au fost investigate de autoritatea fiscală”, se precizează în ghidul instituției.

Potrivit ANAF, prețurile de transfer trebuie să respecte aceleași condiții care s-ar aplica între companii independente. Oficialii instituției atrag atenția că există riscuri fiscale atunci când aceste mecanisme sunt utilizate pentru diminuarea artificială a profitului impozabil declarat în România.


„Riscul fiscal apare atunci când aceste prețuri sunt folosite pentru a diminua artificial profitul impozabil în România, prin costuri intra-grup nejustificate, marje de profitabilitate reduse comparativ cu marjele din industrie, cu impact implicit în transferul profitului către alte jurisdicții fiscale”, arată oficialii ANAF.

[caption id="attachment_4658758" align="alignnone" width="1599"] ANAF Antifraudă. Sursa foto: Facebook[/caption]
ANAF a impus obligații suplimentare de 655 milioane de lei după controale
În urma verificărilor, inspectorii au stabilit obligații fiscale suplimentare de aproximativ 655 milioane de lei. Din această sumă, peste 386 milioane de lei reprezintă impozit pe profit.
Separat, ajustările efectuate în urma analizelor privind prețurile de transfer au generat aproximativ 179 milioane de lei impozit pe profit suplimentar, echivalentul a aproape 46% din totalul impozitului pe profit stabilit în urma controalelor.
Verificările au inclus analiza structurii și valorii tranzacțiilor cu persoane afiliate și independente, documentarea serviciilor intra-grup, justificarea economică a acestora, profilul funcțional al companiilor, distribuirea costurilor și veniturilor, precum și nivelul marjelor de profitabilitate aplicate.


„Analiza acestora a fost realizată din perspectiva necesității economice, a beneficiului efectiv obținut de contribuabil și a corelării tranzacțiilor respective cu profilul funcțional al societății verificate. În cadrul controalelor au fost analizate inclusiv politicile de alocare și refacturare a costurilor, existența documentației justificative adecvate și coerența dintre documentația de prețuri de transfer și conduita efectivă a părților implicate în tranzacții”, arată sursa citată.

Costuri fără justificare economică și pierderi fiscale reduse
În mai multe situații, inspectorii au identificat costuri importante rezultate din tranzacții intra-grup care nu aveau o justificare economică suficientă sau nu erau susținute de documente care să demonstreze serviciile prestate și beneficiile obținute de companiile din România.


„În acest context, s-a mai constatat ca tendință predominantă faptul că, pe măsură ce ponderea tranzacțiilor cu persoane afiliate în totalul tranzacțiilor desfășurate de contribuabil este mai ridicată, crește semnificativ și riscul influențării rezultatului fiscal prin politicile de prețuri de transfer aplicate, acest fapt implicând, în multe din cazurile analizate, diminuarea bazei impozabile din România sau înregistrarea nejustificată de pierdere”, au transmis oficialii ANAF.

Ca urmare a controalelor, baza impozabilă a contribuabililor verificați a fost majorată cu peste 3,38 miliarde de lei. Din această valoare, aproximativ 2,21 miliarde de lei provin din ajustări de prețuri de transfer. Totodată, valoarea totală a ajustărilor efectuate a ajuns la circa 2,27 miliarde de lei.
Verificările au avut efect și asupra pierderilor fiscale declarate de companii. Acestea au fost reduse cu apr...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/ANAF-2-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Azomureș, cumpărat de Romgaz. Tranzacția mai are nevoie de câteva avize]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/azomures-cumparat-de-romgaz-tranzactia-mai-are-nevoie-de-cateva-avize.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/azomures-cumparat-de-romgaz-tranzactia-mai-are-nevoie-de-cateva-avize.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Romgaz a semnat vineri contractul pentru preluarea platformei Azomureș, într-o tranzacție evaluată la 69 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, care susține că operațiunea va permite relansarea producției de îngrășăminte în România și va avea efecte asupra agriculturii și industriei naționale.

Azomureș, cumpărat de Romgaz. Tranzacția mai are nevoie de avize
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Romgaz a finalizat semnarea contractului pentru achiziția Azomureș, iar tranzacția a primit avizul Consiliului de Administrație al companiei.


„Astăzi s-a semnat contractul pentru achiziţia Azomureş şi s-a avizat tranzacţia în Consiliul de Administraţie al Romgaz. Romgaz a preluat platforma Azomureş pentru suma de 69 de milioane de euro, din care puţin peste 46 de milioane de euro reprezintă valoarea combinatului, până la 10 milioane de euro reprezintă materia primă şi stocurile de consumabile, iar maximum 13 milioane de euro reprezintă costurile necesare menţinerii combinatului în funcţiune şi plăţii salariaţilor în următoarele două luni, până la preluarea efectivă”, a arătat Ilie Bolojan, într-o postare pe Facebook.

Potrivit informațiilor prezentate, cea mai mare parte a sumei reprezintă valoarea combinatului, în timp ce restul fondurilor sunt destinate stocurilor existente și funcționării unității până la finalizarea transferului.


[caption id="attachment_4606056" align="alignnone" width="1200"] Romgaz. Sursa foto: Facebook/Romgaz[/caption]
Tranzacția Azomureș - Romgaz mai are nevoie de avize
Procesul de preluare nu este însă încheiat complet. Ilie Bolojan a arătat că mai sunt necesare aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz, avizul Consiliului Concurenței și cel al Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe.
După obținerea acestor avize, compania va putea finaliza efectiv preluarea platformei.

Ilie Bolojan: Preluarea salvează producţia de îngrăşăminte pentru agricultură
Premierul interimar consideră că tranzacția are o importanță majoră atât pentru sectorul agricol, cât și pentru industria românească.
„Preluarea combinatului Azomureş de către Romgaz salvează producţia de îngrăşăminte pentru agricultură din România şi va asigura preţuri stabile pentru agricultorii noştri în anii următori. Romgaz îşi diversifică activitatea şi pune în valoare, prin procesare în industria românească, gazul din Marea Neagră. Având în vedere importanţa producţiei de îngrăşăminte în contextul crizei din Golf şi valorificarea în interesul economiei naţionale a resurselor pe care le avem, ţinând seama de impactul combinatului în judeţul Mureş şi de numărul de angajaţi, peste 900, aceasta este una dintre cele mai importante tranzacţii derulate în ultimii ani. Mulţumesc echipelor de negociere pentru finalizarea în mod profesionist a tranzacţiei. La un preţ corect în piaţă”, a transmis Bolojan.
Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte pentru agricultură din România și unul dintre cei mai importanți angajatori din județul Mureș.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Azomures-1-1200x831.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Președintele Consiliului de Supraveghere Hidroelectrica, suspendat din cauza dosarului de la CAB]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/presedintele-consiliului-de-supraveghere-hidroelectrica-suspendat-din-cauza-dosarului-de-la-cab.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/presedintele-consiliului-de-supraveghere-hidroelectrica-suspendat-din-cauza-dosarului-de-la-cab.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Acționarii companiei Hidroelectrica, inclusiv statul român, au aprobat suspendarea lui Silviu Răzvan Avram din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor desfășurată vineri. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține pachetul majoritar de acțiuni, iar decizia a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare a voturilor exprimate, respectiv 94,92% din cei cu drept de vot prezenți.
Suspendare la Hidroelectrica: președintele Consiliului de Supraveghere, vizat de acuzații de mită
Pe lângă suspendarea mandatului, acționarii au aprobat și forma și conținutul Actului Adițional nr. 5 la contractul de mandat încheiat cu Silviu Răzvan Avram, document inițiat de Ministerul Energiei și introdus pe ordinea de zi suplimentară a ședinței.

Prin acest act, contractul de mandat al acestuia este suspendat începând cu data semnării, în conformitate cu prevederile contractuale.

[caption id="attachment_4731391" align="alignnone" width="1242"] Bogdan Badea. Sursa foto: Captură video[/caption]
Detalii despre situația juridică a membrului Consiliului
Suspendarea produce efecte până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive sau până la intervenirea unor situații legale care duc la încetarea procesului penal, cum ar fi achitarea sau alte forme de încetare prevăzute de lege. Măsura rămâne astfel deschisă evoluției dosarului aflat pe rolul instanțelor.

În ședință, AGOA a fost informată cu privire la dosarul penal în care Silviu Răzvan Avram are calitatea de inculpat pentru infracțiunea de luare de mită, conform informațiilor publice disponibile. Este vorba despre Dosarul nr. 6631/2/2025, aflat pe rolul Secției I penale a Curții de Apel București, precum și despre dosarele disjunse din acesta, care vizează măsuri și verificări procedurale.
Hidroelectrica a aprobat procedura de suspendare a unui oficial implicat într-un dosar de corupție
Acționarii au mandatat reprezentantul statului român, prin Ministerul Energiei, să semneze actul adițional prin care se formalizează suspendarea, urmând ca situația să fie reevaluată în funcție de evoluția dosarului penal.

În hotărârea adoptată de acționari se arată următoarele:

„Având în vedere informațiile publice disponibile despre Dosarul nr. 6631/2/2025, aflat pe rolul Secției I penale la Curtea de Apel București având ca obiect ” luarea de mită (art. 289 NCP) alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap la art 35 alin.(1) Cod penal”, precum și dosarele disjunse din acesta, respectiv nr. 6631/2/2025/a1 având ca obiect ”măsuri și excepții dispuse de judecătorul de camera preliminară”, înregistrat pe rolul Curții de Apel București în data de 21.10.2025 și în dosarul nr. 6631/2/2025/a1.1 având ca obiect ”verificare măsuri asigurătorii (art. 250 ind.2 Cod procedură penala)”, AGOA constată existența unei situații de suspendare a contractului de mandat nr. 36089/29.03.2023 încheiat cu domnul Silviu Răzvan AVRAM, potrivit art.40 din acest contract, în lipsa notificării din partea mandatarului, care are calitate de inculpat în dosarul menționat”, potrivit documentului.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/07/Hidroelectrica2_RzV-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Vânzările globale Toyota scad din nou, cu declin accentuat în China și Orientul Mijlociu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/vanzarile-globale-toyota-scad-din-nou-cu-declin-accentuat-in-china-si-orientul-mijlociu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/vanzarile-globale-toyota-scad-din-nou-cu-declin-accentuat-in-china-si-orientul-mijlociu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Toyota Motor Corp a anunțat o scădere semnificativă a exporturilor din Japonia către Orientul Mijlociu în luna aprilie, pe fondul conflictului din regiune. Volumul a coborât cu 91,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 2.418 unități, potrivit celor relatate de japantoday.com.
Toyota pierde teren pe piețele externe: China și Orientul Mijlociu trag în jos vânzările
În paralel, compania a raportat o diminuare a vânzărilor globale cu 3,1%, până la 849.306 vehicule, acesta fiind al treilea declin lunar consecutiv. În același timp, producția globală a înregistrat o creștere de 2,0%, atingând 831.971 de unități, un nivel record pentru luna aprilie.

Mai mult, exporturile totale din Japonia au consemnat o scădere de 7,0%, până la 166.972 de vehicule, marcând a doua lună consecutivă de declin. Pe segmentul vânzărilor internaționale, Toyota a raportat o reducere de 7,5%, la 699.382 de unități.

În Statele Unite, vânzările au scăzut cu 4,6%, ajungând la 222.378 de vehicule, în pofida unei cereri constante pentru hibride pe piața nord-americană.
Evoluții contrastante pe piețele regionale
Vânzările din Orientul Mijlociu au coborât cu 33,7%, până la 31.360 de vehicule, în timp ce piața din China a înregistrat un declin de 25,4%, la 106.479 de unități, pe fondul intensificării concurenței locale.

[caption id="attachment_4697443" align="alignnone" width="1200"] fabrica Toyota / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

În schimb, piața internă din Japonia a consemnat o creștere de 24,2%, ajungând la 149.924 de unități, susținută de cererea acumulată înainte de modificarea taxei pe performanța de mediu de la finalul lunii martie.

Producția realizată în afara Japoniei a urcat cu 3,8%, până la 567.578 de unități, atingând un nou record pentru această perioadă. În India, producția a crescut semnificativ, cu 38,5%, până la 33.770 de unități, pe fondul extinderii zilelor de funcționare.

În America de Nord, producția a scăzut cu 3,3%, la 198.098 de vehicule, iar cea internă din Japonia a coborât ușor, cu 1,7%, până la 264.393 de unități.
Ajustări de producție și tendințe în industria auto japoneză
Pe fondul perturbărilor logistice prelungite generate de situația din Orientul Mijlociu, Toyota intenționează să reducă producția destinată regiunii și unor piețe asiatice cu aproximativ 83.000 de vehicule până în jurul lunii noiembrie, potrivit unor surse apropiate situației.

De asemenea, compania a ajustat deja producția din Japonia pentru exporturile către Orientul Mijlociu, reducând volumele cu aproximativ 40.000 de unități în martie și aprilie, comparativ cu planurile inițiale. La nivelul industriei auto japoneze, vânzările cumulate ale celor opt mari producători au scăzut în aprilie cu 1,3%, ajungând la 1,94 milioane de vehicule.

Nissan Motor Co a raportat o scădere de 7,6%, până la 208.663 de unități, iar Honda Motor Co a consemnat un declin de 7,9%, la 265.215 vehicule. În schimb, Suzuki Motor Corp a înregistrat o creștere de 20,9%, până la 309.237 de unități, susținută de evoluția puternică a vânzărilor din India.

Producția totală a celor opt producători a urcat cu 3,2%, până la 2,00 milioane de vehicule, în timp ce producția internă a crescut cu 2,4%, ajungând la 651.159 de unități.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/09/Toyota-Center-1200x799.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cine plătește pagubele provocate de drone. Specialiștii din asigurări au opinii diferite. Update]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cine-plateste-pagubele-provocate-de-drone-specialistii-din-asigurari-au-opinii-diferite.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cine-plateste-pagubele-provocate-de-drone-specialistii-din-asigurari-au-opinii-diferite.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Update 16:40 - Ce spune Generali, compania la care era asigurat apartamentul lovit
Compania de asigurări Generali România a anunţat că reprezentanţii săi sunt în legătură cu autorităţile pentru a evalua pagubele produse în urma incidentului de vineri dimineaţă, de la Galați. Compania spune că acoperirea asigurării este supusă unor termeni şi condiţii contractuale derivate din riscul de război.

„Într-o situaţie de acest tip, acoperirea asigurării este supusă unor termeni şi condiţii contractuale derivate din riscul de război, petrecut pe teritoriul României sau al altor ţări, care vor trebui evaluate cu atenţie odată ce toate informaţiile relevante sunt disponibile. Având în vedere natura excepţională şi complexă a acestui incident, este prematur să tragem concluzii asupra unei potenţiale acoperiri înainte de finalizarea unei evaluări complete”, a comunicat Generali.



Specialiștii în asigurări au opinii diferite cu privire la despăgubirile pentru locuințele avariate sau distruse de dronele Rusiei care ajung în România, dar un lucru este cert: asigurarea obligatorie (PAD) nu acoperă astfel de incidente.
Cine plătește pagubele provocate de drone
Discuția a pornit după ce o dronă din Rusia a intrat în spațiul aerian românesc și a ajuns până la Galați, unde s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din cartierul Mazepa. Drona a explodat după impact și a produs un incendiu, precum și rănirea a două persoane, din fericire fără morți. Dar explozia și incendiul care i-au urmat au produs pagube materiale însemnate la imobilul lovit.
Așa că a apărut, firesc, și întrebarea: pot fi acordate despăgubiri pentru astfel de daune prin polițele de asigurare? Iar răspunsurile nu sunt deloc liniștitoare pentru cei care suferă astfel de pagube.

Polița obligatorie nu acoperă pagubele produse de drone
Preşedintele Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare (PRBAR) din România, Viorel Vasile, a declarat, pentru News.ro, că polița obligatorie de asigurare a locuinței nu oferă protecție pentru daunele generate de război sau drone rătăcite.
„Asigurarea obligatorie acoperă doar trei tipuri de evenimente: inundaţii, alunecări de teren şi cutremur”, a spus Viorel Vasile.
„Un incident de tipul celui în care o dronă avariază o locuinţă nu este prevăzut”, a mai declarat președintele PPBAR.
El a opinat însă că proprietarii care au încheiate polițe de asigurare facultative ar putea beneficia de despăgubiri, chiar dacă un astfel de risc - cel al loviturilor cu drone - să fie menționat în mod expres în contract.

„Populaţia ar trebui să-şi facă asigurări facultative, acoperă şi acest tip de risc. Nu este necesar să fie specificat acest tip de incident atât timp cât noi nu suntem în război, ca ţară. Poliţa facultativă acoperă orice tip de risc”, a mai declarat preşedintele PRBAR, Viorel Vasile.
El a mai spus că prețurile pentru astfel de polițe sunt accesibile. De exemplu, pentru o locuință evaluată la circa 100.000 de euro, prima anuală de asigurare ar fi în jur de 20 de euro.

Sunt sau nu pagubele provocate de dronele Rusiei excluse de la despăgubiri, dacă România nu e în Război?
De altă părere este însă președintele Uniunii Naționale a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România (UNSICAR), Dorel Duță, care spune că majoritatea contractelor de asigurare exclud explicit daunele provocate de război.
„Este o întreagă discuţie, pentru că, în condiţiile de asigurare de la toate companiile de asigurare, este exclus războiul”, a declarat Dorel Duţă.
El crede că trebuie stabilit clar dacă incidentele generate indirect de războiul din Ucraina intră sau nu în categoria riscurilor excluse.
„Chiar dacă incidentul de care vorbim acum nu este un act propriu-zis de război, ci o consecinţă a conflictului de la graniţă, trebuie lămurit cum va fi tratată o astfel de situaţie, pentru că războiul nu este un risc acoperit. Ar trebui o clarificare legislativă pentru astfel de situaţii, cel puţin în zonele expuse războiului”, a explicat preşedintele UNSICAR.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/INQUAM_INSTANT_GALATI_DRONA_05_INQUAM_Photos-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item></channel></rss><!-- end of xml string -->