<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0"
		xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
		xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
		xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
		xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
		xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
        xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >
		<channel>
		<atom:link href="https://evz.ro/feeds/7" rel="self" type="application/rss+xml" />
		<title>Evenimentul Zilei</title>
        <description>Evenimentul Zilei este o publicatie multimedia, dedicata celor care apreciaza stirile corecte, obiective si relevante din toate domenile de activitate</description>
        <link>https://evz.ro</link>
		<lastBuildDate>Fri, 05 Jun 2026 12:05:02 +0000</lastBuildDate>
					<item>
							<title><![CDATA[Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026, potrivit datelor INS]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-a-stagnat-in-primul-trimestru-din-2026-potrivit-datelor-ins.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-a-stagnat-in-primul-trimestru-din-2026-potrivit-datelor-ins.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Produsul intern brut al României a rămas nemodificat în primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut, însă a înregistrat o scădere față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Conform estimării revizuite a INS, PIB-ul ajustat sezonier s-a redus cu 1,1% în termeni reali față de trimestrul I din 2025, în timp ce pe seria brută declinul a fost de 1,2%.

Datele indică o economie aflată în stagnare la începutul anului, în contextul în care unele sectoare au continuat să crească, dar nu au reușit să compenseze reculul din domenii importante precum comerțul, transporturile, industria și IT-ul.
PIB-ul a rămas la același nivel față de trimestrul anterior
INS precizează că Produsul Intern Brut ajustat sezonier a fost estimat la 497,82 miliarde de lei în prețuri curente în primul trimestru din 2026. În termeni reali, economia nu a înregistrat nicio modificare față de trimestrul IV din 2025.

Pe seria brută, PIB-ul a fost estimat la 403,92 miliarde de lei, însă comparativ cu primele trei luni ale anului trecut s-a consemnat o scădere de 1,2%.

Instituția menționează că seria ajustată sezonier a fost recalculată în urma revizuirii estimărilor pentru primul trimestru din 2026, ceea ce a generat diferențe față de datele publicate la 13 mai.
Construcțiile și sectorul cultural au susținut economia
Printre activitățile care au contribuit pozitiv la evoluția PIB s-au remarcat construcțiile, cu o contribuție de 0,4 puncte procentuale la creșterea economică.

Sectorul construcțiilor are o pondere de 5,3% în formarea PIB și a înregistrat o creștere a volumului de activitate de 7,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.

O contribuție pozitivă a venit și din zona activităților culturale, recreative și a serviciilor pentru gospodării, care au adăugat 0,3 puncte procentuale la evoluția PIB. Acest sector reprezintă 2,8% din economie și a raportat o creștere a activității de 11,6%.
Comerțul, industria și IT-ul au tras economia în jos
Cea mai mare contribuție negativă a fost înregistrată de sectorul comerțului, transporturilor, depozitării, hotelurilor și restaurantelor. Acesta are o pondere de 22,5% în PIB și a raportat o reducere a activității cu 3,1%, influențând negativ produsul intern brut cu 0,8 puncte procentuale.

Industria, care reprezintă 15,8% din economia României, a contribuit negativ cu 0,2 puncte procentuale, în contextul unei scăderi a volumului de activitate de 1,2%.

[caption id="attachment_4730275" align="alignnone" width="2119"] magazin electronice / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

De asemenea, sectorul informațiilor și comunicațiilor a avut o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale, după ce activitatea s-a redus cu 4,1% comparativ cu primul trimestru din 2025.

Scăderi au fost raportate și în domeniul tranzacțiilor imobiliare, al serviciilor profesionale și administrative, precum și în administrația publică, educație și sănătate.
Investițiile au crescut, dar consumul populației a scăzut
Din perspectiva utilizării PIB, investițiile au reprezentat principalul factor pozitiv.

Formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile în economie, a crescut cu 4,7% și a contribuit cu 0,9 puncte procentuale la evoluția produsului intern brut.

În schimb, consumul gospodăriilor populației a avut un impact negativ semnificativ. Cheltuielile de consum final ale populației s-au redus cu 1,8%, contribuind cu minus 1,2 puncte procentuale la modificarea PIB.

Totodată, consumul individual al administrației publice a scăzut cu 1,2%, iar consumul colectiv al administrației publice s-a diminuat cu 0,4%.
Agricultura și sectorul financiar nu au influențat creșterea economică
Potrivit INS, agricultura, intermedierile financiare și asigurările nu au avut contribuții la modificarea PIB în primul trimestru din 2026.

De asemenea, impozitele nete pe produs, care au o pondere de 11,6% în formarea PIB, nu au contribuit la creșterea economică, după ce volumul acestora a înregistrat o scădere de 0,6%.

Datele publicate de INS arată că economia României a început anul 2026 fără creștere față de trimestrul precedent și cu un recul față de aceeași perioadă din 2025, în condițiile în care avansul investițiilor și al construcțiilor nu a fost suficient pentru a compensa scăderea consumului și evoluția slabă a unor sectoare-cheie ale economiei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/economie-Romania-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Om vs. AI. Cum alegi „creierul” electronic care scrie în locul tău]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/om-masina-alegi-creierul-electronic-scrie-locul-tau.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/om-masina-alegi-creierul-electronic-scrie-locul-tau.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Era jurnalistului care scrie totul de la zero pare să apună, locul lui fiind luat de „editorul de AI”. Aceasta a fost una din temele “Picăturii de business“, podcastul EVZ.

Invitatul lui Radu Preda, jurnalistul Lucian Davidescu a realizat o analiză comparativă a principalelor instrumente de inteligență artificială, subliniind că fiecare model are o „personalitate” distinctă, potrivită pentru sarcini diferite în fluxul editorial. Așa că este bine să ai un plan când te apuci de scris.
AI, un substitut deloc perfect
Davidescu a realizat o radiografie a principalelor instrumente folosite în activitatea curentă: „ChatGPT rămâne de departe cel mai strălucit dintre ei, cel mai deștept, dar în ultima perioadă reduce deliberat calitatea răspunsurilor pentru că vrea să se așeze undeva unde sunt banii. Iar banii sunt la cei 80% dintre utilizatori care nu apreciază calitatea, ci angajamentul, cantitatea de endorfină. Pentru muncă riguroasă și aplicată este evident Claude. Vei apela la el pentru că face mai puține greșeli și respectă instrucțiunile mult mai îndeaproape.”

[caption id="attachment_4391253" align="alignnone" width="2500"] Sursa foto: Razvan Valcaneantu \ EEC[/caption]

În privința celorlalte opțiuni din piață, jurnalistul a punctat diferențe majore în comportamentul implicit al algoritmilor: „Gemini este foarte util pentru testare de stres. Suprainterpretează în locuri unde nu te aștepți și este un exercițiu bun atunci când ai de luat o decizie complicată, pentru că el nu-ți cântă în strună, chiar și când bate câmpii. Singurul care trebuie luat cu mare precauție este Groc, pentru că este mai prostuț, e prostul familiei, intră cel mai repede în bucla de idiot. În schimb, Meta AI a crescut spectaculos în performanță după saltul din aprilie și încearcă să păstreze un echilibru, învățând din greșelile celorlalți.”
Calitate versus cantitate
Totuși, marea problemă semnalată în podcast este degradarea calității textelor din cauza lipsei de discernământ a noilor generații de redactori.

„Problema apare în momentul în care site-urile sunt stimulate să crească doar cantitatea și să angajeze oameni cu o pregătire și mai precară decât cei dinainte. În momentul în care strângi greșit robinetele astea, vei avea presiune să dai știri mai multe, să relaxezi criteriile și filtrele de proveniență.

Vom avea știri care sună excelent, foarte bine scrise și împachetate, dar care sunt minciuni, invenții și fabulații de la cap la coadă pentru că robotul a halucinat, iar operatorul uman a preluat totul clandestin, fără să verifice”, a avertizat invitatul.

[caption id="attachment_4735304" align="alignnone" width="1222"] Lucian Davidescu, jurnalist. sursa: Facebook[/caption]
Jurnalismul de investigație nu va putea fi înlocuit
În ciuda acestor riscuri, concluzia este că jurnalismul de investigație și de teren nu poate fi substituit de mașină, deoarece tehnologia nu poate genera informație de primă mână.

„Inteligența artificială nu va obține niciodată informații de la sursele cu putere de decizie. Pur și simplu, nu este dispus nimeni să stea de vorbă cu un roboțel care trimite un mesaj pe WhatsApp. Ceea ce este imposibil de capturat de către mașină este reacția, sentimentul, emoția. Cel mai probabil, ziaristul va fi cel care pune mâna pe telefon, cere o părere, două, trei, iar apoi modelul de limbaj doar va asambla materialul. Jurnalismul nu dispare, ci se reinventează”, a conchis Lucian Davidescu, în finalul podcastului Picătura de business

„Mașina nu poate reproduce intenționalitatea și nu poate stabili o relație personală cu o sursă primară. Nimeni nu este dispus să dea un interviu exclusiv unui roboțel”, subliniază Davidescu. Viitorul jurnalismului nu va fi despre înlocuirea omului, ci despre reinventarea acestuia ca manager de sisteme capabil să verifice și să asambleze informația primară într-un produs de calitate.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Presa-si-AI-1200x658.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Schimbare de trend pe piața imobiliară. Bucureștiul și Clujul conduc clasamentul chiriilor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/schimbare-de-trend-pe-piata-imobiliara-bucurestiul-si-clujul-conduc-clasamentul-chiriilor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/schimbare-de-trend-pe-piata-imobiliara-bucurestiul-si-clujul-conduc-clasamentul-chiriilor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Chiriile din marile orașe ale României s-au menținut la niveluri ridicate în luna mai 2026, cu valori medii de aproximativ 594 de euro pe lună în București și 570 de euro în Cluj-Napoca, potrivit Storia.

În paralel, prețurile locuințelor scoase la vânzare continuă să crească de la un an la altul în toate centrele urbane importante, potrivit datelor publicate de platforma imobiliară Storia.

La nivel național, chiria medie solicitată pentru apartamente a fost de 503 euro în mai 2026, aproape neschimbată față de aprilie 2026, când era de 505 euro, și față de mai 2025, când se situa la 500 de euro. În același timp, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare a ajuns la 2.053 euro/mp, cu aproximativ 7,5% peste nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut.
Interes mai mare pentru închirieri și prudență la cumpărare
Datele analizate de Storia indică o schimbare de comportament în piața rezidențială. Potrivit companiei, interesul pentru locuințele disponibile spre închiriere este în creștere, în timp ce segmentul de vânzări înregistrează o ușoară temperare.

„Comparativ cu anul trecut, vizualizările pentru închirieri au crescut cu aproximativ 6%, iar cele pentru vânzări au scăzut cu aproximativ 3%, ceea ce indică o orientare mai puternică spre soluțiile pe termen scurt”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe în cadrul OLX Group, compania care deține Storia și OLX Imobiliare în România.

Potrivit acesteia, costurile ridicate ale creditelor și prețurile mari ale locuințelor noi îi determină pe mulți cumpărători să amâne decizia de achiziție și să rămână temporar în chirie, în special în marile centre universitare și economice.
Locuințele devin mai greu accesibile
Datele privind accesibilitatea locuințelor arată că prețurile au crescut mai rapid decât veniturile populației.

Dacă în martie 2025 era nevoie de echivalentul a aproximativ 1,65 salarii medii nete pentru achiziția unui metru pătrat de locuință, în martie 2026 indicatorul a urcat la 1,76 salarii medii nete.

Evoluția vine în contextul în care prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 9,1% într-un an, în timp ce salariul mediu net exprimat în euro a avansat cu doar 1,9%. Diferența sugerează un efort financiar mai mare pentru cumpărători, chiar dacă veniturile au continuat să crească.
București: chirii diferite de la un sector la altul
În Capitală, garsonierele au avut în luna mai un preț mediu de aproximativ 395 de euro, în creștere cu 3% față de aceeași perioadă din 2025.

Apartamentele cu două camere s-au menținut la aproximativ 583 de euro pe lună, în timp ce apartamentele cu trei camere au coborât ușor la 846 de euro.

[caption id="attachment_4734893" align="alignnone" width="1200"] Storia - Bucuresti / sursa foto: Storia[/caption]

Sectorul 1 continuă să fie cea mai scumpă zonă pentru chiriași. Aici, o garsonieră ajunge la aproximativ 449 de euro, un apartament cu două camere la 680 de euro, iar unul cu trei camere la 1.100 de euro pe lună.

La polul opus, cele mai accesibile apartamente cu două camere se găsesc în Sectorul 4, unde chiria medie este de aproximativ 500 de euro.
Cele mai ieftine orașe pentru chiriași
Aradul rămâne una dintre cele mai accesibile piețe rezidențiale analizate. În luna mai 2026, chiria medie a fost de 225 de euro pentru garsoniere, 350 de euro pentru apartamentele cu două camere și 450 de euro pentru cele cu trei camere.

Și Oradea se menține printre orașele cu cele mai mici chirii. Garsonierele au avut un preț mediu de 270 de euro, apartamentele cu două camere de 400 de euro, iar cele cu trei camere de 500 de euro.

[caption id="attachment_4734894" align="alignnone" width="1234"] Chirii / sursa foto: Storia[/caption]

În Sibiu, chiria medie pentru o garsonieră a fost de 300 de euro, iar pentru apartamentele cu două și trei camere de 400, respectiv 500 de euro.

Craiova și Iași completează lista orașelor cu niveluri relativ accesibile ale chiriilor. În Craiova, garsonierele costă în medie 300 de euro pe lună, iar în Iași 340 de euro.
Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață de închiriere
Cluj-Napoca își păstrează poziția de lider în topul celor mai scumpe piețe de închiriere din România.

În luna mai, chiria medie pentru o garsonieră a fost de 400 de euro, pentru un apartament cu două camere de 550 de euro, iar pentru unul cu trei camere de 700 de euro.

[caption id="attachment_4734895" align="alignnone" width="1234"] Chirii / sursa foto: Storia[/caption]

Brașovul și Constanța se mențin, de asemenea, în categoria orașelor cu chirii ridicate. În Brașov, un apartament cu două camere se închiriază în medie cu 500 de euro, iar unul cu trei camere cu 650 de euro. În Constanța, valorile medii sunt similare pentru apartamentele cu două camere, în timp ce locuințele cu trei camere ajung la aproximativ 660 de euro pe lună.

Timișoara continuă să se situeze sub nivelurile din Cluj și București, însă înregistrează creșteri pe anumite...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/04/apartamente-ok.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Bitcoin pierde teren în fața companiilor din AI. Criptomoneda a coborât aproape de minimul ultimelor luni]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/bitcoin-pierde-teren-in-fata-companiilor-din-ai-criptomoneda-a-coborat-aproape-de-minimul-ultimelor-luni.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/bitcoin-pierde-teren-in-fata-companiilor-din-ai-criptomoneda-a-coborat-aproape-de-minimul-ultimelor-luni.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Bitcoin a continuat să se deprecieze joi, 4 iunie, apropiindu-se de cel mai redus nivel înregistrat după octombrie 2024. Scăderea vine în contextul în care investitorii își mută capitalul către companiile din tehnologie și inteligență artificială, considerate în prezent mai atractive decât piața criptomonedelor, informează AFP.

Bitcoin, sub presiunea interesului tot mai mare pentru inteligența artificială
Cea mai cunoscută criptomonedă din lume a înregistrat o nouă scădere joi, pe fondul reorientării investitorilor către sectorul tehnologic, în special către companiile implicate în dezvoltarea inteligenței artificiale și a semiconductorilor.
Bitcoin, cea mai importantă criptomonedă la nivel mondial, „și-a pierdut brusc atractivitatea” în comparație cu „potențialul de creștere” al companiilor tehnologice, cum ar fi producătorii de cipuri de memorie și firmele specializate în inteligență artificială, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote.
Potrivit analiștilor de la ByteTree, fondurile sunt direcționate tot mai mult către companiile producătoare de semiconductori, sector evaluat la aproximativ 17.000 de miliarde de dolari.


„Capitalul este sos din alte sectoare pentru a finanța” aceste investiții, notează analiștii ByteTree. Aceștia consideră că „Bitcoin este în mod clar perceput ca unul dintre perdanții revoluției AI”.

[caption id="attachment_4604342" align="alignnone" width="2218"] Bitcoin / sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Cotația a coborât sub 64.000 de dolari
În jurul orei 14:35 GMT, bitcoin era cotat la 63.864,17 dolari, în scădere cu 1,61% față de sesiunea precedentă.
Nivelul este apropiat de pragul de 60.000 de dolari atins în luna februarie și reprezintă una dintre cele mai reduse valori înregistrate după octombrie 2024. După victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2024, piața criptomonedelor a cunoscut o perioadă de creștere puternică. Susținerea afișată de liderul american pentru activele digitale a alimentat optimismul investitorilor, iar bitcoin a urcat până aproape de 110.000 de dolari.
Ulterior, criptomoneda a fost afectată de întârzierile privind măsurile promise de administrația americană și de incertitudinile generate de politica tarifară a Casei Albe. După un nou avans care a dus cotația la 126.251,31 dolari în octombrie 2025, tendința s-a inversat din nou.

Vânzarea de bitcoin de către Strategy a amplificat scăderea
Presiunea asupra pieței s-a accentuat în această săptămână, după ce compania Strategy, unul dintre cei mai mari deținători corporativi de bitcoin, a anunțat că a vândut 32 de monede pentru aproximativ 2,5 milioane de dolari. Conform documentelor depuse la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC), este prima tranzacție de acest tip realizată de companie după anul 2022.
Presa de specialitate notează că Michael Saylor, președinte și cofondator al Strategy, susținuse în repetate rânduri că nu va vinde bitcoin, înainte de a-și modifica recent poziția.
Această informație „a fost ultimul cui în sicriu” pentru încrederea investitorilor, a declarat Ipek Ozkardeskaya.

Inflația și dobânzile ridicate afectează piața criptomonedelor
Analistul Swissquote a explicat că tensiunile din Orientul Mijlociu și efectele acestora asupra inflației contribuie la consolidarea așteptărilor privind majorarea dobânzilor în Statele Unite.
În aceste condiții, investitorii se orientează către active considerate mai sigure, precum dolarul american și obligațiunile emise de Trezoreria SUA, în detrimentul criptomonedelor.
De la începutul săptămânii, bitcoin a pierdut aproximativ 13% din valoare, evoluție care reflectă atât schimbarea apetitului investitorilor pentru risc, cât și interesul crescut pentru sectorul inteligenței artificiale.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/bitcoin-1-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Bucharest Arbitration Days 2026: două zile de dezbateri dedicate viitorului arbitrajului comercial internațional]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/bucharest-arbitration-days-2026-doua-zile-de-dezbateri-dedicate-viitorului-arbitrajului-comercial-international.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/bucharest-arbitration-days-2026-doua-zile-de-dezbateri-dedicate-viitorului-arbitrajului-comercial-international.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Wolters Kluwer România, a deschis lucrările celei de-a șaptea ediții a Conferinței Bucharest Arbitration Days (BArD), principalul eveniment internațional din România dedicat arbitrajului comercial internațional, desfășurat în perioada 4-5 iunie 2026.
Bucharest Arbitration Days 2026: două zile de dezbateri dedicate viitorului arbitrajului comercial internațional
Ediția din acest an, organizată sub tema „Probele în arbitrajul internațional: principii și practici în evoluție”, reunește, pe parcursul celor două zile de dezbateri, reprezentanți ai unor prestigioase instituții arbitrale internaționale, arbitri, avocați, consilieri juridici și experți din domeniu, care analizează cele mai recente evoluții privind administrarea probelor în arbitrajul internațional și impactul acestora asupra eficienței și credibilității procedurilor arbitrale.

În deschiderea conferinței, președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR, dl Ștefan Deaconu, a subliniat importanța adaptării arbitrajului la transformările tehnologice actuale: „Instrumentele bazate pe inteligență artificială transformă deja modul în care arbitrii și avocații desfășoară activități precum cercetarea juridică, analiza documentelor sau sintetizarea informațiilor. În același timp, acestea ridică provocări importante legate de transparență, confidențialitate și integritatea procesului arbitral.”

Referindu-se la impactul transformărilor tehnologice asupra arbitrajului internațional, președinta Curții Constituționale a României, dna Elena-Simina Tănăsescu, a declarat: „Instrumentele se schimbă, însă principiile care le conferă legitimitate rămân aceleași: integritatea, echitatea și respectarea caracterului contradictoriu al procedurilor.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/unnamed.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția Automecanica Mediaș-Otokar]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/consiliul-concurentei-a-aprobat-tranzactia-automecanica-medias-otokar.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/consiliul-concurentei-a-aprobat-tranzactia-automecanica-medias-otokar.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Otokar Otomotiv ve Savunma Sanayi AŞ, una dintre cele mai importante companii turcești din industria de apărare și vehicule comerciale, preia controlul asupra Automecanica Mediaș, potrivit unei decizii a instituției.

Ce vor face Otokar și Automecanica Mediaș
Otokar este un producător recunoscut de autobuze, camioane ușoare și, mai ales, de vehicule blindate tactice pe roți și șenile, precum și sisteme de turele. Compania face parte din Koc Group, cel mai mare conglomerat industrial din Turcia, și este furnizor strategic pentru NATO și ONU, cu peste 33.000 de vehicule militare în dotarea a aproape 50 de țări.
Automecanica Mediaș deține un parc industrial întins pe aproximativ 140.000 de metri pătrați, complet utilat și autorizat pentru producția de vehicule blindate conforme cu standardele NATO. Unitatea din Mediaș va juca un rol esențial în contractul semnat în noiembrie 2024 de Otokar cu Romtehnica pentru livrarea a 1.059 de vehicule blindate ușoare tactice COBRA II către Ministerul Apărării Naționale. Valoarea totală a contractului se ridică la aproximativ 4,26 miliarde lei (circa 857 milioane euro, fără TVA).

Transfer de tehnologie de la Otokar
O parte semnificativă a vehiculelor va fi produsă local la Mediaș. Reprezentanții Otokar au subliniat importanța transferului de tehnologie și know-how:


„Fiecare etapă a ciclului de fabricație COBRA II va fi realizată pe teritoriul României, de echipe românești instruite la standarde internaționale. Nu este vorba despre un transfer de produse finite, ci de un transfer de know-how, de procese industriale și de competență tehnică. Acest model poziționează România ca națiune producătoare activă în ecosistemul industrial al NATO.”

Consiliul Concurenței a concluzionat că tranzacția „nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața din România” și nu afectează mediul concurențial normal.


[caption id="attachment_4695188" align="alignnone" width="976"] Cobra-II[/caption]
Ce sunt vehiculele COBRA II
România a semnat în noiembrie 2024 unul dintre cele mai importante contracte militare din ultimii ani. Prin intermediul companiei naționale Romtehnica, Ministerul Apărării Naționale a achiziționat de la compania turcă Otokar 1.059 de vehicule blindate ușoare tactice 4x4 COBRA II, valoarea totală a contractului ridicându-se la aproximativ 4,26 miliarde lei (circa 857 milioane euro, fără TVA).
Conform înțelegerii, primele 278 de vehicule vor fi livrate din producția Otokar din Turcia, iar celelalte 781 de vehicule vor fi fabricate local, la fabrica Automecanica Mediaș. Livrările au început în 2025 și vor continua eșalonat până la finalul anului 2030.


[caption id="attachment_4695190" align="alignnone" width="1447"] Cobra-II[/caption]
Un aspect esențial al contractului îl reprezintă transferul de tehnologie. Otokar va transfera know-how-ul, procesele de producție și competențele tehnice necesare către partenerii români, astfel încât o mare parte din vehicule să fie produse efectiv pe teritoriul României. În acest scop, Otokar și Automecanica Mediaș au înființat o societate comună (joint-venture) responsabilă de producție, inginerie și service.
Vehiculele COBRA II sunt considerate moderne, cu protecție balistică ridicată, fiind destinate transportului de trupe, misiunilor de recunoaștere și intervenție rapidă. Contractul poziționează România ca producător activ de echipamente militare în cadrul NATO și reduce dependența de importuri complete.
]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/cobra-ii-1200x705.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Rulouri exterioare aplicate pe tâmplărie existentă: confort fără renovări complicate]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/rulouri-exterioare-aplicate-pe-tamplarie-existenta-confort-fara-renovari-complicate.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/rulouri-exterioare-aplicate-pe-tamplarie-existenta-confort-fara-renovari-complicate.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Când ai ferestrele deja instalate, pentru umbrire și protecție poți instala rulouri exterioare aplicate, o soluție de îmbunătățirea a confortului potrivită pentru apartamente, case finalizate sau clădiri renovate. Caseta se fixează la exterior, pe ramă sau pe zid, iar ghidajele se montează lateral, fără modificări ample ale tâmplăriei.
Pentru locuințele în care ferestrele nu au fost prevăzute din proiect cu sisteme de umbrire, investiția în rulouri exterioare aplicate reprezintă o decizie practică și eficientă. Ele adaugă protecție solară, intimitate, izolare termică și fonică, păstrând în același timp controlul asupra luminii naturale din interior.

Rulouri exterioare aplicate pentru ferestre deja montate
Principalul avantaj al acestor rulouri exterioare aplicate este montajul adaptabil. Caseta cu mecanismul de acționare nu trebuie integrată în zidărie încă din etapa de construcție, așa cum se întâmplă în cazul modelelor tencuibile sau suprapuse. Ele pot fi instalate ulterior, pe clădiri deja locuite, fără să fie nevoie de schimbarea ferestrelor.
Caseta ruloului se poziționează deasupra ferestrei, la exterior. În funcție de configurația fațadei, aceasta poate fi prinsă pe rama tâmplăriei sau direct pe zid. Șinele de ghidare se montează pe laterale, iar lamelele coboară compact în dreptul geamului, acoperind suprafața vitrată atunci când este nevoie de umbră, protecție sau intimitate.
Această variantă este utilă mai ales în apartamente orientate spre sud sau vest, în case cu ferestre mari ori în spații unde soarele încălzește puternic camerele în timpul verii. Ruloul acționează la exteriorul geamului, înainte ca razele solare să ajungă la sticlă. Astfel, interiorul se încălzește mai lent, iar aerul condiționat nu este solicitat la fel de intens.

Confort termic, liniște și protecție pe tot parcursul anului
Un rulou exterior aplicat nu este util doar în lunile de vară. În sezonul rece, lamelele coborâte creează un strat suplimentar în zona ferestrei, reduc contactul direct cu vântul, ploaia sau ninsoarea și contribuie la păstrarea unei temperaturi mai stabile în interior.
În zonele aglomerate, lângă bulevarde, parcări sau curți comune, rulourile pot ajuta și la diminuarea zgomotului exterior. Nu înlocuiesc o tâmplărie performantă, dar completează protecția ferestrei și reduc o parte din sunetele deranjante venite din afară. Pentru dormitoare, camere de copii sau birouri amenajate acasă, acest detaliu poate conta foarte mult.
Cu rulouri exterioare aplicate, se obține și un plus de intimitate. Seara, când lumina este aprinsă în interior, ferestrele devin mai expuse privirilor din exterior. Coborârea ruloului acoperă complet geamul și creează o delimitare clară între spațiul personal și cei din afară.
În funcție de model și material, rulourile pot contribui și la protecția locuinței. Lamelele din aluminiu, caseta și ghidajele formează o barieră suplimentară în dreptul ferestrei, utilă mai ales la parter, la case sau în spații comerciale cu acces direct din exterior.

Acționare manuală sau electrică, în funcție de utilizare
Instalarea de rulourile exterioare aplicate poate fi configurată cu acționare manuală sau electrică. Varianta manuală este practică pentru ferestre de dimensiuni obișnuite și pentru proiecte în care se urmărește o soluție eficientă, cu buget controlat.
Pentru ferestre mari, uși de balcon sau spații în care rulourile sunt folosite zilnic, acționarea electrică aduce mai mult confort. Ruloul poate fi ridicat sau coborât printr-un buton, telecomandă ori sistem smart-home. În locuințele moderne, automatizarea permite programarea rulourilor în funcție de oră, lumină sau rutină zilnică.
La alegerea sistemului, contează câteva detalii tehnice:


 	
dimensiunea ferestrei și spațiul disponibil pentru casetă;

 	
tipul de tâmplărie existentă;

 	
culoarea fațadei și a ramelor;

 	
nivelul de umbrire dorit;

 	
modul de acționare preferat;

 	
expunerea la soare, vânt sau zgomot.


Rulourile exterioare aplicate sunt potrivite pentru cei care vor mai mult confort fără să refacă fațada sau să schimbe tâmplăria. Cu o configurare corectă, ele protejează ferestrele, reduc disconfortul termic, cresc intimitatea și fac locuința mai ușor de folosit în fiecare sezon.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Rulouri-exterioare-b.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Secțiunea Tigveni - Curtea de Argeș din Autostrada Sibiu-Pitești, aproape de deschidere. Video cu stadiul lucrărilor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/sectiunea-tigveni-curtea-de-arges-din-autostrada-sibiu-pitesti-aproape-de-deschidere-video-cu-stadiul-lucrarilor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/sectiunea-tigveni-curtea-de-arges-din-autostrada-sibiu-pitesti-aproape-de-deschidere-video-cu-stadiul-lucrarilor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Autostrada Sibiu-Pitești, secțiunea Tigveni - Curtea de Argeș, este tot mai aproape de deschidere, a anunțat pe Facebook Cristian Pistol, Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Secțiunea Tigveni - Curtea de Argeș din A1, aproape de deschidere
Potrivit oficialului, lucrările sunt foarte aproape de stadiul în care circulația poate fi permisă pe această porțiune din cea mai importantă cale rutieră a României, care traversează Munții Carpați și leagă Muntenia și Capitala de Transilvania.

„Pe cei 9,86 km ai acestui șantier, antreprenorul austriac (PORR) este mobilizat cu 435 de muncitori și 150 de utilaje.

În prezent, se execută următoarele lucrări:

 	așternere pământ vegetal pe taluz,
 	așternere fundații de balast și mixturi asfaltice pe terasamente,
 	la cele 12 poduri și pasaje de pe traseu se montează parapet metalic, rosturi de dilatație și se așterne mixtură asfaltică,
 	se montează elementele iluminatului rutier și ITS, a scris Cristian Pistol.

Lucrări avansate pe tronsonul Tigveni - Curtea de Argeș
El a anunțat și starea celorlalte lucrări la tronsonul Tigveni - Curtea de Argeș din A1, porțiunea Pitești-Sibiu:

 	La tunelul Momaia (1.350 m) se montează instalații mecanice și electrice.
 	La sensul giratoriu Tigveni s-a finalizat așternerea mixturii asfaltice.

[caption id="attachment_4688756" align="alignnone" width="2048"] Lucrări autostrada A1. Sursă foto: Facebook[/caption]

„În scurt timp, antreprenorul va începe programul de pregătire a personalului CNAIR SA pentru monitorizarea, întreținerea și intervenția la tunelul Momaia, care va beneficia de cele mai moderne sisteme pentru siguranța traficului (sisteme de detectare și de evacuare a fumului și a noxelor, sisteme de evacuare a persoanelor în caz de dezastre, camere de monitorizare a traficului rutier)”, a mai anunțat șeful CNAIR.
Deschidere cu 6 luni mai devreme
„Dacă se va menține ritmul de lucru, anul acesta se va putea deschide circulația pe această secțiune, cu aproximativ 6 luni mai devreme față de termenul contractual (februarie 2027).

Practic, vom putea circula pe aproximativ 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu-Pitești (A1). Valoarea contractului este de 1,678 miliarde de lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027”, a încheiat Cristian Pistol.

]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Autostrada-A1-1200x670.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[CCIR deschide primul birou de reprezentare externă, în China, la Guangzhou]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ccir-deschide-primul-birou-de-reprezentare-externa-in-china-la-guangzhou.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ccir-deschide-primul-birou-de-reprezentare-externa-in-china-la-guangzhou.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Preşedintele Camerei de Comerț şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avut, pe 3 iunie, o întâlnire oficială cu o delegație cu reprezentare la nivel de guvern provincial, mediu de afaceri, comerț internațional și diplomație economică din provincia Guangdong, condusă de dna Zhang Guozhi, viceguvernator. 

Misiune economică a CCIR în China
Întâlnirea s-a desfăşurat în cadrul misiunii economice organizate de CCIR în Republica Populară Chineză şi a prilejuit discuții privind consolidarea relațiilor economice, comerciale şi culturale dintre România şi una dintre cele mai dinamice provincii ale Chinei.
„Am decis să deschidem la Guangzhou primul birou de reprezentare externă din istoria instituției noastre, un semnal clar al importanței pe care o acordăm acestui parteneriat. Biroul va funcționa ca un punct de contact permanent, facilitând schimburile în ambele sensuri: în domeniul afacerilor, dar şi în cel educațional, pentru companiile româneşti şi chineşti deopotrivă. 
Suntem încrezători că această prezență instituțională la Guangzhou va contribui la aprofundarea cooperării bilaterale şi va deschide noi oportunități pentru antreprenorii din ambele țări. România şi China construiesc împreună o relație economică solidă, iar CCIR îşi asumă un rol activ în această direcție. Suntem convinşi că apropierea dintre mediile de afaceri ale celor două țări reprezintă fundația pe care se pot construi parteneriate durabile şi reciproc avantajoase”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban.

Viceguvernatorul Guangdong: CCIR, rol foarte important în cooperarea dintre cele două țări
„CCIR joacă un rol foarte important în cooperarea dintre cele două țări, iar provincia Guangdong acordă o importanță deosebită României. Volumele în creştere ale schimburilor noastre comerciale confirmă că există un moment favorabil pe care trebuie să îl valorificăm. Ne dorim să îmbunătățim relațiile bilaterale încurajând companiile româneşti să investească în provincia Guangdong şi, în egală măsură, pe cele chinezeşti în România, dar şi să dezvoltăm schimburile în domeniul turismului, educației, culturii şi sănătății. 
Relațiile dintre popoarele noastre au o istorie îndelungată în ceea ce priveşte colaborarea pe plan economic, iar aceasta reprezintă cea mai bună bază pe care putem construi viitorul. Suntem convinşi că potențialul acestui parteneriat este departe de a fi atins şi că paşii pe care îi facem astăzi vor aduce beneficii concrete pentru ambele părți”, a declarat dna Zhang Guozhi, viceguvernator al provinciei Guangdong.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/CP_China-02.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Apple face angajări în Europa. Un nou centru pentru dezvoltatori, în Germania]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/apple-face-angajari-in-europa-un-nou-centru-pentru-dezvoltatori-in-germania.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/apple-face-angajari-in-europa-un-nou-centru-pentru-dezvoltatori-in-germania.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Gigantul tehnologic Apple a anunțat că va deschide în cursul acestui an primul său centru dedicat dezvoltatorilor de aplicații din Europa, alegând Berlinul drept locație pentru noua facilitate.

Centrul va fi amplasat în districtul Mitte, una dintre cele mai importante zone pentru companiile de tehnologie și startup-uri din capitala Germaniei.

Decizia marchează o extindere a investițiilor companiei americane în comunitatea europeană de dezvoltatori și oferă acces direct la expertiza tehnică a Apple.

Noul Apple Developer Center va servi drept punct de întâlnire pentru dezvoltatori din întreaga Europă, care vor putea participa la sesiuni de instruire, workshop-uri și întâlniri individuale cu specialiști ai companiei.

Centrul este important pentru că oferă acces direct la cele mai noi instrumente software și tehnologii Apple, într-un moment în care ecosistemul de aplicații continuă să crească la nivel european.
Berlin, ales pentru poziția sa în ecosistemul tehnologic european
Apple a precizat că noua facilitate va fi situată în districtul Mitte, aflat în centrul ecosistemului de afaceri și startup-uri din Berlin.

Compania consideră că amplasarea oferă acces la una dintre cele mai dinamice comunități de tehnologie din Europa. Centrul din Germania se va alătura rețelei globale de Apple Developer Centers deja existente în Cupertino, Shanghai, Bengaluru și Singapore.

Potrivit companiei, centrul va fi destinat echipelor de toate dimensiunile, de la dezvoltatori independenți până la companii cu proiecte complexe.

Evenimentele organizate aici vor acoperi principalele platforme software ale Apple, inclusiv iOS, iPadOS, macOS, tvOS, visionOS și watchOS.
Acces direct la experții Apple și suport în mai multe limbi
Dezvoltatorii care vor participa la activitățile organizate la Berlin vor avea acces la sesiuni practice, laboratoare dedicate și consultanță oferită direct de experții Apple.

Compania a anunțat că suportul va fi disponibil în mai multe limbi europene, pentru a facilita accesul comunității internaționale de dezvoltatori.

[caption id="attachment_4632657" align="alignnone" width="1920"] Apple. Sursă foto: unsplash.com[/caption]

În plus, Apple intenționează să organizeze periodic evenimente menite să îmbunătățească designul, calitatea și performanța aplicațiilor dezvoltate pentru dispozitivele sale.

Aceste activități vor completa resursele online pe care compania le pune deja la dispoziția dezvoltatorilor.
Apple mizează pe comunitatea europeană de dezvoltatori
Susan Prescott, vicepreședinte al gigantului tehnologic pentru relația cu dezvoltatorii la nivel global, a subliniat importanța comunității europene pentru companie.
„Europa găzduiește o comunitate extraordinară de dezvoltatori care creează aplicații ce facilitează conexiunile, încurajează creativitatea și stimulează inovația. Am crezut întotdeauna că atunci când dezvoltatorii au acces la instrumentele și resursele potrivite pentru a-și desfășura activitatea, rezultatele pot fi remarcabile”, a declarat oficialul Apple.
Datele prezentate de companie arată că, în 2025, magazinele App Store din Europa au înregistrat peste 150 de milioane de utilizatori săptămânali în medie.

Compania susține că acest lucru oferă dezvoltatorilor oportunități importante pentru extinderea afacerilor și accesul la noi piețe.
Investiții mai ample în educația și formarea dezvoltatorilor
Deschiderea centrului de la Berlin face parte dintr-o strategie mai amplă prin care Apple încearcă să sprijine formarea noii generații de dezvoltatori.

Compania derulează deja programul Swift Student Challenge, coordonează o rețea globală de 19 Apple Developer Academies și susține programe educaționale dedicate în Franța și Italia.

Apple afirmă că dezvoltatorii au acces în prezent la peste 250.000 de API-uri și instrumente software prin platforme precum HealthKit, Core ML, Metal, MapKit și SwiftUI, resurse care permit dezvoltarea unor aplicații complexe pentru întregul ecosistem al companiei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/07/apple-1200x811.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Criza din Germania lovește România: 124.000 de locuri de muncă pierdute. Ce riscă fabricile auto românești]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/criza-din-germania-loveste-romania-124-000-de-locuri-de-munca-pierdute-ce-risca-fabricile-auto-romanesti.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/criza-din-germania-loveste-romania-124-000-de-locuri-de-munca-pierdute-ce-risca-fabricile-auto-romanesti.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Criza industriei din Germania se adâncește, 124.000 de locuri de muncă fiind pierdute doar în anul 2025, potrivit unui raport al firmei de consultanță financiară EY. România este puternic expusă efectelor acestei crize, prin legăturile firmelor din Germania cu furnizori din țara noastră.

Industria din Germania, în criză pentru al doilea an consecutiv
Industria din Germania traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. În 2025, companiile industriale din Germania au redus cu 124.100 de locuri de muncă, echivalentul unui declin de 2,3%.
Este al doilea an consecutiv de scădere semnificativă, după pierderea a 56.000 de joburi în 2024. Din 2019 până la sfârșitul anului 2025, sectorul industrial german a eliminat în total 266.200 de posturi, adică aproape 5% din forța de muncă industrială.

Industria auto, cea mai lovită de criză
Cel mai grav afectată rămâne industria auto – motorul tradițional al economiei germane. Doar în 2025 au dispărut aproape 50.000 de locuri de muncă în acest sector, iar din 2019 până acum pierderile au ajuns la 111.000 (un declin de 13%).
Reduceri importante s-au înregistrat și în industria textilă (-16%) și metalurgică (-13%). Singurele ramuri care au înregistrat creșteri modeste au fost chimia-farmacia și industria electro-tehnică.
Potrivit studiului EY-Industriebarometer, principala cauză este scăderea continuă a vânzărilor (-1,1% în 2025), combinată cu cererea internă slabă, costurile ridicate de producție și concurența agresivă din China, mai ales pe segmentul vehiculelor electrice.


[caption id="attachment_4642201" align="alignnone" width="1500"] Fabrică auto. Sursă foto: Freepik[/caption]
Consecințe asupra României ale crizei din Germania
România, care are legături economice foarte strânse cu Germania, resimte din plin efectele acestei crize. Germania este principalul partener comercial al României și principala sursă de investiții străine directe în sectorul industrial, în special auto.
Mii de angajați din fabricile de componente auto din România (Arad, Timișoara, Sibiu, Brașov, Craiova, Pitești etc.) lucrează indirect pentru producătorii germani (Volkswagen, BMW, Mercedes, Continental, Bosch, Schaeffler etc.). O eventuală reducere suplimentară a producției în Germania riscă să ducă la:


 	scăderea comenzilor pentru furnizorii români;
 	posibile concedieri sau reduceri de program de lucru în fabricile din România;
 	scăderea exporturilor românești către Germania (care reprezintă circa 20% din totalul exporturilor României);
 	încetinirea creșterii economice și presiuni asupra deficitului comercial.

Analiștii avertizează că o criză prelungită în industria germană ar putea afecta semnificativ economia românească în 2026–2027, mai ales în regiunile puternic industrializate din vestul și centrul țării.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/03/Fabrica-auto.v1-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Pot fi despăgubite daunele provocate de drone? ASF a clarificat situația]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/pot-fi-despagubite-daunele-provocate-de-drone-asf-a-clarificat-situatia.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/pot-fi-despagubite-daunele-provocate-de-drone-asf-a-clarificat-situatia.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis că legislația din România nu prevede în mod expres excluderea de la despăgubire a daunelor provocate de drone provenite dintr-un conflict armat desfășurat în afara teritoriului național.

Precizarea vine în contextul incidentelor recente în care fragmente de drone au ajuns pe teritoriul României, inclusiv în apropierea zonelor locuite.

Potrivit instituției, fiecare dosar de daună va fi analizat individual de către companiile de asigurări, în funcție de clauzele contractuale și de circumstanțele concrete ale producerii evenimentului. ASF subliniază că nu există o regulă generală care să permită respingerea automată a despăgubirilor pe motiv că paguba a fost provocată de o dronă provenită dintr-o zonă de conflict.
ASF: Legislația nu stabilește automat excluderea despăgubirilor
Într-un punct de vedere transmis presei, ASF arată că reglementările europene și naționale privind activitatea de asigurare „nu prevăd în mod expres regimul de acoperire sau excludere pentru daunele cauzate de drone provenite dintr-un conflict armat desfășurat în afara teritoriului României”.

Instituția amintește că Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, precum și Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări reglementează aspecte precum autorizarea asigurătorilor, cerințele de solvabilitate, distribuția produselor și guvernanța acestora, însă „nu stabilesc condițiile contractuale generale și specifice”.

ASF explică faptul că normele în vigoare reglementează funcționarea pieței de asigurări, dar nu impun conținutul concret al contractelor facultative încheiate între clienți și companiile de asigurări.
Directivele europene limitează intervenția statului
Autoritatea atrage atenția și asupra prevederilor europene în domeniu. Potrivit ASF, „art. 21 și 181 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) interzic statelor membre să intervină și să impună aprobarea prealabilă sau notificări sistematice cu privire la condițiile de asigurare generale și speciale ale contractelor de asigurare”.

Cu alte cuvinte, autoritățile naționale nu pot obliga societățile de asigurări să includă sau să excludă anumite riscuri în polițele facultative și nici să aprobe în prealabil condițiile contractuale stabilite de acestea.
ASF: Nu putem interveni asupra primelor și condițiilor contractuale
Instituția precizează că tipul de polițe la care se face referire este reprezentat de asigurările facultative, iar condițiile acestora sunt stabilite de asigurători pe baza propriilor evaluări de risc.
„ASF nu poate interveni asupra condițiilor de asigurare generale și speciale, asupra nivelului primelor și asupra bazelor tehnice folosite de societățile de asigurare, ci doar asupra respectării legislației specifice asigurărilor”, transmite autoritatea.
[caption id="attachment_4731436" align="alignnone" width="1200"] Explozie bloc Galați. Sursă foto: captură video[/caption]

Mai mult, ASF arată că „asigurătorii au libertatea de a stabili propriile condiții sau termene de încheiere a asigurărilor facultative, pot înainta oferte și pot acorda facilități speciale la încheierea acestor contracte, dar pot și impune condiții cu privire la acceptarea sau respingerea preluării riscurilor pentru un anumit bun sau asigurat”.
Fiecare dosar va fi analizat individual
Una dintre cele mai importante precizări făcute de ASF vizează modul în care vor fi tratate eventualele cereri de despăgubire.
„În absența unor prevederi legale speciale aplicabile unei astfel de situații, stabilirea existenței sau inexistenței obligației de despăgubire se realizează prin raportare la dispozițiile contractului de asigurare încheiat între părți”, arată instituția.
Autoritatea subliniază că analiza se va face în funcție de „condițiile de asigurare, clauzele de acoperire a riscurilor și excluderile prevăzute în respectivul contract”.

Astfel, în cazul unor pagube provocate de fragmente de drone sau de alte incidente similare, companiile de asigurări vor examina fiecare situație separat, în funcție de prevederile poliței și de circumstanțele producerii daunelor.
ASF: Nu orice daună provocată de o dronă este automat daună de război
Autoritatea respinge ideea potrivit căreia orice incident provocat de o dronă provenită dintr-o zonă de conflict ar trebui încadrat automat la categoria daunelor de război.
„Nu poate fi reținut principiul potrivit căruia orice daună produsă de o dronă provenită dintr-o zonă de conflict armat este calificată în mod automat drept daună de război și, ca atare, exclusă de la despăgubire”, precizează ASF.
Instituția adaugă că „o asemenea calificare poate fi realizată numai în măsura în care rezultă din condițiile contractuale aplicabile produsului de asigurare și din analiza circumstanțelor concrete ale produ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/apartament-Galati-1-1200x772.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[România, campioană negativă în UE. Problemele economice nu au dispărut]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/romania-campioana-negativa-in-ue-problemele-economice-nu-au-disparut.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/romania-campioana-negativa-in-ue-problemele-economice-nu-au-disparut.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[România a făcut progrese în reducerea deficitului bugetar și și-a respectat angajamentele asumate, a transmis Comisia Europeană, în pachetul de primăvară al Semestrului European 2026. Cu toate acestea, instituția avertizează că economia continuă să fie afectată de dezechilibre macroeconomice excesive, iar actuala criză politică poate complica eforturile de consolidare fiscală necesare în anii următori.

România, campioană negativă în UE. Problemele economice nu au dispărut
Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 și a analizat evoluția economiilor statelor membre aflate în procedura de deficit excesiv.
În cazul României, Executivul european arată că autoritățile au adoptat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului, motiv pentru care nu sunt necesare măsuri suplimentare în această etapă a procedurii. Astfel, procedura de deficit excesiv rămâne suspendată.

Comisia Europeană: România se confruntă în continuare cu dezechilibre excesive
Deși au existat progrese în ultimul an, raportul Comisiei Europene arată că problemele structurale ale economiei românești continuă să fie semnificative.
Potrivit documentului, România rămâne în categoria statelor care se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive, alături de alte economii europene aflate sub monitorizare.


„Vulnerabilităţile sale rămân grave”, se arată în evaluarea Comisiei Europene.

Instituția apreciază că deficitele fiscal și de cont curent s-au redus într-o anumită măsură, însă continuă să se situeze la niveluri ridicate. În același timp, competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, chiar dacă ritmul este mai redus decât în anii anteriori.


[caption id="attachment_4616252" align="alignnone" width="2121"] Comisia Europeană. Sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Deficitul bugetar a scăzut, însă rămâne ridicat
Datele analizate de Comisia Europeană arată că deficitul public general al României a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025.
Reducerea a fost susținută de măsurile fiscale adoptate în perioada decembrie 2024 – octombrie 2025, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea unor taxe și impozite. Bruxelles-ul estimează că deficitul va continua să scadă și în 2026 și 2027, însă va rămâne la un nivel ridicat.
În același timp, Comisia avertizează că actualul context politic poate afecta continuarea reformelor fiscale necesare.
Potrivit evaluării, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală, dublate de reforme structurale și politici prudente privind veniturile, România poate deveni vulnerabilă la creșterea costurilor de finanțare și la modificarea percepției investitorilor.

Inflația și colectarea TVA, printre cele mai mari probleme
Raportul evidențiază și alte vulnerabilități economice. Comisia arată că inflația de bază a fost cea mai ridicată din Uniunea Europeană în ultimii ani și estimează că aceasta va rămâne la un nivel ridicat. De asemenea, România continuă să înregistreze cele mai mari deficiențe din Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea taxelor.
Potrivit documentului, deficitul de conformare la TVA este de aproximativ 30%, iar cel privind impozitul pe profit ajunge la 44%, cele mai ridicate valori din UE.
Comisia consideră că sunt necesare măsuri suplimentare în administrarea fiscală pentru reducerea acestor decalaje și pentru creșterea veniturilor bugetare.

Mediul de afaceri și digitalizarea rămân în urmă
Evaluarea Bruxelles-ului arată că administrația publică și eficiența instituțiilor continuă să afecteze activitatea economică. România se află printre statele cu cele mai slabe rezultate în privința poverii administrative, iar 66% dintre companii consideră reglementările un obstacol pentru investițiile pe termen lung.
Totodată, serviciile publice digitale sunt sub media europeană atât pentru companii, cât și pentru cetățeni.
Comisia menționează că reformele privind salarizarea în sectorul public, administrarea fiscală, impozitarea proprietăților și monitorizarea cheltuielilor publice sunt în desfășurare, iar implementarea obiectivelor asumate pare să avanseze conform calendarului stabilit.

România rămâne printre statele cu cele mai mari probleme sociale
Raportul semnalează și dificultăți persistente pe piața muncii. Participarea femeilor la forța de muncă este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, iar șomajul în rândul tinerilor se situează printre cele mai ridicate niveluri din blocul comunitar.
De asemenea, rata tinerilor care nu lucrează și nu urmează niciun program educațional sau de formare depășește semnificativ media europeană.
Comisia constată că indicatorii sociali au înregistrat îmbunătățiri, însă România continuă să se afle printre statele cu cel mai mare risc de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, inclusiv în rândul copiilor.

Recomandările Comisiei Europene pentru statele membre
În pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/2148950372.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Economia României ar putea intra în contracție în 2026. BERD a redus semnificativ estimările privind PIB-ul]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-ar-putea-intra-in-contractie-in-2026-berd-a-redus-semnificativ-estimarile-privind-pib-ul.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/economia-romaniei-ar-putea-intra-in-contractie-in-2026-berd-a-redus-semnificativ-estimarile-privind-pib-ul.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Economia României ar urma să se contracte cu 0,2% în 2026, potrivit noilor estimări publicate miercuri de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Instituția și-a revizuit semnificativ prognoza anterioară, publicată în februarie, când estima o creștere economică de 1,2%.

Noua evaluare apare în raportul BERD privind Perspectivele Economice Regionale din iunie 2026 și reflectă deteriorarea indicatorilor economici în primele luni ale anului.

Revizuirea este importantă deoarece semnalează dificultățile cu care se confruntă economia românească într-un context marcat de consum redus, producție industrială în scădere și presiuni fiscale persistente.
Primul trimestru a adus o scădere semnificativă a activității economice
Potrivit BERD, principalul motiv al revizuirii îl reprezintă evoluția economiei în primul trimestru din 2026. Datele preliminare publicate de Institutul Național de Statistică (INS) au indicat o scădere a PIB de 1,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Estimările BERD sunt chiar mai pesimiste, instituția apreciind că economia s-a contractat cu aproximativ 2,1% în primele trei luni ale anului.

Raportul subliniază că reducerea consumului gospodăriilor și declinul producției industriale au contribuit semnificativ la această evoluție. În același timp, efectele măsurilor de consolidare fiscală și nivelul ridicat al inflației continuă să afecteze cererea internă.
Revenire modestă estimată pentru 2027
În ciuda perspectivei negative pentru 2026, BERD estimează că economia României va reveni pe creștere în anul următor. Pentru 2027 este anticipată o expansiune de 1,8%, însă și această prognoză a fost redusă cu 0,4 puncte procentuale față de estimările publicate în februarie.

[caption id="attachment_4631785" align="alignnone" width="2560"] buget / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

Instituția consideră că investițiile ar putea deveni principalul motor de creștere, în condițiile în care consumul privat va continua să fie limitat de ajustările fiscale și de presiunile inflaționiste.

Potrivit raportului, evoluția pozitivă depinde în mare măsură de capacitatea României de a atrage fonduri prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene și de îmbunătățirea încrederii mediului de afaceri.
BERD avertizează asupra mai multor riscuri
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare atrage atenția că există factori care ar putea afecta suplimentar perspectivele economice.

Printre principalele riscuri identificate se numără eventualele abateri de la programul de consolidare fiscală, volatilitatea comerțului internațional și incertitudinile politice prelungite.

Aceste elemente ar putea întârzia revenirea economiei și ar putea influența negativ investițiile și consumul în perioada următoare.
Cum a evoluat economia în 2025
BERD arată că economia României a înregistrat o creștere de aproximativ 0,7% în 2025, un nivel apropiat de cel consemnat în 2024. Totuși, structura creșterii economice s-a modificat semnificativ.

Consumul privat aproape că a stagnat, după ce ritmul de creștere al salariilor reale s-a deteriorat puternic. Dacă în 2024 salariile reale avansau cu aproximativ 8%, la mijlocul anului 2025 acestea au intrat pe un trend negativ, cu o contracție estimată la 5%.

[caption id="attachment_4680996" align="alignnone" width="1280"] Deficit bugetar. Sursa foto: Pixaby[/caption]

În același timp, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 11% în ultimul trimestru din 2025 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Pe de altă parte, investițiile publice au reprezentat aproximativ 7% din PIB, iar exporturile nete au avut o contribuție pozitivă, susținute de creșterea exporturilor de bunuri de capital și produse intermediare.
Deficitul bugetar și politica monetară rămân sub presiune
Raportul BERD evidențiază și o reducere graduală a deficitului fiscal. Acesta a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar pentru 2026 este estimată o nouă reducere, până la 6,2% din PIB.

În paralel, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% până la începutul anului 2026, după o perioadă marcată de presiuni inflaționiste care au început în a doua jumătate a anului 2025.
Perspective pentru regiune
BERD estimează că întreaga regiune a Europei de Sud-Est din Uniunea Europeană, care include România și Bulgaria, va înregistra o încetinire economică în 2026.

Creșterea PIB este prognozată la doar 0,5% în acest an, pe fondul temperării creșterilor salariale reale și al reducerii spațiului fiscal disponibil pentru guverne. Pentru 2027, instituția estimează o accelerare a ritmului de creștere până la 2%.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Guvernul-Romaniei-1-1200x800.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Europa plătește chiar și de șase ori mai mult pentru energie decât SUA, avertizează BERD]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/europa-plateste-chiar-si-de-sase-ori-mai-mult-pentru-energie-decat-sua-avertizeaza-berd.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/europa-plateste-chiar-si-de-sase-ori-mai-mult-pentru-energie-decat-sua-avertizeaza-berd.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Europa plătește de până la șase ori mai mult pentru energia sa decât Statele Unite, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în contextul războiului din Iran.
BERD: Prețurile la energie, mult mai mari în Europa decât în SUA
BERD și-a redus miercuri previziunile economice, menționând că șocul prețurilor la energie declanșat de războiul din Orientul Mijlociu a penalizat Europa mai mult decât SUA.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, fondată pentru a ajuta națiunile fostului bloc sovietic să adopte economii de piață liberă, a declarat că prețurile europene la gaze le-au depășit pe cele din SUA cu un factor de cinci, pe fondul unui decalaj tot mai mare.

„Prețurile la electricitate din Europa sunt, de asemenea, mult mai mari decât în ​​Statele Unite”, a anunțat BERD, cu sediul la Londra, în cel mai recent raport de perspective, care s-a concentrat și pe țările din Orientul Mijlociu și Africa în care investește.
Previziunea BERD despre PIB, în scădere
Banca a prezis că produsul intern brut (PIB) va încetini la 3,1% în regiunile sale de operare în acest an, față de 3,4% în 2025, Europa fiind mai dependentă de importurile de hidrocarburi decât SUA.

Aceasta este o scădere de 0,5 puncte procentuale față de o prognoză BERD din februarie, înainte de începerea conflictului SUA-Iran la sfârșitul aceleiași luni.

[caption id="attachment_4536314" align="alignnone" width="1500"] Recesiune. Sursă foto: Freepik[/caption]

„Conflictul din Orientul Mijlociu a produs un nou șoc regiunilor care deja se confruntau cu slăbiciuni în industriile manufacturiere și poziții fiscale fragile”, a declarat economistul-șef al băncii, Beata Javorcik, într-un comunicat.

„Costurile mai mari ale energiei reduc competitivitatea, reaprind inflația și îngustează spațiul fiscal într-un moment în care multe economii și-l pot permite cel mai puțin”, a adăugat ea.
Cele mai mari scăderi ale PIB, în Mediterana de Sud și Est și Orientul Mijlociu
Cele mai mari reduceri de creștere ale BERD au fost în zona sa de sud și est a Mediteranei, care include Egiptul, Irakul, Iordania și Libanul.

Aceasta urmează după ce trupele israeliene au făcut cea mai profundă incursiune în Liban din ultimele două decenii, ca parte a războiului din Orientul Mijlociu.

Economia Libanului este așteptată să se contracte cu 2% în acest an, potrivit BERD, după ce în februarie previzionase o creștere de 4%.

Instituția anticipează o revenire a creșterii economice libaneze anul viitor, „cu condiția realizării păcii”.

BERD a anunțat în aprilie că va debloca 5 miliarde de euro (5,8 miliarde de dolari americani) pentru a sprijini economiile afectate de războiul din Orientul Mijlociu.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/Energie-1200x679.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cum au salvat bulgarii fabrica de ulei Argus din Constanța. Strategia care a relansat producția]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/salvat-bulgarii-fabrica-ulei-argus-din-constanta-strategia.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/salvat-bulgarii-fabrica-ulei-argus-din-constanta-strategia.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Managementul privat transfrontalier oferă o lecție dură de economie pe piața din România. Argus SA Constanța, o fabrică autohtonă cu o tradiție de peste 80 de ani în producția de ulei vegetal, a fost scoasă din zodia colapsului financiar la doar câteva luni după ce a fost preluată de investitori bulgari.

Primele date financiare din 2026 arată o redresare spectaculoasă sub noul acționariat, pierderile fiind reduse considerabil, în timp ce datoriile curente au fost tăiate la jumătate, scrie Replica Online din Constanța.
Rezultatele financiare Argus Constanța
Potrivit Raportului financiar oficial aferent primului trimestru din 2026, noul model de business implementat de acționariatul bulgar a transformat radical structura de costuri a societății. Deși cifrele reflectă o scădere nominală a cifrei de afaceri, eficiența operațională a crescut exponențial.

Firma din Constanța a înregistrat în primele trei luni ale anului o cifra de afaceri de doar 16.480.000 lei, față de 50.762.000 lei în aceeași perioadă a anului trecut, însă pierderile nete s-au prăbușit de la 6.543.000 lei la numai 731.000 lei, ceea ce reprezintă o scădere de 9 ori a deficitului.

Această optimizare severă a fost posibilă datorită unei reduceri masive a cheltuielilor totale, care au coborât de la 54.104.000 lei în primul trimestru din 2025 la numai 16.803.000 lei în acest an. Cea mai drastică tăiere a fost vizibilă la capitolul materiilor prime și materialelor consumabile, unde costurile au scăzut de la peste 42 de milioane de lei la doar 721.000 lei.

În paralel, managementul a reușit o curățare rapidă a bilanțului contabil, reducând datoriile curente de la opt milioane de lei la doar 3,5 milioane de lei, în timp ce datoriile comerciale către furnizori s-au diminuat și ele la 2,56 milioane de lei.
Strategia care a relansat producția de ulei
Secretul acestei revigorări economice nu a constat în miracole administrative, ci în schimbarea radicală a strategiei comerciale prin introducerea sistemului de tolling, cunoscut în industrie ca regim de subcontractare sau lohn. Prin acest mecanism, fabrica din Constanța își închiriază capacitățile industriale.

Compania-mamă din Bulgaria furnizează semințele de floarea-soarelui și rămâne proprietara uleiului rezultat, în timp ce Argus încasează o taxă de procesare pentru manoperă, eliminând complet riscurile legate de achiziția de inputuri scumpe sau blocajele de stocuri.

Deși acest sistem reduce artificial cifra de afaceri raportată în bilanț, deoarece valoarea semințelor nu mai trece prin contabilitatea fabricii românești, el s-a dovedit extrem de eficient pentru activitatea de producție.

În primul trimestru din 2026, volumul total de semințe procesate la Constanța a crescut cu 59% față de perioada similară a anului trecut. Acest indicator demonstrează un grad mult mai ridicat de utilizare a utilajelor existente, o reducere considerabilă a pierderii operaționale și readucerea indicelui EBITDA în teritoriu pozitiv.
De la pragul falimentului la tranzacția cu Buildcom Eood
Tranziția către managementul bulgar a survenit într-un moment critic pentru Argus SA, după ce vechiul acționar majoritar, Infinity Capital Investments SA, dusese combinatul în pragul colapsului, scrie replicaonline.

Cifra de afaceri a companiei se prăbușise în anul 2025 la doar 72,8 milioane de lei, în timp ce pierderile anuale depășiseră 25 de milioane de lei, pe fondul blocării temporare a producției timp de șapte luni.

Fostul management punea rezultatele dezastruoase pe seama măsurilor guvernamentale de plafonare a adaosului comercial și pe schimbarea comportamentului de consum al românilor, care au preferat uleiurile mai ieftine importate din Bulgaria, Republica Moldova sau Ucraina.

Deznodământul a fost dictat în cele din urmă de pragmatismul pieței libere. La data de 5 noiembrie 2025, holdingul bulgar Buildcom Eood, cel mai mare jucător din sectorul uleiurilor vegetale la sud de Dunăre, a preluat pachetul majoritar de 91,41% din acțiunile Argus SA în urma unei tranzacții de 59,5 milioane de lei.

Imediat după achiziție, investitorul a injectat un credit de refinanțare de 100 de milioane de lei pentru susținerea capitalului de lucru și a stins toate datoriile scadente. Datele din 2026 confirmă că această infuzie de capital, corelată cu integrarea în lanțul logistic bulgăresc, a salvat un brand industrial istoric al României.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/02/ulei-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Justiția îl confirmă pe Bolojan. Fosta șefă de la Resurse Minere, Marinela Tripa pierde procesul împotriva deciziei de demitere]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/justitia-bolojan-fosta-sefa-resurse-minere-marinela-tripa-pierde-procesul.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/justitia-bolojan-fosta-sefa-resurse-minere-marinela-tripa-pierde-procesul.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Justiția din România a pus punct definitiv disputei juridice dintre fosta conducere a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) și Guvern.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins solicitarea Marinelei-Sofia Tripa de suspendare a deciziei de demitere semnate de premierul Ilie Bolojan, după ce aceasta a fost declarată irevocabil în stare de incompatibilitate.
Decizie definitivă în justiția: Recul pentru fosta șefă ANRM
La mijlocul lunii trecute, mai exact pe 15 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul declarat de Marinela-Sofia Tripa. Aceasta încercase să obțină în instanță suspendarea Deciziei nr. 486/2025, prin care primul-ministru Ilie Bolojan o demisese din funcția de vicepreședinte al ANRMPSG.

Minuta instanței supreme (Dosar recurs): „Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă Tripa Marinela Sofia împotriva Sentinţei civile nr. 1703 din 10 decembrie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti (…) ca nefondat. Definitivă.”

Prin această hotărâre, magistrații mențin soluția dată inițial de Curtea de Apel București la sfârșitul anului trecut și validează legalitatea măsurilor administrative luate de Executiv.

[caption id="attachment_4733818" align="alignnone" width="1200"] Marinela-Sofia Tripa, fosta șefă de agenție, rămâne incompatibilă. sursa: Facebook[/caption]
Traseul spre demitere
Pentru a înțelege contextul, cazul Marinelei Tripa se întinde pe o perioadă de câțiva ani și implică reorganizări de instituții cheie în domeniul resurselor minerale.

În martie 2020, Agenția Națională de Integritate (ANI) emite un raport de evaluare prin care constată starea de incompatibilitate a Marinelei-Sofia Tripa. Deși ocupa o funcție de conducere în cadrul ACROPO (Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră), ea rămăsese simultan angajată în cadrul ANAF (Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili).

În decembrie 2024, fostul premier Marcel Ciolacu o numește pe Tripa pentru un mandat de 5 ani ca vicepreședinte al nou-înființatei ANRMPSG. Instituție ce a înlocuit vechea Agenție Națională pentru Resurse Minerale - ANRM, în baza OUG nr. 81/2024.

Septembrie 2025, aduce finalul. ÎCCJ tranșează definitiv dosarul de incompatibilitate deschis împotriva raportului ANI, dând câștig de cauză Agenției de Integritate.
Ce prevede legea
Magistrații Curții de Apel București au explicat în motivarea inițială că legislația din România (art. 94 din Legea nr. 161/2003) este extrem de strictă în ceea ce privește funcționarii publici. Incompatibilitatea se bazează pe deținerea simultană a două funcții publice, indiferent dacă acestea sunt remunerate sau exercitate efectiv.

Odată ce raportul ANI a rămas definitiv în septembrie 2025, mecanismul legal a intrat în vigoare automat: Decăderea din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică 3 ani de la eliberarea sau destituirea din funcție.

Mecanismul a fost aplicat în urma deciziei semnate de premierul Ilie Bolojan la 14 octombrie 2025

Fapta constituie o abatere disciplinară gravă, iar decizia premierului Bolojan de a semna actul de eliberare din funcție a reprezentat punerea în aplicare a unei obligații legale strânse, generată de decizia definitivă a instanței supreme.
Impactul pe termen lung
Respingerea acestei acțiuni de suspendare arată determinarea instanțelor de a menține integritatea în funcțiile de demnitate publică și de reglementare strategică, așa cum este domeniul minier și petrolier.

Rămasă fără pârghii de suspendare a actului administrativ, fosta șefă a resurselor minerale va trebui să respecte interdicția de 3 ani de a mai ocupa vreo funcție publică în statul român.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Bolojan-5-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[3,6 milioane de dolari pe oră. Cât de bogat e Elon Musk: România are PIB mai mic decât averea „trilionarului”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/36-milioane-de-dolari-pe-ora-cat-de-bogat-e-elon-musk-romania-are-pib-mai-mic-decat-averea-trilionarului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/36-milioane-de-dolari-pe-ora-cat-de-bogat-e-elon-musk-romania-are-pib-mai-mic-decat-averea-trilionarului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Oferta publică inițială pentru SpaceX l-ar putea face pe Elon Musk primul „trilionar” (un trilion=1.000 de miliarde - n.red.) din lume. Dar cât de bogat este, de fapt, investitorul în tehnologie și, mai ales, cât de bogat ar putea ajunge? Acum, averea sa se ridică la aproximativ 970 de miliarde de dolari, majoritatea în acțiuni, potrivit unei analize a Wall Street Journal.
Acumularea acestei averi de-a lungul carierei sale înseamnă o medie de 992 de dolari pe secundă
Averea lui Elon Musk include 538 de miliarde de dolari pentru participația sa de dinainte de IPO în SpaceX, 167 de miliarde de dolari pentru participația sa în Tesla și alte aproximativ 150 de miliarde de dolari pentru opțiuni pe acțiuni în acele companii pe care le-ar putea exercita aproape oricând, conform analizei WSJ.

Apoi, există câte 5 miliarde de dolari pentru The Boring Company, care forează tuneluri, și Neuralink, firma de implanturi cerebrale pe care a fondat-o, și 104 miliarde de dolari în proprietăți, aeronave și alte investiții și active, conform estimărilor Altrata, o firmă de informații financiare.
Elon Musk a câștigat aproximativ 3,6 milioane de dolari pe oră în decurs de 31 de ani
Miliardarul, deocamdată, are 54 de ani și a co-fondat prima dintre numeroasele sale companii americane orientate spre tehnologie și inginerie în 1995, acum 31 de ani.

A acumula 970 de miliarde de dolari în acest timp a însemnat să acumuleze aproximativ:

[caption id="attachment_4733847" align="alignnone" width="1672"] Musk castiguri / sursa foto: AI[/caption]
O gospodărie americană cu venitul mediu din SUA (83.730 USD în 2024) ar trebui să muncească peste 11 milioane de ani pentru a-și crea averea.
Cu siguranță, succesul Tesla și SpaceX le-au adus, de asemenea, miliarde de dolari investitorilor care au pariat pe Musk și a făcut milionari angajații care au obținut acțiuni în aceste afaceri.

Ingrid Robeyns, filosof și economist, a scris că averea celor mai bogați oameni din lume a crescut atât de mult încât este aproape de neînțeles pentru nespecialiști.
Musk muncește 120 de ore pe săptămână
Recent, ea a estimat că Musk ar câștiga aproximativ 4,2 milioane de dolari pe oră în cariera sa, dacă ar lucra 70 de ore pe săptămână fără vacanță până la vârsta de 75 de ani.

Musk, desigur, este cunoscut pentru faptul că doarme pe podelele fabricilor și își ia rareori vacanțe. După ce a cumpărat Twitter, a spus el, munca sa a explodat la peste 120 de ore pe săptămână, de la aproximativ 80 de ore înainte.

Cea mai mare parte a averii lui Musk este legată de companiile sale. El a spus în 2020, într-o declarație celebră, că „nu va deține nicio casă” și a vândut mai multe proprietăți din California, doar pentru a cumpăra ulterior case în Texas.

Musk poate împrumuta miliarde din acțiunile sale la SpaceX și Tesla, dar o mare parte din averea sa este pe hârtie - nu în numerar pe care îl poate cheltui cu ușurință.

Iată câteva lucruri pe care o persoană cu 970 de miliarde de dolari le-ar putea face cu această sumă de bani:

2,4 milioane de case, 10 mii de avioane, toate echipele din NFL și NBA. Și acum imaginați-vă lucrurile pe care le-ar putea cumpăra un trilionar.
970 de miliarde de dolari este o sumă mai mare decât PIB anual al majorității țărilor
Averea netă a lui Musk eclipsează activitatea economică anuală a peste 125 de țări, inclusiv Norvegia, Thailanda, Argentina și Africa de Sud.

Averea sa construită prin propriile forțe, bazată pe vehicule electrice, rachete și ambiții legate de inteligența artificială, se ridică la aproximativ 3% din produsul intern brut al SUA de astăzi.

Pe această bază, el îl depășește cu ușurință pe John D. Rockefeller, cel mai bogat american care a trăit vreodată înaintea lui Elon Musk.

Acum un secol, Rockefeller a călărit valul industrializării transformând Standard Oil într-un gigant, exercitând influență asupra căilor ferate și a conductelor.

Monopolul a fost în cele din urmă desființat de guvernul federal.

Rockefeller a acumulat o avere de aproximativ 1,4 miliarde de dolari până în 1937 - aproximativ 1,5% din PIB-ul SUA la acea vreme.

Iată cum se compară acest lucru în termeni economici de astăzi:

Averea netă a lui Musk, de 970 de miliarde de dolari, este echivalentă cu 3% din PIB-ul SUA.

487 de miliarde de dolari reprezintă 1,5% din PIB-ul SUA de astăzi - aceasta este aproximativ ponderea din PIB-ul din 1937 pe care o avea averea John D. Rockefeller.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/elon-musk-1200x768.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Creștere nesperată pe piața imobiliară, în luna mai. București și Ilfov domină piața]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/crestere-nesperata-pe-piata-imobiliara-in-luna-mai-bucuresti-si-ilfov-domina-piata.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/crestere-nesperata-pe-piata-imobiliara-in-luna-mai-bucuresti-si-ilfov-domina-piata.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Piața imobiliară din România a înregistrat o evoluție pozitivă în luna mai a anului 2026, când la nivel național au fost vândute 50.314 imobile, cu 2.179 mai multe față de luna aprilie, potrivit datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă, numărul tranzacțiilor este ușor mai redus, fiind cu 420 de unități sub nivelul consemnat în mai 2025.

Bucureștiul, cea mai activă piață imobiliară
Bucureștiul rămâne lider detașat în clasamentul tranzacțiilor imobiliare, cu 9.619 imobile vândute în luna mai în Capitală. Pe următoarele poziții se situează județele Ilfov, cu 3.773 de imobile vândute, și Timiș, cu 2.903 tranzacții.
La polul opus, cele mai puține vânzări au fost înregistrate în Teleorman, cu doar 24 de imobile tranzacționate, urmat de Covasna, cu 269, și Sălaj, cu 343.

Timișoara, Brașov și Cluj, în topul marilor orașe
La nivelul reședințelor de județ, Timișoara a consemnat cele mai multe tranzacții imobiliare, respectiv 1.454. Pe următoarele locuri se află Brașov, cu 902 tranzacții, și Cluj-Napoca, cu 826.
La capătul clasamentului se situează Alexandria, cu doar opt tranzacții, urmată de Giurgiu, cu 31, și Slobozia, cu 40.

Mai multe locuințe viitoare înscrise în sistem
În luna mai au fost înregistrate 862 de operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare, cu 58 mai multe decât în luna precedentă. Aceste operațiuni sunt realizate în baza Legii nr. 207/2025 și vizează locuințele aflate în fază de construcție, având rolul de a crește transparența și siguranța juridică pentru cumpărători.


[caption id="attachment_4601860" align="alignnone" width="809"] Sursa foto: Arhivă/EVZ[/caption]
Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în București, cu 166 de cereri, urmat de Ilfov, cu 133, și Iași, cu 95.

Scădere ușoară a numărului de ipoteci pe piața imobiliară
La nivel național, în luna mai 2026 au fost consemnate 27.867 de ipoteci, cu 1.198 mai puține decât în aceeași lună a anului trecut.
Cele mai multe operațiuni de acest tip au fost înregistrate în București, cu 4.374 de ipoteci, urmat de Ilfov, cu 2.616, și Brăila, cu 2.248. Cele mai reduse valori au fost raportate în Covasna, Harghita și Bistrița-Năsăud.

Județul Dolj, lider la vânzările de terenuri agricole
Pe segmentul terenurilor agricole, județul Dolj conduce clasamentul, cu 795 de vânzări. Este urmat de Tulcea, cu 588 de tranzacții, și Bihor, cu 544.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/07/Imobiliare-1-1200x672.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cursa trilioanelor: Giganții AI - Anthropic, OpenAI, SpaceX - se înghesuie la bursă]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cursa-trilioanelor-gigantii-ai-anthropic-openai-spacex-se-inghesuie-la-bursa.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cursa-trilioanelor-gigantii-ai-anthropic-openai-spacex-se-inghesuie-la-bursa.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[E din ce în ce mai multă aglomerație de listări ale companiilor de inteligență artificială (AI) pe bursele americane. După listarea SpaceX, care include și AI-ul Grok, al lui Elon Musk, aflată deja în curs, alți doi giganți, Anthropic, care operează Claude și OpenAI, firma ce deține ChatGPT și-au anunțat intenția de a se lista pe bursă. În plus, și alte companii mai mici, precum Databricks, xAI, Scale AI, Replit sau Cerebras Systems și-au anunțat pregătirile de IPO.
Anthropic, ultima companie AI care-și confirmă intenția de listare la bursă
Anthropic, laboratorul de inteligență artificială evaluat recent la aproape 1 trilion de dolari, a anunțat luni că a depus confidențial o ofertă publică inițială (IPO), potrivit WSJ. Depunerea actelor ar putea plasa compania din spatele modelului Claude AI pe drumul spre intrarea pe piața publică în această toamnă.

Între timp, SpaceX, compania lui Elon Musk, se pregătește să organizeze ceea ce probabil va fi cel mai mare IPO din istorie săptămâna viitoare, iar principalul rival al Anthropic, OpenAI, se pregătește să își depună propria cerere IPO în curând.

Băncile au comunicat atât companiei Anthropic, cât și OpenAI că oricine va ajunge primul pe piață va putea defini noua industrie și va avea acces la fondurile mari de numerar dornice să susțină noile companii de inteligență artificială. Dacă ambele companii depun documentele inițiale la autoritățile de reglementare cam în același timp, oricare dintre ele ar avea încă șansa de a organiza o ofertă publică înaintea celeilalte.

Anthropic a declarat într-o postare pe blog că planurile sale vor depinde de condițiile pieței și de alți factori. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a declarat luni, într-o apariție la CNBC, că nu crede că există o cursă pentru listarea la bursă. „O vom face când va avea sens”, a spus el.
Ar putea fi anul AI pe burse
Anul ar putea ajunge să fie cel mai important din istorie prin suma de bani strânsă prin IPO-uri dacă Anthropic, OpenAI și SpaceX își vor face debutul pe bursă.

SpaceX își propune să strângă până la 80 de miliarde de dolari sau mai mult într-o ofertă de săptămâna viitoare. A avut o evaluare de 1,25 trilioane de dolari după fuziunea sa cu compania de inteligență artificială xAI a lui Elon Musk și ar putea avea parte de o creștere suplimentară a valorii sale.

Anthropic a apărut recent ca lider în războaiele industriei AI, după o perioadă de creștere uimitoare.

Compania, fondată în 2021 de un grup de foști angajați OpenAI, inclusiv actualul CEO al Anthropic, Dario Amodei, a fost cândva o companie slabă, pe care investitorii nu o vedeau capabilă de a depăși ChatGPT. Dar acest lucru s-a schimbat odată cu lansarea unor produse de succes precum instrumentul său de codare AI Claude Code, care a devenit un succes viral în Silicon Valley și a contribuit la poziționarea Anthropic ca un competitor real pentru OpenAI.

[caption id="attachment_4733216" align="alignnone" width="1672"] IPO AI bursa / sursa foto: ChatGPT[/caption]
Anthropic, avans considerabil al veniturilor și finanțărilor
Avântul Anthropic s-a accelerat la sfârșitul anului trecut, odată cu debutul Claude Opus 4.5, un model puternic de inteligență artificială cu abilități puternice de scriere de cod. În timpul sărbătorilor, inginerii și pasionații de inteligență artificială s-au adunat în jurul instrumentului, iar mulți au spus că au fost „cuceriți de Claude”. Lansarea Claude Cowork, un instrument pentru non-ingineri, a accelerat și mai mult creșterea Anthropic.

Concentrarea startup-ului pe utilizatorii business a ajutat-o ​​să câștige teren. În timp ce OpenAI și-a extins afacerea, lansând generatorul video Sora, pe care ulterior l-a închis, și construind o echipă de robotică, Anthropic s-a concentrat pe dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială pentru întreprinderi.

În luna mai, Anthropic a strâns 65 de miliarde de dolari într-o finanțare nouă de la investitori, inclusiv Greenoaks, Dragoneer, Altimeter Capital și Sequoia Capital, într-o rundă care a evaluat compania la 965 de miliarde de dolari. În același timp, compania Anthropic a declarat că rata sa de venituri a depășit 47 de miliarde de dolari, față de 9 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025.

Deoarece Anthropic a depus confidențial, așa cum se obișnuiește în zilele noastre, majoritatea investitorilor vor trebui să aștepte până mai aproape de IPO pentru a vedea detalii despre cifrele companiei. Procesul confidențial permite autorităților de reglementare și companiilor să se angajeze într-un dialog reciproc despre dezvăluirile de date pe măsură ce se finalizează așa-numitul prospect pentru oferta de acțiuni.
Cursa AI pe bursa americană
Cursa inteligenței artificiale este departe de a se fi încheiat, iar Anthropic se confruntă cu propriile provocări. Compania a avut de-a face cu constrângeri de calcul care au cauzat întreruperi și au forțat-o să își limiteze utilizatorii. Pentru a atenua aceste preocupări, compania a semnat acorduri...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/listari-AI-Wall-Street.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Insolvenţa în Republica Moldova. Roman Cojuhari: Schemele băieţilor şmecheri nu mai trec. Video]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/insolventa-in-republica-moldova-roman-cojuhari-schemele-baietilor-smecheri-nu-mai-trec-video.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/insolventa-in-republica-moldova-roman-cojuhari-schemele-baietilor-smecheri-nu-mai-trec-video.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Republica Moldova. Parlamentul a anunţat că formează o comisie specială, care să examineze breşele din Legea insolvabilităţii, care au permis implementarea unor scheme obscure, prin care au fost preluate mai multe afaceri.
Se întâmplă după ce mai mulţi oameni de afaceri au făcut front comun împotriva „mafiei din insolvenţă”. Iar sute de persoane care şi-au investit economiile de o viaţă în locunţe aflate în construcţie, au rămas fără bani şi fără case, au protestat şi continuă să mai protesteze în faţa instituţiilor statului.
Dar cum rămâne cu întreprinderile statului, cele care gestionează bunurile publice. Şi care, la fel ca şi întreprinderile private, au fost lovite de schemele din insolvenţă. La această întrebare ne răspunde Roman Cojuhari, directorul Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), într-un interviu exclusiv pentru Evenimentul Zilei.
https://www.youtube.com/watch?v=0OuNJTKtSd8&t=37s
Fiecare a şasea întreprindere de stat se află în insolvabilitate
Potrivit lui Roman Cojuhari, din cele cca 240 de întreprinderi în care statul este acţionar majoritar sau deţine o anumită parte, 40 se află în insolvabilitate. Funcţionarul susţine că majoritatea întreprinderilor de stat aflate în insolvabilitate a început cu mai mulţi ani în urmă. Iar începând cu 2021, situaţia s-a schimbat radical.
„Vreau să menţionez că, începând cu anul 2021, întreprinderile de stat sunt administrate cu mult mau eficient, mai transparent şi ma corect. Astfel noi nu doar că am reuşit ca întreprinderile să nu ajungă în insolvabilitate. Dar am scos din insolvabilitate mai multe întreprinderi.
Din 2023, în insolvabilitate a ajuns doar o singură societate pe acţiuni. Dar cred că şi aceasta în scurt timp va ieşi din inslolvabilitate. Celelalte întreprinderi au fost aduse în insolvabilitarte cu mulţi ani în urmă. Unele chiar în perioada anilor 2000. Altele în perioada anilor 2010-2020.
Prin proceduri de insolvabilitate s-a încercat de a pune mâna pe sute de hectare de terenuri. S-a întâmplat în perioada 2017-2019. Dar nu s-a reuşit, căci au fost schimbări în 2019. Şi nu s-a admis ca aceste proprietăţi ale statului să fie preluate.
Printre întreprinderile de stat aflate în insolvenţă sunt şi întreprinderi strategice. Noi lucrăm intens pentru a rezolva problema acestor întreprinderi. Avem şi unele rezultate. Anul trecut a fost scoasă din insolvabilitate întreprinderea de stat Chetrosu, Staţiunea didactico-experimentală Paşcani. Dar una din cele mai bune realizări este că a fost scoasă din insolvabilitate societatea pe acţiuni Aroma.
Suntem într-un stadiu avansat pentru a scoate din insolvabilitate o întreprindere strategică, Acva Nord. Este o întreprindere care asigură cu apă oraşele din regiunea de Nord a ţării, cum ar fi Bălţi şi Soroca. Suntem foarte activi în privinţa SA Vinuri Ialoveni. Care de mulţi ani este în insolvabilitate şi avem grijă ca patrimoniul statului să nu sufere”, a declarat directorul APP.


Ce se întâmplă acum la SA Aroma
Întreprinderea de stat Aroma, unul din principalii producători şi exportatori de divinuri din Republica Moldova, s-a aflat în proces de insolvenţă timp de 12 ani. Reuşind să scape abia anul trecut. Dar nu şi fără urme dureroase pentru activitatea întreprinderii.
Deşi a trecut un an de când a reuşit să iasă din insolvabilitate, întreprinderea trece la moment printr-un vast proces de restructurare. Iar Veaceslav Timotin, administratorul autorizat, care a gestionat întreprinderea în perioda de insolvenţă, cu o lună în urmă a rămas fără de licenţă.
„ Statul a mers şi pe opţiunea de a fuziona întreprinderi similare pentru o gestiune mai eficientă. De a fuziona SA Aroma cu SA Barza albă. Aroma a fost scoasă total din insolvabilitate, a fost preluată total administrarea de către stat. Statul a numut consiliul de administrare. Iar consiliul a numit un director. Acesta lucrează cu colegii de la SA Barza Albă pentru realizarea fuziunii întreprinderilor”, a spus Roman Cojuhari.

În cazul SA Aroma ar putea urma dosare penale
Retragerea licenţei lui Timotin ar putea fi începutul unui şir de sancţiuni pentru tot ce s-a întâmplat timp de 12 ani cât SA Aroma s-a aflat în insolvabilitate.
„A fost solicitată toată informaţia pentru efectuarea unui control de către Inspecţia financiară. Pentru a vedea care este situaţia la întreprindere după procesul de insolvabilitate. Pentru a întreprinde măsuri în cazul dacă au fost comise abateri în procedura insolvabilităţii. Inspecţia deja a constatat abateri. Şi urmează să fie luate măsurile necesare.
Ce s-a întâmplat în aceşti 12 ani la Aroma? Clădirea Combinatului de producere a fost vândută. Producţia, divinurile şi distilate au fost păstrate. S-a făcut inventarierea. Se fac expertize, pentru a înţelege imaginea reală care este la această societate pe acţiuni.
N-am văzut încă raportul Inspecţiei financiare. Dar dacă au fost depistate încălcări, numaidecât vor fi sesizate organele competente”, promite Cojuhari.

Bunurile statului nu mai pot fi vândute d...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Roman--1200x900.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Derogare fiscală pentru energie, de la Bruxelles. România ar putea avea spațiu fiscal suplimentar]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/derogare-fiscala-pentru-energie-de-la-bruxelles-romania-ar-putea-avea-spatiu-fiscal-suplimentar.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/derogare-fiscala-pentru-energie-de-la-bruxelles-romania-ar-putea-avea-spatiu-fiscal-suplimentar.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Comisia Europeană analizează posibilitatea de a permite statelor membre ale Uniunii Europene să cheltuiască mai mult pentru combaterea efectelor scumpirii energiei, fără ca aceste sume să fie incluse integral în calculul deficitului bugetar.

Măsura este discutată în contextul creșterii costurilor energetice provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de impactul războiului din Iran asupra piețelor internaționale.

Potrivit informațiilor, executivul european examinează o derogare care ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din produsul intern brut pentru măsuri legate de energie.

Dacă va fi adoptată, propunerea ar oferi statelor membre o marjă suplimentară de intervenție într-un moment în care prețurile ridicate la energie continuă să afecteze populația și mediul de afaceri.
Comisia Europeană, între disciplină fiscală și sprijin economic
Discuțiile se află într-o fază preliminară, iar Bruxelles-ul nu a prezentat deocamdată un proiect oficial. Totuși, analiza unei astfel de derogări arată preocuparea instituțiilor europene pentru efectele economice ale noilor tensiuni geopolitice.

În ultimele luni, piețele energetice au devenit din nou volatile, pe fondul conflictului din Iran și al riscurilor privind aprovizionarea cu petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente în diferite grade de importurile energetice, scumpirea combustibililor poate genera presiuni inflaționiste și costuri suplimentare pentru industrie.

Executivul european a susținut în repetate rânduri că măsurile de sprijin trebuie să fie temporare, bine țintite și compatibile cu obiectivele Uniunii privind tranziția energetică. În trecut, Comisia a criticat măsurile generalizate, precum reducerile extinse ale taxelor la carburanți, argumentând că acestea sunt costisitoare și reduc stimulentele pentru eficiență energetică.
Tipuri de cheltuieli ar putea fi exceptate
Conform scenariului analizat la Bruxelles, statele membre ar putea utiliza spațiul fiscal suplimentar pentru mai multe categorii de intervenții.

Printre acestea se numără schemele de compensare pentru consumatorii vulnerabili, ajutoarele acordate companiilor afectate de costurile ridicate ale energiei sau programele menite să stabilizeze prețurile la electricitate și gaze.

[caption id="attachment_4626128" align="alignnone" width="2560"] Sursa foto: pexels.com[/caption]

O asemenea abordare ar permite guvernelor să reacționeze mai rapid la eventuale noi șocuri energetice fără să fie obligate să reducă alte cheltuieli bugetare pentru a respecta regulile fiscale europene.

În același timp, unii economiști avertizează că orice excepție de la regulile fiscale trebuie gestionată cu atenție, mai ales în statele care înregistrează deja niveluri ridicate ale datoriei publice și ale deficitului bugetar.
Noile reguli fiscale ale UE rămân în vigoare
Propunerea este analizată într-un context în care Uniunea Europeană încearcă să readucă finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă după mai multe crize succesive.

În ultimii ani, statele membre au fost nevoite să susțină economiile afectate de pandemia COVID-19, de criza energetică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și de creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Noile reguli fiscale europene urmăresc reducerea graduală a deficitelor și stabilizarea datoriei publice. Din acest motiv, orice derogare suplimentară trebuie calibrată astfel încât să nu compromită obiectivele de consolidare bugetară asumate la nivel european.

Deocamdată, Comisia Europeană nu a anunțat un calendar privind prezentarea oficială a propunerii și nici condițiile care ar putea însoți o eventuală flexibilizare.
Impactul asupra României
Pentru România, o astfel de derogare fiscală ar putea avea o importanță semnificativă. Guvernul se află sub presiunea reducerii deficitului bugetar, în timp ce trebuie să gestioneze efectele creșterii costurilor la energie asupra populației și economiei.

În ultimii ani, autoritățile au aplicat scheme de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici și pentru anumite categorii de firme. Aceste măsuri au presupus însă costuri importante pentru bugetul de stat.

Dacă Bruxelles-ul va aproba mecanismul analizat în prezent, România ar putea beneficia de un spațiu fiscal suplimentar pentru finanțarea unor programe similare.

Practic, o parte dintre cheltuielile destinate combaterii efectelor scumpirii energiei nu ar mai influența în aceeași măsură indicatorii fiscali monitorizați de Comisia Europeană.

Pentru autoritățile de la București, acest lucru ar putea însemna mai multă flexibilitate în adoptarea unor măsuri de sprijin pentru gospodării, transportatori și sectoarele industriale afectate de creșterea costurilor energetice.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Ursula-von-der-Leyen-1200x631.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Regele evaziunii sfidează DNA și ANAF. Om de afaceri, prins de Antifraudă cu o nouă schemă ilegală de evaziune]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/evaziune-om-afaceri-prins-antifrauda-noua-schema-ilegala.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/evaziune-om-afaceri-prins-antifrauda-noua-schema-ilegala.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Evaziune fiscală la greu! Acesta pare să fie un viciu greu de vindecat pentru Gabriel Hăulică, afaceristul vasluian considerat unul dintre liderii unei rețele uriașe de fraudare a statului.

Deși a fost arestat preventiv anul trecut într-un dosar cu un prejudiciu record de peste 90 de milioane de lei, Hăulică a profitat de clemența judecătorilor. Odată plasat sub control judiciar, acesta a repus pe picioare mecanismul infracțional, fiind lăsat din nou fără replică de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), scrie “Vremea Noua” din Vaslui.
Reteta vechede evaziune, paravan nou: De la mașini de lux și pantofi, la marochinărie
Inspectorii DGAF (structura centrală) au descins din nou la Vaslui, la firmele administrate de Gabriel Hăulică. Analizele de risc fiscal au arătat că, în perioada octombrie 2025 – mai 2026, afaceristul nu s-a liniștit, ci a continuat să simuleze tranzacții nereale pentru a fenta bugetul de stat.

Dacă în trecut rețeaua folosea afacerile cu pantofi ca paravan pentru a scoate banii din firme, de această dată schema a fost adaptată. Hăulică a introdus în circuitul comercial produse de marochinărie, utilizate exclusiv pentru a crea cheltuieli artificiale (TVA deductibilă).

Cum funcționa noua fraudă. Facturile de vânzare nu erau introduse în evidențele contabile și nici în sistemul oficial RO e-Factura. Scopul era evitarea înregistrării de venituri și, implicit, neplata TVA-ului colectat, folosind proceduri financiare complet atipice.
Comunicatul oficial DGAF
Reprezentanții Direcției Generale Antifraudă Fiscală au confirmat că acțiunea de la Vaslui a fost una de amploare, desfășurată în strânsă legătură cu procurorii anticorupție:

„Acțiunea desfășurată pe raza județului Vaslui a fost realizată deoarece analizele specifice au relevat faptul că [...] aceeași persoană a continuat să practice aceeași schemă de eludare a obligațiilor fiscale. Verificările antifraudă au loc în cooperare cu Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală și continuă în paralel cu perchezițiile organelor de urmărire penală.”

Autoritățile avertizează că toate activitățile din acest dosar sunt monitorizate strict, de la demarare până la finalizare, pentru a asigura echitatea fiscală.

Fraudă de 90 de milioane de lei din importuri auto

Pentru a înțelege amploarea sfidării, trebuie amintit contextul în care Gabriel Hăulică a intrat în colimatorul DNA în septembrie anul trecut. Procurorii au destructurat atunci o rețea uriașă ce activa în 9 județe (București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui).

Mecanismul prin care era păcălit statul român. Firmele din rețea cumpărau mașini de lux second-hand din Uniunea Europeană în regim de taxare inversă (fără TVA). Autoturismele erau vândute pe piața românească, inclusiv prin sisteme de leasing, unde TVA-ul trebuia colectat și virat statului.

Pentru a nu plăti taxele, contabilii lui Hăulică modificau declarațiile informative privind livrările și achizițiile, astfel încât frauda să nu fie vizibilă la o primă analiză digitală. Doar un control încrucișat cu actele contabile fizice putea scoate la iveală neregulile. Pentru acest serviciu, un singur contabil ar fi încasat ilegal 65.000 de lei în doar câteva luni.
Zeci de milioane de euro scoase cash de la bancomate
Dimensiunea financiară a rețelei conduse de Hăulică este amețitoare. În perioada 2021 – 2024, membrii grupării au efectuat peste 4.500 de operațiuni de retragere de numerar de la ghișeele băncilor și din ATM-uri, totalizând sume colosale extrase din firme-paravan precum Damarex, Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL și Catoantud SRL.

Sume estimate retrase în numerar (2021-2024): Damarex SRL (patronată de Hăulică) aproximativ 6.000.000 euro. Corint Shoes, Agresiv C&B, Catoantud aproximativ 23.500.000 euro

Ritmul alert al retragerilor a atras inclusiv atenția rețelelor bancare, Banca Transilvania solicitând explicații oficiale.În acel moment în care Hăulică le-a cerut interpușilor să „rărească” vizitele la bancă pentru a nu trezi suspiciuni.
Complici de la vârful Fiscului
Dosarul DNA a scos la iveală și ramificații în rândul autorităților, menționează sursa citată. Printre cei trimiși în fața procurorilor se numără și Elena Liliana Beleca, inspector superior în cadrul ANAF (AJFP Iași), acuzată de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, aceasta ajutând rețeaua să treacă neobservată.

Deși parcul de mașini îi fusese sechestrat anul trecut, Gabriel Hăulică a demonstrat că poate reporni mecanismul evazionist folosind fonduri ascunse. Rămâne de văzut dacă, după această nouă flagrantă sfidare a legii, instanțele vor menține măsurile blânde sau dacă afaceristul vasluian se va întoarce în arest preventiv.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/money-7053250_1920-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Dezastru economic mondial. Cauza care duce la dispariția a 25 de trilioane de euro anual]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dezastru-economic-mondial-cauza-care-duce-la-disparitia-a-25-de-trilioane-de-euro-anual.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dezastru-economic-mondial-cauza-care-duce-la-disparitia-a-25-de-trilioane-de-euro-anual.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Economia mondială se confruntă cu o hemoragie financiară masivă din cauza gestionării defectuoase a resurselor disponibile. Un raport de specialitate publicat recent scoate la iveală cifre alarmante care arată că utilizarea ineficientă a materiilor prime și a bunurilor ne costă anual peste 25 de trilioane de euro.

Această sumă colosală reprezintă aproape o treime din Produsul Intern Brut global, bani care practic dispar din circuitul economic din cauza unui model de consum profund disfuncțional.
Dezastru economic mondial. Cauza care duce la dispariția a 25 de trilioane de euro anual
Potrivit analizei „Circularity Gap 2026”, un document de referință realizat în colaborare de Deloitte și Circle Economy, pierderile masive înregistrate de omenire sunt structurate pe cinci piloni principali.

Cea mai gravă problemă identificată este cea a deșeurilor ajunse la sfârșitul ciclului de viață. Această categorie generează o pierdere estimată la peste zece trilioane de euro, fiind alimentată în principal de produse și active care sunt casate prematur, înainte ca utilitatea lor funcțională să fie epuizată în mod real.

Pe poziția a doua în acest clasament al risipei se situează ineficiențele energetice. Deficiențele înregistrate de-a lungul întregului lanț, de la faza de extracție și până la utilizatorul final, provoacă pierderi evaluate la 8,7 trilioane de euro.

Un alt factor critic este reprezentat de consumul accelerat de capital fix, adică degradarea timpurie a activelor de lungă durată precum clădirile, infrastructura rutieră sau utilajele industriale, un fenomen evaluat la 5,2 trilioane de euro. Acestora li se adaugă pierderile de procesare industrială, care se ridică la aproximativ 904,2 miliarde de euro.

[caption id="attachment_4317860" align="alignnone" width="2309"] Sursă: Vitaly Sosnovskiy | Dreamstime.com[/caption]
Risipa alimentară și capcanele stilului de viață modern
Nici sectorul alimentar nu stă mai bine în contextul actual. Risipa de hrană la nivel mondial generează costuri estimate la 650,7 miliarde de euro. Această sumă reflectă alimentele care părăsesc lanțul de aprovizionare fără a mai fi consumate, incluzând pierderile înregistrate în fazele de depozitare, transport, distribuție cu amănuntul și management al consumului casnic.
Autorii studiului explică mecanismele din spatele acestor cifre îngrijorătoare și impactul direct asupra populației: „Alimentele care se degradează pe parcursul lanţurilor de aprovizionare, crescând costurile pentru gospodării, produsele electronice aruncate cu mult înainte ca potenţialul lor să fie pe deplin valorificat sau fast fashion-ul, care încurajează cumpărarea frecventă a unor haine purtate pentru perioade foarte scurte, sunt situaţii care reflectă modelul economic liniar şi generează costuri ascunse.
Aceste pierderi şi costuri ascunse se acumulează de-a lungul întregului lanţ de valoare, iar consecinţele sunt suportate, în final, de societate. Abordările circulare urmăresc să schimbe această traiectorie prin prelungirea duratei de viaţă a produselor, îmbunătăţirea reutilizării şi reparării, dar şi prin recuperarea valorii materialelor la finalul ciclului de viaţă. Astfel, pierderile de valoare pot fi reduse semnificativ, iar valoarea creată este păstrată şi folosită eficient, în loc să fie irosită”, se arată în raport.

Pe lângă alimente, un aport negativ major îl au industria modei rapide și piața echipamentelor electronice, care scot din uz produse perfect funcționale și generează costuri ascunse masive pentru întreaga planetă.
Rolul companiilor și al sectorului bancar în schimbarea paradigmei
Tranziția către un model sustenabil nu se poate realiza fără o implicare activă a mediului de afaceri și a instituțiilor de creditare. Corporațiile au datoria de a regândi structura producției pentru a diminua pierderile.

„Companiile joacă un rol esenţial în transformarea oportunităţilor economiei circulare în rezultate concrete", subliniază raportul.

Prin identificarea zonelor de ineficiență în exploatarea resurselor și prin adoptarea unor modele de business inovatoare, companiile pot conserva valoarea existentă și pot genera noi surse de profit. De asemenea, organizațiile sunt încurajate să colaboreze dincolo de propriile granițe corporative pentru a crea plusvaloare la nivelul întregului ecosistem economic.

În paralel, sectorul financiar devine un motor esențial în această transformare prin modul în care alocă resursele de capital. Băncile și fondurile de investiții trebuie să includă criteriile legate de circularitate în procesele de acordare a creditelor și în deciziile de plasament. Evaluarea riguroasă a riscurilor asociate cu deficitul de materii prime și cu eventualele blocaje din lanțurile de distribuție este vitală pentru stabilitatea pe termen lung.
Reglementările politice și impactul global al rețelei Deloitte
Pentru ca tranziția să aibă succes, este nevoie de intervenția autorităților statale prin politici publice coerente. S...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/criza-datoriilor-1200x695.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Legea salarizării intră în revizie. Ministrul Muncii: „Unele grile nu sunt încă așezate corect”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/legea-salarizarii-intra-in-revizie-ministrul-muncii-unele-grile-nu-sunt-inca-asezate-corect.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/legea-salarizarii-intra-in-revizie-ministrul-muncii-unele-grile-nu-sunt-inca-asezate-corect.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat  că proiectul noii legi a salarizării unitare va fi modificat în urma consultărilor cu instituțiile publice și partenerii sociali. Oficialul a spus  că au fost identificate probleme în actuala formă a documentului, inclusiv grile salariale care necesită corecții, și promite analizarea tuturor observațiilor primite. Noua lege trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august, în cadrul reformelor asumate prin PNRR.
Legea salarizării. Ministerul Muncii a primit sute de observații după publicarea proiectului
Dragoș Pîslaru a anunțat că, în ultima săptămână, au avut loc două sesiuni generale de informare, una dedicată instituțiilor publice și cealaltă partenerilor sociali.

Ulterior, au fost organizate consultări cu reprezentanții familiilor ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate, precum și din domeniile Apărare și Ordine Publică. Potrivit ministrului, aproape 100 de persoane au participat deja la discuții, iar procesul de consultare va continua și în perioada următoare.

Citiți și: „Topul minciunilor lui Pîslaru”. Un judecător desființează proiectul legii salarizării promovat de Guvernul demis

În paralel, Ministerul Muncii a publicat proiectul de lege elaborat în perioada mai 2022 – mai 2026, rapoartele Băncii Mondiale care au stat la baza acestuia, metodologia utilizată la nivel internațional și documentele folosite în procesul de ierarhizare a funcțiilor.

„În doar câteva zile am primit deja sute de observaţii, atât în cadrul întâlnirilor, cât şi în scris. Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate şi, acolo unde este cazul, corectate”, a transmis ministrul.
Ministrul Muncii: „Unele grile nu sunt încă așezate corect”
Potrivit lui Pîslaru, consultările au evidențiat o serie de probleme care necesită reanalizare înainte ca proiectul să fie finalizat.

„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă aşezate corect. Există situaţii care trebuie reanalizate. Există soluţii care trebuie ajustate. Şi există întrebări legitime la care oamenii aşteaptă răspunsuri”, a afirmat acesta.

Ministrul a arătat că dezbaterea asupra noii legi ar fi trebuit să aibă loc cu mai mult timp în urmă, amintind că proiectul era programat inițial să intre în vigoare în 2023. În opinia sa, implementarea atunci ar fi permis gestionarea mai ușoară a dezechilibrelor și a tranziției către noul sistem de salarizare, în condițiile unor resurse bugetare mai consistente.

[caption id="attachment_4728569" align="alignnone" width="1200"] Dragoș Pîslaru. Sursa: Inquam photos/Ocrav Ganea[/caption]
Legea salarizării trebuie adoptată până la 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR
Șeful de la Muncă a a mai spus că România se află într-un context diferit față de cel existent în momentul elaborării proiectului.

Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale importante și să recupereze întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Legea salarizării este una dintre aceste reforme şi trebuie adoptată şi pusă în aplicare până la 31 august”, a precizat ministrul.

Acesta a adăugat că ministerul va analiza toate propunerile și va încerca să livreze cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil.
Pîslaru: Consultările nu sunt negocieri salariale
Ministrul a ținut să precizeze că actualul proces de consultare nu reprezintă o rundă de negocieri privind majorări salariale.

„Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente şi predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulţumirile acumulate în ultimii ani”, a transmis acesta.

Potrivit lui Pîslaru, rolul proiectului este de a crea un cadru unitar și predictibil pentru salarizarea personalului din sectorul public.
Peste jumătate dintre sporurile existente ar urma să fie eliminate
Una dintre modificările importante prevăzute în proiect vizează sistemul sporurilor acordate în sectorul public.

Ministrul susține că actuala legislație a acumulat, în timp, un număr mare de sporuri și excepții, iar noua lege propune eliminarea a peste jumătate dintre acestea.

„Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent şi mai uşor de înţeles pentru cetăţeni”, a explicat Pîslaru.

Totodată, el a avertizat că simplificarea sistemului nu trebuie să conducă la ignorarea unor responsabilități suplimentare asumate de anumite categorii profesionale.
Indemnizația de dirigenție, printre măsurile care vor fi analizate
Dragoș Pîslaru a oferit drept exemplu propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție, despre care spune că trebuie analizată cu atenție.

„Dacă afirmăm constant că educaţia este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm c...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/Angajati-1-e1761374073966-1200x474.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Piața imobiliară din România, în fața unui test major. Momentul în care prețurile locuințelor ar putea începe să scadă]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/piata-imobiliara-din-romania-in-fata-unui-test-major-momentul-in-care-preturile-locuintelor-ar-putea-incepe-sa-scada.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/piata-imobiliara-din-romania-in-fata-unui-test-major-momentul-in-care-preturile-locuintelor-ar-putea-incepe-sa-scada.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Majoritatea românilor care caută o locuință cred că prețurile sunt deja foarte mari și vor continua să crească până la finalul lui 2026, deși mulți consideră că valorile cerute nu reflectă realitatea pieței. În contrast, analistul economic Radu Georgescu avertizează că România traversează o bulă imobiliară mai mare decât cea din 2008 și estimează că piața va intra, în următorii ani, într-un proces amplu de corecție.

Prețurile locuințelor sunt considerate excesiv de ridicate de majoritatea românilor interesați de o achiziție imobiliară, însă cei mai mulți cred că acestea vor continua să crească și în perioada următoare, arată rezultatele unui sondaj realizat de Imobiliare.ro în rândul potențialilor cumpărători.

Aproximativ 90% dintre respondenți consideră că prețurile locuințelor sunt foarte mari în acest moment. Doar 6% apreciază că acestea sunt echitabile, în timp ce numai 4% cred că locuințele rămân accesibile în România.
O treime dintre cumpărători se așteaptă la noi scumpiri până în 2026
Așteptările privind evoluția pieței rămân predominant pozitive în rândul celor care caută activ o proprietate. Astfel, 33% dintre respondenți consideră că locuințele se vor scumpi în continuare până la sfârșitul anului 2026. Alți 27% se așteaptă la o corecție ușoară a prețurilor, în timp ce 24% spun că nu pot anticipa direcția în care va merge piața. Doar 16% mai cred într-o spargere iminentă a „bulei imobiliare” și într-o scădere semnificativă a prețurilor.

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare de proprietari și dezvoltatori a ajuns la 2.025 euro/mp util la nivel național, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Bucureștiul, printre piețele cu cele mai puternice creșteri
[caption id="attachment_4668415" align="alignnone" width="1200"] București / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

Capitala a resimțit cel mai puternic avans al prețurilor în ultimul an. Potrivit datelor prezentate de Imobiliare.ro, amânarea cu un an a deciziei de cumpărare a însemnat o majorare de 26% a prețului mediu solicitat pentru apartamentele noi și de 12% în cazul celor din blocurile vechi.

La aceste creșteri s-au adăugat și fluctuațiile recente ale cursului leu/euro, care au dus la scumpirea locuințelor cu zeci de mii de lei într-un interval scurt de timp.

În pofida creșterii prețurilor, ritmul tranzacțiilor s-a menținut relativ constant. Durata medie de vânzare a unui apartament în București a fost de 54 de zile în primul trimestru al anului, comparativ cu 52 de zile în perioada similară din 2025.
Teama principală: prețul nu reflectă valoarea reală a locuinței
Principala îngrijorare a cumpărătorilor este legată de raportul dintre preț și valoarea reală a proprietăților.

Aproximativ 76% dintre respondenți spun că se tem că prețul cerut pentru locuința vizată este prea mare în raport cu valoarea acesteia. Totodată, 13% se tem că, dacă vor continua să amâne achiziția, nu își vor mai permite locuința dorită.

Alți 7% sunt preocupați de posibilitatea ca prețurile să scadă imediat după cumpărare, în timp ce doar 4% afirmă că nu au nicio îngrijorare legată de nivelul actual al prețurilor.
Incertitudinile economice îi fac pe mulți să amâne decizia
Contextul economic influențează puternic comportamentul cumpărătorilor. Potrivit sondajului, 41% dintre respondenți spun că știrile negative despre economie au o influență foarte mare asupra deciziei lor de achiziție. Pentru alți 13%, acestea reprezintă un motiv pentru a negocia mai agresiv prețul.

„În acest moment, cumpărătorii sunt mai degrabă reticenţi să treacă la acţiune. Neîncrederea în ziua de mâine, sentiment întărit de efectele imediate reflectate în evoluţia cursului valutar ale recentei crize guvernamentale, se alătură unei serii de nelinişti provocate de inflaţia ridicată, dobânzi, schimbările pe piaţa muncii”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Acesta consideră însă că perioadele marcate de incertitudine pot crea oportunități pentru cumpărătorii hotărâți, care au o putere mai mare de negociere.
Ce i-ar convinge pe români să cumpere imediat
Cei mai mulți dintre participanții la sondaj spun că ar lua rapid decizia de achiziție dacă ar identifica o ofertă foarte bună. Astfel, 44% ar cumpăra imediat dacă ar găsi o proprietate la un preț avantajos, iar 42% dacă prețurile locuințelor ar scădea peste noapte cu cel puțin 15%.

Pentru 9% dintre respondenți, clarificarea contextului economic și geopolitic ar reprezenta factorul decisiv, în timp ce doar 5% spun că oferte mai bune de creditare i-ar determina să cumpere mai repede.
Cererea rămâne ridicată în anumite zone din Capitală
Interesul cumpărătorilor pentru locuințele vechi din București a crescut cu 26% comparativ cu începutul anului trecut, în timp ce segmentul locuințelor noi a pierdut teren pe fondul ofertei reduse, al creșterii accelerate a prețurilor și al impactului TVA.

Printre cele mai c...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/apartamente-1200x766.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Marile companii din Rusia se confruntă cu pierderi, datorii și concedieri masive]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/marile-companii-din-rusia-se-confrunta-cu-pierderi-datorii-si-concedieri-masive.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/marile-companii-din-rusia-se-confrunta-cu-pierderi-datorii-si-concedieri-masive.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Marile companii din Rusia se confruntă cu pierderi, datorii și concedieri masive, pe fondul sancțiunilor internaționale și al costurilor ridicate generate de războiul din Ucraina, potrivit raportului Serviciului de Informații Externe al Ucrainei.
Marile companii din Rusia raportează scăderi de profit
Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, în contextul presiunilor externe și al majorării taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare de colaps controlat din cauza sancțiunilor și a presiunii fiscale, potrivit aceleiași surse.
„Presiunea sancțiunilor, dobânzile cheie ridicate și creșterile de impozite și-au pus amprenta: sectorul corporativ rus a intrat în 2026 într-o stare de colaps gestionat. Trei sferturi dintre cele mai mari companii din Federația Rusă au înregistrat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe în 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite”, potrivit serviciului de informații ucrainean.
Presiuni financiare și scăderea lichidităților
Peste jumătate dintre companiile rusești, respectiv 53%, au raportat deficite de flux de numerar în 2026. Pentru 27% dintre acestea, situația reprezintă o realitate recentă.  Potrivit acelorași date, criza afectează în special sectoarele petrolului și gazelor, al materiilor prime, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și industria grea.

Gazprom, considerat până recent un simbol al puterii financiare a Kremlinului, nu va distribui dividende acționarilor pentru al doilea an consecutiv. Ultimele plăți au fost realizate pentru prima jumătate a anului 2022.

Ulterior, Rusal și Alrosa, active în sectoarele aluminiului și diamantelor, au sistat la rândul lor distribuirea de dividende. Rusal nu a acordat plăți acționarilor din prima jumătate a anului 2022 și nu intenționează să facă acest lucru nici pentru primul trimestru din 2026. În paralel, industria metalurgică întâmpină dificultăți semnificative.

NLMK și MMK, printre cei mai mari producători de oțel din Rusia, au recomandat acționarilor să nu se aștepte la dividende pentru anul 2025. NLMK a efectuat ultima plată pe baza rezultatelor din 2023.

[caption id="attachment_3241714" align="alignnone" width="858"] Gazprom. Sursa foto: Arhiva EvZ[/caption]
Pierderi în construcții, retail și telecomunicații
Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a raportat o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble, în contrast cu un profit de 8,2 miliarde de ruble în anul precedent. Retailerul de articole pentru copii Korablik se află aproape de faliment, afectat de datorii și de scăderea cererii.

Rostelecom a redus 20.000 de locuri de muncă, iar holdingul United Confectioners a diminuat personalul cu un sfert, pe fondul vânzărilor în scădere. Profitul Bork-Retail a scăzut cu 90% față de 2024.

Volga Avtodor a înregistrat rezultate slabe, cu o scădere a veniturilor de 96% și datorii de aproximativ 3 miliarde de ruble, echivalentul a de cinci ori venitul anual al companiei.
Marile companii din Rusia, afevtate de războiul din Ucraina
În același timp, acționarii unor companii precum Magnit, Uralkali, Seligdar, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh nu vor primi dividende, după ce acesta din urmă a raportat o pierdere netă de peste 2,9 miliarde de ruble.

Holdingul VK, condus de Vladimir Kiriyenko, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în raportările recente, ceea ce indică, cel mai probabil, un rezultat negativ.

Potrivit datelor prezentate de sursa menționatp, cheltuielile Rusiei pentru războiul din Ucraina din acest an ar urma să depășească bugetul planificat cu cel puțin 2 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 28 de miliarde de dolari.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/04/Puitn-ruble-1024x768.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Monopolul din umbră. Cum transformă interesele de culise resursele geologice în proiecte de lux]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cum-transforma-interesele-culise-resursele-geologice-proiecte-lux.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cum-transforma-interesele-culise-resursele-geologice-proiecte-lux.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[România traversează o perioadă marcată de un contrast economic intens dezbătut în spațiul public. În timp ce discursul oficial abundă în avertismente privind tăierile bugetare, controlul riguros al cheltuielilor și un deficit alarmant care atrage după sine noi poveri fiscale, realitatea de pe marile șantiere rutiere indică o traiectorie total opusă.

Sumele alocate în cadrul anumitor proceduri cresc semnificativ de la o etapă de atribuire la alta, iar costurile finale pe kilometru ating praguri record, stârnind semne de întrebare în rândul analiștilor economici.

Această dinamică depășește granițele unei simple probleme administrative autohtone. Infrastructura terestră de mare viteză reprezintă un element structural de bază pentru securitatea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice și al UE.
Infrastructura ca miză geostrategică și „managementul atenției”
O analiză comparativă a vulnerabilităților logistice relevă coincidențe stringente: anumite coridoare destinate tranzitului trupelor aliate par să se suprapună cu segmente de drum unde standardele tehnice pot fi afectate de disfuncționalitățile economice și de lipsa de competiție reală din piața agregatelor din proximitate.

Evoluțiile din spațiul public demonstrează eficiența tehnicilor de management al atenției cetățenilor atunci când decidenții au nevoie de o reconfigurare a agendei media.

Prăbușirea unor echipamente de zbor fără pilot în regiuni precum Galați a constituit momentul ideal pentru a muta focusul public. Prin intermediul canalelor de știri, dezbaterile privind deficiențele structurale interne au fost temporar neutralizate, lăsând impresia că marile probleme din sistemul sanitar, fiscalitate sau combaterea corupției au trecut în plan secund.

Pentru aparatul executiv este adesea mai simplu să gestioneze frica față de riscuri externe decât să ofere răspunsuri concrete despre cedările de terasamente sau despre eficiența controlului în exploatarea patrimoniului mineral al țării.

Deși noile căi rutiere sunt declarate priorități de securitate, execuția deficitară din anumite sectoare demonstrează că reglementările aliate privind rezistența și durabilitatea infrastructurii de transport militar riscă să rămână simple concepte teoretice.
Dictatura proximității: Legea celor 40 de kilometri
Pentru a descifra traseul prin care fondurile masive sunt consumate, este necesară o analiză dincolo de perimetrul vizibil al lucrărilor.

Logistica materialelor de carieră este guvernată de o lege economică simplă: dacă materiile prime nu sunt extrase de pe o rază care să nu depășească 30-40 de kilometri față de șantier, costul operativ al transportului depășește valoarea resursei.

În acest punct, constructorii devin dependenți de piața locală. Din cauza barierelor financiare, companiile nu pot aduce materie primă din regiuni îndepărtate fără costuri prohibitive, fiind forțate să colaboreze cu unitățile de extracție din vecinătate. În lipsa unei piețe concurențiale, riscul apariției unor prețuri de monopol crește considerabil.
Bariere administrative și licențe cu circuit închis
Un operator economic independent care intenționează să deschidă o exploatare de agregate se lovește de bariere administrative severe. Procedura impune obținerea de licențe de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice (ANRMPSG), avize de la Apele Române și acorduri de mediu.

În schimb, apar frecvent suspiciuni că operatorii conectați la grupuri de interese locale sau la factori de decizie obțin aceste avize într-un ritm accelerat.

Când instituțiile de reglementare acționează sub influență politică, există riscul acordării unor drepturi exclusive asupra cursurilor de apă și dealurilor din proximitate, eliminând competiția reală înainte de demararea lucrărilor.
Suspiciunile din jurul „gropilor de împrumut”
Mecanismele economice de pe șantiere devin controversate când se analizează parteneriatele dintre stat și unii mari constructori. Pentru realizarea fundațiilor, Ministerul Transporturilor pune la dispoziția firmelor „gropile de împrumut”, perimetre de unde se poate prelua gratuit pământ pentru umplutură.

În spatele paravanelor de pe marile proiecte (inclusiv pe secțiuni unde activează lideri autohtoni din domeniu, precum grupul UMB pe autostrada A7), surse din piață au ridicat suspiciuni privind un tipar păgubos: posibilitatea ca din aceste zone oferite fără taxe să se extragă materiale de calitate superioară pământului banal, resurse care ar fi ulterior decontate la prețuri superioare.

Controlul agențiilor precum ANRMPSG reflectă o strategie clară de monitorizare a zonelor cu cea mai mare densitate financiară. Aceeași logică a supravegherii resurselor strategice a fost invocată de analiști și în dezbaterile privind Azomureș sau Romgaz. Dincolo de lozinci, fiecare decizie energetică sau contract de infrastructură tinde să fie dictat de miza controlului asupra resurselor cheie.
Ministerul Mediul...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/adrian-homan-3.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Mize strategice în Portul Constanța. Mihai Teodorescu câștigă concursul pentru postul de director general. Cine l-a selectat]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/portul-constanta-mihai-teodorescu-castiga-concursul-director-general.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/portul-constanta-mihai-teodorescu-castiga-concursul-director-general.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Postul de director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CN APMC) a fost adjudecat oficial de actualul șef interimar, Mihai Teodorescu.

Procesul de selecție, bazat pe Ordonanța de Urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă, s-a încheiat cu numirea sa pe poziția plină, stârnind însă numeroase dezbateri în spațiul public cu privire la studiile sale și la profilul firmei de consultanță care a gestionat concursul.
O competiție strânsă pentru Portul Constanța
Depunerea dosarelor pentru conducerea uneia dintre cele mai importante instituții strategice ale statului român s-a încheiat pe data de 8 mai 2026. Competiția a atras personalități de calibru din politica și managementul maritim constănțean, dornice să preia frâiele Portului Constanța.

Printre cei care și-au depus inițial candidatura s-au numărat: Mihai Teodorescu (actualul director general al CN APMC); Daniel Georgescu (fost director al Canalelor Navigabile, actual director executiv ACN); Mircea Banias (fost parlamentar și fost director general al CN APMC); Laurențiu Mironescu (consilier local și fost director al CN APMC); Octavian Duca (reprezentant UMEX); Daniel Țăranu (Autoritatea Navală Română); Ionuț Rusu (consilier local municipal și fost viceprimar).

Sâmbătă, 30 mai 2026, comisia de examinare a publicat lista scurtă a candidaților selectați pentru proba interviului. Din cursă au fost eliminați Daniel Țăranu și Ionuț Rusu, faza finală disputându-se între Teodorescu, Banias, Mironescu, Georgescu și Duca.

În cele din urmă, câștigător a fost declarat Mihai Teodorescu.
Cine este Mihai Teodorescu? Traiectoria de la București la malul mării
La vârsta de 40 de ani, Mihai Teodorescu preia mandatul plin la conducerea Portului Constanța, o entitate cu un rol geopolitic crucial, mai ales în contextul regional actual.
Născut pentru a conduce
Cariera sa include roluri de conducere de top în administrația publică locală și companii naționale, printre care se numără poziția de Director Executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București, cea de Președinte al Consiliului de Administrație la Compania Municipală Eco Igienizare București SA, precum și funcții de Director Comercial și Șef Birou Controlori în cadrul fostei R.A.T.B..

De asemenea, experiența sa în guvernanță corporativă sunt reflectate de calitatea de membru în consiliile de administrație ale unor companii strategice, precum Telecomunicații C.F.R. S.A. și METROREX SA.

În prima parte a parcursului său profesional, acesta a activat în sectorul privat în managementul vânzărilor și turism, deținând rolul de Manager Corporate Department la Paralela 45 și cel de Sales Manager la Art Focus Studio.
Traseu academic
Din punct de vedere academic, Mihai Teodorescu este de profesie inginer diplomat, absolvind Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, urmată de un master în Management Agroturistic și Alimentație Publică, ambele în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.

Ulterior, și-a extins aria de expertiză prin studii juridice și financiare, obținând două diplome de master de la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”: una în Management Financiar Bancar și o alta în Drept Intern și Internațional în Afaceri.

Pregătirea sa profesională este completată de numeroase cursuri de specializare și perfecționare în domenii precum administrația europeană și diplomația publică (Institutul Național de Administrație), inițiere în activitate consulară (Ministerul Afacerilor Externe), managementul transportului public, audit intern în sectorul public și managementul negocierii. CV-ul său evidențiază competențe lingvistice avansate în limba engleză și limba franceză.
Cum a ajuns la Port Constanța
Cariera sa administrativă a început la București, unde a ocupat diverse funcții în Primăria Capitalei, fiind propulsat în administrație în perioada mandatului Gabrielei Firea.

În circuitul transporturilor maritime a intrat la începutul anului 2023, când ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a numit direct în funcția de director executiv al CN APMC. După un an pe această poziție, la începutul anului 2024, Teodorescu a preluat funcția de director general interimar, ca urmare a demisiei lui Florin Vizan, asigurând conducerea până la numirea sa definitivă de astăzi.
Semne de întrebare asupra firmei de consultanță
Din perspectiva bunelor practici în guvernanța corporativă și a transparenței instituționale, atenția noastră s-a îndreptat rapid către entitatea privată angajată de stat să evalueze candidații.

Deși contracandidații lui Teodorescu erau oameni cu experiență vastă în transportul naval, afaceri maritime și management portuar în Constanța, decizia finală a aparținut firmei Pluri Consultants România S.R.L..

Cine este această firmă? Firma figurează în registre cu doar doi angajați. Compania este deținută de Ioana Mădălina Popescu și fiul acestei...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/mihai-teodorescu.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Inteligența artificială devine noul agent de turism al românilor. Fenomenul care a explodat într-un singur an]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/inteligenta-artificiala-devine-noul-agent-de-turism-al-romanilor-fenomenul-care-a-explodat-intr-un-singur-an.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/inteligenta-artificiala-devine-noul-agent-de-turism-al-romanilor-fenomenul-care-a-explodat-intr-un-singur-an.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Inteligența artificială schimbă rapid modul în care românii își organizează călătoriile, iar 64% dintre turiști folosesc deja instrumente AI pentru planificarea vacanțelor, potrivit studiului Visa Travel & Payment Intentions CEE 2026.

Procentul este de peste cinci ori mai mare comparativ cu anul trecut și plasează România printre cele mai deschise piețe din Europa Centrală și de Est către noile tehnologii digitale.

Datele arată și o accelerare a utilizării plăților digitale în turism. Majoritatea românilor aleg cardurile bancare sau portofelele digitale atât pentru rezervările online, cât și pentru plata transportului, semn că obiceiurile de consum din turism se mută tot mai mult în zona digitală.
România, printre liderii regionali în utilizarea AI pentru călătorii
Potrivit studiului realizat de Visa, 64% dintre românii care călătoresc folosesc deja aplicații și instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a-și organiza vacanțele. Tehnologia este utilizată pentru alegerea destinațiilor, compararea ofertelor, crearea itinerariilor și identificarea variantelor de transport sau cazare.

România este menționată și ca una dintre cele mai receptive piețe din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește conceptul de „agentic commerce”, o etapă în care inteligența artificială poate acționa în numele utilizatorului pentru anumite achiziții sau rezervări.

Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România, afirmă că AI devine un instrument tot mai prezent în procesul de planificare a călătoriilor.
„Următorul pas este agentic commerce – adică atunci când AI nu doar sugerează idei, ci poate fi autorizat să acționeze în numele nostru, de exemplu prin identificarea și rezervarea unor călătorii personalizate”, a declarat Elena Ungureanu.
Plățile digitale domină rezervările de călătorie
Studiul evidențiază și creșterea utilizării plăților digitale în rândul turiștilor români. Aproximativ 73% dintre respondenți folosesc carduri sau portofele digitale pentru rezervările online de cazare.

[caption id="attachment_4730324" align="alignnone" width="1920"] Romania, lider regional / sursa foto: arhiva EVZ[/caption]

În cazul transportului, gradul de utilizare este și mai ridicat. Peste 80% dintre români aleg metode digitale de plată pentru biletele de avion, tren sau alte servicii de transport asociate vacanțelor.

Datele sugerează că România se află printre cele mai digitalizate piețe din regiune în ceea ce privește plățile pentru turism, pe fondul extinderii rapide a serviciilor fintech și al utilizării tot mai frecvente a aplicațiilor mobile bancare.
Consumatorii români, tot mai interesați de beneficiile cardurilor
Raportul Visa arată și că românii sunt printre cei mai receptivi consumatori din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește avantajele asociate cardurilor bancare.

Printre beneficiile urmărite de utilizatori se numără securitatea tranzacțiilor, rapiditatea plăților și posibilitatea gestionării mai simple a cheltuielilor în timpul călătoriilor externe.

Creșterea utilizării inteligenței artificiale și a plăților digitale indică o schimbare accelerată a comportamentului de consum în turism, în special în rândul utilizatorilor familiarizați cu serviciile mobile și aplicațiile digitale.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Utilizare-AI-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Nou director general la Avioane Craiova. Are 77 de ani și a făcut pregătire în Marea Britanie pe vremea lui Ceaușescu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/nou-director-general-la-avioane-craiova-are-77-de-ani-si-a-facut-pregatire-in-marea-britanie-pe-vremea-lui-ceausescu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/nou-director-general-la-avioane-craiova-are-77-de-ani-si-a-facut-pregatire-in-marea-britanie-pe-vremea-lui-ceausescu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Conducerea Avioane Craiova SA a decis schimbarea managementului companiei, prin neprelungirea mandatului actualului director general, Nicu Fălcoi. Informația a fost confirmată public de acesta, care a anunțat că își va încheia activitatea în fruntea societății de stat începând de săptămâna viitoare.

Decizia vine în urma unui proces intern de selecție și are loc într-un context marcat de întârzieri în derularea unor programe de modernizare și de presiuni asupra industriei de apărare.

Avioane Craiova este o companie de stat aflată în portofoliul Ministerului Economiei.
Noul director general: Mișa Popic, numit la conducerea companiei
În locul lui Nicu Fălcoi a fost numit Mișa Popic, în vârstă de 77 de ani. Potrivit datelor din CV-ul său, acesta are experiență în domeniul aeronautic și a participat la programe de pregătire în Marea Britanie încă din anii ’70.

CV-ul complet, AICI.

Numirea are loc într-un moment în care compania se confruntă cu întârzieri în derularea unor contracte importante și cu presiuni operaționale legate de modernizarea flotei.

Fostul director general a transmis că acceptă decizia Consiliului de Administrație și că nu are reproșuri la adresa acesteia. El a sugerat că membrii consiliului ar avea alte opțiuni sau orientări politice, însă a precizat că nu dorește să transforme decizia într-un conflict public.
Problemele din companie, mai complexe decât estimările inițiale
Nicu Fălcoi a explicat că, la momentul preluării mandatului, a considerat că principala dificultate era legată de lipsa unui software necesar livrării aeronavelor. Ulterior, spune el, situația s-a dovedit mult mai complicată, cu probleme acumulate în timp.

Potrivit acestuia, o parte dintre blocaje țin de instituții și decizii din afara companiei, ceea ce ar fi limitat posibilitatea de intervenție directă a conducerii.

Fostul director afirmă că unele disfuncționalități au fost abordate, însă nu toate au putut fi rezolvate în perioada mandatului.
Întârzieri la programul IAR-99 și executarea unei garanții de 8 milioane de euro
Ministerul Apărării Naționale a executat în luna februarie o scrisoare de garanție în valoare de 8 milioane de euro, aferentă unui avans pentru modernizarea a 10 avioane IAR-99.

Deși contractul prevedea livrarea aeronavelor în martie 2024, acestea nu au fost finalizate nici în prezent.

Principalul blocaj este legat de lipsa unei componente software esențiale pentru funcționarea capabilităților militare de tip antibruiaj, prevăzută în cerințele contractuale.

Surse din domeniu susțin că, timp de mai mulți ani, nu ar fi fost realizată achiziția acestui software, iar problema persistă și în prezent. Avioane Craiova rămâne una dintre companiile strategice din industria de apărare, aflată în proces de modernizare și sub presiunea respectării contractelor în derulare, într-un context în care întârzierile au generat deja consecințe financiare și operaționale.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/Avion-militar-de-tip-IAR-99-Soim-1200x607.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Schimbare majoră pe piața construcțiilor. Datele INS despre autorizații pentru case și blocuri]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/schimbare-majora-pe-piata-constructiilor-datele-ins-despre-autorizatii-pentru-case-si-blocuri.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/schimbare-majora-pe-piata-constructiilor-datele-ins-despre-autorizatii-pentru-case-si-blocuri.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a continuat să scadă în România. În luna aprilie 2026 au fost eliberate 2.831 de autorizații pentru locuințe, cu 9% mai puține decât în martie și cu 9,8% sub nivelul înregistrat în aprilie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Datele sunt relevante pentru evoluția sectorului construcțiilor și a pieței imobiliare, deoarece autorizațiile de construire reprezintă unul dintre principalii indicatori ai investițiilor viitoare în locuințe.

În primele patru luni ale anului au fost eliberate 10.097 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 6,2% față de perioada similară din 2025.
Cele mai multe autorizații continuă să fie emise în mediul rural
Cele 2.831 de autorizații eliberate în aprilie acoperă o suprafață utilă totală de 854.061 de metri pătrați, cu 19,7% mai mare față de luna precedentă. Aproape 70% dintre autorizații, respectiv 69,8%, au fost emise pentru construcții din mediul rural.

Comparativ cu martie 2026, numărul autorizațiilor pentru locuințe a scăzut cu 281 de unități. Cele mai mari diminuări au fost raportate în regiunile Nord-Vest (-82 autorizații), Sud-Muntenia (-60), București-Ilfov (-49), Nord-Est (-46) și Sud-Est (-40).

[caption id="attachment_4731055" align="alignnone" width="1502"] Autorizatii constructie / sursa foto: INS[/caption]

Singura regiune care a consemnat o creștere față de luna precedentă a fost Vest, unde au fost emise cu 28 de autorizații mai multe.
Mai puține autorizații, dar locuințe mai mari
Deși numărul autorizațiilor a fost mai redus decât în aprilie 2025, suprafața utilă totală aferentă acestora a crescut cu 29,4%. Evoluția sugerează că proiectele autorizate au avut, în medie, dimensiuni mai mari decât cele aprobate în aceeași perioadă a anului trecut.

Scăderea anuală a numărului de autorizații a fost de 309 unități, cele mai importante reduceri fiind înregistrate în regiunile Nord-Vest (-122), Sud-Muntenia (-87) și Nord-Est (-63). Creșteri au fost raportate în Sud-Vest Oltenia (+34), București-Ilfov (+9) și Centru (+8).
Clădirile nerezidențiale: mai multe autorizații, suprafață mai mică
În cazul clădirilor nerezidențiale, INS a raportat 550 de autorizații de construire în aprilie 2026, cu 3,6% mai multe față de martie.

În schimb, suprafața utilă totală autorizată a scăzut semnificativ, până la 266.563 de metri pătrați, cu 56% sub nivelul lunii precedente. Reducerea a fost determinată în principal de scăderile din regiunile Nord-Vest și București-Ilfov.

[caption id="attachment_4731057" align="alignnone" width="1340"] Autorizatii constructie / sursa foto: INS[/caption]

Comparativ cu aprilie 2025, numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a crescut cu 8,5%, însă suprafața totală autorizată a fost cu 2,3% mai mică.
Scăderi în majoritatea regiunilor în primele patru luni
În intervalul ianuarie-aprilie 2026, autorizațiile pentru construcții rezidențiale au scăzut în aproape toate regiunile de dezvoltare ale țării.

Cele mai mari reduceri au fost consemnate în regiunea Vest (-220 autorizații), Nord-Vest (-158), Sud-Est (-149) și Nord-Est (-92). Singura regiune care a înregistrat o creștere în această perioadă a fost Sud-Vest Oltenia, cu 54 de autorizații suplimentare față de primele patru luni din 2025.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/07/constructii.v1-1200x801.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Plătesc sau nu asigurările daunele produse de drone? Ce spune UNSAR]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/platesc-sau-nu-asigurarile-daunele-produse-de-drone-ce-spune-unsar.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/platesc-sau-nu-asigurarile-daunele-produse-de-drone-ce-spune-unsar.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Plătesc sau nu asigurările daunele produse de drone? O dezbatere cu poziții contradictorii a apărut imediat după ce știrea despre atacul rusesc cu dronă de la Galați, soldat cu doi răniți și distrugerea unui apartament, a apărut în presa românească.

Unii dintre actorii din piață au susținut că asigurările facultative pot să acopere daunele produse de astfel de incidente, în timp ce alții au declarat că toate pagubele produse în război sunt exceptate de la despăgubiri, în toată lumea și în orice contract de asigurare. Dar și unii și ceilalți au fost de acord asupra unui aspect: asigurările obligatorii nu acoperă astfel de riscuri.
Daunele produse în război nu sunt acoperite de asigurări
În acest context, am cerut opinia Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare din România (UNSAR), carene-a răspuns că, de principiu, căderile de corpuri sunt un risc acoperit de asigurările facultative de locuințe, însă nu și atunci când vorbim despre un act de război.

„Fiecare companie de asigurări va analiza situația în funcție de circumstanțele concrete ale cazului și va acționa în conformitate cu prevederile contractuale și politicile interne aplicabile, având în vedere caracterul excepțional al acestui tip de eveniment”, este poziția UNSAR.

În astfel de situații, precum căderea unor drone, delimitarea cauzei este esențială în procesul de analiză a unei daune.

Asigurătorii evaluează nu doar efectul - de exemplu, avarierea unei locuințe sau a unui autovehicul prin căderea unui „obiect”, ci și cauza primară a producerii evenimentului, explică reprezentanții UNSAR. Dacă aceasta este asociată unui act de război sau unei acțiuni militare, atunci se activează, de principiu, excluderea standard prevăzută în majoritatea polițelor.
Riscurile de război, terorism, tulburări politice sau lovituri de stat nu sunt asigurabile
„Este important de subliniat că aceste clauze nu reprezintă o particularitate a pieței din România, ci sunt standardizate la nivel internațional, fiind incluse în condițiile contractuale tocmai pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de asigurări în fața unor riscuri sistemice, de amploare extremă.

Pentru consumatori, acest context subliniază importanța înțelegerii clare a acoperirilor și excluderilor din polițele de asigurare, precum și necesitatea unui dialog constant cu asigurătorul sau brokerul, pentru a avea o imagine completă asupra protecției financiare de care beneficiază”, explică UNSAR.

„De principiu, riscul de război, așa cum se întamplă și cu pierderile provocate de terorism sau lovituri de stat militare, tulburări sociale și alte asemenea fenomene, nu sunt, în mod uzual, riscuri asigurabile. Acest lucru se întâmplă în întreaga lume, nu doar în România”, mai precizează uniunea asiguratorilor.

[caption id="attachment_4730911" align="alignnone" width="2560"] Drona Galati / Inquam Photos[/caption]
Când și cum pot fi acoperite daunele produse de un război
Există însă și excepții, în funcție de fiecare companie sau de tipul de asigurare respectiv. De exemplu, riscul de război poate fi asigurat, dar numai prin polițe speciale, dedicate și, de regulă, destinate companiilor sau transporturilor (CARGO / aviatie).

Și asta pentru că nimeni nu poate previziona întinderea pagubelor, amploarea, durata sau urmările economice ale unui război, motiv pentru care, ca principiu, companiile de reasigurare nu includ războiul printre acoperiri. Iar acest lucru face ca și asigurătorii să nu poată prelua acest risc de la clienți.

În plus, chiar dacă ar putea fi cuantificat, costul pentru care ar putea fi preluat de asigurători un astfel de risc ar putea fi unul extrem de ridicat, ceea ce ar risca să facă polița de asigurare prohibitiva. Și, mai mult, pe timp de război, în principiu, se aplică legea marțială, ceea ce schimbă cadrul obișnuit social, medical și patrimonial, au mai explicat reprezentanții UNSAR.
Contradicții cu privire la daunele produse de dronele rusești
Reamintim că discuția a fost deschisă de două opinii contrare, prima a preşedintelui Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare (PRBAR) din România, Viorel Vasile, care a spus că proprietarii care au încheiate polițe de asigurare facultative ar putea beneficia de despăgubiri, chiar fără ca un astfel de risc - cel al loviturilor cu drone - să fie menționat în mod expres în contract.

De cealaltă parte s-a situat președintele Uniunii Naționale a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România (UNSICAR), Dorel Duță, care a spus că majoritatea contractelor de asigurare exclud explicit daunele provocate de război.

Iar Compania de asigurări Generali România a anunţat că reprezentanţii săi sunt în legătură cu autorităţile pentru a evalua pagubele produse în urma incidentului de vineri dimineaţă, cu drona rusească de la Galați. Dar compania a precizat că acoperirea asigurării este supusă unor termeni şi condiţii contractuale derivate din riscul de război.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/INQUAM_INSTANT_GALATI_DRONA_09_INQUAM_Photos-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Impozite suplimentare stabilite de ANAF. Cine e vizat de noua măsură]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/impozite-suplimentare-stabilite-de-anaf-cine-e-vizat-de-noua-masura.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/impozite-suplimentare-stabilite-de-anaf-cine-e-vizat-de-noua-masura.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[





Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a finalizat verificări la 152 de contribuabili, desfășurate în perioada iunie 2025 – mai 2026, asupra tranzacțiilor intra-grup în valoare de peste 199 de miliarde de lei. În urma controalelor privind prețurile de transfer, inspectorii fiscali au stabilit obligații suplimentare de aproximativ 655 de milioane de lei, dintre care peste 386 de milioane de lei reprezintă impozit pe profit.

Verificări ANAF la companii cu tranzacții importante în interiorul grupurilor
Inspectorii fiscali au analizat, în ultimele 12 luni, tranzacții intra-grup de peste 199,1 miliarde de lei. Acțiunile au vizat în principal societăți care desfășoară volume mari de operațiuni cu firme afiliate, au raportat pierderi fiscale repetate sau au înregistrat niveluri de profitabilitate mai reduse decât cele ale unor companii comparabile din aceeași industrie. Controalele au urmărit respectarea regulilor privind prețurile de transfer, respectiv modul în care sunt stabilite prețurile în tranzacțiile dintre companii afiliate din același grup.


 „Principiul valorii de piață a fost introdus în legislația fiscală națională în 1994 și este aplicabil tuturor tranzacțiilor cu părți afiliate, inclusiv celor care au loc între o entitate juridică nerezidentă și sediul său permanent din România. Începând cu 2010, tranzacțiile cu părți afiliate efectuate între două entități juridice române intră, de asemenea, în domeniul de aplicare al inspecțiilor privind prețurile de transfer, în timp ce anterior numai tranzacțiile cu părți afiliate nerezidente au fost investigate de autoritatea fiscală”, se precizează în ghidul instituției.

Potrivit ANAF, prețurile de transfer trebuie să respecte aceleași condiții care s-ar aplica între companii independente. Oficialii instituției atrag atenția că există riscuri fiscale atunci când aceste mecanisme sunt utilizate pentru diminuarea artificială a profitului impozabil declarat în România.


„Riscul fiscal apare atunci când aceste prețuri sunt folosite pentru a diminua artificial profitul impozabil în România, prin costuri intra-grup nejustificate, marje de profitabilitate reduse comparativ cu marjele din industrie, cu impact implicit în transferul profitului către alte jurisdicții fiscale”, arată oficialii ANAF.

[caption id="attachment_4658758" align="alignnone" width="1599"] ANAF Antifraudă. Sursa foto: Facebook[/caption]
ANAF a impus obligații suplimentare de 655 milioane de lei după controale
În urma verificărilor, inspectorii au stabilit obligații fiscale suplimentare de aproximativ 655 milioane de lei. Din această sumă, peste 386 milioane de lei reprezintă impozit pe profit.
Separat, ajustările efectuate în urma analizelor privind prețurile de transfer au generat aproximativ 179 milioane de lei impozit pe profit suplimentar, echivalentul a aproape 46% din totalul impozitului pe profit stabilit în urma controalelor.
Verificările au inclus analiza structurii și valorii tranzacțiilor cu persoane afiliate și independente, documentarea serviciilor intra-grup, justificarea economică a acestora, profilul funcțional al companiilor, distribuirea costurilor și veniturilor, precum și nivelul marjelor de profitabilitate aplicate.


„Analiza acestora a fost realizată din perspectiva necesității economice, a beneficiului efectiv obținut de contribuabil și a corelării tranzacțiilor respective cu profilul funcțional al societății verificate. În cadrul controalelor au fost analizate inclusiv politicile de alocare și refacturare a costurilor, existența documentației justificative adecvate și coerența dintre documentația de prețuri de transfer și conduita efectivă a părților implicate în tranzacții”, arată sursa citată.

Costuri fără justificare economică și pierderi fiscale reduse
În mai multe situații, inspectorii au identificat costuri importante rezultate din tranzacții intra-grup care nu aveau o justificare economică suficientă sau nu erau susținute de documente care să demonstreze serviciile prestate și beneficiile obținute de companiile din România.


„În acest context, s-a mai constatat ca tendință predominantă faptul că, pe măsură ce ponderea tranzacțiilor cu persoane afiliate în totalul tranzacțiilor desfășurate de contribuabil este mai ridicată, crește semnificativ și riscul influențării rezultatului fiscal prin politicile de prețuri de transfer aplicate, acest fapt implicând, în multe din cazurile analizate, diminuarea bazei impozabile din România sau înregistrarea nejustificată de pierdere”, au transmis oficialii ANAF.

Ca urmare a controalelor, baza impozabilă a contribuabililor verificați a fost majorată cu peste 3,38 miliarde de lei. Din această valoare, aproximativ 2,21 miliarde de lei provin din ajustări de prețuri de transfer. Totodată, valoarea totală a ajustărilor efectuate a ajuns la circa 2,27 miliarde de lei.
Verificările au avut efect și asupra pierderilor fiscale declarate de companii. Acestea au fost reduse cu apr...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/ANAF-2-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Azomureș, cumpărat de Romgaz. Tranzacția mai are nevoie de câteva avize]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/azomures-cumparat-de-romgaz-tranzactia-mai-are-nevoie-de-cateva-avize.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/azomures-cumparat-de-romgaz-tranzactia-mai-are-nevoie-de-cateva-avize.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Romgaz a semnat vineri contractul pentru preluarea platformei Azomureș, într-o tranzacție evaluată la 69 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, care susține că operațiunea va permite relansarea producției de îngrășăminte în România și va avea efecte asupra agriculturii și industriei naționale.

Azomureș, cumpărat de Romgaz. Tranzacția mai are nevoie de avize
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Romgaz a finalizat semnarea contractului pentru achiziția Azomureș, iar tranzacția a primit avizul Consiliului de Administrație al companiei.


„Astăzi s-a semnat contractul pentru achiziţia Azomureş şi s-a avizat tranzacţia în Consiliul de Administraţie al Romgaz. Romgaz a preluat platforma Azomureş pentru suma de 69 de milioane de euro, din care puţin peste 46 de milioane de euro reprezintă valoarea combinatului, până la 10 milioane de euro reprezintă materia primă şi stocurile de consumabile, iar maximum 13 milioane de euro reprezintă costurile necesare menţinerii combinatului în funcţiune şi plăţii salariaţilor în următoarele două luni, până la preluarea efectivă”, a arătat Ilie Bolojan, într-o postare pe Facebook.

Potrivit informațiilor prezentate, cea mai mare parte a sumei reprezintă valoarea combinatului, în timp ce restul fondurilor sunt destinate stocurilor existente și funcționării unității până la finalizarea transferului.


[caption id="attachment_4606056" align="alignnone" width="1200"] Romgaz. Sursa foto: Facebook/Romgaz[/caption]
Tranzacția Azomureș - Romgaz mai are nevoie de avize
Procesul de preluare nu este însă încheiat complet. Ilie Bolojan a arătat că mai sunt necesare aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz, avizul Consiliului Concurenței și cel al Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe.
După obținerea acestor avize, compania va putea finaliza efectiv preluarea platformei.

Ilie Bolojan: Preluarea salvează producţia de îngrăşăminte pentru agricultură
Premierul interimar consideră că tranzacția are o importanță majoră atât pentru sectorul agricol, cât și pentru industria românească.
„Preluarea combinatului Azomureş de către Romgaz salvează producţia de îngrăşăminte pentru agricultură din România şi va asigura preţuri stabile pentru agricultorii noştri în anii următori. Romgaz îşi diversifică activitatea şi pune în valoare, prin procesare în industria românească, gazul din Marea Neagră. Având în vedere importanţa producţiei de îngrăşăminte în contextul crizei din Golf şi valorificarea în interesul economiei naţionale a resurselor pe care le avem, ţinând seama de impactul combinatului în judeţul Mureş şi de numărul de angajaţi, peste 900, aceasta este una dintre cele mai importante tranzacţii derulate în ultimii ani. Mulţumesc echipelor de negociere pentru finalizarea în mod profesionist a tranzacţiei. La un preţ corect în piaţă”, a transmis Bolojan.
Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte pentru agricultură din România și unul dintre cei mai importanți angajatori din județul Mureș.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Azomures-1-1200x831.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Președintele Consiliului de Supraveghere Hidroelectrica, suspendat din cauza dosarului de la CAB]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/presedintele-consiliului-de-supraveghere-hidroelectrica-suspendat-din-cauza-dosarului-de-la-cab.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/presedintele-consiliului-de-supraveghere-hidroelectrica-suspendat-din-cauza-dosarului-de-la-cab.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Acționarii companiei Hidroelectrica, inclusiv statul român, au aprobat suspendarea lui Silviu Răzvan Avram din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor desfășurată vineri. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține pachetul majoritar de acțiuni, iar decizia a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare a voturilor exprimate, respectiv 94,92% din cei cu drept de vot prezenți.
Suspendare la Hidroelectrica: președintele Consiliului de Supraveghere, vizat de acuzații de mită
Pe lângă suspendarea mandatului, acționarii au aprobat și forma și conținutul Actului Adițional nr. 5 la contractul de mandat încheiat cu Silviu Răzvan Avram, document inițiat de Ministerul Energiei și introdus pe ordinea de zi suplimentară a ședinței.

Prin acest act, contractul de mandat al acestuia este suspendat începând cu data semnării, în conformitate cu prevederile contractuale.

[caption id="attachment_4731391" align="alignnone" width="1242"] Bogdan Badea. Sursa foto: Captură video[/caption]
Detalii despre situația juridică a membrului Consiliului
Suspendarea produce efecte până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive sau până la intervenirea unor situații legale care duc la încetarea procesului penal, cum ar fi achitarea sau alte forme de încetare prevăzute de lege. Măsura rămâne astfel deschisă evoluției dosarului aflat pe rolul instanțelor.

În ședință, AGOA a fost informată cu privire la dosarul penal în care Silviu Răzvan Avram are calitatea de inculpat pentru infracțiunea de luare de mită, conform informațiilor publice disponibile. Este vorba despre Dosarul nr. 6631/2/2025, aflat pe rolul Secției I penale a Curții de Apel București, precum și despre dosarele disjunse din acesta, care vizează măsuri și verificări procedurale.
Hidroelectrica a aprobat procedura de suspendare a unui oficial implicat într-un dosar de corupție
Acționarii au mandatat reprezentantul statului român, prin Ministerul Energiei, să semneze actul adițional prin care se formalizează suspendarea, urmând ca situația să fie reevaluată în funcție de evoluția dosarului penal.

În hotărârea adoptată de acționari se arată următoarele:

„Având în vedere informațiile publice disponibile despre Dosarul nr. 6631/2/2025, aflat pe rolul Secției I penale la Curtea de Apel București având ca obiect ” luarea de mită (art. 289 NCP) alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap la art 35 alin.(1) Cod penal”, precum și dosarele disjunse din acesta, respectiv nr. 6631/2/2025/a1 având ca obiect ”măsuri și excepții dispuse de judecătorul de camera preliminară”, înregistrat pe rolul Curții de Apel București în data de 21.10.2025 și în dosarul nr. 6631/2/2025/a1.1 având ca obiect ”verificare măsuri asigurătorii (art. 250 ind.2 Cod procedură penala)”, AGOA constată existența unei situații de suspendare a contractului de mandat nr. 36089/29.03.2023 încheiat cu domnul Silviu Răzvan AVRAM, potrivit art.40 din acest contract, în lipsa notificării din partea mandatarului, care are calitate de inculpat în dosarul menționat”, potrivit documentului.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/07/Hidroelectrica2_RzV-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Vânzările globale Toyota scad din nou, cu declin accentuat în China și Orientul Mijlociu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/vanzarile-globale-toyota-scad-din-nou-cu-declin-accentuat-in-china-si-orientul-mijlociu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/vanzarile-globale-toyota-scad-din-nou-cu-declin-accentuat-in-china-si-orientul-mijlociu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Toyota Motor Corp a anunțat o scădere semnificativă a exporturilor din Japonia către Orientul Mijlociu în luna aprilie, pe fondul conflictului din regiune. Volumul a coborât cu 91,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 2.418 unități, potrivit celor relatate de japantoday.com.
Toyota pierde teren pe piețele externe: China și Orientul Mijlociu trag în jos vânzările
În paralel, compania a raportat o diminuare a vânzărilor globale cu 3,1%, până la 849.306 vehicule, acesta fiind al treilea declin lunar consecutiv. În același timp, producția globală a înregistrat o creștere de 2,0%, atingând 831.971 de unități, un nivel record pentru luna aprilie.

Mai mult, exporturile totale din Japonia au consemnat o scădere de 7,0%, până la 166.972 de vehicule, marcând a doua lună consecutivă de declin. Pe segmentul vânzărilor internaționale, Toyota a raportat o reducere de 7,5%, la 699.382 de unități.

În Statele Unite, vânzările au scăzut cu 4,6%, ajungând la 222.378 de vehicule, în pofida unei cereri constante pentru hibride pe piața nord-americană.
Evoluții contrastante pe piețele regionale
Vânzările din Orientul Mijlociu au coborât cu 33,7%, până la 31.360 de vehicule, în timp ce piața din China a înregistrat un declin de 25,4%, la 106.479 de unități, pe fondul intensificării concurenței locale.

[caption id="attachment_4697443" align="alignnone" width="1200"] fabrica Toyota / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

În schimb, piața internă din Japonia a consemnat o creștere de 24,2%, ajungând la 149.924 de unități, susținută de cererea acumulată înainte de modificarea taxei pe performanța de mediu de la finalul lunii martie.

Producția realizată în afara Japoniei a urcat cu 3,8%, până la 567.578 de unități, atingând un nou record pentru această perioadă. În India, producția a crescut semnificativ, cu 38,5%, până la 33.770 de unități, pe fondul extinderii zilelor de funcționare.

În America de Nord, producția a scăzut cu 3,3%, la 198.098 de vehicule, iar cea internă din Japonia a coborât ușor, cu 1,7%, până la 264.393 de unități.
Ajustări de producție și tendințe în industria auto japoneză
Pe fondul perturbărilor logistice prelungite generate de situația din Orientul Mijlociu, Toyota intenționează să reducă producția destinată regiunii și unor piețe asiatice cu aproximativ 83.000 de vehicule până în jurul lunii noiembrie, potrivit unor surse apropiate situației.

De asemenea, compania a ajustat deja producția din Japonia pentru exporturile către Orientul Mijlociu, reducând volumele cu aproximativ 40.000 de unități în martie și aprilie, comparativ cu planurile inițiale. La nivelul industriei auto japoneze, vânzările cumulate ale celor opt mari producători au scăzut în aprilie cu 1,3%, ajungând la 1,94 milioane de vehicule.

Nissan Motor Co a raportat o scădere de 7,6%, până la 208.663 de unități, iar Honda Motor Co a consemnat un declin de 7,9%, la 265.215 vehicule. În schimb, Suzuki Motor Corp a înregistrat o creștere de 20,9%, până la 309.237 de unități, susținută de evoluția puternică a vânzărilor din India.

Producția totală a celor opt producători a urcat cu 3,2%, până la 2,00 milioane de vehicule, în timp ce producția internă a crescut cu 2,4%, ajungând la 651.159 de unități.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/09/Toyota-Center-1200x799.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cine plătește pagubele provocate de drone. Specialiștii din asigurări au opinii diferite. Update]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cine-plateste-pagubele-provocate-de-drone-specialistii-din-asigurari-au-opinii-diferite.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cine-plateste-pagubele-provocate-de-drone-specialistii-din-asigurari-au-opinii-diferite.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Update 16:40 - Ce spune Generali, compania la care era asigurat apartamentul lovit
Compania de asigurări Generali România a anunţat că reprezentanţii săi sunt în legătură cu autorităţile pentru a evalua pagubele produse în urma incidentului de vineri dimineaţă, de la Galați. Compania spune că acoperirea asigurării este supusă unor termeni şi condiţii contractuale derivate din riscul de război.

„Într-o situaţie de acest tip, acoperirea asigurării este supusă unor termeni şi condiţii contractuale derivate din riscul de război, petrecut pe teritoriul României sau al altor ţări, care vor trebui evaluate cu atenţie odată ce toate informaţiile relevante sunt disponibile. Având în vedere natura excepţională şi complexă a acestui incident, este prematur să tragem concluzii asupra unei potenţiale acoperiri înainte de finalizarea unei evaluări complete”, a comunicat Generali.



Specialiștii în asigurări au opinii diferite cu privire la despăgubirile pentru locuințele avariate sau distruse de dronele Rusiei care ajung în România, dar un lucru este cert: asigurarea obligatorie (PAD) nu acoperă astfel de incidente.
Cine plătește pagubele provocate de drone
Discuția a pornit după ce o dronă din Rusia a intrat în spațiul aerian românesc și a ajuns până la Galați, unde s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din cartierul Mazepa. Drona a explodat după impact și a produs un incendiu, precum și rănirea a două persoane, din fericire fără morți. Dar explozia și incendiul care i-au urmat au produs pagube materiale însemnate la imobilul lovit.
Așa că a apărut, firesc, și întrebarea: pot fi acordate despăgubiri pentru astfel de daune prin polițele de asigurare? Iar răspunsurile nu sunt deloc liniștitoare pentru cei care suferă astfel de pagube.

Polița obligatorie nu acoperă pagubele produse de drone
Preşedintele Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare (PRBAR) din România, Viorel Vasile, a declarat, pentru News.ro, că polița obligatorie de asigurare a locuinței nu oferă protecție pentru daunele generate de război sau drone rătăcite.
„Asigurarea obligatorie acoperă doar trei tipuri de evenimente: inundaţii, alunecări de teren şi cutremur”, a spus Viorel Vasile.
„Un incident de tipul celui în care o dronă avariază o locuinţă nu este prevăzut”, a mai declarat președintele PPBAR.
El a opinat însă că proprietarii care au încheiate polițe de asigurare facultative ar putea beneficia de despăgubiri, chiar dacă un astfel de risc - cel al loviturilor cu drone - să fie menționat în mod expres în contract.

„Populaţia ar trebui să-şi facă asigurări facultative, acoperă şi acest tip de risc. Nu este necesar să fie specificat acest tip de incident atât timp cât noi nu suntem în război, ca ţară. Poliţa facultativă acoperă orice tip de risc”, a mai declarat preşedintele PRBAR, Viorel Vasile.
El a mai spus că prețurile pentru astfel de polițe sunt accesibile. De exemplu, pentru o locuință evaluată la circa 100.000 de euro, prima anuală de asigurare ar fi în jur de 20 de euro.

Sunt sau nu pagubele provocate de dronele Rusiei excluse de la despăgubiri, dacă România nu e în Război?
De altă părere este însă președintele Uniunii Naționale a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România (UNSICAR), Dorel Duță, care spune că majoritatea contractelor de asigurare exclud explicit daunele provocate de război.
„Este o întreagă discuţie, pentru că, în condiţiile de asigurare de la toate companiile de asigurare, este exclus războiul”, a declarat Dorel Duţă.
El crede că trebuie stabilit clar dacă incidentele generate indirect de războiul din Ucraina intră sau nu în categoria riscurilor excluse.
„Chiar dacă incidentul de care vorbim acum nu este un act propriu-zis de război, ci o consecinţă a conflictului de la graniţă, trebuie lămurit cum va fi tratată o astfel de situaţie, pentru că războiul nu este un risc acoperit. Ar trebui o clarificare legislativă pentru astfel de situaţii, cel puţin în zonele expuse războiului”, a explicat preşedintele UNSICAR.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/INQUAM_INSTANT_GALATI_DRONA_05_INQUAM_Photos-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Începe lucrul la primele două loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/incepe-lucrul-la-primele-doua-loturi-ale-drumului-expres-suceava-siret.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/incepe-lucrul-la-primele-doua-loturi-ale-drumului-expres-suceava-siret.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Primele două loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret au intrat oficial în faza de proiectare și execuție, după semnarea contractelor în valoare totală de 3,72 miliarde de lei, fără TVA. Anunțul a fost făcut vineri de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.

Investiția reprezintă un pas important pentru dezvoltarea infrastructurii din nordul României și pentru conectarea rețelei rutiere naționale cu infrastructura de transport a Ucrainei. Proiectul este parte a coridorului care continuă Autostrada Moldovei (A7) până la frontiera de la Siret.
Contracte de peste 3,7 miliarde de lei pentru primele două loturi
Contractele au fost atribuite asocierii româno-ucrainene Far Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans SRL.

Primul contract vizează Lotul 1 Suceava–Dărmănești, cu o lungime de 18,6 kilometri și o valoare de 2,09 miliarde de lei, fără TVA. Constructorul va avea la dispoziție 9 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuția lucrărilor.

Lotul 2, Dărmănești–Bălcăuți, va avea o lungime de 24,45 kilometri și beneficiază de o finanțare de 1,63 miliarde de lei, fără TVA. În acest caz, perioada de proiectare este de 12 luni, urmată de 24 de luni pentru execuție.

Potrivit CNAIR, ambele loturi fac parte din categoria proiectelor cu rol dual, civil și militar, urmând să fie finanțate prin programul european SAFE, după operaționalizarea acestuia.

[caption id="attachment_4637074" align="alignnone" width="1200"] Cristian Pistol / sursa foto: Facebook[/caption]
Zeci de poduri, pasaje și viaducte pe traseu
Proiectul include realizarea a 57 de structuri majore, respectiv poduri, pasaje și viaducte.

Pe traseul celor două loturi vor fi construite și patru noduri rutiere importante:

 	Suceava Nord (DN29A);
 	Suceava Vest (DN2–DN2P);
 	DN2–DN2H (Rădăuți);
 	DN2 (Siret Sud).



În plus, sunt prevăzute parcări moderne echipate cu stații de încărcare pentru autovehicule electrice, în linie cu obiectivele de dezvoltare a infrastructurii pentru mobilitatea verde.
Legătură directă între Autostrada Moldovei și granița cu Ucraina
Drumul Expres Suceava–Siret va avea o lungime totală de 55,7 kilometri și va continua traseul Autostrăzii Moldovei (A7) până la punctul de frontieră cu Ucraina.

Noua șosea de mare viteză este considerată strategică atât pentru transportul civil, cât și pentru mobilitatea militară, în contextul consolidării conexiunilor de transport dintre Uniunea Europeană și Ucraina.

Prin realizarea acestui proiect, traficul dintre Moldova și nordul țării ar urma să beneficieze de timpi de deplasare reduși, condiții sporite de siguranță și o conectivitate mai bună cu rețeaua europeană de transport.
Context: A7, cea mai importantă autostradă aflată în construcție în estul României
Drumul Expres Suceava–Siret completează Autostrada Moldovei (A7), unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură rutieră din România.

A7 pornește din zona Dumbrava, județul Prahova, în apropiere de Ploiești, și va ajunge până la Siret, la granița cu Ucraina. Traseul are aproximativ 450 de kilometri și este finanțat în mare parte prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), investiția totală fiind estimată la câteva miliarde de euro.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/12/1639666817original_image_4_resize-1024x682.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[CCIR consolidează relațiile economice bilaterale cu mediul de afaceri argentinian]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ccir-consolideaza-relatiile-economice-bilaterale-cu-mediul-de-afaceri-argentinian.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ccir-consolideaza-relatiile-economice-bilaterale-cu-mediul-de-afaceri-argentinian.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avut, în data de 26 mai , o întâlnire oficială cu o delegație argentiniană condusă de E. S. Carlos Alejandro Poffo, Ambasadorul Republicii Argentina în România, din care au făcut parte reprezentanți ai Institutului Național pentru Tehnologie în Agricultură, ai Asociației Producătorilor în sistem NO-Till și ai Camerei Argentiniene a Producătorilor de Mașini Agricole.

Daraban, CCIR: Argentina a găsit soluții eficiente în agricultură
Având în vedere componența delegației argentiniene, președintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat faptul că: „România asigură aproximativ 3,2% din producția agricolă a Uniunii Europene, un procent care poate fi îmbunătățit semnificativ dacă fragmentarea producătorilor agricoli nu ar reprezenta o frână reală. 
Argentina a găsit soluții eficiente la astfel de provocări — exploatațiile cele mai mici fiind de aproximativ 150 de hectare (în timp ce la noi sunt între 1-5 hectare), alte 40 de milioane de hectare gestionate de doar 300 de fermieri argentinieni, tehnologii de precizie și eficiente inclusiv pentru gestionarea stocurilor, sisteme de lucrare a solului fără arătură convențională. Tocmai de aceea considerăm că schimbul de experiență cu comunitatea agricolă argentiniană are o valoare practică imediată pentru fermierii români. 
INDAGRA este, fără îndoială, cea mai importantă platformă regională pentru sectorul agricol din sud-estul Europei. Aici se întâlnesc producătorii, furnizorii de echipamente și inovatorii din întreaga regiune — și tocmai de aceea consider că partenerii argentinieni ar găsi în acest eveniment cel mai eficient punct de acces către piețele din zona noastră”.

Carlos Alejandro Poffo: Argentina are experiență și soluții dovedite în agricultura de mare scală
„Portul Constanța reprezintă un activ strategic pe care îl privim cu interes real — conexiunea sa cu Dunărea și infrastructura specializată pentru produse agricole îl fac un partener natural pentru operatorii argentinieni din logistica cerealieră.
Argentina are experiență și soluții dovedite în agricultura de mare scală, în tehnicile de lucrare conservativă a solului și în mecanizare avansată — experiență pe care suntem pregătiți să o punem la dispoziția fermierilor români”, a declarat E. S. Carlos Alejandro Poffo, Ambasadorul Republicii Argentina în România.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/CP_Argentina-1-1.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Pensiile, alocațiile și indemnizațiile, în mijlocul dezbaterii despre salarii. Situația resurselor din buget]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/pensiile-alocatiile-si-indemnizatiile-in-mijlocul-dezbaterii-despre-salarii-situatia-resurselor-din-buget.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/pensiile-alocatiile-si-indemnizatiile-in-mijlocul-dezbaterii-despre-salarii-situatia-resurselor-din-buget.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că există resurse pentru plata alocațiilor copiilor, a pensiilor,  indemnizațiilor persoanelor cu dizabilități și a altor forme de sprijin social, chiar în contextul dezbaterilor privind legea salarizării și limitele impuse cheltuielilor bugetare.

Acesta a explicat că fondurile destinate asistenței sociale sunt separate de cele alocate salariilor din sectorul public și că nu depind de plafonul stabilit pentru masa salarială.
Dragoș Pîslaru: „Sunt două categorii distincte în buget”
Ministrul interimar al Muncii a declarat că bugetul pentru asistență socială funcționează separat de cel destinat salariilor bugetarilor și că fiecare categorie are propriile limite și propriul ritm de creștere.

„Nu sunt resurse care să fie condiționate de plafonul pentru salarii. Acele sunt resurse care sunt în zona de asistență socială. Sunt două categorii distincte în buget. Fiecare dintre ele are plaja sa de creștere, așa cum am plaja de creștere limitată pentru masa salarială și am discutat 8 miliarde pe zona de asistență socială vei avea probabil similar, pentru că vei avea și acolo o creștere nominală a PIB-ului”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, atât zona salariilor, cât și cea a asistenței sociale trebuie menținute în anumite limite pentru a nu crește ponderea acestora în Produsul Intern Brut.
„Inflația poate genera resurse suplimentare pentru sprijin social”
Dragoș Pîslaru a afirmat că evoluția inflației generează venituri suplimentare la buget, care pot fi folosite pentru indexări sau pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile.

„Inflația, din nefericire, că nu e un lucru de care să ne bucurăm, îți creează resurse pe care poți să folosești, să indexezi sau să ajuți oamenii vulnerabili. Asta este adevărul”, a declarat ministrul interimar al Muncii.
„Măsurile Guvernului Bolojan încep să aducă rezultate”
[caption id="attachment_4728569" align="alignnone" width="1200"] Dragoș Pîslaru. Sursa: Inquam photos/Ocrav Ganea[/caption]

În același context, Dragoș Pîslaru a susținut că măsurile economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan au fost necesare și că efectele acestora încep să fie vizibile după primele luni din 2026.

„Măsurile pe care le-au luat prim-ministru Bolojan și acest guvern au fost măsuri bune, măsuri care erau necesare într-un moment de criză și care acum se vede, după cele patru luni din 2026, că încep să aducă rezultatele”, a afirmat acesta. Ministrul a făcut referire și la fondurile europene atrase de România în această perioadă: „Pe fonduri europene eu am dublat absorbția pe coeziune și am adus 3 miliarde de euro în plus pe PNRR, față de cinci pe toți anii de dinainte 2021-2025”.
„Să ne înțelegem, ne-am făcut treaba”
Ministrul interimar al Muncii a afirmat că, dacă actualele politici economice ar continua, ar exista bani pentru plata indemnizațiilor și a celorlalte forme de sprijin social.

„Să ne înțelegem, ne-am făcut treaba și Alexandru Nazare, și eu, și prim-ministrul și, cu toate astea, au fost unii care au decis că hai să băgăm țara în criză, că ne mergea prea bine și asta este situația”, a spus Pîslaru la un post TV.

Întrebat dacă vor exista resurse pentru indemnizații și ajutoare sociale, ministrul a răspuns:

„Când mă întrebați pe mine dacă vor fi bani pentru indemnizații, răspunsul meu este dacă am fi lăsați sau dacă s-ar lăsa aceste politici în continuare, care au rațiune, sunt făcute profesionist, nu politicianist, nu populist. Da, ar fi resursele respective, ăsta e răspunsul meu”.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/Plata-pensii-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Inteligența artificială rescrie viitorul băncilor: Concedieri și restructurări de amploare]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/inteligenta-artificiala-rescrie-viitorul-bancilor-concedieri-si-restructurari-de-amploare.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/inteligenta-artificiala-rescrie-viitorul-bancilor-concedieri-si-restructurari-de-amploare.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Extinderea accelerată a inteligenței artificiale în sistemul bancar european ar putea duce la reducerea cu până la o cincime a numărului de angajați „pe termen mai scurt”, potrivit unei analize realizate de specialiștii Morgan Stanley. Estimările vin în contextul în care marile bănci internaționale încep deja să implementeze AI în activitățile administrative, operaționale și de relații cu clienții.

Analiștii citați de The Edge Singapore susțin că introducerea pe scară largă a inteligenței artificiale ar putea genera un câștig de productivitate de aproximativ 30% în sectorul bancar european.
Morgan Stanley estimează reduceri de personal de până la 20% în următorii cinci ani
Potrivit raportului, evoluțiile tehnologice ar putea avea ca rezultat eliminarea a 10% până la 20% dintre locurile de muncă din băncile europene în următorii cinci ani.

Cea mai mare parte a reducerilor ar urma să fie realizată prin scheme de plecări voluntare, pensionări și reorganizări interne, fără concedieri masive imediate.

Analiștii Morgan Stanley apreciază că transformările produse de AI vor schimba rapid structura forței de muncă din sistemul bancar, în special în departamentele administrative și de suport.

[caption id="attachment_4672315" align="alignnone" width="1200"] Bani inteligența artificială. Sursă foto: Freepik[/caption]
Marile bănci încep deja restructurările pe fondul implementării AI
Mai mulți directori ai marilor grupuri bancare au recunoscut în ultimele luni că dezvoltarea inteligenței artificiale va duce inevitabil la dispariția unor locuri de muncă.

Standard Chartered Plc a anunțat recent că intenționează să elimine aproape 8.000 de funcții de asistență în următorii patru ani, pe măsură ce tehnologia AI este introdusă în operațiunile băncii.

Directorul general al instituției, Bill Winters, a declarat că planul va afecta „capitalul uman cu valoare redusă”, formulare pentru care ulterior și-a cerut scuze public.

Și HSBC Holdings Plc pregătește reduceri importante de personal. Grupul bancar caută să renunțe la aproximativ 20.000 de angajați, estimând că inteligența artificială va permite reducerea personalului din anumite departamente, inclusiv din zona administrativă.
Commerzbank estimează economii de sute de milioane de euro prin folosirea AI
Procesul de automatizare avansată este accelerat și de presiunea uriașă pentru reducerea costurilor în sistemul bancar european.

Directorul executiv al Commerzbank AG, Bettina Orlopp, declara săptămâna trecută că utilizarea inteligenței artificiale ar putea genera economii de aproximativ 350 de milioane de euro în următorii ani.

Potrivit Morgan Stanley, reducerile de personal estimate ar putea produce economii totale de costuri între 4% și 9% pentru instituțiile bancare europene.
Cum schimbă inteligența artificială activitatea băncilor
Analiștii explică faptul că inteligența artificială ajută băncile să identifice mai rapid și mai eficient produsele financiare potrivite pentru fiecare client, să automatizeze procesele repetitive și să reducă timpul necesar analizelor interne.

Instituțiile financiare care au deja platforme integrate de retail, economisire, asigurări și administrare de active sunt considerate cele mai bine pregătite pentru a beneficia de extinderea AI.

Totodată, experții avertizează că transformările ar putea avea un impact major asupra angajaților din zonele administrative și de suport, acolo unde multe activități pot fi automatizate într-un timp relativ scurt.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/04/Banca-1200x803.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[SIIEASC, eșecul digitalizării stării civile sub coordonarea Giurescu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/siieasc-esecul-digitalizarii-starii-civile-sub-coordonarea-giurescu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/siieasc-esecul-digitalizarii-starii-civile-sub-coordonarea-giurescu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Proiectul SIIEASC (Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă) reprezintă unul dintre cele mai elocvente exemple ale unui management defectuos în digitalizarea administrației publice românești — un proiect marcat, ca și celelalte inițiative coordonate tehnic și strategic de Cătălin Giurescu în zona MAI, de întârzieri sistematice, birocrație sufocantă și o implementare care a ignorat cu consecvență nevoile reale ale cetățeanului.
O reformă promițătoare, transformată în exercițiu de raportare
Pe hârtie, SIIEASC era exact ce România avea nevoie: digitalizarea completă a actelor de stare civilă — naștere, căsătorie, divorț, deces, cu interoperabilitate reală între instituții și eliminarea definitivă a fluxurilor pe hârtie.
Lansat oficial în 2018, cu o finanțare europeană de circa 185 milioane lei, proiectul promitea să schimbe fundamental relația cetățeanului cu administrația.

Ce a urmat a dovedit, însă, că ambițiile declarate și capacitatea de livrare erau pe planete diferite.
Cronică a unei întârzieri anunțate
Proiectul trebuia finalizat în aproximativ 3 ani. S-a prelungit la peste 5 ani, același tipar recognoscibil din proiectul cărții electronice de identitate: planificare nerealistă de la bun început, întârzieri cronice tratate ca normalitate și dependență de extensii administrative de urgență, menite să salveze finanțarea europeană, nu să servească cetățeanul. Prelungirile contractuale repetate nu au fost soluții tehnice, au fost dovezi ale unui management deficitar structural, incapabil să anticipeze și să gestioneze riscurile unui proiect de această amploare.
„Indicatori îndepliniți 100%” și o realitate cu totul alta
MAI a declarat triumfal că toți indicatorii au fost realizați integral. Realitatea din teren a contrazis fiecare comunicat oficial.

Primăriile și serviciile locale au raportat în continuare dificultăți de integrare, proceduri greoaie și o dependență persistentă de fluxuri manuale sau hibride. Digitalizarea completă, promisă cu atâta emfază, nu s-a materializat în experiența concretă a cetățeanului care se prezintă la ghișeu.

Aceasta este, în fond, marca acestui model managerial: accent pe indicatori raportabili către Bruxelles, nu pe funcționalitate reală; infrastructură bifată în tabele, nu servicii simțite de oameni.
Interoperabilitate, obiectiv declarat, evitat cu succes în practică
[caption id="attachment_4730639" align="alignnone" width="767"] Cătălin Giurescu. sursa foto: Linkedin[/caption]

Un observator atent nu poate să nu remarce un pattern îngrijorător: deși interoperabilitatea apare invariabil ca obiectiv central în toate proiectele coordonate de Giurescu, ea este, cu aceeași consecvență, tocmai componenta care rămâne nelivrată. Coincidența devine greu de ignorat.

Nu pare să fie vorba despre incapacitate tehnică în sens strict, ci despre o aversiune sistemică față de conectarea reală a instituțiilor între ele.

O interoperabilitate autentică ar însemna transparență, trasabilitate și, implicit, pierderea controlului asupra fluxurilor de date și informații. Or, exact acest lucru pare să fi fost evitat cu grijă, proiect după proiect.

SIIEASC trebuia să conecteze MAI, primării, instanțe, Ministerul Sănătății, MAE, notari, statistică și alte registre publice. În loc de asta, fiecare instituție a rămas, în mare măsură, o insulă. Sistemul a fost livrat în așa fel încât să bifeze existența interoperabilității fără să o producă efectiv — o performanță managerială remarcabilă în sens invers, care sugerează că dl. Giurescu nu are o problemă cu interoperabilitatea ca termen într-un document de proiect, ci exclusiv cu interoperabilitatea ca realitate funcțională.
ADR: când interoperabilitatea națională devine ținta principală de eliminat
Dacă în proiectele anterioare pattern-ul putea fi interpretat, cu bunăvoință, drept incompetență managerială, ajuns la Autoritatea pentru Digitalizarea României, pare să fi trecut la un nivel superior: atacul direct asupra proiectului de interoperabilitate al României ca întreg.

Principala țintă la ADR a fost, în mod revelator, tocmai proiectul național de interoperabilitate, infrastructura care ar fi conectat în mod real registrele și sistemele statului român. Iar metoda aleasă pentru eliminarea acestuia spune totul despre modul în care se iau deciziile în această zonă: o postare pe Facebook. nu o decizie transparentă înregistrată în SEAP, nu o procedură administrativă, ci un anunț pe o rețea de socializare, fără nicio reflectare în documentele oficiale de achiziție publică.

O decizie de această magnitudine, anularea unui proiect strategic național, luată prin Facebook și neregăsită în SEAP nu este doar o anomalie procedurală. Este o decizie abuzivă, care eludează deliberat orice mecanism de control, transparență sau responsabilitate publică. Și care, în contextul întregului parcurs al lui Giurescu, nu mai poate fi tratată ca un accident sau o neglijență — ci ca expresia cea mai clară a unei d...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/siieasc.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Statul închide o companie din energie după un deceniu de pierderi. Ce înseamnă absorbția Electrocentrale Grup SA de către SAPE]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/statul-inchide-o-companie-din-energie-dupa-un-deceniu-de-pierderi-ce-inseamna-absorbtia-electrocentrale-grup-sa-de-catre-sape.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/statul-inchide-o-companie-din-energie-dupa-un-deceniu-de-pierderi-ce-inseamna-absorbtia-electrocentrale-grup-sa-de-catre-sape.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Guvernul a aprobat joi un memorandum care prevede fuziunea prin absorbție a Societății Electrocentrale Grup SA de către Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) SA, ambele companii fiind controlate integral de statul român prin Ministerul Energiei.

Decizia face parte din procesul de reorganizare a companiilor de stat din energie, asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C14-Bună Guvernanță.

Potrivit Executivului, măsura urmărește eficientizarea activității celor două societăți și reducerea suprapunerilor administrative și funcționale existente în prezent.
Electrocentrale Grup SA va fi radiată din Registrul Comerțului
Prin această operațiune, Electrocentrale Grup SA va fi absorbită de SAPE, iar compania va dispărea ca entitate juridică distinctă, urmând să fie radiată din Registrul Comerțului.

Guvernul susține că fuziunea va permite integrarea activelor, pasivelor și rezultatelor patrimoniale ale celor două societăți într-o singură structură consolidată.

„Fuziunea prin absorbție va permite integrarea în mod unitar a activelor, pasivelor și rezultatelor patrimoniale ale celor două societăți, astfel încât noua structură să poată funcționa pe baze consolidate și transparente”, se arată în documentul aprobat de Executiv.

Autoritățile argumentează că reorganizarea va conduce și la reducerea numărului de companii de stat aflate în portofoliul Ministerului Energiei.
Compania a avut pierderi în 10 din cei 13 ani de activitate
[caption id="attachment_4730502" align="alignnone" width="1076"] Sursa foto: Ministerul Energiei[/caption]

Guvernul motivează decizia și prin situația financiară dificilă a Electrocentrale Grup SA.

Potrivit Executivului, societatea a înregistrat pierderi în 10 dintre cei 13 ani de la înființare, ceea ce a determinat includerea companiei într-un proces de „ieșire controlată din portofoliu”.

În acest context, autoritățile au stabilit ca soluție reorganizarea prin absorbția companiei de către SAPE.
Măsura este inclusă în reformele asumate prin PNRR
Memorandumul aprobat face parte din Reforma 9 privind îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat.

Obiectivul este inclus în Componenta C14 – Bună Guvernanță din PNRR și vizează restructurarea, listarea sau reorganizarea unor companii de stat din domeniul energiei și transporturilor până la 31 august 2026.

Ținta 443 din PNRR prevede ca cel puțin trei companii de stat să fie listate, restructurate sau reorganizate în acest interval.

Potrivit Guvernului, în ședința Comitetului Interministerial CNR 9 din 15 aprilie 2026 au fost stabilite direcțiile strategice și calendarele de implementare pentru 22 de întreprinderi de stat incluse în programul de reformă.

În cazul Electrocentrale Grup SA, soluția convenită a fost „ieșirea controlată din portofoliu” prin fuziunea cu Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/3243-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[INS: Managerii anticipează noi creșteri de prețuri în economie]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ins-managerii-anticipeaza-noi-cresteri-de-preturi-in-economie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ins-managerii-anticipeaza-noi-cresteri-de-preturi-in-economie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Managerii din industrie, construcții, comerț și servicii estimează creșteri de prețuri în următoarele trei luni, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică pe baza anchetei de conjunctură realizate în luna mai.

Cele mai accentuate majorări sunt anticipate în comerțul cu amănuntul și în sectorul construcțiilor.

Datele INS arată că activitatea economică ar putea continua să crească moderat în mai multe sectoare, în timp ce piața muncii este estimată să rămână relativ stabilă. Evoluția prețurilor rămâne însă principalul semnal transmis de managerii companiilor participante la sondaj.
Industrie: producția crește moderat, iar prețurile continuă să urce
În industria prelucrătoare, managerii estimează pentru perioada următoare o creștere moderată a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, estimările indică relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%.

În schimb, prețurile produselor industriale sunt așteptate să continue creșterea. INS indică un sold conjunctural de +35%, semn că firmele anticipează costuri mai mari și transferarea acestora către consumatori.
Construcțiile, printre domeniile cu cele mai mari creșteri estimate de prețuri
În sectorul construcțiilor, managerii estimează o creștere moderată a volumului producției în următoarele trei luni, cu un sold conjunctural de +15%.

Numărul de salariați este prognozat să rămână relativ stabil, soldul conjunctural fiind de +3%.

În același timp, prețurile lucrărilor de construcții sunt așteptate să crească puternic. Ancheta INS arată un sold conjunctural de +50%, unul dintre cele mai ridicate niveluri raportate în această analiză.
Comerțul cu amănuntul: stabilitate a vânzărilor
Managerii din comerțul cu amănuntul estimează relativă stabilitate a cifrei de afaceri în perioada următoare, soldul conjunctural fiind 0%.

În privința angajărilor, comercianții anticipează o creștere moderată a numărului de salariați, cu un sold conjunctural de +6%.

[caption id="attachment_4705992" align="alignnone" width="2190"] magazin UK / sursa foto: captură video[/caption]

Cea mai importantă tendință rămâne însă cea legată de prețuri. Potrivit INS, 57% dintre respondenți estimează majorări de prețuri, în timp ce doar 5% anticipează scăderi. Soldul conjunctural de +51% indică o creștere accentuată a prețurilor în comerț.
Serviciile: cererea rămâne stabilă
În sectorul serviciilor, managerii estimează relativă stabilitate a cererii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de -1%.

Și în acest domeniu este anticipată stabilitate în privința numărului de salariați, soldul conjunctural fiind de -3%.

În schimb, companiile se așteaptă la noi creșteri ale prețurilor de vânzare sau de facturare ale serviciilor, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +29%.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/3253-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[UE va extinde cotele și tarifele pentru importurilor din China]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ue-va-extinde-cotele-si-tarifele-pentru-importurilor-din-china.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ue-va-extinde-cotele-si-tarifele-pentru-importurilor-din-china.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Uniunea Europeană intenționează să își extindă utilizarea instrumentelor de apărare comercială pentru a proteja sectoare industriale întregi de ceea ce Bruxelles-ul consideră o presiune tot mai mare venită din partea importurilor din China, informează cei de la ft.com.
Apărarea strategică a UE: Protejarea industriei de concurența din China
Declarația a fost făcută de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, într-un interviu acordat Financial Times și publicat joi. Oficialul european a descris această dinamică drept o potențială amenințare „existențială” pentru anumite ramuri economice din spațiul comunitar. Măsurile avute în vedere vizează o adaptare mai amplă a politicii comerciale a Uniunii.

Séjourné a precizat că Bruxelles-ul intenționează să aplice clauze de salvgardare la nivel de sectoare, nu doar punctual, pentru companii individuale sau materii prime specifice. El a indicat că industrii precum cea chimică, metalurgică și domeniul tehnologiilor curate sunt printre cele mai expuse riscurilor generate de concurența considerată neloială.
„Vom folosi clauze de salvgardare într-un mod mai general asupra sectoarelor și nu doar asupra întreprinderilor sau a anumitor materii prime”, a declarat Sejourne pentru FT, adăugând că industriile europene precum cele chimice, metalurgice și tehnologiile curate riscă să fie distruse de concurența neloială a Chinei.
Cum funcționează măsurile de salvgardare
Instrumentele de salvgardare ale Uniunii Europene presupun stabilirea unor cote pentru importuri, iar depășirea acestora atrage aplicarea de tarife suplimentare. Aceste mecanisme sunt concepute pentru a răspunde situațiilor în care importurile cresc brusc și afectează echilibrul pieței interne.



În mod obișnuit, ele sunt activate pentru o perioadă de cinci ani, oferind industriei locale un interval de adaptare și consolidare a competitivității. Un exemplu recent îl reprezintă măsurile aplicate sectorului siderurgic, care au redus cotele și au impus taxe de până la 50%.
„Obiectivul nostru nu este să rupem relațiile cu China, ci să realizăm o reechilibrare reală și să luăm măsuri concrete care să ne permită acest lucru”, a mai declarat Stéphane Séjourné.
Obiectivele declarate ale UE
Oficialul european a subliniat că obiectivul acestor măsuri nu este întreruperea relațiilor comerciale cu China, ci o recalibrare a acestora. El a insistat asupra necesității unei reechilibrări a fluxurilor comerciale pentru a evita dezechilibrele structurale.

În același timp, a explicat că astfel de instrumente au un caracter general, afectând toți partenerii comerciali, nu doar un stat anume. Activarea lor este determinată de creșteri semnificative ale importurilor care pot destabiliza anumite sectoare economice.

Comisia Europeană analizează și o propunere venită din partea a cinci state membre, printre care și Franța, privind crearea unui instrument de „reziliență” comercială. Acesta ar putea permite introducerea de cote sau taxe suplimentare pentru furnizorii companiilor atunci când importurile devin excesiv de concentrate.

Inițiativa este parte a unei preocupări mai largi legate de practicile comerciale considerate incorecte și de creșterea deficitului comercial al Uniunii. Subiectul urmează să fie discutat de comisari vineri, în cadrul unei reuniuni dedicate relațiilor cu China.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/crestere-economica-China-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ilie Bolojan anunță schimbarea criteriilor de performanță în energie. Măsura vizează investițiile și scăderea prețului]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ilie-bolojan-anunta-schimbarea-criteriilor-de-performanta-in-energie-masura-vizeaza-investitiile-si-scaderea-pretului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ilie-bolojan-anunta-schimbarea-criteriilor-de-performanta-in-energie-masura-vizeaza-investitiile-si-scaderea-pretului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Premierul interimar Ilie Bolojan  a anunțat că va modifica indicatorii de performanță pentru companiile de stat din energie care întârzie investițiile. Fondul de Modernizare are proiecte aprobate de 12 miliarde de euro, însă implementarea avansează lent.
Guvernul pregătește modificări pentru evaluarea conducerii companiilor energetice de stat, a transmis Ilie Bolojan
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că Guvernul va modifica indicatorii de performanță aplicați companiilor din sectorul energetic care nu își îndeplinesc obiectivele de investiții. Decizia vine pe fondul întârzierilor în implementarea proiectelor finanțate prin Fondul de Modernizare.
Potrivit șefului Executivului, lipsa investițiilor afectează direct costurile energiei și competitivitatea economiei.

„Creşterea preţurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor româneşti. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producţiei industriale din ultimii cinci ani. Pentru a ne redresa economic, scăderea preţului energiei electrice este o condiţie de bază”, a scris Ilie Bolojan.



Premierul a transmis că diminuarea costurilor energiei depinde de dezvoltarea capacităților de producție, a sistemelor de stocare și de modernizarea infrastructurii energetice.

„Vom reduce preţul energiei doar odată cu realizarea investiţiilor în producţia de energie, în stocare şi în modernizarea reţelelor, precum şi prin eliminarea întârzierilor la investiţiile pentru care avem deja finanţarea asigurată”, a scris acesta.

[caption id="attachment_4726385" align="aligncenter" width="1600"] Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro[/caption]
Fondurile pentru energie există, însă proiectele avansează lent
Potrivit datelor prezentate de premierul interimar, România beneficiază de finanțări importante prin Fondul de Modernizare, alimentat din transferurile rezultate din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.

„România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră iar sumele pot fi folosite doar pentru investiţii în energie regenerabilă, eficienţă energetică şi modernizarea reţelelor”, a transmis premierul.

Valoarea totală a proiectelor aprobate prin acest mecanism este de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt direcționate către sectorul energetic, iar 2,7 miliarde de euro sunt destinate proiectelor de eficiență în transport și altor investiții.

„Din acest fond avem investiţii aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficienţă în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investiţiile se realizează cu mare greutate”, a transmis premierul.
Trei companii mari înregistrează întârzieri în implementarea proiectelor finanțate
Ilie Bolojan a prezentat situația unor investiții de aproape 2 miliarde de euro gestionate de trei companii importante din domeniul energetic.

Complexul Energetic Oltenia are aprobate 11 investiții în valoare de aproape 900 de milioane de euro. Nouă dintre contracte au fost semnate în vara anului 2023, iar alte două în 2024. Proiectele vizează parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate până în prezent reprezintă mai puțin de 10% din total, iar există riscul ca centralele pe gaz să nu fie finalizate.

Premierul a transmis că nefinalizarea acestor proiecte poate afecta respectarea angajamentelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea unor fonduri europene.

În cazul Transelectrica, sunt în derulare 11 contracte cu o valoare totală de peste 530 de milioane de euro. Nouă dintre acestea au fost semnate încă din toamna anului 2022 și includ lucrări pentru noi linii electrice, interconexiuni și modernizarea unor stații. Până acum au fost decontate lucrări de aproximativ 20 de milioane de euro, adică mai puțin de 4% din total.

Potrivit premierului, întârzierile în dezvoltarea rețelelor și a interconexiunilor produc efecte asupra pieței de energie și generează pierderi pentru producători.

În același timp, ELCEN București gestionează trei contracte semnate în toamna anului 2024 pentru modernizarea CET-urilor din Capitală, în valoare de peste 360 de milioane de euro. Deși aceste investiții sunt considerate esențiale pentru sistemul de încălzire al Bucureștiului, până în prezent nu au fost realizate decontări, iar proiectele se află încă în etapa de licitație.

Premierul a atras atenția asupra riscului apariției unor avarii în condițiile uzurii centralelor existente.
Ilie Bolojan a transmis că performanța trebuie legată direct de rezultate și investiții
Șeful Guvernului a transmis că întârzierile sunt favorizate și de lipsa unor criterii clare de evaluare pentru conducerea companiilor de ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/Energie-electrica-2-1200x801.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Leul, sub presiune în fața noilor șocuri economice. Inflația în creștere și cursul valutar, principalele riscuri. Raport  BNR]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/leul-sub-presiune-in-fata-noilor-socuri-economice-inflatia-in-crestere-si-cursul-valutar-principalele-riscuri-raport-bnr.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/leul-sub-presiune-in-fata-noilor-socuri-economice-inflatia-in-crestere-si-cursul-valutar-principalele-riscuri-raport-bnr.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Banca Națională a României (BNR) anticipează o creștere a ratei anuale a inflației la 10,3% la mijlocul anului și 5,5% la finalul lui 2026. Banca centrală a atras, totodată, atenția asupra riscurilor privind cursul leului, economia și impactul măsurilor fiscale.
BNR a revizuit în sus estimările privind evoluția inflației în următorii ani
BNR a revizuit în creștere prognoza privind evoluția inflației și estimează că presiunile asupra prețurilor vor continua să fie ridicate în perioada următoare. Potrivit minutei ședinței Consiliului de Administrație din 15 mai, rata anuală a inflației este așteptată să urce la 10,3% la jumătatea anului și să ajungă la 5,5% în decembrie 2026.

Anterior, instituția estima valori de 9,8% și 3,9% pentru aceleași perioade. În perspectivă mai îndepărtată, BNR anticipează o reducere graduală a inflației până la 2,7% în martie 2028.
Noile estimări indică o deteriorare a perspectivelor pe termen scurt comparativ cu prognozele precedente. Potrivit membrilor Consiliului, inflația va reveni în intervalul țintit abia în trimestrul al treilea din 2027, cu un trimestru mai târziu decât se estima anterior.

[caption id="attachment_4674367" align="aligncenter" width="2560"] Inflație. Sursă foto: Freepik[/caption]
BNR a anunțat că riscurile pentru cursul leului continuă să fie ridicate
În analiza realizată de banca centrală, o atenție specială a fost acordată evoluției cursului de schimb și factorilor care pot influența stabilitatea monedei naționale.

„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţiile aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi deficitele gemene încă mari, precum şi situaţia politică internă şi incertitudinile asociate”, se arată în document.

Documentul mai arată și necesitatea menținerii stabilității politice și a continuării măsurilor de ajustare fiscală asumate prin planul bugetar convenit cu Comisia Europeană. Potrivit BNR, aceste măsuri pot contribui la reducerea deficitului de cont curent și la diminuarea costurilor de finanțare pentru economie.
Evoluția prețurilor la energie și combustibili continuă să pună presiune asupra inflației, potrivit BNR
Membrii Consiliului de Administrație au arătat că deteriorarea perspectivei inflației este influențată în principal de scumpirea combustibililor și de evoluția piețelor energetice.

Creșterea prețurilor petrolului și gazelor naturale, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, este considerată unul dintre principalii factori care alimentează presiunile inflaționiste. Aceste evoluții sunt amplificate de efecte de bază nefavorabile și de modificări ale unor măsuri administrative.

Datele publicate recent indică faptul că rata anuală a inflației a urcat la 10,71% în aprilie 2026, pe fondul creșterii prețurilor la gaze naturale, combustibili și produse administrate.

BNR consideră că eliminarea plafonării unor prețuri și liberalizarea anumitor segmente de piață pot influența suplimentar nivelul prețurilor în perioada următoare.
Economia României a intrat într-o perioadă de încetinire a activității
Potrivit evaluărilor prezentate în ședință, economia a continuat să încetinească la începutul anului.

Datele preliminare indică o reducere de 0,2% a activității economice în primul trimestru din 2026, după scăderea de 2% înregistrată în ultimul trimestru din 2025. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică s-a redus cu 1,7%.

Scăderea consumului privat apare drept principalul factor care a influențat această evoluție. În același timp, investițiile și exporturile continuă să aibă un rol pozitiv, deși ritmul lor de creștere este mai moderat.

Potrivit BNR, măsurile de consolidare fiscală și inflația ridicată vor continua să afecteze veniturile reale ale populației și activitatea economică în prima jumătate a anului.
Piața muncii transmite semnale de relaxare, dar persistă incertitudini
Analiza BNR arată că în primele luni din 2026 au apărut semnale de reducere a tensiunilor de pe piața muncii.

Numărul salariaților a continuat să scadă, iar intențiile de angajare raportate de companii s-au redus. De asemenea, deficitul de forță de muncă indicat de firme a coborât către niveluri mai scăzute din perspectivă istorică.

Totuși, banca centrală avertizează că există în continuare elemente de incertitudine privind costurile salariale.

Membrii Consiliului au făcut referire la evoluția inflației, la majorarea salariului minim programată pentru 1 iulie 2026 și la diferențele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare economice.
Consiliul de Administrație al BNR a decis menținerea dobânzii-cheie
În situația actuală, Consiliul de Administrație al BNR a decis să nu modifice politica monetară.

„În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/BNR-1200x800.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Rusia, pe cale să blocheze exporturile de motorină și kerosen. Cauzele și efectele deciziei]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/rusia-pe-cale-sa-blocheze-exporturile-de-motorina-si-kerosen-cauzele-si-efectele-deciziei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/rusia-pe-cale-sa-blocheze-exporturile-de-motorina-si-kerosen-cauzele-si-efectele-deciziei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Guvernul Federației Ruse ia în considerare interzicerea exportului de motorină și kerosen pentru aviație, au relatat Interfax și RBC, citând surse politice la nivel înalt.
Rusia, pe cale să blocheze exporturile de motorină și kerosen
Problema interzicerii de către Federația Rusă a exporturilor de motorină și kerosen a fost ridicată pe 26 mai, la o întâlnire cu viceprim-ministrul Alexander Novak, unde a fost discutată situația de pe piața combustibililor.

Restricțiile privitoare la motorină și kerosen ar putea fi introduse în curând și vor rămâne în vigoare timp de una până la două luni, au mai declarat sursele citate de cele două agenții.

Una dintre sursele Interfax a declarat că o interdicție privind exporturile de motorină este puțin probabilă, deoarece există suficientă ofertă pe piață.

Rusia a impus o interdicție completă asupra exporturilor de benzină de la 1 aprilie, valabilă până la 31 iulie.

Interdicția a fost impusă parțial din cauza creșterii prețurilor la combustibili din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar benzinăriile din Rusia s-au confruntat cu penurii de benzină în luna mai din cauza atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol.
De ce a ajuns Rusia să impună interdicții de export pentru motorină și kerosen
Reamintim că Rusia are în vedere, iar în unele cazuri deja implementează, diverse restricții asupra exporturilor de motorină și kerosen, în principal din trei motive interconectate:

 	Deficitul de combustibil intern și creșterea prețurilor
 	Distrugerile produse rafinăriilor de atacurile cu drone ucrainene
 	Necesitatea stabilizării pieței interne pe timp de război.

Dar cel mai important factor pentru acest tip de restricții rămân loviturile ucrainene asupra rafinăriilor. Atacurile cu drone din Ucraina au deteriorat sau au închis părți semnificative ale infrastructurii de rafinare a Rusiei, reducând producția de benzină și motorină.

[caption id="attachment_4637106" align="alignnone" width="1200"] drona, atac rafinarie Rusia / sursa foto: captură video[/caption]

Reuters a relatat că instalațiile care reprezintă aproximativ un sfert din capacitatea de rafinare a Rusiei au fost afectate. Iar acest lucru duce la blocaje în economie, din cauza producției mari de petrol brut și a capacităților tot mai mici de rafinare.
Criză de combustibil pentru aviație în Europa
Posibila decizie a Rusiei de a interzice exporturile de motorină și kerosen vine într-un context economic internațional dificil. Comisia Europeană a avertizat deja în urmă cu o lună că Uniunea Europeană ar putea avea probleme de aprovizionare cu kerosen, combustibilul folosit în aviație, dacă blocarea Strâmtorii Ormuz se prelungește după luna iunie.

Avertismentul a fost transmis de comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, într-un interviu acordat postului grec Skai, în contextul negocierilor privind încheierea războiului dintre SUA și Iran.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/rusia-motorina-kerosen-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[BCE, reuniune de urgență privind securitatea băncilor și AI]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/bce-reuniune-de-urgenta-privind-securitatea-bancilor-si-ai.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/bce-reuniune-de-urgenta-privind-securitatea-bancilor-si-ai.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Banca Centrală Europeană (BCE) a organizat o reuniune de urgență cu sute de reprezentanți ai sectorului financiar și ai instituțiilor publice, după apariția unor noi modele de inteligență artificială considerate capabile să schimbe radical securitatea cibernetică globală, potrivit Financial Times.

Discuțiile au avut loc online, pe fondul îngrijorărilor legate de sistemul AI Mythos, dezvoltat de compania americană Anthropic.

La întâlnirea coordonată de vicepreședintele Consiliului de Supraveghere al BCE, Frank Elderson, au participat peste 300 de reprezentanți ai băncilor, instituțiilor publice și organizațiilor profesionale. Scopul reuniunii a fost evaluarea noilor amenințări cibernetice generate de progresele accelerate din domeniul inteligenței artificiale.
BCE cere accelerarea măsurilor de protecție
Într-un interviu, Frank Elderson a declarat că multe dintre vulnerabilitățile cunoscute în sistemele bancare există de ani de zile, însă dezvoltarea AI obligă instituțiile financiare să acționeze mult mai rapid.
„Există o întreagă serie de probleme legate de securitatea cibernetică la care lucrăm cu băncile de ani de zile și care rămân toate valabile, dar având în vedere progresele AI, ele trebuie să fie rezolvate mai rapid”, a afirmat oficialul BCE.
Instituția europeană avertizează că stabilitatea financiară nu mai este suficientă pentru protejarea sistemului bancar. În prezent, băncile trebuie să își demonstreze și capacitatea de a rezista operațional în fața unor atacuri informatice complexe, pentru a putea continua furnizarea serviciilor către clienți.
Modelul Mythos ridică semne de întrebare
În centrul preocupărilor se află sistemul AI Mythos, dezvoltat de Anthropic. Potrivit BCE, acest model poate identifica și exploata automat vulnerabilități informatice „cu o viteză și la o scară fără precedent”.

Frank Elderson a explicat, într-un material publicat pe site-ul BCE, că sistemul poate combina rapid vulnerabilități minore pentru a genera atacuri sofisticate, care până recent necesitau expertiză avansată și perioade lungi de pregătire.

Oficialul european susține că anumite corecții de securitate pot deveni vulnerabilități exploatabile în doar câteva ore, comparativ cu săptămânile necesare anterior pentru astfel de operațiuni.
„Situația este urgentă”, a avertizat Elderson.
Băncile europene nu au acces direct la sistem
Potrivit informațiilor prezentate de BCE, băncile din zona euro nu au în prezent acces direct la sistemul Mythos, care este disponibil doar pentru un număr limitat de organizații din Statele Unite.

[caption id="attachment_4707268" align="alignnone" width="2048"] Sursa foto: JPMorgan Chase/Facebook[/caption]

Totuși, BCE consideră că lipsa accesului nu elimină riscurile. Instituția supervizează 111 dintre cele mai mari bănci din zona euro, inclusiv subsidiare ale unor grupuri financiare americane precum JPMorgan Chase, care ar putea avea acces la astfel de tehnologii.

Îngrijorările privind securitatea cibernetică bazată pe AI au crescut și în Statele Unite. În aprilie, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, și președintele de atunci al Rezervei Federale, Jerome Powell, au organizat consultări cu marile bănci americane pentru evaluarea riscurilor asociate sistemului Mythos.
Presiune tot mai mare asupra sectorului financiar
Atacurile cibernetice asupra instituțiilor financiare au devenit mai frecvente și mai sofisticate în ultimii ani, iar integrarea inteligenței artificiale în procesele de atac și apărare schimbă rapid echilibrul din domeniu.

BCE susține că schimbul rapid de informații și coordonarea între bănci și autorități devin esențiale pentru limitarea riscurilor și pentru menținerea stabilității financiare în zona euro.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/04/BCE-1024x576.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Turism la pompă. Cum a devenit cel mai mic stat din Europa magnetul șoferilor din Franța, Germania și Belgia]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/turism-la-pompa-cum-a-devenit-cel-mai-mic-stat-din-europa-magnetul-soferilor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/turism-la-pompa-cum-a-devenit-cel-mai-mic-stat-din-europa-magnetul-soferilor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un nou fenomen: turismul la pompă, scrie Bloomberg. În timp ce prețurile carburanților ating cote alarmante în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, o mică țară din inima continentului sfidează tendința generală.

Luxemburg a devenit destinația favorită pentru „turismul la pompă”. Atrăgând zilnic mii de șoferi străini datorită unei politici fiscale relaxate care menține prețurile benzinei și motorinei mult sub media regională.
Secretul Luxemburgului
Fenomenul nu este unul întâmplător, ci rezultatul unei strategii fiscale pe termen lung. Autoritățile luxemburgheze aplică accize semnificativ mai mici la produsele petroliere comparativ cu vecinii săi, Franța, Germania și Belgia.

Impactul asupra prețurilor la pompă este semnificativ. Luxemburg deține în prezent al doilea cel mai scăzut preț la carburanți din întreaga Uniune Europeană. Un litru de benzină sau motorină poate fi cu 20 până la 40 de eurocenți mai ieftin decât peste graniță.

Pentru un autoturism standard, economia poate ajunge la 15-20 de euro, în timp ce pentru autocamioane, cifrele sunt de ordinul sutelor de euro la o singură alimentare.

[caption id="attachment_4134519" align="alignnone" width="1309"] Luxemburg. Sursa foto Arhiva EVZ[/caption]
Miliarde de euro din accize străine
Ceea ce pare a fi un cadou pentru șoferi este, în realitate, o sursă masivă de venit pentru bugetul statului luxemburghez. Fenomenul de „turism la pompă” generează anual miliarde de euro din accize și TVA, sume plătite aproape integral de nerezidenți.

Luxemburgul profită de poziția sa strategică, fiind situat la intersecția unor rute comerciale majore, transformând benzinăriile de frontieră în adevărate centre de profit.
Șoferii fac naveta pentru combustibil
Zilnic, benzinăriile din localitățile de frontieră precum Wasserbillig, la granița cu Germania, sau Dudelange, lângă Franța, sunt asaltate de autovehicule cu numere străine.

Pentru transportatorii internaționali, un popas în Luxemburg este obligatoriu în planificarea rutei. Economiile lunare fiind vitale pentru competitivitatea companiilor de transport.
Critici și controverse
Nu toată lumea privește cu ochi buni acest fenomen. Organizațiile de mediu și instituțiile europene, citate de Bloomberg, avertizează asupra efectelor secundare.

Pe primul loc sunt emisii crescute. Șoferii parcurg zeci de kilometri suplimentari doar pentru a alimenta, crescând amprenta de carbon. Apoi, a crescut traficul, zonele de frontieră fiind  frecvent blocate de cozi interminabile.

În final, fluxul constant de mașini și camioane afectează comunitățile locale luxemburgheze, ceea ce duce la nemulțimirea localnicilor.
Taxele dictează comportamentul de consum
Cazul Luxemburgului demonstrează puterea politicilor fiscale în modelarea pieței unice.

Într-o Europă care încearcă să accelereze tranziția către vehicule electrice, disponibilitatea carburanților fosili ieftini într-o „insulă fiscală” precum Luxemburgul încetinește, în opinia experților, adoptarea măsurilor ecologice în regiunile limitrofe.

Un aspect important. Dacă tranzitați regiunea, verificați aplicațiile de monitorizare a prețurilor în timp real. Deoarece benzinăriile de pe autostradă în Luxemburg pot avea prețuri ușor mai mari decât cele din interiorul localităților de frontieră.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/Alimentare-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Fundația Vodafone investește 2,3 milioane de lei în dotarea a opt secții de neonatologie din România]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/fundatia-vodafone-investeste-23-milioane-de-lei-in-dotarea-a-opt-sectii-de-neonatologie-din-romania.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/fundatia-vodafone-investeste-23-milioane-de-lei-in-dotarea-a-opt-sectii-de-neonatologie-din-romania.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Fundația Vodafone a finalizat selecția celor opt secții și compartimente de terapie intensivă neonatală de nivel 1 și 2 care vor fi dotate cu aparatură medicală și echipamente conexe în valoare de 2,3 milioane de lei, în a patra etapă a programului Fondul Viață pentru Nou-Născuți. Până în prezent, Fundația Vodafone a alocat prin acest proiect peste 9 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii medicale a 27 de secții de neonatologie din spitale din întreaga țară.

Ce este Fondul Viață pentru Nou-Născuți al Fundației Vodafone
„Etapa a patra a programului Fondul Viață pentru Nou-Născuți continuă misiunea de a garanta acces egal la îngrijire și tratament pentru nou-născuții din România. În această rundă, am primit un număr semnificativ de cereri, cu 42 de spitale participante, ceea ce confirmă nevoia continuă de investiții în dotarea secțiilor de neonatologie. De aceea, extindem programul și includem anul acesta încă opt unități medicale, pe lângă cele 19 deja echipate în fazele anterioare. Estimăm că, prin dotările din această etapă, peste 7.500 de nou-născuți vor beneficia de îngrijire mai bună”, a declarat Angela Galeța, directorul Fundației Vodafone România.
Secțiile și compartimentele de neonatologie și terapie intensivă neonatală care vor fi dotate în a patra etapă sunt din următoarele unități medicale: Spitalul Județean de Urgență Pitești, Spitalul Județean de Urgență Reșița, Spitalul Municipal Carei, Spitalul Municipal Turda, Spitalul Județean de Urgență Buzău, Spitalul Municipal Onești, Spitalul Județean de Urgență Focșani și Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc.
Pentru cele opt secții vor fi achiziționate peste 40 de echipamente și piese de mobilier medical. Printre cele mai solicitate echipamente de către aplicanți se numără ventilatoarele, mesele radiante (cu sau fără modul de resuscitare), monitoarele pentru funcții vitale și EEG, injectomatele, resuscitatoarele în piesă T și bilirubinometrele.

Misiunea programului Fondul Viață pentru Nou-Născuți
Misiunea programului Fondul Viață pentru Nou-Născuți este să asigure acces la servicii medicale de calitate pentru cât mai mulți copii, indiferent de locul în care se nasc. În primele trei etape ale programului, derulate în perioada 2021-2025, au fost incluse 19 secții de neonatologie și terapie intensivă neonatală de nivel 1 și 2 din Slatina, Craiova, Mediaș, Caransebeș, Târgu Mureș și Botoșani, Câmpulung Muscel, Luduș, Moldova Nouă, Cluj, Râmnicu-Vâlcea, Piatra Neamț, Slobozia, Sebeș, Marghita, Miercurea-Ciuc, Buftea și București. Separat de această componentă de dotare, în 2023, Fundația Vodafone a finanțat montarea unor soluții de telemedicină în 17 secții de terapie intensivă neonatală de nivel 3 din țară, care au fost înglobate în rețeaua națională. În urma acestei etape a proiectului, toate cele 25 de secții de terapie intensivă neonatală din România sunt conectate la rețeaua națională de telemedicină.

Fundația Vodafone va continua să investească în neonatologie
Fundația Vodafone va continua să investească în neonatologie și în anii următori, pentru că fiecare proiect dus la bun sfârșit înseamnă o șansă la viață pentru cei mai mici și mai vulnerabili dintre noi. Cei care doresc să susțină această cauză pot să se alăture prin SMS la 8845 cu textul RITM (donație lunară de 2 euro), donație online, pe site-ul Fundației Vodafone, direcționarea a 3,5% din impozitul pe venitul anului 2025 sau prin implicarea unei companii. Împreună putem ține România în viață! 
 Fundația Vodafone a început investiția în neonatologie în urmă cu 12 ani, când în România rata mortalității infantile era de aproape 10‰. În prezent, datorită eforturilor depuse alături de alte organizații, mortalitatea infantilă a scăzut la 6,4* la 1.000 de nașteri vii (*sursa). Aceste cifre ne situează la o valoare a ratei mortalității infantile aproape duble față de media din Europa. Una dintre cauze este aceea că doar 9% dintre secțiile și compartimentele de neonatologie din țara noastră au în dotare toate echipamentele necesare pentru a îngriji nou-născutul prematur sau cu probleme grave de sănătate. 

Despre Fundația Vodafone România
De 28 de ani, punem la un loc resursele noastre și ale partenerilor noștri pentru ca împreună să construim proiecte incluzive și durabile. Apelăm la tehnologie și la inovație socială și investim în dezvoltarea comunităților defavorizate din România. Modernizăm secții de terapie intensivă neonatală și susținem programe de educație digitală care pregătesc copii și tineri pentru meseriile viitorului și ajută vârstnicii să nu se simtă excluși într-o lume tot mai digitalizată. Ne implicăm în acțiuni de combatere a violenței domestice și a fenomenului de bullying. Din aprilie 2016, alături de celelalte fundații Vodafone din întreaga lume, am îmbunătățit viața a peste 305 milioane de persoane. 
Suntem o organizație neguvernamentală românească înființată în 1998, cu statut caritabil, distinctă și independentă de operațiunile comerciale ale co...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/FOTO_Fundatia-Vodafone-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Criză în „motorul Europei”. Germania pierde 340.000 de locuri de muncă în industrie. Sectorul auto, la pământ]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/criza-germania-pierde-340-000-locuri-munca.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/criza-germania-pierde-340-000-locuri-munca.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Declinul industrial din Germania capătă proporții alarmante. Deși cifrele de afaceri ale marilor companii au dat semne firave de revenire, realitatea din fabrici este una sumbră.

341.500 de locuri de muncă industriale au fost desființate din 2019 până în prezent. Cifrele sunt incluse într-o analiză recent publicată de gigantul de audit și consultanță EY, citată de ziarulromanesc.de
Industria auto, în fața unui exod al forței de muncă
Datele prezentate de experții EY indică o scădere constantă a ocupării forței de muncă. La finalul primului trimestru din 2026, industria germană număra cu 127.300 de angajați mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, marcând o contracție de 2,3% într-un singur an.

Această hemoragie de personal subliniază o problemă structurală. Unul din fiecare 17 locuri de muncă industriale existente înaintea pandemiei a dispărut. Deși cifra de afaceri a industriei a crescut cu 1,7% la începutul acestui an, primul semn pozitiv după zece trimestre de declin, economiștii avertizează că optimismul este prematur.
Topul sectoarelor cel mai puternic afectate

 	Industria auto: Simbolul puterii economice germane a pierdut 125.800 de locuri de muncă din 2019. Practic, unul din șapte angajați din acest domeniu a fost concediat.
 	Industria textilă: A suferit cea mai severă contracție procentuală, pierzând aproximativ 22% din forța de muncă.
 	Industria metalurgică: O reducere masivă de circa 15% a personalului.

De ce concediază companiile germane
Analistul EY, Jan Brorhilker, atrage atenția că economia germană resimte efectele a trei ani de stagnare aproape continuă.

Principalele cauze identificate sunt costurile ridicate la energie. În ciuda promisiunilor guvernamentale, prețurile energiei rămân necompetitive la nivel global.

Totodată s-a înregistrat o scăderea a comenzilor. Cererea externă pentru produsele Made in Germany a scăzut pe fondul tensiunilor geopolitice.

Tensiunile comerciale internaționale și incertitudinea politică internă frânează investițiile.
Guvernul din Germania, sub presiune
Deși Berlinul a propus reduceri de impozite și scheme de subvenționare a energiei, mediul de afaceri consideră aceste demersuri ca fiind „prea puține și prea târzii”.

Conform Welt.de, citat de ziarulromanes.de, companiile germane și-au pierdut încrederea în capacitatea guvernului de a redresa competitivitatea țării.

Multe firme mari au început deja să își mute producția către piețe mai stabile sau cu costuri de producție mai mici, precum SUA sau Asia.

Investigațiile economice indică faptul că, fără o reformă structurală profundă a prețurilor la energie și a birocrației, industria germană riscă o dezindustrializare permanentă în următorul deceniu.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/03/Fabrica-auto.v1-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Economia mondială pierde 25 de trilioane de euro anual din cauza risipei de resurse]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/economia-mondiala-pierde-25-de-trilioane-euro-anual.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/economia-mondiala-pierde-25-de-trilioane-euro-anual.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Modelul economic liniar generează pierderi colosale, echivalente cu aproape o treime din Produsul Intern Brut (PIB) global. Potrivit celui mai recent raport Circularity Gap 2026, realizat de Deloitte și Circle Economy, ineficiența în gestionarea resurselor costă omenirea aproximativ 25,4 trilioane de euro anual.

Raportul privind economia mondială introduce un concept inovator de analiză financiară: Value Gap (Decalajul de Valoare). Acesta reprezintă cuantificarea în bani a valorii irosite prin casarea prematură a produselor, risipa alimentară și ineficiențele energetice.
Harta pierderilor din economia mondială
Analiza Deloitte identifică cinci surse majore care alimentează acest decalaj de valoare de 25,4 trilioane de euro:

 	Deșeuri la sfârșit de viață (End-of-Life Waste): Peste 10 trilioane de euro. Reprezintă produse (electronice, electrocasnice etc.) și active casate înainte ca valoarea lor funcțională să fie epuizată.
 	Ineficiențe energetice: 8,7 trilioane de euro. Pierderi generate pe tot lanțul, de la extracția combustibililor până la consumul final ineficient.
 	Consumul de capital fix: 5,2 trilioane de euro. Deteriorarea accelerată a infrastructurii, clădirilor și utilajelor din cauza lipsei de mentenanță circulară.
 	Pierderi de procesare: Aproximativ 904,2 miliarde de euro.
 	Risipa alimentară: 650,7 miliarde de euro. Alimente care părăsesc lanțul de aprovizionare fără a fi consumate, de la fermă până la farfuria consumatorului.

Sectoarele critice
Raportul subliniază impactul devastator al modelului „cumpără-folosește-aruncă” în două industrii cheie.

Prima din ele este Fast Fashion. Încurajează supraconsumul și utilizarea hainelor pentru perioade extrem de scurte. A doua, produsele electronice. Pierderi generate de o rată de înlocuire accelerată, deși dispozitivele ar putea fi reparate sau recondiționate.

[caption id="attachment_4692599" align="alignnone" width="1242"] adolescenți telefon. Sursa foto: Freepik[/caption]
Reglementările UE
În acest context de ineficiență, Uniunea Europeană accelerează tranziția prin politici stricte.

Adrian Teampău, Director Consultanță în economie circulară la Deloitte România, atrage atenția asupra noului regulament PPWR (Packaging and Packaging Waste Regulation)

„Noul regulament UE privind ambalajele, aplicabil din august 2026, mută accentul de la conformare formală la eficiență economică. Reciclabilitatea și utilizarea conținutului reciclat devin standarde care ajută companiile să își optimizeze costurile logistice și să rămână relevante pentru consumatori”, explică Adrian Teampău.
Rolul sectorului financiar
Tranziția către circularitate necesită un efort coordonat. Companiile trebuie să inoveze modelele de business pentru a păstra valoarea materialelor. În sectorul financiar, instituțiile de credit încep să integreze riscul de deficit de materii prime în deciziile de investiții.

La nivelul politicilor publice, sunt esențiale măsuri pentru a corecta disfuncționalitățile pieței prin reglementări care să penalizeze risipa.

„Liniaritatea nu este doar o problemă de mediu, ci o vulnerabilitate economică structurală. Companiile care adoptă sisteme sustenabile vor fi protejate de volatilitatea prețurilor la materii prime”, a declarat Ovidiu Popescu, Partener Deloitte România și Lider al practicilor de energie și sustenabilitate.

Analiza se bazează pe datele Deloitte, un lider global în consultanță financiară.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/04/risipa-asimente-1200x672.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Analiștii CFA avertizează: Leul va continua să scadă față de euro]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/analistii-cfa-avertizeaza-leul-va-continua-sa-scada-fata-de-euro.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/analistii-cfa-avertizeaza-leul-va-continua-sa-scada-fata-de-euro.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a rămas aproape neschimbat în luna aprilie, la 38,1 puncte, însă analiștii financiari avertizează asupra deteriorării perspectivelor economice, a deprecierii leului și a creșterii riscului de recesiune în 2026.

Potrivit datelor publicate miercuri de Asociația CFA România, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 0,7 puncte, în timp ce componenta privind anticipațiile economice a crescut marginal, cu 0,2 puncte.

Evoluția reflectă un climat de prudență accentuată în rândul specialiștilor din piața financiară.
CFA România: aversiunea la risc afectează economia
Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, a declarat că tensiunile externe și interne au alimentat aversiunea la risc și au influențat negativ percepția asupra economiei românești.
„Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât și interni, leul s-a depreciat, depășind media anticipațiilor atât pentru orizontul de 6 luni, cât și pentru cel de 12 luni”, a explicat acesta.
În același timp, anticipațiile privind creșterea economică au fost revizuite în scădere, iar probabilitatea unei recesiuni în anul 2026 este considerată mai ridicată față de estimările anterioare.
Euro ar putea depăși pragul de 5,22 lei în următoarele 12 luni
Aproximativ 80% dintre participanții la sondaj estimează că leul se va deprecia în următorul an, în timp ce doar 12% anticipează stagnarea cursului de schimb.

Conform mediei estimărilor:

 	cursul EUR/RON ar putea ajunge la 5,1650 lei în următoarele 6 luni;
 	pentru orizontul de 12 luni, estimarea medie este de 5,2252 lei pentru un euro.

[caption id="attachment_4702506" align="alignnone" width="1500"] Euro. Sursă foto: Freepik[/caption]

Sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii aprilie, înaintea unor evoluții economice recente care au continuat să pună presiune pe piețele financiare regionale.
Inflația rămâne ridicată
Rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni a coborât ușor, la 7,41%, însă nivelul rămâne considerabil peste ținta Băncii Naționale a României.

Datele sondajului arată că:

 	46% dintre participanți se așteaptă la reducerea inflației;
 	31% estimează însă o creștere a acesteia în următoarele 12 luni.

În privința dobânzilor și a condițiilor macroeconomice, respondenții indică în continuare un climat economic fragil și volatil.
Piața imobiliară, considerată supraevaluată
Percepția privind piața rezidențială rămâne prudentă. Aproximativ 64% dintre participanți estimează stagnarea prețurilor locuințelor în marile orașe în următorul an.

Totodată:

 	72% consideră că prețurile actuale ale proprietăților sunt supraevaluate;
 	28% apreciază că acestea sunt corect evaluate.

Estimările privind deficitul bugetar pentru 2026 indică un nivel mediu de 6,4% din PIB, ușor mai redus față de exercițiul anterior. În schimb, prognoza de creștere economică pentru anul viitor a coborât semnificativ, până la doar 0,4%.

Analiștii estimează și o majorare a datoriei publice, care ar putea ajunge la 62% din PIB în următoarele 12 luni.
Petrolul Brent, estimat la 93 de dolari pe baril
În contextul conflictului din Iran, sondajul CFA România a inclus și o întrebare privind evoluția petrolului Brent. Participanții estimează un preț mediu de 93 de dolari pe baril în următoarele 12 luni, cu 10 dolari sub nivelul anticipat în exercițiul precedent.

Sondajul Asociației CFA România este realizat lunar de peste 14 ani și urmărește percepția analiștilor financiari asupra economiei românești pe un orizont de un an.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/Bani--1200x510.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Rusia permite băncilor să se apere militar. Ce prevede decizia fără precedent]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/rusia-permite-bancilor-sa-se-apere-militar-ce-prevede-decizia-fara-precedent.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/rusia-permite-bancilor-sa-se-apere-militar-ce-prevede-decizia-fara-precedent.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Rusia a adoptat o lege care permite băncii centrale și altor instituții financiare importante săse apere militar de posibile atacuri cu dronă din Ucraina, potrivit Reuters.
Rusia vrea ca băncile să se înarmeze contra dronelor
Astfel, noul proiect legislativ adoptat de Federația Rusă dă voie Băncii Centrale, dar și altor instituții financiare importante pentru țară, să-și instaleze și să opereze sisteme de apărare contra atacurilor cu drone.

De asemenea, băncilor din Federația Rusă li se permite și să își înarmeze personalul, pentru a respinge eventualele atacuri cu drone fără implicarea forțelor speciale, se arată într-un document publicat marți de camera inferioară a parlamentului de la Moscova.
Ucraina atacă tot mai des ținte de pe teritoriul Federației Ruse
Decizia vine în condițiile în care armata din Ucraina atacă în mod regulat ținte din Federația Rusă, cu drone, în cadrul războiului provocat de invazia la scară largă a Moscovei, din februarie 2022.

Liderii de la Kiev vizează de obicei infrastructura energetică din Federația Rusă, deoarece Ucraina își propune să priveze Moscova de veniturile obținute din exporturile de combustibili și hidrocarburi cu care își finanțează efortul de război.

[caption id="attachment_4658633" align="alignnone" width="1320"] Banca Centrala Rusia / sursa foto: https://www.cbr.ru/eng/[/caption]
Decizie neobișnuită pentru instituțiile financiare din Rusia
Sistemele de apărare împotriva dronelor ar urma să fie amplasate lângă banca centrală, dar și la cea mai mare bancă a țării, Sberbank, care deschide o filă nouă, și la Asociația Rusă de Colectare a Numerarului.

De asemenea, personalul acestor instituții financiare ar avea permisiunea de a fi înarmat, lucru neobișnuit în Federația Rusă, în care civilii pot deține arme de foc doar în baza unor reguli extrem de stricte.

Dar băncile și celelalte instituții financiare ar urma să suporte singure costul apărării împotriva dronelor, a declarat Anatoli Aksakov, șeful comitetului financiar din camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, citat de agenția de știri RBC.

Marți, Alexander Șohin, șeful celui mai puternic lobby de afaceri din Rusia, i-a spus președintelui Vladimir Putin că firmele sunt pregătite să finanțeze singure achiziționarea de arme mai grele și de sisteme electronice pentru a-și apăra infrastructura de atacurile dronelor.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Drone-Ucraina-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Salariile încep să scadă din nou în marile economii. Prețurile cresc mai repede decât veniturile populației]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/salariile-incep-sa-scada-din-nou-in-marile-economii-preturile-cresc-mai-repede-decat-veniturile-populatiei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/salariile-incep-sa-scada-din-nou-in-marile-economii-preturile-cresc-mai-repede-decat-veniturile-populatiei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Salariile reale revin pe scădere în tot mai multe state dezvoltate, după ce noul val de scumpiri provocat de tensiunile din Orientul Mijlociu a accelerat inflația. Financial Times arată că în SUA, Marea Britanie și zona euro prețurile la energie, carburanți și transport cresc din nou mai rapid decât veniturile populației, iar economiștii avertizează că presiunea asupra consumatorilor ar putea afecta economia și piața muncii.

Salariile încep să scadă din nou în marile economii
În Statele Unite, inflația anuală a ajuns la 3,8% în aprilie, în timp ce salariile orare au crescut cu 3,6%. Este prima dată în ultimii doi ani când ritmul de creștere al prețurilor îl depășește pe cel al veniturilor.
Scumpirile sunt alimentate în principal de creșterea prețurilor la benzină și biletele de avion, după tensiunile din Strâmtoarea Ormuz și efectele conflictului din Iran asupra piețelor energetice. Diane Swonk, economist-șef la KPMG US, afirmă că efectele războiului se văd deja în economie și în lanțurile globale de aprovizionare.


„Războiul zdruncină lanțurile de aprovizionare și va împinge prețurile mai sus decât înainte, chiar dacă strâmtoarea s-ar deschide mâine”, a declarat Diane Swonk.

Michael Feroli, economist-șef american la JPMorgan, susține că actuala scădere a salariilor reale este provocată „în totalitate legată de conflictul din Orientul Mijlociu”. Economistul spune însă că situația s-ar putea stabiliza dacă Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă și prețurile la energie vor începe să scadă: „mă aștept ca salariile reale să înceapă să crească din nou”.

În Marea Britanie salariile au crescut cu doar 0,1%
În Regatul Unit, veniturile reale aproape că au stagnat. Datele citate de Financial Times arată că salariile au crescut cu doar 0,1% în termeni reali în cele trei luni până în martie, fără bonusuri.
Economiștii estimează că în lunile următoare situația se va deteriora, pe măsură ce inflația continuă să crească. În același timp, piața muncii începe să încetinească. Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, iar șomajul este în creștere.
Guvernul britanic a anunțat măsuri de sprijin pentru populație, inclusiv reduceri de TVA pentru vacanțe și mesele în oraș, precum și amânarea majorării accizei la combustibil.
James Smith, economist-șef la Resolution Foundation, afirmă însă că măsurile nu vor opri declinul salariilor reale: „nu a fost complet nesemnificativ”, dar nu ar împiedica țara să se confrunte cu a patra perioadă de scădere a salariilor reale din 2008, a declarat James Smith.


[caption id="attachment_4692087" align="alignnone" width="2121"] inflatie China / sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Zona euro, afectată din nou de șocul energetic
În zona euro, noul val de scumpiri vine după o perioadă în care angajații abia începuseră să recupereze pierderile provocate de inflația din 2022. În 2025, remunerația pe angajat a crescut cu aproape 2%, iar șomajul s-a menținut aproape de minime istorice. Totuși, indicatorii urmăriți de Banca Centrală Europeană arată că sindicatele obțin tot mai greu majorări salariale consistente.
Mulți angajați sunt acum mai preocupați de siguranța locului de muncă decât de negocieri pentru salarii mai mari. Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la Capital Economics, avertizează că zona euro riscă să intre într-o recesiune ușoară.
„Cu cât lovitura adusă economiei este mai mare, cu atât redresarea salariilor reale este mai lentă”, a adăugat el.


Economiștii se tem de efectele asupra consumului și angajărilor

Specialiștii avertizează că scăderea salariilor reale poate crea probleme majore pentru economie. Pe de o parte, populația își poate reduce cheltuielile din cauza creșterii costurilor de trai, ceea ce ar afecta companiile și consumul. Pe de altă parte, există riscul ca angajații să ceară salarii mai mari pentru a recupera pierderile provocate de inflație, ceea ce ar putea menține presiunea asupra prețurilor.
Diane Swonk spune că efectele se vor vedea și în piața muncii.


„În acest fel, episoadele persistente de inflație devin o problemă a pieței muncii”.

Franța și Germania resimt diferit noul val de scumpiri
Economiștii citați de Financial Times spun că Franța se confruntă cu o situație complicată deoarece guvernul nu are spațiu fiscal pentru noi reduceri de taxe.


„Franța nu reduce taxele pentru că nu și le permite… Consumatorii francezi chiar o iau la rost”, a declarat Vistesen, economist la Pantheon Economics.

În Germania, reducerea accizelor la combustibil ar putea atenua o parte dintre scumpiri, însă negocierile salariale au început să încetinească.
Simon Wells, economist-șef european la HSBC, afirmă că angajații din unele state europene sunt mai bine protejați decât cei americani datorită indexării salariilor și măsurilor fiscale adoptate de guverne, în special în Spania. Economiștii spun că actualul șoc energetic este mai redus decât cel din 2022, însă efectele asupra salar...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/euro_salariu-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Decizie obligatorie: ANAF pierde dreptul de a tăia TVA-ul negativ. Firmele câștigă timp nelimitat]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/decizie-obligatorie-anaf-pierde-dreptul-de-a-taia-tva-ul-negativ-firmele-castiga-timp-nelimitat.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/decizie-obligatorie-anaf-pierde-dreptul-de-a-taia-tva-ul-negativ-firmele-castiga-timp-nelimitat.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Începând din 26 mai, firmele pot reporta soldurile negative de TVA fără limită de timp, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat în Monitorul Oficial decizia nr. 6 din 20 aprilie 2026, prin care stabilește că acest drept nu este supus prescripției. Decizia clarifică modul de aplicare a legislației fiscale și are efect direct în relația dintre  contribuabili și autoritățile fiscale.
ÎCCJ clarifică regimul TVA: firmele pot reporta soldurile negative fără limită de timp
Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, alcătuit din 25 de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a reunit pe 20 aprilie pentru a asigura o interpretare unitară a dispozițiilor art. 147 indice 3 din Codul fiscal.

În motivarea publicată se arată:

„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1473 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 303 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:
Dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil.
Obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă”, au arătat magistrații.

[caption id="attachment_4469177" align="alignnone" width="2064"] Proces. Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
O nouă regulă fiscală pentru firmele din România
În urma deliberărilor, instanța a stabilit că dreptul persoanelor impozabile de a reporta soldul negativ de TVA în deconturile aferente perioadelor fiscale viitoare nu este supus prescripției.

Cu alte cuvinte, firmele care au plătit TVA și nu au reușit să compenseze integral aceste sume cu TVA datorat își pot reporta în continuare soldurile negative, pe termen nelimitat, până la încetarea activității, fără ca autoritățile fiscale să poată invoca prescripția pentru a le limita acest drept.
Ce avantaje vor avea firmele aflate în proces cu ANAF
Decizia ÎCCJ este definitivă și obligatorie pentru instanțe și autorități după publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că trebuie aplicată în toate cauzele aflate pe rol sau viitoare în care se pune problema prescripției dreptului de reportare a TVA.

În practică, decizia este importantă pentru firmele aflate în litigii cu ANAF, care o pot invoca în contestații sau în fața instanțelor. Măsura are relevanță în special pentru companiile care au acumulat solduri negative de TVA și care riscau să le piardă prin invocarea prescripției.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/laptop-1200x749.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[România pregătește investiții de până la 5 miliarde de euro până în 2032 prin noi scheme de ajutor de stat]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/romania-pregateste-investitii-de-pana-la-5-miliarde-de-euro-pana-in-2032-prin-noi-scheme-de-ajutor-de-stat.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/romania-pregateste-investitii-de-pana-la-5-miliarde-de-euro-pana-in-2032-prin-noi-scheme-de-ajutor-de-stat.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[România a acordat ajutoare de stat de peste 2,5 miliarde de euro în perioada 2019–2025, potrivit unei analize EY. Investițiile s-au concentrat în industrie, iar autoritățile pregătesc un nou program de finanțare estimat la 5 miliarde de euro până în 2032.
România a direcționat peste 2,5 miliarde de euro către proiecte de investiții în perioada 2019–2025. Ce sectoare au atras cele mai multe ajutoare de stat
Valoarea ajutoarelor de stat acordate în România în ultimii șase ani a depășit pragul de 2,5 miliarde de euro, susținând proiecte de investiții dezvoltate la nivel național. Datele apar într-o analiză realizată de EY, care evidențiază rolul tot mai important al acestor programe în susținerea dezvoltării economice și industriale.

Potrivit studiului, sectoarele care au atras cel mai ridicat interes din partea investitorilor au fost industria alimentară și a băuturilor, industria prelucrătoare, construcțiile și industria auto. Structura investițiilor reflectă profilul industrial al economiei locale, orientat în mare măsură către activități de producție.

Datele mai arată că peste 57% dintre proiectele aprobate au fost dezvoltate de companii cu capital străin, fapt care indică menținerea interesului investitorilor internaționali pentru piața din România.
România a acordat ajutoare de stat de peste 2,5 miliarde de euro. Aproape 200 de proiecte au fost aprobate în 37 de județe din țară
În intervalul analizat, autoritățile au aprobat 191 de proiecte de investiții în 37 de județe.
Conform reprezentanților EY, evoluția programelor de finanțare indică o schimbare de direcție în ceea ce privește tipul investițiilor sprijinite.

"Evoluţia acestor programe reflectă o tranziţie graduală de la un număr mare de finanţări către proiecte mai puţine, dar cu valoare şi importanţă strategică mai mari, cu accent pe investiţii cu utilizare intensivă a capitalului şi cu impact economic crescut", se arată în comunicat.

Fondurile acordate prin aceste scheme au susținut dezvoltarea unor noi unități de producție, extinderea capacităților existente și crearea de locuri de muncă. Aceste investiții au contribuit la consolidarea competitivității economice pe termen lung.

[caption id="attachment_4702506" align="aligncenter" width="1500"] Euro. Sursă foto: Freepik[/caption]
Noua schemă de sprijin pentru investiții mari a atras proiecte de sute de milioane de euro
O parte importantă a finanțărilor a fost distribuită prin mai multe programe de ajutor de stat administrate în principal de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei.

Un rol central îl are Hotărârea de Guvern nr. 300/2024, destinată susținerii investițiilor de mari dimensiuni care implică utilizarea intensivă a capitalului.

În perioada 2024–2025 au fost aprobate 15 proiecte în cadrul acestei scheme. Valoarea totală a investițiilor a ajuns la aproximativ 662 milioane de euro, în timp ce ajutoarele acordate au însumat 283 milioane de euro. Potrivit estimărilor, aceste investiții ar urma să genereze peste 1.600 de locuri de muncă.
Autoritățile pregătesc un nou ciclu investițional estimat la până la 5 miliarde de euro
România intră într-o nouă etapă de dezvoltare investițională, susținută printr-un program multianual de relansare economică. Bugetul estimat poate ajunge la 5 miliarde de euro până în anul 2032.

Noul cadru urmărește alinierea politicilor economice la obiectivele europene privind competitivitatea, reziliența și transformarea industrială. În aceste condiții, sunt introduse mecanisme dedicate investițiilor de tip „ancoră”, destinate proiectelor care depășesc valoarea de 200 milioane de euro.

"Aceste instrumente urmăresc poziţionarea României ca destinaţie competitivă pentru capacităţi de producţie majore şi pentru centre regionale de lanţuri de aprovizionare, în contextul intensificării concurenţei în Europa Centrală şi de Est", se precizează în comunicat.
Investițiile viitoare se vor concentra pe tehnologii avansate și proiecte cu impact economic ridicat
Analiza arată că următoarele programe de sprijin vor acorda prioritate investițiilor în producție avansată și modernizare industrială, inclusiv automatizare, digitalizare și activități cu valoare adăugată ridicată.

Totodată, vor fi susținute cercetarea și dezvoltarea, industriile strategice și tehnologiile cu emisii reduse, dar și proiectele care pot reduce decalajele regionale și pot valorifica investițiile antreprenorilor români din diaspora.

În paralel, autoritățile pregătesc noi programe dedicate industriei prelucrătoare, cercetării și sectoarelor strategice. Fiecare dintre aceste scheme ar putea beneficia de bugete orientative de aproximativ un miliard de euro.

În analiza EY se mai arată că selecția proiectelor devine tot mai riguroasă, iar accentul se mută către investiții cu impact economic ridicat, grad mai mare de inovare și integrare în lanțurile valorice europene.

"Schemele viitoare sunt preconizate să pună un accent mai puternic pe sustenabilitate şi decar...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Euro-4-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Știința care stă la baza transformării PMI: investiții masive, cercetare multidisciplinară și o abordare riguroasă a reducerii efectelor fumatului]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/stiinta-care-sta-la-baza-transformarii-pmi-investitii-masive-cercetare-multidisciplinara-si-o-abordare-riguroasa-a-reducerii-efectelor-fumatului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/stiinta-care-sta-la-baza-transformarii-pmi-investitii-masive-cercetare-multidisciplinara-si-o-abordare-riguroasa-a-reducerii-efectelor-fumatului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Philip Morris International (PMI) a construit în ultimii ani unul dintre cele mai ample programe de cercetare din industria produselor cu nicotină, investind peste 16 miliarde USD în dezvoltarea și fundamentarea științifică a produselor fără fum. Compania urmărește reducerea efectelor dăunătoare asociate fumatului pentru adulții care altfel ar continua să fumeze, printr-o abordare inspirată din standardele industriei farmaceutice.
Investiții uriașe și o echipă globală de experți
Transformarea PMI se bazează pe știință. Din 2008, compania a direcționat peste 16 miliarde USD către cercetare și dezvoltare, iar 99,7% din bugetul de R&D este dedicat produselor fără fum. Peste 1.600 de oameni de știință – fizicieni, biologi, chimiști, medici, epidemiologi, specialiști în științe comportamentale – lucrează la evaluarea acestor produse.

Deși conțin nicotină și nu sunt lipsite de riscuri, produsele fără fum sunt dezvoltate pentru a fi o alternativă mai bună decât continuarea fumatului.
Un program de evaluare inspirat din standardele farmaceutice
PMI aplică un program de evaluare în mai multe etape, aliniat la standarde internaționale precum GLP, GCP, GEP, ghidurile FDA și un sistem intern de management al calității bazat pe risc.

Procesul acoperă toate dimensiunile științifice relevante:
1. Dezvoltarea produsului

 	proiectare pentru consistență și siguranță
 	verificarea absenței riscurilor suplimentare față de țigări
 	stabilirea standardelor de fabricație și control al calității

2. Cercetarea chimică și fizică a aerosolului

 	analiza compoziției aerosolului
 	confirmarea absenței arderii
 	măsurarea nivelurilor de substanțe nocive comparativ cu fumul de țigară
 	evaluarea calității aerului în spații interioare

3. Cercetarea toxicologică

 	evaluarea toxicității aerosolilor asupra celulelor
 	analiza mecanismelor biologice asociate bolilor provocate de fumat
 	studii realizate conform GLP, OECD și ghidurilor FDA

4. Cercetarea clinică

 	studii pe fumători adulți
 	măsurarea reducerii expunerii la substanțe nocive
 	analiza markerilor de risc pentru boli asociate fumatului
 	studii înregistrate pe platforme precum clinicaltrials.gov

5. Cercetarea comportamentală

 	modul real de utilizare
 	percepțiile fumătorilor
 	gradul de adoptare
 	verificarea faptului că produsele nu sunt utilizate de nefumători

6. Monitorizare post-comercializare

 	studii epidemiologice
 	monitorizarea siguranței în utilizare reală
 	evaluarea impactului asupra sănătății publice

Cercetările PMI au generat peste 550 de publicații științifice evaluate inter pares, prezentate în conferințe internaționale și disponibile pe platforma PMIScience.com. Tot mai multe studii independente analizează aceste produse, contribuind la un corp de dovezi în creștere.
Tobacco Harm Reduction: o abordare pragmatică de sănătate publică
THR pornește de la realitatea că peste 9 din 10 fumători continuă să fumeze în fiecare an, iar renunțarea completă nu este întotdeauna posibilă. Problema centrală este arderea tutunului, care generează peste 6.000 de substanțe chimice, dintre care aproximativ 100 sunt asociate bolilor grave.

Produsele fără fum:

 	nu ard tutunul
 	generează niveluri semnificativ mai reduse de substanțe nocive
 	pot reprezenta o alternativă mai bună pentru fumătorii care nu renunță

Nicotina creează dependență, dar nu este cauza principală a bolilor asociate fumatului.
Validare internațională: decizia FDA
Un reper important îl reprezintă reautorizarea de către FDA a comercializării IQOS ca produs din tutun cu risc modificat. FDA a concluzionat că trecerea completă de la țigări la IQOS reduce semnificativ expunerea la substanțe dăunătoare.
Exemple reale: Suedia și Japonia

 	Suedia – rată a fumatului de aproximativ 5%, asociată cu utilizarea alternativelor fără fum
 	Japonia – scădere semnificativă a fumatului după introducerea produselor care încălzesc tutunul

Date globale

 	peste 43 milioane de utilizatori ai produselor fără fum PMI
 	prezență în 108 piețe
 	43% din veniturile PMI provin din produse fără fum

Știința și principiile de Tobacco Harm Reduction sunt pilonii transformării PMI. Printr-o abordare riguroasă, transparentă și multidisciplinară, compania dezvoltă alternative pentru fumătorii adulți care altfel ar continua să fumeze, cu potențial de a reduce impactul fumatului asupra sănătății publice.

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/stiinta-PMI_cover_capital.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item></channel></rss><!-- end of xml string -->