<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0"
		xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
		xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
		xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
		xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
		xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
        xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >
		<channel>
		<atom:link href="https://evz.ro/feeds/13" rel="self" type="application/rss+xml" />
		<title>Evenimentul Zilei</title>
        <description>Evenimentul Zilei este o publicatie multimedia, dedicata celor care apreciaza stirile corecte, obiective si relevante din toate domenile de activitate</description>
        <link>https://evz.ro</link>
		<lastBuildDate>Sat, 04 Jul 2026 09:59:29 +0000</lastBuildDate>
					<item>
							<title><![CDATA[Dosarul de fraudare a examenelor de Bacalaureat. Cinci persoane au fost reținute]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-de-fraudare-a-examenelor-de-bacalaureat-cinci-persoane-au-fost-retinute.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-de-fraudare-a-examenelor-de-bacalaureat-cinci-persoane-au-fost-retinute.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Cinci persoane au fost reținute pentru 24 de ore într-o anchetă privind o presupusă rețea care ar fi ajutat mai mulți candidați să fraudeze examenul de Bacalaureat. Dosarul este instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, împreună cu polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Alba.
Scandal la Bacalaureat. Detalii despre rețeaua care ar fi fraudat examenele timp de trei ani
Anchetatorii au efectuat 47 de percheziții în mai multe județe, într-un dosar care vizează suspiciuni de divulgare a unor informații nepublice și folosirea acestora pentru fraudarea probelor de examen.

Potrivit procurorilor, gruparea ar fi fost activă în perioada 2023–2026 și ar fi sprijinit zeci de candidați, în mai multe sesiuni ale Bacalaureatului, în schimbul unor sume de bani.

Anchetatorii susțin că persoanele implicate ar fi pus la punct un sistem prin care subiectele ajungeau în exteriorul sălilor de examen la scurt timp după începerea probelor. Unii candidați ar fi fotografiat sau filmat cerințele și le-ar fi transmis prin mijloace electronice către membrii rețelei.

[caption id="attachment_4244711" align="alignnone" width="2133"] Percheziții. Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
Ce metode ar fi folosit candidații
Ulterior, subiectele ar fi fost rezolvate rapid de alte persoane, iar răspunsurile ar fi ajuns înapoi la candidați prin intermediul unor dispozitive electronice ascunse, inclusiv căști de mici dimensiuni.

Procurorii arată că banii obținuți de la candidații care reușeau să promoveze examenul ar fi fost împărțiți între membrii grupării, în funcție de rolul fiecăruia.

În urma anchetei, vineri, 3 iulie, au fost făcute 47 de percheziții domiciliare: 31 în județul Alba, 10 în județul Cluj, trei în Bihor, două în Arad și una în Sibiu. Operațiunea a fost desfășurată de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Alba, sub coordonarea procurorilor, cu sprijinul altor structuri de poliție și al jandarmilor.
Dosarul de fraudare a examenelor de Bacalaureat. Cinci suspecți au fost reținuți
La finalul descinderilor, cinci suspecți – patru din județul Alba și unul din Sibiu – au fost duși la audieri și ulterior reținuți pentru 24 de ore.

„Pe baza probelor administrate, organele de urmărire penală au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 5 suspecți, pentru comiterea unor infracțiuni de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice în scopul fraudării examenelor de bacalaureat, constând în suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2023 – 2026, aceștia au creat și consolidat o rețea de persoane, în scopul fraudării examenelor de bacalaureat de către zeci de candidați, la fiecare sesiune organizată în vederea susținerii examenului, pentru obținerea unor sume de bani”, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/03/elevi-ok.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[DIICOT a extins ancheta în cazul fraților Tate. Noi acuzații și sechestru pe mașini de lux]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/diicot-a-extins-ancheta-in-cazul-fratilor-tate-noi-acuzatii-si-sechestru-pe-masini-de-lux.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/diicot-a-extins-ancheta-in-cazul-fratilor-tate-noi-acuzatii-si-sechestru-pe-masini-de-lux.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[DIICOT a anunțat vineri, 3 iulie 2026, extinderea cercetărilor în dosarul fraților Andrew și Tristan Tate. Procurorii îi cercetează pentru noi infracțiuni, printre care influențarea declarațiilor, sustragerea de sub sechestru, trafic de persoane, complicitate la trafic de minor și spălare a banilor, după ce în anchetă au apărut suspiciuni privind vânzarea unor autoturisme aflate sub sechestru și încercări de influențare a martorilor și victimelor.

DIICOT a extins urmărirea penală în dosarul fraților Tate
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au anunțat extinderea cercetărilor în două cauze penale reunite, în care sunt vizați doi inculpați, identificați de surse judiciare ca fiind Andrew Tate și Tristan Tate.


„La data de 03.07.2026, în continuarea activităţilor de urmărire penală ce se desfăşoară în două cauze penale reunite, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus extinderea cercetărilor cu privire la doi inculpaţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de influenţarea declaraţiilor în formă continuată, sustragerea de sub sechestru în formă continuată, trafic de persoane în formă continuată, complicitate la trafic de minor şi spălare a banilor în formă continuată, în modalitatea ascunderii”, a anunțat DIICOT.

Anchetatorii susțin că martorii și victimele ar fi fost intimidați
În anchetă, procurorii susțin că unul dintre inculpați, cetățean britanic în vârstă de 39 de ani, ar fi încercat, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, să determine două persoane vătămate și doi martori să își retragă declarațiile date în dosar.
Potrivit DIICOT, demersurile ar fi inclus amenințări cu procese civile și solicitarea unor despăgubiri foarte mari, dar și divulgarea unor documente care conțineau date personale ale victimelor. Anchetatorii susțin că, prin aceste acțiuni, „a fost pusă în pericol inclusiv siguranţa persoanelor vătămate şi a membrilor familiilor acestora”.
Procurorii mai arată că inculpatul ar fi încercat să îi convingă pe martori și pe persoanele vătămate să își schimbe declarațiile, promițându-le transport și cazare în București, precum și asistență juridică.
Scopul acestor demersuri ar fi fost retragerea declarațiilor date în dosar, refuzul de a mai depune mărturie sau formularea unor declarații neadevărate, susțin anchetatorii.


[caption id="attachment_4665024" align="alignnone" width="2500"] DIICOT. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC[/caption]
Procurorii acuză vânzarea unor mașini aflate sub sechestru
În același dosar, procurorii îl acuză pe inculpatul în vârstă de 39 de ani că ar fi înstrăinat mai multe autoturisme asupra cărora fusese instituit sechestru asigurator.
Ancheta arată că, deși mașinile îi fuseseră lăsate în custodie și avea obligația de a nu le înstrăina, acesta ar fi vândut, între mai și octombrie 2025, cinci autoturisme de lux către persoane și firme din Regatul Unit.
Procurorii susțin că prin aceste operațiuni ar fi fost încălcate obligațiile asumate în calitate de custode, iar bunurile ar fi fost sustrase de sub efectul măsurii asigurătorii.

Noi acuzații și pentru Tristan Tate
Ancheta îl vizează și pe celălalt inculpat, cetățean britanic în vârstă de 37 de ani. Procurorii susțin că, în perioada 2018 – septembrie 2021, acesta ar fi recrutat trei tinere, pe care le-ar fi indus în eroare pretinzând că are o relație sentimentală cu ele, după care le-ar fi exploatat sexual prin constrângere emoțională, obligându-le să realizeze materiale pornografice și activități de videochat în beneficiul său.


„În sarcina acestuia s-a reţinut şi faptul că, având cunoştinţă de vârsta unei victime minore (17 ani la acea dată) recrutată de către coinculpat, în perioada noiembrie 2014 – decembrie 2021, l-a sprijinit pe acesta în activitatea exploatare sexuală a victimei, atât prin menţinerea în stare de inducere în eroare a victimei, dar şi prin administrarea conturilor de videochat ale persoanei vătămate, monitorizarea activităţii acesteia, precum şi a obiectivelor financiare impuse. Inculpaţii (membri ai aceleaşi familii) au obţinut astfel circa 1.530.000 dolari americani din exploatarea victimei”, au transmis anchetatorii.

Procurorii susțin și că, în perioada august 2023 – mai 2024, inculpatul ar fi încercat să influențeze 11 martore, prin acte de corupere și intimidare, pentru a nu da declarații sau pentru a face afirmații neadevărate în dosar.
Ancheta mai arată că acesta ar fi înstrăinat, în iunie 2025, un autoturism de lux aflat sub sechestru, deși avea obligația de a-l păstra în custodie.

Procurorii au instituit un nou sechestru
DIICOT a anunțat că, în urma probelor administrate, a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra a cinci autoturisme de lux deținute de cei doi inculpați.
Procurorii motivează că bunurile pot face obiectul confiscării speciale sau extinse și pot reprezenta o garanție pentru plata cheltuieli...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Fratii-Tate.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Tudor Duma merge la închisoare. Dealerul lui Vlad Pascu, condamnat definitiv]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/tudor-duma-merge-la-inchisoare-dealerul-lui-vlad-pascu-condamnat-definitiv.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/tudor-duma-merge-la-inchisoare-dealerul-lui-vlad-pascu-condamnat-definitiv.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Dealerul lui Vlad Pascu va merge la închisoare, după ce Curtea de Apel București a pronunțat vineri hotărârea definitivă în dosarul lui Tudor Duma, cunoscut drept „Maru”, condamnat la 4 ani și 3 luni de închisoare pentru trafic de droguri de risc în formă continuată, deținere de droguri pentru consum propriu și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Instanța a respins apelurile formulate atât de DIICOT, cât și de inculpați, menținând sentința pronunțată de Tribunalul București.

Tudor Duma merge la închisoare. Dealerul lui Vlad Pascu, condamnat definitiv
Curtea de Apel București a pronunțat hotărârea definitivă în dosarul în care Tudor Duma, cunoscut sub porecla „Maru”, a fost judecat pentru infracțiuni la regimul drogurilor și al armelor.
Instanța a respins apelurile formulate de DIICOT, dar și pe cele depuse de Tudor Duma și de celălalt inculpat din dosar, astfel că pedeapsa de 4 ani și 3 luni de închisoare a rămas definitivă.


„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală şi inculpaţii Duma Tudor şi Constantin Costin-Anton (...). Definitivă”, se arată în minuta instanței

Judecătorii au decis, de asemenea, ca Tudor Duma și Constantin Costin-Anton să achite câte 2.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Prin această hotărâre, sentința pronunțată de Tribunalul București în noiembrie 2024 rămâne definitivă.

Numele său a fost asociat cu anturajul lui Vlad Pascu
Tudor Duma a devenit cunoscut la nivel național după ce numele său a fost asociat cu anturajul lui Vlad Pascu, condamnat în dosarul accidentului produs la 2 Mai, în urma căruia doi studenți și-au pierdut viața.
În septembrie 2023, procurorii DIICOT și polițiștii antidrog au efectuat mai multe percheziții în București, iar Tudor Duma a fost pus sub acuzare pentru trafic de droguri și deținere de substanțe interzise.
Anchetatorii susțin că acesta făcea parte dintr-un grup implicat în consumul și distribuția de droguri de risc și de mare risc.


[caption id="attachment_4651124" align="alignnone" width="1300"] Vlad Pascu. Sursă foto: Captură video Youtube[/caption]
Numele lui a mai apărut și în alte dosare
Tudor Duma a intrat și în atenția opiniei publice după un incident petrecut la Spitalul Floreasca, unde a intrat în farmacia unității medicale, s-a filmat și a afirmat pe rețelele sociale că se afla sub influența alcoolului și a drogurilor.
De-a lungul timpului, numele său a fost menționat în mai multe dosare privind consumul și traficul de droguri, presa relatând despre implicarea acestuia în cercuri de consumatori din București.

Este inculpat și în dosarul privind moartea lui Rareș Ion
Pe lângă condamnarea rămasă definitivă, Tudor Duma este judecat și într-un alt dosar, deschis după moartea lui Rareș Ion, tânărul de 20 de ani cunoscut în mediul online drept „Castron”.
Potrivit anchetatorilor, Rareș Ion ar fi consumat droguri în garajul locuinței lui Tudor Duma și a murit în aprilie 2025 în urma unei intoxicații acute polimedicamentoase.
Raportul medico-legal a indicat prezența în organism a mai multor substanțe, printre care metadonă, benzodiazepine, tramadol, canabinoizi, 6-MAM și alfa-PVP. Ancheta a atras atenția publică după apariția unor informații potrivit cărora Tudor Duma ar fi transmis live-uri pe TikTok în timp ce tânărul se afla în stare gravă.
În acest dosar, procurorii îl acuză că și-ar fi pus locuința la dispoziție pentru consumul de droguri și că nu ar fi intervenit pentru a împiedica producerea tragediei.

Provine din familia unui om de afaceri din București
Tudor Duma este fiul lui Ciprian Ioan Duma, om de afaceri din domeniul construcțiilor.
De-a lungul timpului, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora tatăl său ar fi solicitat inclusiv emiterea unui ordin de protecție împotriva fiului, în contextul problemelor generate de consumul de droguri.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/01/Tudor-Duma-1200x675.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Averea considerabilă a fiului lui Viorel Pașca trebuie cercetată de DIICOT. Era viceprimarul unde se întocmeau acte pentru „clienții” din azile]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/averea-considerabila-a-fiului-lui-viorel-pasca-trebuie-cercetata-de-diicot-era-viceprimarul-unde-se-intocmeau-acte-pentru-clientii-din-azile.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/averea-considerabila-a-fiului-lui-viorel-pasca-trebuie-cercetata-de-diicot-era-viceprimarul-unde-se-intocmeau-acte-pentru-clientii-din-azile.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Viorel Emanuel Pașca este reprezentantul PNL în primăria Holod, de care aparțin cele trei sate unde tatăl său, Viorel Pașca, a construit azilele ilegale pentru nevoiași. După alegerile din 2024, Pașca junior a devenit viceprimarul comunei. Tânărul, aflat acum sub control judiciar, are o avere consistentă. La acestă primărie, unde primarul era tot un liberal, „garantat” de Ilie Bolojan în timpul campaniei electorale, se întocmeau diverse acte pentru persoanele aduse din spitale și încredințate lui Viorel Pașca senior.

Procurorii DIICOT trebuie să extindă cercetările și asupra activității lui Viorel Emanuel Pașca, viceprimar care, destul de ciudat, anul trecut s-a suspendat din funcție și a rămas consilier local, motivând gestul prin concediul paternal pentru îngrijirea copilului.

Cu un salariu mai mic și cu soția angajată la SRL-ul „Lucrat de mână” cu salariul minim pe economie, averea familiei totuși a crescut în 2025, față de cea din mai 2024, completată în calitate de viceprimar.

Averea consistentă a viceprimarului Viorel Emanuel Pașca

Declarațiile de avere ale lui  Viorel Emanuel Pașca, viceprimar PNL în 2024 și consilier local în 2025 pentru că i s-a născut un copil, arată câtă prosperitate există și la țară, în județul Bihor, păstorit de președintele Consiliului Județean Ilie Bolojan, până a venit la București.

Declarația de avere a lui Pașca junior, completată în 29 mai 2026 ca și consilier local al comunei Hodol, reflectă averea deținută de acesta în anul 2025.

El și soția au 8 (opt) din care șase sunt agricole, toate situate în comuna Forosig unde domiciliază familia. Majoritatea au fost donate. Suprafețele lor sunt de la 9.000 mp la 3.000, cel mai mic lot. Li se adaugă două terenuri intravilan. Unul de 440 mp, cumpărat în 2018, și un altul - tot de 440 mp, care i-a fost donat în 2022.

Împreună cu soția, Emanuel Pașca deține două case de locuit: una în comuna Tinca (unde există localizat unul dintre azilele tatălui Viorel Pașca!) în suprafață de 1848 mp, cumpărată în 2017. Cea de-a doua, aflată în construcție, se află în Oradea. Are 116 mp și a fost cumpărată în 2023.

Colecția de mașini a tânărului viceprimar Pașca

Foarte interesant este parcul auto deținut de Emanuel Pașca. Pare a fi colecționar de mașini, dar anchetatorii DIICOT ar trebui să verifice dacă nu le-a achiziționat de la „clienții” tatălui său, găzduiți în azilele ilegale.

Emanuel Pașca deține la acest moment opt mașini, toate prin contract de cumpărare. Cel mai vechi autoturism este o Dacia 1300, fabricată în 1981, dar are și mașini mai noi, ani de fabricație 2004-2006, pe lângă un Audi din 1999, încă o Dacia 1310 din 1987 și una de același tip din 1997.

[caption id="attachment_4750609" align="alignnone" width="875"] Colecția de mașini ale viceprimarului/consilier Viorel Emanuel Pașca, conform ultimei declarații de avere din 29 mai 2026[/caption]

Viceprimarul a și vândut în 2025 trei autoturisme deținute în 2023-2024, probabil unor rude deoarece au aceleași nume.  Sumele au fost destul de consistente, ceea ce înseamnă că erau niște autoturisme de marcă, prețurile fiind între 16.300 € și 10.000 €. Dar și-a cumpărat o caravană de transport, utilă la casa omului!

[caption id="attachment_4750613" align="alignnone" width="800"] Tip de caravană de transport Elddis Odyssey cum are Viorel Emanuel Pașca[/caption]

Să sperăm că procurorii DIICOT vor face lumină și în aceste achiziții și donații de terenuri și cumpărări de mașini, mai ales că am aflat, pe surse, că au apărut sesizări ale unor rude ale celor decedați sau internați în azilele ilegale ale lui Viorel Pașca senior, ridicate în satele Dumbrava, Tinca și Incești. Toate aparținând de comuna Hodol, unde viceprimar era Viorel Emanuel Pașca, fiul Bunului samaritean.

Important! Toată nenorocirea de la Bihor s-a petrecut sub ochii autorităților statului responsabile, din 2008 și până acum! Dacă erau niște oameni obișnuiți, fără susținere dubioasă, erau arestați demult.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Fiu-Viorel-Pasca--1200x786.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cazul asasinării lui Ioan Crișan. Instanța cere o expertiză psihiatrică amplă pentru Laura Dronca]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cazul-asasinarii-lui-ioan-crisan-instanta-cere-o-expertiza-psihiatrica-ampla-pentru-laura-dronca.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cazul-asasinarii-lui-ioan-crisan-instanta-cere-o-expertiza-psihiatrica-ampla-pentru-laura-dronca.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Curtea de Apel Timișoara a dispus, la termenul de judecată din 8 iunie 2026, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în dosarul asasinării lui Ioan Crișan. Analiza îi vizează pe Laura Dronca, Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă și urmărește stabilirea discernământului acestora la momentul presupuselor fapte, dar și evaluarea relațiilor din familia Crișan, inclusiv verificarea existenței unui posibil istoric de abuz.

Cazul asasinării lui Ioan Crișan. Instanța cere o expertiză psihiatrică amplă
Procesul privind asasinatul cu bombă de la Arad intră într-o nouă etapă, după ce Curtea de Apel Timișoara a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice pentru cei trei inculpați din dosar. Institutul de Medicină Legală Timișoara trebuie să stabilească dacă Laura Dronca, Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă „au acţionat cu discernământ în momentul săvârşirii faptei ce le este imputată”.
Expertiza trebuie să răspundă și la întrebarea privind „ce măsuri de siguranţă cu caracter medical se impun a fi luate în cazul în care subiectul a acţionat fără discernământ raportat la fapta săvârşită”.
Instanța a inclus printre obiective și analiza relațiilor din familia Crișan, „în special relaţia cu tatăl său, fără a se limita la aceasta”, pentru a putea fi identificată motivația presupusei fapte.
În cazul Laurei Dronca, specialiștii trebuie să stabilească și dacă „Să se analizeze structura de personalitate a inculpatei, cu evidenţierea trăsăturilor specifice”, respectiv dacă „să se evalueze pentru inculpată stilul de ataşament predominant şi compatibilitatea acesteia cu dinamica relaţională cu victima”.

Va fi analizată și existența unui posibil istoric de abuz
Printre cele nouă obiective stabilite de instanță se regăsește și verificarea „existenţa sau inexistenţa mecanismelor premergătoare şi să se analizeze rolul lor în cumularea stresului premergător faptei şi în compatibilitatea cu tipologiile de paricid determinate în studiile de specialitate”.
Expertiza trebuie să analizeze și relația dintre Laura Dronca și tatăl său, inclusiv „existenţa unui istoric de abuz fizic, emoţional sau sexual cronic, patternuri de conflict şi dependenţă a victimei”.
Specialiștii vor trebui să stabilească și contextul care a precedat presupusa faptă.


„Să se reconstruiască, pentru inculpată, pe baza datelor disponibile, secvenţa evenimentelor premergătoare, existenţa factorilor declanşatori şi semnificaţia psihologică a actului pentru acuzat” este unul dintre obiectivele stabilite de Curtea de Apel Timișoara.

Raportul trebuie să identifice și „existenţa motivaţiilor psihologice ale faptei”.


[caption id="attachment_4538998" align="alignnone" width="1242"] Ioan Crișan Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
Apărarea a cerut și o expertiză psihologică
Apărarea Laurei Dronca a solicitat instanței efectuarea unei expertize psihologice, argumentând că analiza personalității și a istoricului familial depășește sfera unei evaluări strict psihiatrice.


„Profilul de personalitate al inculpatei, analiza istoricului relațional și familial, evoluția motivațiilor și dinamica infracțională reprezintă elemente de natură psihologică, nu psihiatrică, ce pot fi utile instanței pentru a înțelege personalitatea inculpatei, motivele care au stat la baza comportamentului acesteia și eventualele tipare de acțiune, indiferent de măsura procesuală care va fi dispusă”, a susținut avocatul Laurei Dronca.

Apărătorul a arătat că normele Institutului Național de Medicină Legală prevăd că expertiza medico-legală psihiatrică este realizată de instituțiile de medicină legală și presupune atât evaluări psihiatrice, cât și evaluări psihologice, însă acestea nu efectuează expertize psihologice propriu-zise.


„Sfera de analiză a expertizei medico-legale psihiatrice este una limitată în ceea ce privește comportamentul uman și menționează că normele prevăd în mod expres că medicina legală nu efectuează expertize psihologice. Deși psihiatria și psihologia pot părea discipline apropiate, între acestea există diferențe esențiale. Psihiatria reprezintă o disciplină medicală, în timp ce psihologia nu este o disciplină medicală, ci una care analizează comportamentele umane, și nu bolile sau afecțiunile”, a mai arătat avocatul.

Dispută privind participarea unui psiholog la expertiză
După ce instanța a dispus efectuarea expertizei, Institutul de Medicină Legală a transmis că expertul parte trebuie să fie „dintre cei recomandaţi și care sunt pe tabelul publicat de Consiliul Superior de Medicină Legală”.
Apărarea Laurei Dronca a contestat această interpretare și a arătat că experții înscriși în tabelul publicat de Consiliul Superior de Medicină Legală sunt specialiști în medicină legală. În opinia avocatului, situația este diferită în acest dosar, deoarece instanța a dispus ca la expertiza psihiatrică să participe și un psiholog.


„Expertul parte solicitat este psiholog şi nu se află pe acel tabel, întrucât nu există niciun psihol...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/10/Laura-Crisan-2-1200x470.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Dosarul azilelor din Bihor. DIICOT contestă controlul judiciar și cere arestarea lui Viorel Pașca și a familiei sale]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-azilelor-din-bihor-diicot-contesta-controlul-judiciar-si-cere-arestarea-lui-viorel-pasca-si-a-familiei-sale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-azilelor-din-bihor-diicot-contesta-controlul-judiciar-si-cere-arestarea-lui-viorel-pasca-si-a-familiei-sale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Procurorii DIICOT vor contesta decizia Tribunalului București prin care Viorel Pașca, liderul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, soția sa și cei trei fii au fost plasați sub control judiciar în dosarul privind azilele ilegale din județul Bihor. Anchetatorii solicită arestarea preventivă a acestora pentru 30 de zile.

Contestația urmează să fie analizată de Curtea de Apel București. Decizia Tribunalului București, pronunțată joi, nu este definitivă.

Sub control judiciar a fost plasată și Delia Mioara Păcală, cea care coordona filiale și organizații obștești în cadrul asociației.
Viorel Pașca: „Sunt mândru de ce am făcut”
La ieșirea din Tribunalul București, Viorel Pașca a respins acuzațiile și a susținut că activitatea sa a fost desfășurată în interesul persoanelor vulnerabile.

„Sunt mândru de ce am făcut, am conștiința împăcată, am adus un plus de mai bine și mai frumos societății în care trăim și oamenilor de acolo. Consider că am făcut bine. Cu siguranță, am făcut și greșeli, neintenționate. Că am fost naiv, una de exemplu. Fiecare încălcăm legea, într-un fel sau altul. Dacă se consideră că am încălcat legea, am salvat niște oameni”, a declarat acesta.

Vineri, Viorel Pașca s-a întors în județul Bihor.
Acuzațiile formulate de DIICOT
[caption id="attachment_4750321" align="alignnone" width="1200"] Casele lui Viorel Pașca. Sursa foto: Captură video[/caption]

Marți și miercuri, procurorii DIICOT au dispus reținerea lui Viorel Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a Deliei Mioara Păcală. Alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar.

Dosarul vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Potrivit procurorilor, începând din anul 2020, Viorel Pașca și membrii familiei sale ar fi constituit o grupare de criminalitate organizată, la care ar fi aderat și alte șapte persoane. Scopul acesteia ar fi fost obținerea unor importante beneficii materiale prin exploatarea unor persoane aflate în stare de vulnerabilitate.

Anchetatorii susțin că, sub aparența furnizării de servicii sociale, medicale și de îngrijire prin intermediul unei asociații umanitare, gruparea ar fi atras donații, sponsorizări și contribuții, dar ar fi încasat și pensiile, indemnizațiile de handicap, ajutoarele sociale și alte drepturi bănești cuvenite persoanelor adăpostite.

Prejudiciul estimat în dosar este de aproximativ 13 milioane de lei.
Sute de persoane vulnerabile, adăpostite în mai multe comune din Bihor
Conform DIICOT, între 2020 și iunie 2026, sute de persoane cu dizabilități psihice sau aflate în imposibilitatea de a se apăra și exprima voința ar fi fost recrutate, transportate și adăpostite în imobile din Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni.

Procurorii susțin că acestea proveneau din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și că au fost cazate în locații care funcționau fără capacitatea legală și profesională prevăzută de lege pentru furnizarea serviciilor sociale.

În anchetă se arată că persoanele ar fi fost menținute într-o stare de dependență, fără îngrijire medicală adecvată, fără supraveghere permanentă și fără administrarea corespunzătoare a tratamentelor, acestea fiind oferite, în unele cazuri, de personal necalificat.
Percheziții: sute de carduri bancare și sume importante de bani
În urma celor 27 de percheziții efectuate marți în județul Bihor, anchetatorii au descoperit într-un seif aflat în locuința comună a trei dintre inculpați 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și șapte bonuri electronice pentru transport, toate emise pe numele unor persoane vătămate.

De asemenea, au fost ridicate 246.750 de lei, 15.000 de dolari americani, 7.880 de euro, 4.920 de dolari canadieni, 4.700 de franci elvețieni și 1.150 de lire sterline.

Într-un alt imobil, anchetatorii au identificat o încăpere amenajată ca farmacie, în care se aflau cantități importante de medicamente, inclusiv produse cu regim special.

DIICOT mai susține că unele dintre persoanele decedate în spațiile administrate de grupare ar fi fost înhumate pe un teren aflat în apropierea unui cimitir greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de membrii grupului.

După intervenția autorităților, toate persoanele vulnerabile identificate în aceste locații au fost relocate în centre de asistență și îngrijire care pot asigura condiții adecvate de protecție, supraveghere și recuperare.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Viorel-Pasca-4-1200x773.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Frații Tate se cred musafirii DIICOT: „E un privilegiu să fii invitat aici”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/fratii-tate-se-cred-musafirii-diicot-e-un-privilegiu-sa-fii-invitat-aici.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/fratii-tate-se-cred-musafirii-diicot-e-un-privilegiu-sa-fii-invitat-aici.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Frații Andrew și Tristan Tate s-au prezentat vineri dimineață la sediul DIICOT, unde au fost chemați de procurori în dosarul în care sunt cercetați pentru mai multe infracțiuni, inclusiv viol și trafic de persoane.

Imaginile cu cei doi la intrarea în sediul DIICOT au fost publicate pe Facebook de protestatarul Marian Ceaușescu, care a discutat cu frații Tate înainte ca aceștia să intre în instituție.
Andrew Tate: „Am venit la sediul corupției”
Întrebat de Marian Ceaușescu de ce a fost chemat la DIICOT, Andrew Tate a răspuns scurt: „Am venit la sediul corupției.”

La rândul său, Tristan Tate a făcut o declarație în ton ironic despre prezența la sediul procurorilor.

„Iubesc să fiu aici, este un privilegiu să fiu invitat aici. Fiecare oraș are aceste cluburi exclusiviste unde este greu să fii invitat. Cineva mi-a spus, când am venit în România, că dacă nu ai un dosar penal, asta înseamnă că ești sărac sau nu ești important”, a afirmat Tristan Tate.

[caption id="attachment_4363440" align="alignnone" width="1024"] Frații Tate. Sursa: Instagram[/caption]
Frații Tate sunt cercetați în continuare de DIICOT
Andrew și Tristan Tate sunt în continuare inculpați în dosarele instrumentate de DIICOT, însă sunt cercetați în stare de libertate.

În aprilie 2026, Tribunalul București a decis revocarea măsurii controlului judiciar dispuse împotriva celor doi, astfel că aceștia nu mai sunt supuși unor restricții preventive.

Totodată, pe 28 mai 2026, DIICOT a anunțat extinderea urmăririi penale în cazul lui Andrew Tate pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare față de femei.

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/08/Fratii-Tate-1-1024x640.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cazul azilelor din Bihor. Procurorul general: „Ministerul Public nu va accepta presiuni asupra procurorilor”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/procurorul-general-mesaj-dupa-cazul-azilelor-din-bihor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/procurorul-general-mesaj-dupa-cazul-azilelor-din-bihor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a declarat vineri că Ministerul Public nu va accepta ca activitatea procurorilor să fie influențată, intimidată sau delegitimată prin presiuni exercitate în spațiul public. Declarația vine în contextul reacțiilor generate de ancheta DIICOT privind azilele ilegale din județul Bihor.
Procurorul general, Cristina Chiriac: „Ministerul Public nu va accepta presiuni asupra procurorilor”
Cristina Chiriac a precizat că, în ultimele zile, procurorii DIICOT au fost supuși unor critici și presiuni publice generate de instrumentarea unei cauze penale aflate în desfășurare.

„În ultimele zile, activitatea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost supusă unor critici și unor presiuni publice generate de instrumentarea unei cauze penale aflate în curs. Îmi exprim întreaga susținere față de procurorii DIICOT și reafirm faptul că Ministerul Public nu va accepta ca activitatea procurorilor să fie influențată, intimidată sau delegitimată prin presiuni exercitate în spațiul public, indiferent din partea cui provin acestea”, a transmis procurorul general.
„Procurorii răspund exclusiv în fața legii”
În comunicatul transmis, Cristina Chiriac afirmă că procurorii trebuie să își desfășoare activitatea independent de presiuni politice, mediatice sau de opinia publică.

„Într-un stat de drept, procurorii nu răspund în fața curentelor de opinie, a intereselor politice sau a campaniilor mediatice. Ei răspund exclusiv în fața legii, iar fiecare act procesual trebuie analizat și evaluat numai prin raportare la cadrul legal și la probele administrate”, a declarat aceasta.

Procurorul general a arătat că dezbaterea publică asupra activității Ministerului Public este firească, însă a atras atenția că presiunile exercitate asupra anchetelor înainte de pronunțarea instanțelor nu sunt compatibile cu principiile statului de drept.
„Independența procurorilor este o garanție pentru cetățeni”
Cristina Chiriac a mai transmis că independența procurorilor nu reprezintă un privilegiu profesional, ci o garanție constituțională în beneficiul cetățenilor.

Potrivit acesteia, atunci când independența procurorilor este afectată, este pusă în pericol capacitatea statului de a aplica legea în mod egal și imparțial.

„Ministerul Public are obligația constituțională de a apăra ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și interesele generale ale societății. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, procurorii trebuie să își desfășoare activitatea într-un climat care să excludă orice formă de intimidare, presiune sau influență externă”, se arată în comunicat.

În final, procurorul general a reafirmat că va apăra independența funcțională a tuturor procurorilor și a avertizat că „statul de drept nu poate funcționa dacă procurorii sunt transformați în ținta unor presiuni ori de câte ori soluțiile sau investigațiile lor privesc persoane cu influență ori generează controverse publice”.
Cazul azilelor ilegale din Bihor
[caption id="attachment_4750321" align="alignnone" width="1200"] Casele lui Viorel Pașca. Sursa foto: Captură video[/caption]

Mesajul procurorului general a fost transmis în contextul anchetei DIICOT privind azilele ilegale din județul Bihor, dosar în care procurorii cercetează presupuse fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane.

În acest caz, Tribunalul București a decis plasarea sub control judiciar a celor șase persoane reținute, inclusiv a lui Viorel Pașca, decizia nefiind definitivă.

Cu o zi înainte, și DIICOT a transmis un comunicat în care a criticat declarațiile cu caracter politic făcute în legătură cu dosarul, apreciind că acestea au reprezentat o intervenție într-o cauză penală aflată în desfășurare.

Procurorii au susținut că justiția nu se realizează prin declarații politice sau postări pe rețelele sociale și au subliniat că anchetele trebuie să se desfășoare exclusiv în cadrul procedurilor judiciare prevăzute de lege.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/cristina-chiriac-procuror.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Suspiciuni de fraudă la Bacalaureat 2026. Procurorii și polițiștii au descins în cinci județe]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/suspiciuni-de-frauda-la-bacalaureat-2026-procurorii-si-politistii-au-descins-in-cinci-judete.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/suspiciuni-de-frauda-la-bacalaureat-2026-procurorii-si-politistii-au-descins-in-cinci-judete.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba și polițiștii desfășoară, vineri, 47 de percheziții domiciliare în cinci județe, într-un dosar care vizează suspiciuni de divulgare a unor informații secrete de serviciu sau nepublice, în scopul fraudării examenului de Bacalaureat 2026.

Ancheta se desfășoară în județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Sibiu, unde oamenii legii verifică modul în care informații confidențiale ar fi ajuns la persoane implicate în susținerea examenului.

[caption id="attachment_4741398" align="alignnone" width="1200"] Bacalaureat. Sursa foto: AI[/caption]
Percheziții în 47 de locații
Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a anunțat că dosarul penal vizează suspiciuni privind săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în scopul fraudării examenului de Bacalaureat.

„În cursul zilei de 3 iulie 2026, ca urmare a obținerii autorizațiilor legale de la instanța competentă, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, împreună cu organele de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, efectuează percheziții domiciliare în 47 de locații situate pe raza județelor Alba, Arad, Bihor, Cluj și Sibiu, la domiciliile unor persoane fizice, fără calitate specială”, au transmis procurorii.
Polițiști și jandarmi din mai multe județe participă la acțiune
Potrivit anchetatorilor, operațiunea este sprijinită de polițiști din mai multe structuri ale Inspectoratului de Poliție Județean Alba, inclusiv Serviciul de Investigații Criminale, Serviciul de Ordine Publică, Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase și Serviciul pentru Acțiuni Speciale.

La acțiune participă și polițiști din județele Arad, Hunedoara, Bihor, Cluj și Sibiu, precum și efective ale Jandarmeriei din județele Alba și Cluj.
Ancheta este în desfășurare
Deocamdată, procurorii nu au oferit informații privind numărul persoanelor vizate sau modul în care ar fi fost divulgate informațiile confidențiale. Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-ar fi încercat fraudarea examenului de Bacalaureat 2026.

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/08/perchezitii.proxeneti.v1-e1695014412256-1024x577.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Condamnare definitivă într-un dosar privind finanțări pentru tinerii fermieri. Consultantul va plăti peste 438.000 de lei către AFIR]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/condamnare-definitiva-intr-un-dosar-privind-finantari-pentru-tinerii-fermieri-consultantul-va-plati-peste-438-000-de-lei-catre-afir.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/condamnare-definitiva-intr-un-dosar-privind-finantari-pentru-tinerii-fermieri-consultantul-va-plati-peste-438-000-de-lei-catre-afir.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un consultant implicat în elaborarea unor proiecte finanțate din fonduri europene pentru instalarea tinerilor fermieri a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce instanța a stabilit că a avut un rol esențial în obținerea nelegală a finanțărilor.

Totodată, acesta a fost obligat să achite, în solidar cu ceilalți condamnați din dosar, peste 438.000 de lei către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Dosarul a fost instrumentat de Parchetul European (EPPO), iar cauza a vizat trei proiecte finanțate prin submăsura „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” – diaspora, din Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Hotărârea Curții de Apel București este definitivă și schimbă soluția pronunțată anterior de Tribunalul București, care dispusese achitarea inculpatului.

Rolul consultantului în proiectele finanțate din fonduri europene
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorul european delegat în România, consultantul, în calitate de persoană autorizată implicată în întocmirea documentației pentru trei proiecte gestionate de AFIR, a redactat planurile de afaceri anexate cererilor de finanțare depuse în iulie 2020.

Anchetatorii au susținut că documentele au fost folosite pentru obținerea pe nedrept a unor fonduri europene, plățile fiind efectuate în octombrie 2021. În același dosar, reprezentanții legali ai întreprinderilor individuale beneficiare au fost condamnați definitiv încă din decembrie 2024 pentru folosirea și prezentarea de documente false și inexacte în relația cu autoritatea contractantă.
De la achitare la condamnare definitivă
În septembrie 2025, Tribunalul București a dispus achitarea consultantului, apreciind că planurile de afaceri întocmite de acesta nu au avut un rol determinant în producerea rezultatului infracțional și că nu exista dovada că acesta cunoștea scopul real al proiectelor sau faptul că beneficiarii figurau doar formal în documentație.

[caption id="attachment_4677024" align="alignnone" width="2500"] Curtea de Apel București. Sursă foto: Arhiva EVZ[/caption]

Curtea de Apel București a ajuns însă la o concluzie diferită în urma judecării apelului. Instanța a apreciat că activitatea consultantului a reprezentat o formă de complicitate, întrucât contribuția sa a facilitat și susținut infracțiunea principală.

Judecătorii au reținut că inculpatul avea reprezentarea caracterului ilicit al conduitei și a consecințelor pe care aceasta le putea produce, chiar dacă nu a avut rolul autorilor principali ai fraudei.
Pedeapsă cu suspendare și despăgubiri de peste 438.000 de lei
Curtea de Apel București a stabilit o pedeapsă de doi ani de închisoare, reprezentând minimul special prevăzut de lege, și a dispus suspendarea executării sub supraveghere pe un termen de doi ani. Instanța a apreciat că sancțiunea este suficientă pentru atingerea scopului preventiv și educativ al pedepsei.

Pe latura civilă, AFIR s-a constituit parte civilă cu suma de 438.147 de lei, reprezentând fondurile decontate în cadrul celor trei contracte de finanțare.

Curtea a admis cererea și a dispus obligarea consultantului la plata acestei sume, în solidar cu persoanele condamnate anterior în dosar, cu titlu de daune materiale.

Prin decizia definitivă, instanța confirmă răspunderea penală și civilă a consultantului pentru implicarea sa în mecanismul prin care au fost obținute ilegal fonduri din bugetul Uniunii Europene.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Condamnat-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Procesul Huawei împotriva statului român a fost suspendat. Decizia CJUE poate schimba regulile privind rețelele 5G]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/procesul-huawei-impotriva-statului-roman-a-fost-suspendat-decizia-cjue-poate-schimba-regulile-privind-retelele-5g.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/procesul-huawei-impotriva-statului-roman-a-fost-suspendat-decizia-cjue-poate-schimba-regulile-privind-retelele-5g.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Curtea de Apel București a suspendat procesul prin care Huawei contestă decizia statului român de a interzice utilizarea echipamentelor companiei în rețelele 5G, până când Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va pronunța o hotărâre într-un dosar similar din Estonia, potrivit juristnews.ro.

Decizia instanței române arată că soluția europeană este considerată relevantă pentru modul în care va fi analizată legalitatea restricțiilor impuse furnizorilor de echipamente telecom din motive de securitate națională.

Miza depășește cazul Huawei. Hotărârea CJUE este așteptată să clarifice în ce condiții statele membre ale Uniunii Europene pot exclude furnizori considerați cu risc ridicat din infrastructurile 5G, fără a încălca legislația europeană privind piața internă și concurența.
Curtea de Apel București a suspendat judecata
La termenul din 1 iulie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea procesului în baza articolului 413 alin. (1¹) din Codul de procedură civilă, până la soluționarea cauzei C-354/24 Elisa Eesti de către CJUE.

Prin aceeași hotărâre, instanța a amânat și analizarea solicitării privind suspendarea cauzei ca urmare a sesizării Curții Constituționale a României, precum și cererile referitoare la administrarea unor probe suplimentare. Soluția poate fi atacată cu recurs pe toată durata suspendării.
De la decizia CSAT la procesul intentat de Huawei
Litigiul are la origine Hotărârea nr. 35 din 21 februarie 2024 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin care a fost respinsă solicitarea Huawei privind autorizarea utilizării echipamentelor sale în rețelele 5G din România.

La câteva zile distanță, prin Decizia nr. 81 din 29 februarie 2024, semnată de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, Guvernul a oficializat respingerea solicitării formulate de Huawei Technologies SRL, Huawei International Co. Limited, Huawei Technologies Kft și Huawei Technologies Co., Ltd.

Autoritățile au argumentat că măsura a fost adoptată în urma evaluărilor instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, care au analizat riscurile, amenințările și vulnerabilitățile asociate infrastructurilor de comunicații. În fundamentarea deciziei au fost invocate și obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene, NATO și al parteneriatelor strategice.
Legea 5G adoptată în 2021 a schimbat regulile pieței
Actualul litigiu are la bază Legea nr. 163/2021 privind securitatea rețelelor 5G, care stabilește că operatorii telecom pot utiliza doar echipamente și programe software provenite de la producători autorizați de Guvern, pe baza avizului conform al CSAT.

Adoptarea legii a venit după semnarea Memorandumului 5G dintre România și Statele Unite, într-un context în care Huawei și ZTE furnizau o parte importantă din infrastructura operatorilor telecom din România.

În iunie 2023, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să reducă dependența de furnizorii considerați cu risc ridicat, inclusiv Huawei, apreciind că aceștia pot reprezenta vulnerabilități pentru securitatea Uniunii Europene.
Huawei contestă atât decizia Guvernului, cât și legea
În aprilie 2024, patru companii din grupul Huawei au deschis acțiune în contencios administrativ, solicitând anularea Deciziei nr. 81/2024.

Compania a susținut că măsura adoptată de autoritățile române nu s-a bazat pe o evaluare obiectivă și nici pe constatări concrete privind activitatea Huawei.

[caption id="attachment_4675145" align="alignnone" width="1242"] Justitie: Sursa foto: Freepik[/caption]

În aprilie 2026, Curtea de Apel București a admis cererea reclamantelor de sesizare a Curții Constituționale, trimițând spre analiză excepția de neconstituționalitate privind Legea nr. 163/2021 și mai multe articole ale acesteia.
De ce este important dosarul Elisa Eesti
Suspendarea procesului din România este legată de cauza C-354/24 Elisa Eesti, aflată pe rolul CJUE.

În acest dosar, instanța europeană trebuie să stabilească dacă legislația Uniunii permite statelor membre să restricționeze utilizarea echipamentelor unor furnizori considerați cu risc ridicat din motive de securitate națională și în ce condiții astfel de măsuri respectă principiile proporționalității și concurenței.

În concluziile sale, avocatul general Tamara Ćapeta a arătat că protejarea securității naționale rămâne competența statelor membre, însă măsurile adoptate trebuie să fie justificate, nediscriminatorii și să poată fi verificate efectiv de instanțe.
România, printre statele cele mai dependente de tehnologia Huawei
Potrivit unui studiu citat de Economedia, România ocupa în 2023 locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește dependența de echipamente Huawei pentru rețelele 5G, aproximativ 79% din infrastructură bazându-se pe tehnologie chinezească.

Pe de altă parte, un studiu comandat de Huawei și realizat de Dentons și Audytel estima încă din 2021 că excluderea companiei de pe piața telecom din România ar putea genera pierderi de apr...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/decizie-Huawei-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Azilele din Bihor. Chestorul Georgian Drăgan, după reacțiile din cazul Viorel Pașca: „Să nu transformăm în modele persoane despre care nu avem toate elementele”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/chestorul-georgian-dragan-mesaj-pentru-cei-care-ii-iau-apararea-lui-viorel-pasca.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/chestorul-georgian-dragan-mesaj-pentru-cei-care-ii-iau-apararea-lui-viorel-pasca.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Chestorul de poliție Georgian Drăgan a transmis un mesaj public după ce Tribunalul București a decis plasarea sub control judiciar a celor șase persoane cercetate în dosarul azilelor ilegale din Bihor, între care și Viorel Pașca. Oficialul Inspectoratului General al Poliției Române le cere celor care îl prezintă pe liderul grupării drept un binefăcător să manifeste prudență și să lase justiția să stabilească adevărul pe baza probelor administrate.

Mesajul vine în contextul în care, după perchezițiile DIICOT și ale Poliției Române, în spațiul public au apărut numeroase reacții de susținere pentru Viorel Pașca.
Chestorul Georgian Drăgan: „Nu vă grăbiți să ridicați în slăvi persoane cercetate pentru infracțiuni grave”
Georgian Drăgan spune că a participat personal la perchezițiile desfășurate în județul Bihor și că a prezentat public amploarea intervenției, însă subliniază că nu își permite să tragă concluzii înainte ca ancheta să fie finalizată:

„În ultimele zile, am văzut numeroase comentarii, prin care unii oameni încearcă să îl prezinte pe liderul grupării vizate de ancheta desfășurată de IGPR și DIICOT, în județul Bihor, drept un om care «făcea bine», «ajuta bătrânii» sau «salva oameni».

Am fost prezent la aceste percheziții, alături de colegii mei, și am prezentat public, de la fața locului, amploarea intervenției.

Totuși, chiar și în această situație, respect ancheta și nu trag concluzii, înainte ca toate probele să fie administrate și analizate de organele judiciare.

Îi îndemn însă pe toți cei care, fără să cunoască dosarul, fără să fi văzut probele și fără să știe ce au descoperit anchetatorii, se grăbesc să emită verdicte sau să ridice în slăvi persoane cercetate pentru infracțiuni extrem de grave, să manifeste prudență.”
„Vorbim despre un dosar cu sute de presupuse victime”
Chestorul amintește că ancheta vizează acuzații extrem de grave și că dosarul are o amploare fără precedent.



„În această cauză vorbim despre infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane, având ca presupuse victime sute de persoane, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate.

Operațiunea a implicat zeci de percheziții, sute de persoane identificate, polițiști, procurori, medici legiști, psihologi, personal medical, specialiști în protecția persoanelor cu dizabilități și chiar un spital mobil, prioritatea fiind salvarea și evaluarea victimelor.

Ulterior, în urma activităților desfășurate, au fost dispuse măsuri preventive față de mai multe persoane, iar anchetatorii au ridicat sute de carduri bancare și sociale, aparținând persoanelor vătămate, acte de identitate, sume importante de bani și numeroase documente relevante pentru cauză.

Acestea nu sunt zvonuri și nici speculații, ci informații comunicate oficial de autoritățile judiciare.”
Apel la respectarea prezumției de nevinovăție
În același timp, Georgian Drăgan atrage atenția că toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă:

„În același timp, este esențial să nu uităm că orice persoană cercetată beneficiază de prezumția de nevinovăție, până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Tocmai de aceea, cred că cea mai responsabilă atitudine este să lăsăm justiția să își urmeze cursul.

Să nu condamnăm, înainte de verdict, dar nici să transformăm în modele persoane despre care nu avem toate elementele.

Uneori, ceea ce se vede la suprafață este doar o parte a realității. Iar într-un dosar atât de complex, adevărul nu poate fi stabilit din câteva postări pe rețelele de socializare, ci exclusiv pe baza probelor administrate în procesul penal.”
Dosarul azilelor ilegale din Bihor. Viorel Pașca și apropiații săi, puși sub control judiciar
Tribunalul București a hotărât joi plasarea sub control judiciar a celor șase persoane reținute în dosarul instrumentat de DIICOT, printre care se află Viorel Pașca, membrii familiei sale și coordonatoarea activităților din cadrul Asociației „Dumbrava DPG”. Decizia nu este definitivă.

Potrivit procurorilor DIICOT, dosarul vizează destructurarea unui grup infracțional organizat care ar fi funcționat din anul 2020 sub paravanul unei asociații prezentate drept organizație umanitară, dar care nu deținea licențele necesare pentru furnizarea de servicii sociale sau medicale.

Anchetatorii susțin că victimele, persoane vârstnice, oameni cu dizabilități psihice și persoane fără adăpost, erau aduse din spitale și centre sociale din întreaga țară. Odată ajunse în locațiile administrate de grupare, acestora le-ar fi fost confiscate actele de identitate, telefoanele mobile și cardurile bancare, scopul fiind încasarea pensiilor, indemnizațiilor și a donațiilor obținute prin campanii desfășurate pe rețelele de socializare.

În urma perchezițiilor desfășurate la începutul lunii iulie, autoritățile au identificat 409 persoane cazate în 18 imobile din județul Bihor. Potrivit DIICO...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Viorel-Pasca-1200x723.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Liana Arsenie acuză un atac fără precedent asupra justiției. Șefa Curții de Apel București îl indică direct pe Ilie Bolojan]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/liana-arsenie-acuza-un-atac-fara-precedent-asupra-justitiei-sefa-curtii-de-apel-bucuresti-il-indica-direct-pe-ilie-bolojan.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/liana-arsenie-acuza-un-atac-fara-precedent-asupra-justitiei-sefa-curtii-de-apel-bucuresti-il-indica-direct-pe-ilie-bolojan.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a lansat joi acuzații dure la adresa premierului demis Ilie Bolojan și a Partidului Național Liberal (PNL), susținând că executivul încearcă să influențeze activitatea instanțelor și că independența justiției este supusă unor presiuni fără precedent.

Declarațiile au fost făcute în contextul suspendării Congresului PNL și al perchezițiilor desfășurate în județul Bihor.

Șefa Curții de Apel București afirmă că recentele acțiuni și declarații venite din zona politică ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiului separației puterilor în stat.

Ea susține că situația depășește cadrul unui conflict instituțional obișnuit și are implicații directe asupra funcționării statului de drept.
Acuzații privind tentativa de influențare a justiției
În declarațiile sale, Liana Arsenie a afirmat că România traversează „un atac fără precedent în istoria postdecembristă împotriva puterii judecătorești”, pe care îl atribuie premierului demis Ilie Bolojan și PNL.

Potrivit acesteia, scopul urmărit ar fi influențarea soluțiilor pronunțate de instanțele de judecată. Judecătoarea a susținut că, în opinia sa, atacurile publice la adresa sistemului judiciar depășesc limitele unui dialog instituțional și contravin principiilor fundamentale ale statului de drept și independenței justiției.

[caption id="attachment_4677002" align="alignnone" width="1242"] justiție. Sursa foto: Freepik[/caption]

Arsenie a afirmat, de asemenea, că astfel de acțiuni sunt incompatibile cu valorile europene și a avertizat că ignorarea separației puterilor în stat poate afecta funcționarea normală a instituțiilor democratice.
Arsenie: Nu ne lăsăm intimidați
Președinta Curții de Apel București a transmis că magistrații își vor continua activitatea fără a ceda presiunilor externe.

„Nu ne lăsăm intimidați”, a declarat aceasta, precizând că are obligația de a apăra independența instanțelor aflate în circumscripția Curții de Apel București, inclusiv Tribunalul București și Tribunalul Ilfov.

Liana Arsenie a subliniat că hotărârile judecătorești trebuie contestate exclusiv prin căile de atac prevăzute de lege, indiferent dacă este vorba despre procese civile sau penale. Ea a reiterat că justiția este înfăptuită exclusiv de judecători, în sala de judecată.
Semne de întrebare privind atribuțiile unui guvern demis
Un alt aspect invocat de președinta Curții de Apel București vizează competențele unui guvern aflat în funcție interimară. Arsenie a pus sub semnul întrebării posibilitatea ca un premier demis să inițieze demersuri care depășesc administrarea curentă a treburilor publice, făcând referire la intenția de sesizare a Curții Constituționale.

Totodată, magistratul a invocat jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia un conflict de natură constituțională nu poate apărea între puterea executivă și o hotărâre judecătorească.

În opinia sa, deciziile definitive ale instanțelor sunt obligatorii și trebuie respectate, indiferent de partea implicată în litigiu.

Declarațiile președintei Curții de Apel București intervin într-un context politic și juridic tensionat și adaugă un nou capitol dezbaterii privind raporturile dintre autoritatea executivă și sistemul judiciar.

Până la acest moment, în textul pus la dispoziție nu este inclus un punct de vedere al lui Ilie Bolojan sau al PNL cu privire la acuzațiile formulate.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Liana-Arsenie-Ilie-Bolojan-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Secretar de stat, vizat într-un dosar de corupție. Ministrul Agriculturii: „Voi iniția imediat procedura de demitere”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/secretar-de-stat-vizat-intr-un-dosar-de-coruptie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/secretar-de-stat-vizat-intr-un-dosar-de-coruptie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, Ludmila Catlabuga, a anunțat că va iniția procedura de demitere a secretarului de stat vizat de ancheta de corupție desfășurată de Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție. Decizia vine după acțiunile procesuale desfășurate joi la sediul ministerului.

Oficialul a declarat că nu va accepta acte de corupție sau practici de protecționism în instituția pe care o conduce și a transmis că ministerul va colabora pe deplin cu anchetatorii.

„Condamn cu fermitate orice formă de corupție și nu voi tolera sub nicio formă abuzul sau protecționismul”, a transmis Ludmila Catlabuga, într-un mesaj pe Facebook.

[caption id="attachment_4750384" align="alignnone" width="1200"] Sursa foto: Facebook/Ludmila Catlabuga[/caption]
Procedura de demitere va fi declanșată imediat
Ministrul a precizat că măsura administrativă va fi luată fără întârziere, după ce autoritățile au desfășurat acțiuni de urmărire penală care îl vizează pe unul dintre secretarii de stat ai ministerului.

„ CNA și Procuratura Anticorupție au desfășurat acțiuni procesuale în legătură cu un secretar de stat al ministerului. Voi iniția imediat procedura de demitere a secretarului de stat vizat în investigații”, a afirmat aceasta.

Catlabuga a adăugat că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va pune la dispoziția organelor de anchetă toate informațiile solicitate și va acorda sprijin pe parcursul investigației.

În același timp, Ludmila Catlabuga a evitat să comenteze fondul dosarului, argumentând că doar instituțiile de anchetă sunt abilitate să stabilească faptele și eventualele responsabilități.
CNA și Procuratura Anticorupție au reținut două persoane
Potrivit Centrului Național Anticorupție, ofițerii instituției, sub coordonarea Procuraturii Anticorupție, au desfășurat acțiuni de urmărire penală într-un dosar de corupție care vizează un secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, precum și un reprezentant al unui agent economic.

Conform informațiilor preliminare, cele două persoane au fost reținute, iar ancheta continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea eventualelor alte persoane implicate.

Reprezentanții CNA și ai Procuraturii Anticorupție au transmis că vor face publice noi informații pe măsură ce investigația avansează. Î]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/11/perchezitii-CNA-USM-e1762861058579.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ministerul Public, de partea ÎCCJ în disputa cu Bolojan]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ministerul-public-de-partea-iccj-in-disputa-cu-bolojan.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ministerul-public-de-partea-iccj-in-disputa-cu-bolojan.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[După ce Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind sesizarea Curții Constituționale a României în cazul restanțelor salariale ale magistraților, Ministerul Public a anunțat că susține poziția instanței supreme și adaugă că independența justiției reprezintă o valoare fundamentală a statului de drept.
Ministerul Public susține poziția ÎCCJ și cere respectarea independenței justiției
Reprezentanții Ministerului Public au anunțat că susțin fără rezerve poziția exprimată de Înalta Curte și au atras atenția că independența autorității judecătorești reprezintă un pilon esențial al statului de drept.

„Ministerul Public își exprimă solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție și susține fără rezerve apărarea independenței autorității judecătorești, ca valoare fundamentală a statului de drept și garanție esențială a drepturilor și libertăților cetățenilor”, se arată în comunicatul instituției.

Potrivit procurorilor, independența justiției nu constituie un privilegiu al magistraților, ci o garanție constituțională în beneficiul tuturor cetățenilor, astfel încât judecătorii și procurorii să își poată exercita atribuțiile exclusiv în baza Constituției și a legii, fără presiuni sau ingerințe externe.
Precizările Ministerului
Ministerul Public arată că relațiile dintre autoritățile statului trebuie să se desfășoare în spiritul loialității constituționale, al respectului reciproc și al dialogului instituțional. Instituția consideră că eventualele divergențe privind interpretarea competențelor constituționale trebuie soluționate doar prin mecanismele prevăzute de Constituție, fără declarații care ar putea afecta încrederea publicului în actul de justiție.

„Ministerul Public apreciază poziția exprimată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind necesitatea protejării independenței justiției și reafirmă că apărarea acestei valori constituționale reprezintă o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor statului”, se mai arată în comunicat.

[caption id="attachment_4740767" align="alignnone" width="2560"] Ilie Bolojan. Sursa foto: INQUAM/George Călin[/caption]
Mesajul vine după răspunsul dat de ÎCCJ
Instituția și-a exprimat, de asemenea, respectul pentru rolul constituțional al Curții Constituționale, pe care o consideră singura autoritate competentă să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională. Totodată, Ministerul Public și-a reafirmat angajamentul de a apăra independența justiției, separația puterilor în stat și valorile consacrate de Constituția României și de standardele europene privind statul de drept.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/03/proces-1200x844.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[ÎCCJ îl contrazice pe Bolojan în disputa privind restanțele salariale ale magistraților: Este fără precedent]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/iccj-il-contrazice-pe-bolojan-in-disputa-privind-restantele-salariale-ale-magistratilor-este-fara-precedent.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/iccj-il-contrazice-pe-bolojan-in-disputa-privind-restantele-salariale-ale-magistratilor-este-fara-precedent.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) critică declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind sesizarea Curții Constituționale în cazul restanțelor salariale ale magistraților și susține că acestea „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.
„Este fără precedent”. Înalta Curte, după mutarea anunțată de Bolojan privind restanțele salariale ale magistraților
Într-un comunicat, reprezentanții ÎCCJ arată că nu vor comenta în spațiul public aspecte care fac obiectul unui dosar aflat pe rolul instanței și atrag atenția că acestea trebuie analizate exclusiv prin procedurile prevăzute de lege.

Instanța supremă califică drept „fără precedent” situația în care una dintre părțile dintr-un proces formulează acuzații publice privind neconstituționalitatea conduitei instanței înainte ca dosarul să fie soluționat definitiv.

[caption id="attachment_4368989" align="alignnone" width="2500"] ÎCCJ. Sursa foto: EVZ[/caption]
Precizările făcute de Înalta Curte
ÎCCJ face referire și la statutul actual al Guvernului, arătând că Executivul este unul demis, care își exercită atribuțiile doar pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unui nou cabinet.

„Competențele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție”, se arată în comunicatul instanței.

Totodată, Înalta Curte avertizează că astfel de declarații pot afecta independența sistemului judiciar.

„O asemenea conduită afectează independența justiției” și încrederea publicului că litigiile sunt soluționate exclusiv în instanță, pe baza legii și a argumentelor juridice, nu prin declarații publice sau presiuni din partea uneia dintre părți, transmite ÎCCJ.

La finalul comunicatului, instanța arată că, într-un stat de drept, disputele juridice trebuie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, iar argumentele trebuie susținute exclusiv în fața judecătorilor.
Anunțul făcut de Bolojan
Reacția ÎCCJ vine după ce premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un conflict de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Anunțul a fost făcut în contextul procesului privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. În cazul în care obligația nu ar fi executată, Guvernul ar putea plăti penalități de 1% pe zi, echivalentul a aproximativ 48 de milioane de lei zilnic.

Decizia Curții de Apel nu este definitivă, iar recursul urmează să fie judecat pe 9 iulie la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Premierul interimar: În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul în care se distribuie banii publici
Premierul interimar susține că instanțele nu pot interveni în deciziile privind distribuirea fondurilor publice.

„Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul în care se distribuie banii publici. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, respectiv pentru plata restanțelor salariale din sistemul de justiție, instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, fapt care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a amintit și că, printr-o ordonanță adoptată în 2023, ordonatorii principali de credite nu mai puteau acorda majorări salariale, susținând că această regulă nu a fost respectată în sistemul judiciar.

Premierul a avertizat că o hotărâre definitivă prin care Guvernul ar fi obligat să achite aceste sume ar avea un impact major asupra bugetului de stat.

„Alocarea acestor sume s-ar putea face fie prin majorarea deficitului, destul de serios, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, fie prin majorarea impozitelor și taxelor, pe care nimeni nu cred că vrea să o facă. Am declanșat acest conflict de natură constituțională, considerând că nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește în mod independent salariile și care își aprobă și sentințele, fiind, oricum am spune, direct interesată într-o astfel de situație, care, dacă mai continuă în felul acesta, creează serioase probleme bugetare”, a afirmat Ilie Bolojan.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/ILE_BOLOJAN_05_INQUAM_Photos_George_Calin-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[PNL acuză lipsa de transparență în constituirea completurilor care judecă dosarele partidului]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/pnl-acuza-lipsa-de-transparenta-in-constituirea-completurilor-care-judeca-dosarele-partidului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/pnl-acuza-lipsa-de-transparenta-in-constituirea-completurilor-care-judeca-dosarele-partidului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Partidul Național Liberal (PNL) a transmis joi un nou punct de vedere în disputa privind decizia Tribunalului București de suspendare a hotărârii de convocare a Congresului Extraordinar al formațiunii. Liberalii susțin că respectă independența justiției, însă consideră legitimă solicitarea unor explicații privind modul în care au fost constituite completurile specializate care judecă litigiile referitoare la partidele politice.
Liberalii insistă după reacția CSM: Orice măsură administrativă trebuie să fie transparentă
Într-un comunicat, PNL afirmă că nu contestă hotărârile instanțelor și nici dreptul acestora de a-și organiza activitatea, dar consideră că măsurile administrative trebuie să fie transparente.

„Partidul Național Liberal respectă independența justiției, hotărârile instanțelor și dreptul fiecărei instanțe de a-și organiza activitatea potrivit legii. Tocmai din acest motiv, considerăm că orice măsură administrativă privind organizarea activității judiciare trebuie să fie nu doar legală, ci transparentă și lipsită de orice aparență de arbitrariu. Comunicatele publice transmise astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de Tribunalul București nu răspund întrebărilor legitime ridicate în spațiul public cu privire la constituirea, în data de 23 iunie 2026, a completurilor specializate pentru cauzele privind partidele politice’’, se arată în comunicatul formațiunii.

[caption id="attachment_4685686" align="alignnone" width="1242"] PNL. Sursa foto: Facebook[/caption]
Liberalii cer explicații
Liberalii susțin că există două motive care justifică solicitarea unor explicații suplimentare.

„În primul rând, timp de peste două decenii, din 2004 și până în prezent, numărul foarte redus al cauzelor având ca obiect partidele politice nu a impus constituirea unor asemenea completuri specializate. Faptul că această necesitate apare tocmai acum ridică în mod firesc întrebări care merită un răspuns clar. În al doilea rând, aceste completuri au fost constituite exact în momentul în care au fost înregistrate dosarele formulate de contestatarii din PNL, fără ca opiniei publice să îi fie prezentate criteriile concrete după care au fost desemnați judecătorii care le compun’’, mai arată reprezentanții partidului.
PNL invocă standardele OSCE și Comisia de la Veneția în disputa privind completurile specializate
PNL invocă și standardele internaționale elaborate de OSCE și Comisia de la Veneția, despre care spune că susțin autonomia partidelor politice în ceea ce privește organizarea internă și soluționarea conflictelor interne.

„Acestea arată că organizarea internă, interpretarea propriului statut, alegerea conducerii și soluționarea conflictelor interne trebuie să aparțină, în primul rând, partidului, iar intervenția autorităților statului trebuie să fie una limitată și proporțională, după epuizarea mecanismelor interne de soluționare a litigiilor. Tocmai de aceea, cu atât mai mult într-o cauză care privește funcționarea internă a unui partid politic, orice măsură administrativă excepțională privind constituirea unor completuri specializate trebuie să fie însoțită de explicații clare și transparente. O astfel de transparență este esențială pentru consolidarea încrederii publice în imparțialitatea actului de justiție’’, mai transmite formațiunea.

În finalul comunicatului, liberalii afirmă că nu pun sub semnul întrebării independența judecătorilor, însă cer lămuriri privind procedura de desemnare a completurilor.

„Ceea ce solicităm este transparență deplină asupra procedurii urmate și asupra criteriilor care au stat la baza acestor decizii administrative, pentru ca orice suspiciune privind imparțialitatea organizării activității judiciare să fie înlăturată. Într-un stat de drept, independența justiției și încrederea publicului în imparțialitatea acesteia se consolidează prin transparență și prin explicații clare, nu prin descurajarea întrebărilor legitime. Partidul Național Liberal va continua să își exercite toate drepturile procesuale exclusiv prin mijloacele prevăzute de lege și Constituție’’, se mai arată în document.
Cum a început disputa
Miercuri, Tribunalul București a decis suspendarea executării și a efectelor hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie privind convocarea Congresului Extraordinar desfășurat pe 21 iunie. Acțiunea în instanță a fost formulată de 18 membri ai partidului din tabăra condusă de Adrian Veștea.

După pronunțarea hotărârii, PNL a susținut că, pe 23 iunie, Tribunalul București a constituit șase completuri specializate pentru cauzele care privesc partidele politice, măsură pe care a catalogat-o drept fără precedent.

În replică, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis joi că litigiile trebuie soluționate exclusiv în instanță și a condamnat criticile formulate în spațiul public la adresa sistemului judiciar, subliniind că independența justiției reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/CSM-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Patru agenți sub acoperire au demascat rețeaua lui Viorel Pașca. Cum funcționa sistemul din spatele azilelor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/patru-agenti-sub-acoperire-au-demascat-reteaua-lui-viorel-pasca-cum-functiona-sistemul-din-spatele-azilelor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/patru-agenti-sub-acoperire-au-demascat-reteaua-lui-viorel-pasca-cum-functiona-sistemul-din-spatele-azilelor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Activitatea rețelei coordonate de Viorel-Teodor Pașca, acuzată că a exploatat sute de persoane vulnerabile în județul Bihor, a fost documentată cu ajutorul a patru investigatori sub acoperire care au reușit să se infiltreze în organizație începând din februarie 2026. Potrivit referatului DIICOT prin care procurorii solicită arestarea preventivă a principalilor suspecți, ancheta a scos la iveală modul în care gruparea administra fondurile beneficiarilor, obținea documente oficiale și își construia imaginea publică pentru atragerea de donații.
Noi detalii din referatul DIICOT. Investigatorii sub acoperire au documentat activitatea rețelei
Documentul, întocmit în dosarul nr. 3639/19/P/2025 și consultat de News.ro, arată că probele obținute de investigatorii sub acoperire au avut un rol esențial în demonstrarea modului de funcționare al rețelei.

După mai multe încercări nereușite în toamna anului 2025, anchetatorii au reușit să pătrundă în structura internă a organizației la începutul acestui an, folosind identități de împrumut.

În timpul discuțiilor purtate înainte de angajarea uneia dintre investigatoare, Viorel-Teodor Pașca le-ar fi explicat angajaților cum trebuie prezentată activitatea organizației în fața autorităților și a opiniei publice.

Potrivit procurorilor, acesta susținea că nu administrează un azil sau o casă de bătrâni, ci o organizație neguvernamentală care funcționează exclusiv din donații. Totodată, le-ar fi spus că deține aproximativ zece imobile în care erau găzduite, la acel moment, aproape 380 de persoane.

[caption id="attachment_4749544" align="alignnone" width="1242"] Viorel Pască. Sursa foto: INQUAM/George Călin[/caption]
Cereri completate și semnate în locul beneficiarilor
Referatul descrie și modul în care angajații întocmeau documente pentru obținerea unor beneficii financiare destinate persoanelor cu dizabilități.

Investigatorii au relatat că au asistat la completarea cererilor pentru decontarea carburantului, documente redactate în numele beneficiarilor și semnate de angajate ale centrului, fără ca persoanele vizate să își dea acordul. Potrivit anchetatorilor, Viorel Pașca evita să semneze astfel de acte.

Procurorii susțin că acesta le-ar fi cerut colaboratorilor să fie atenți atunci când semnează în locul beneficiarilor, astfel încât semnăturile să pară autentice.
Acte provizorii pentru încasarea pensiilor
Ancheta mai arată că membrii grupării făceau demersuri pentru eliberarea cărților de identitate provizorii ale beneficiarilor, stabilindu-le domiciliul în imobilele administrate de rețea.

Ulterior, persoanele erau însoțite la unități bancare pentru actualizarea datelor și deblocarea conturilor, astfel încât pensiile și indemnizațiile să poată fi încasate.
Cardurile și documentele rămâneau la coordonatorii rețelei
Potrivit DIICOT, investigatorii au constatat că beneficiarii nu își administrau singuri veniturile. Cardurile bancare și cele sociale erau păstrate de coordonatorii centrelor, iar procurorii spun că această practică a fost confirmată și la perchezițiile desfășurate în dosar.

În locuințele folosite de liderii rețelei au fost găsite sute de carduri bancare și carduri sociale, iar interceptările ar indica faptul că documentele și mijloacele de plată erau reținute chiar și după plecarea unor beneficiari.
Lipsuri în acordarea tratamentelor
Referatul descrie și probleme privind îngrijirea medicală oferită persoanelor cazate.

Potrivit procurorilor, au existat situații în care beneficiarii nu primeau medicamentele prescrise, iar tratamentele erau administrate de persoane fără pregătire medicală. Investigatorii susțin că, în unele cazuri, personalul identifica medicamentele după aspectul cutiilor sau încerca soluții improvizate, evitând apelarea serviciilor de urgență.
Imagini folosite pentru atragerea donațiilor
Un alt aspect documentat de anchetatori privește strategia de promovare a organizației.

Conform referatului, Viorel Pașca le-ar fi explicat angajaților că fiecare beneficiar trebuia fotografiat imediat după sosire. Oficial, imaginile ar fi fost realizate pentru dosarele persoanelor asistate, însă procurorii susțin că acestea erau utilizate pentru promovarea activității pe rețelele sociale și pentru atragerea de sponsorizări și donații.
Peste 400 de persoane găsite în cele 18 imobile
Dosarul DIICOT vizează destructurarea unei grupări acuzate de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile.

Potrivit anchetei, rețeaua ar fi fost constituită în 2020 de Viorel-Teodor Pașca, împreună cu soția și cei trei fii ai săi, folosind ca paravan Asociația „Dumbrava DPG”, care, potrivit procurorilor, nu deținea licențele necesare pentru furnizarea de servicii sociale și medicale.

Victimele ar fi fost aduse din spitale și instituții de asistență socială din întreaga țară, iar după internare le-ar fi fost confiscate actele de identitate, telefoanele și cardurile bancare, fiind ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/azil-1200x957.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Tribunalul București respinge acuzațiile din partea PNL]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/tribunalul-bucuresti-respinge-acuzatiile-din-partea-pnl.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/tribunalul-bucuresti-respinge-acuzatiile-din-partea-pnl.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Tribunalul București a respins, într-un comunicat, criticile aduse de Partidul Național Liberal (PNL) privitoare la mutarea în justiție a bătăliilor politice.
Tribunalul București respinge acuzațiile din partea PNL
„Tribunalul București respinge acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze.

Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare.

În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor”, se afirmă în document.
Tribunalul București: Astfel de acțiuni trebuie respinse categoric
„În acest context, nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor.

Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile. Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene.

De altfel, același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice.

Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”se mai susține în comunicatul semnat de președintele Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu”

[caption id="attachment_4712825" align="alignnone" width="2560"] sursa: Facebook[/caption]
PNL acuză modul în care s-a constituit completul de judecată
Comunicatul vine după ce PNL a anunțat că va contesta în instanță Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București și a criticat modul în care au fost constituite completurile specializate pentru judecarea cauzelor privind partidele politice.

„Nu putem să nu observăm că “bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiţie”, au comentat liderii PNL.

„Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul Bucureşti a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului Bucureşti, au fost desemnaţi în mod direct de preşedintele acestei instanţe şi numai aceştia pot judeca astfel de cauze’’, au mai acuzat liberalii.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/12/tribunalul-bucuresti-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ciprian Ciucu obține permisiunea instanței de a pleca în vacanță în Portugalia]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ciprian-ciucu-obtine-permisiunea-instantei-de-a-pleca-in-vacanta-in-portugalia.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ciprian-ciucu-obtine-permisiunea-instantei-de-a-pleca-in-vacanta-in-portugalia.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a obținut dreptul de a părăsi temporar țara pentru o vacanță în Portugalia, după ce magistrații Tribunalului București au admis plângerea formulată împotriva deciziei DNA de a-i interzice deplasarea în străinătate pe durata controlului judiciar.

Ciprian Ciucu obține permisiunea de a pleca în vacanță
„În dosarul 26603/3/2026, a fost admisă plângerea formulată de inc. C.C. împotriva Ordonanței din data de 29.06.2026 emise de D.N.A. A fost desființată ordonanța atacată și, în consecință, i s-a încuviințat inculpatului părăsirea temporară a teritoriului României pentru a se deplasa în Portugalia, în intervalul 03.07.2026-12.07.2026, în scopul efectuării concediului de odihnă, conform pachetului de servicii turistice achiziționat la data de 10 iunie 2026. Soluția este definitivă”, a transmis Tribunalul București.

Sentința Tribunalului București
„În temeiul art. 215 alin. (8) din Codul de procedură penală raportat la art. 213 admite plângerea formulată de inculpatul CIUCU CIPRIAN (....), (...), împotriva Ordonanţei nr. 317/2/P/2025 din data de 29.06.2026, emise de Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.
Desfiinţează ordonanţa atacată şi în consecinţă: Încuviinţează inculpatului CIUCU CIPRIAN (...) părăsirea temporară a teritoriului României pentru a se deplasa în Portugalia, în intervalul 03.07.2026 – 12.07.2026, în scopul efectuării concediului de odihnă, conform pachetului de servicii turistice achiziţionat la data de 10 iunie 2026. În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului. Conform art. 213 alin. (61) C.proc.pen: Definitivă Examinată şi pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 01.07.2026”, a fost sentința Tribunalului.


[caption id="attachment_4098393" align="alignnone" width="1371"] Tribunalul București. Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
Ciucu își cumpărare pachetul de vacanță înainte de a fi pus sub control judiciar
Pachetul turistic pentru vacanța din Portugalia fusese achiziționat de edil la 10 iunie 2026, înainte ca procurorii anticorupție să dispună măsura controlului judiciar.
Astfel, Ciprian Ciucu va putea părăsi România în perioada 3-12 iulie pentru efectuarea concediului de odihnă, însă va rămâne sub control judiciar pentru restul perioadei stabilite de procurori.
Anterior, pe 24 iunie, Tribunalul București a respins ca nefondată contestația formulată de Ciprian Ciucu împotriva măsurii preventive dispuse de DNA. Totodată, judecătorii au respins și cererea subsidiară privind modificarea obligațiilor impuse în cadrul controlului judiciar.
În aceste condiții, edilul rămâne sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/Ciprian-Ciucu-1200x727.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[CSM acuză o „escaladare fără precedent a atacurilor împotriva justiţiei”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/csm-acuza-o-escaladare-fara-precedent-a-atacurilor-impotriva-justitiei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/csm-acuza-o-escaladare-fara-precedent-a-atacurilor-impotriva-justitiei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acuzat o „escaladare fără precedent” a „atacurilor împotriva justiției”, după reacția Partidului Naţional Liberal (PNL) la hotărârile pronunţate de Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Ilfov în litigiile referitoare la Congresul PNL.

CSM acuză o „escaladare fără precedent a atacurilor împotriva justiţiei”
Într-un comunicat de presă, Secţia pentru judecători a CSM susține că există o „escaladare fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanţelor judecătoreşti” şi reafirmă că independenţa justiţiei reprezintă „unul dintre fundamentele ordinii constituţionale democratice”.
„Hotărârile judecătoreşti pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spaţiul public şi prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanţelor”, afirmă judecătorii din CSM.
CSM acuză că „contestarea publică a rolului şi legitimităţii instanţelor” de către o parte aflată într-un proces reprezintă „un comportament incompatibil cu exigenţele unui stat de drept”.
„Independenţa judecătorilor şi respectarea autorităţii instanţelor judecătoreşti constituie garanţii esenţiale ale dreptului la un proces echitabil şi ale statului de drept. Hotărârile judecătoreşti pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spaţiul public şi prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanţelor”, se arată în comunicat.

Acuzații pentru PNL
CSM consideră că declaraţiile „respectivului partid politic” sunt „fără precedent”, iar „gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formaţiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti”.
„Contestarea publică a rolului şi legitimităţii instanţelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigenţele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor şi să afecteze încrederea cetăţenilor în imparţialitatea justiţiei”, adaugă sursa citată.
CSM reaminteşte că însăşi Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 530/2013, a statuat că reglementările din alte state permit contestarea în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice.


[caption id="attachment_4443102" align="alignnone" width="1600"] Tribunalul București Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
CSM solicită „tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni”
Membrii Consiliului spun că, recent, în cadrul adunărilor generale ale instanţelor judecătoreşti din întreaga ţară, peste 3.500 de judecători au constatat „existenţa unei degradări fără precedent a discursului public şi politic la adresa justiţiei”.
„Reacţiile actuale la adresa Tribunalului Bucureşti şi a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste şi care pune în pericol autoritatea puterii judecătoreşti”, se arată în comunicat.
CSM solicită „tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanţelor judecătoreşti şi să îşi valorifice drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, cu respectarea independenţei justiţiei, a autorităţii hotărârilor judecătoreşti şi a valorilor constituţionale care stau la baza statului de drept”.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/CSM-1200x647.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Decizie radicală a Curții de Apel București. Expulzare de urgență după o alertă de securitate emise de SRI]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/decizie-radicala-a-curtii-de-apel-bucuresti-expulzare-de-urgenta-dupa-o-alerta-de-securitate-emise-de-sri.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/decizie-radicala-a-curtii-de-apel-bucuresti-expulzare-de-urgenta-dupa-o-alerta-de-securitate-emise-de-sri.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Măsuri drastice luate de autoritățile din România împotriva unui cetățean străin considerat un pericol real la adresa siguranței naționale. Un bărbat de origine marocană, acuzat că propaga idei extremiste și încerca să radicalizeze alte persoane de pe teritoriul țării noastre, a primit interdicție de a mai rămâne în România. Decizia vine în urma unei analize amănunțite a serviciilor secrete.

Serviciul Român de Informații a anunțat oficial, în cursul zilei de miercuri, că persoana în cauză a fost declarată indezirabilă. Această măsură va fi valabilă pentru o perioadă de un deceniu, timp în care bărbatul nu va mai avea dreptul să calce pe teritoriul statului român.
Decizie radicală a Curții de Apel București. Expulzare de urgență după o alertă de securitate emise de SRI
Cazul a fost analizat în regim de urgență de către magistrații Curții de Apel București, care au validat solicitarea venită din partea structurilor de securitate.

„La sesizarea Serviciului Român de Informaţii, miercuri, prin hotărârea 1189, Curtea de Apel Bucureşti a dispus declararea ca persoană indezirabilă pentru România a cetăţeanului marocan H.E.M., pentru o perioadă de 10 ani. Cetăţeanul marocan s-a relocat din Maroc în România în 2023. H.E.M. a intrat în atenţia SRI la finalul anului 2025 întrucât derula activităţi care, potrivit cadrului legal în domeniul antiterorism, constituie riscuri la adresa securităţii naţionale. H.E.M. este într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare, în etapa pre-acţională”, a transmis SRI într-un comunicat remis către Agerpres.

[caption id="attachment_4677024" align="alignnone" width="2500"] Curtea de Apel București. Sursă foto: Arhiva EVZ[/caption]
Legături strânse cu grupări din Orientul Mijlociu
Investigațiile au arătat că bărbatul nu se afla doar la o simplă etapă de documentare teoretică, ci aderase deja la curente extremiste periculoase. Reprezentanții SRI au subliniat că suspectul manifesta o simpatie deschisă față de structurile teroriste care își desfășoară activitatea în zona Orientului Mijlociu.

Deși se afla în România de o perioadă relativ scurtă de timp, activitatea sa devenise intensă și viza direct influențarea altor persoane. Misiunea sa principală părea să fie aceea de a recruta sau de a convinge și alți indivizi să adere la ideile sale periculoase.

„Cetăţeanul marocan derulează activităţi de promovare a unor grupări teroriste, respectiv a ideologiei teroriste, acţionând ca factor de radicalizare asupra unor persoane din România”, menţionează SRI.

Prin această intervenție rapidă, autoritățile române au reușit să blocheze o potențială amenințare înainte ca suspectul să treacă la acțiuni violente sau să organizeze celule extremiste pe teritoriul țării. Străinul urmează să fie îndepărtat de urgență de pe teritoriul național, sub escortă.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/SRI-1200x800.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Contestatarii lui Bolojan, victorie în instanță. Hotărârea prin care a fost convocat Congresul PNL, suspendată]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/contestatarii-lui-bolojan-victorie-in-instanta-hotararea-prin-care-a-fost-convocat-congresul-pnl-suspendata.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/contestatarii-lui-bolojan-victorie-in-instanta-hotararea-prin-care-a-fost-convocat-congresul-pnl-suspendata.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării și efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, actul prin care a fost convocat Congresul extraordinar al partidului. Hotărârea instanței vine după o acțiune formulată de mai mulți contestatari ai conducerii PNL și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile.
Lovitură în instanță pentru Ilie Bolojan. Tribunalul suspendă hotărârea de convocare a Congresului PNL
Instanța s-a pronunțat miercuri asupra ordonanței președințiale depuse de membrii din tabăra care contestă conducerea lui Ilie Bolojan.

Soluția Tribunalului București este următoarea:

„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril.
Respinge cererea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă”, arată magistrații.

[caption id="attachment_4505953" align="alignnone" width="1280"] Proces. Sursa foto: Pixabay[/caption]
Decizia instanței
„Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.
Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucuresti – Sec?ia a III-a Civilă. Pronunţată, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 01.07.2026”, mai arată judecătorii.

Potrivit unor surse, efectele deciziei instanței s-ar extinde și asupra actelor subsecvente Hotărârii Consiliului Național Extraordinar, inclusiv asupra organizării și desfășurării Congresului extraordinar al PNL din 21 iunie 2026. Acest aspect urmează însă să fie clarificat în procedurile judiciare aflate pe rol.
Ce au cerut contestatarii
Acțiunea în instanță a fost susținută de avocatele Roxana Tudose și Claudia Cliza. Contestatarii au solicitat suspendarea provizorie a efectelor hotărârii Consiliului Național Extraordinar prin care a fost convocat Congresul PNL.

Printre reclamanți se numără Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Câmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Sorin Prișcă, Sebastian Rusu, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Hubert Thuma, Adrian Veștea și Mihail Veștea.

În paralel, la Tribunalul București au fost înregistrate mai multe acțiuni prin care este contestată legalitatea hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026. Acestea vizează anularea hotărârilor privind excluderea unor membri, alegerea noii conduceri, modificarea Statutului partidului și actele adoptate în baza acestor decizii.
Verdictul final, așteptat de contestatarii lui Ilie Bolojan
Contestatarii susțin că hotărârile au fost adoptate în baza unui proiect de statut care nu intrase încă în vigoare, că procedura de convocare a Congresului nu a respectat prevederile statutare și că au existat nereguli privind desfășurarea lucrărilor și procedura de vot.

Un nou termen în dosarul privind hotărârile Congresului Extraordinar al PNL este programat pentru 8 iulie.

„La peste 10 zile de la Congres, PNL nu a redactat încă cele mai importante hotărâri adoptate — alegerea noii conduceri și modificarea statutului. A avut, în schimb, timp să redacteze cu prioritate deciziile de sancționare și de excludere îndreptate nominal împotriva reclamanților. Ordinea priorităților este, ea însăși, elocventă. PNL are obligația legală de a redacta și înregistra aceste hotărâri la Tribunal. Netranspunerea lor în formă scrisă, la peste zece zile, nu este o simplă scăpare, ci o tergiversare care afectează dreptul la apărare al reclamanților și amână chiar controlul de legalitate pe care conducerea actuală îl evită”, au afirmat aceștia.
Alte nemulțumiri
Contestatarii mai afirmă că, înaintea termenului de judecată, instanța a solicitat PNL să depună aceste documente, însă reprezentanții partidului s-ar fi prezentat fără ele, motiv pentru care cauza a fost amânată.

Anterior, Tribunalul Ilfov a dispus suspendarea unor hotărâri ale Biroului Politic Național al PNL privind sancționarea unor parlamentari liberali. Ulterior, aceeași tabără a solicitat și suspendarea hotărârilor privind c...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/PNL-Bolojan-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Viorel Pașca, reținut după audierile la DIICOT. Ce acuzații i se aduc. Update]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/vlad-pasca-si-delia-pacala-retinuti-in-ancheta-legata-de-reteaua-azilelor-ilegale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/vlad-pasca-si-delia-pacala-retinuti-in-ancheta-legata-de-reteaua-azilelor-ilegale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Update 17:19. Pe làngă cei doi, în același dosar ar fi fost reținută și Florica Pașca. La această oră, alte trei persoane implicate ar da explicații în fața anchetatorilor.

Ancheta privind presupusele abuzuri comise împotriva unor persoane vulnerabile în centre de îngrijire din județul Bihor a intrat într-o nouă etapă. Procurorii DIICOT au dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Viorel Pașca și a Deliei Mioara Păcală, considerați printre principalii suspecți într-un dosar care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și exploatarea unor persoane aflate în situații de vulnerabilitate.
Primele rețineri în dosarul „azilelor groazei” din Bihor. Vlad Pașca și Delia Păcală, în custodia DIICOT
Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi acționat încă din anul 2020 și ar fi fost organizată pe criterii familiale. Sub acoperirea activității unei asociații cu profil umanitar, membrii acesteia ar fi oferit, doar la nivel declarativ, servicii sociale, medicale și de îngrijire, în timp ce sute de persoane, majoritatea vârstnici sau pacienți cu afecțiuni psihice, ar fi fost ținute în condiții improprii și lipsite de îngrijirea necesară.

Conform procurorilor, beneficiarii ar fi fost preluați din spitale sau din sistemul de protecție socială și transportați în mai multe imobile din județul Bihor, inclusiv în localitățile Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni.

[caption id="attachment_4665024" align="alignnone" width="2500"] DIICOT. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC[/caption]
Ar fi încasat sume consistente
Ancheta indică faptul că tratamentele medicale ar fi fost administrate fără respectarea normelor, iar personalul implicat în îngrijirea acestora ar fi fost insuficient și fără pregătirea necesară.

În același timp, susțin anchetatorii, gruparea ar fi obținut venituri consistente din donații și sponsorizări, dar și din pensiile, indemnizațiile și alte drepturi bănești ale persoanelor aflate în centre. Prejudiciul estimat de DIICOT depășește 13 milioane de lei.

Procurorii mai arată că, în anumite situații, persoane decedate ar fi fost înhumate în apropierea unui cimitir, iar ajutoarele de înmormântare aferente ar fi fost încasate de membrii grupării.
Viorel Pașca a respins acuzațiile
Apărătorul lui Viorel Pașca respinge acuzațiile formulate de procurori și susține că acesta este nevinovat. Avocatul afirmă că activitatea desfășurată de clientul său era cunoscută de autorități de mai mulți ani.

Cu toate acestea, DIICOT a dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore, urmând să decidă dacă va solicita arestarea preventivă. În același dosar a fost reținută și Delia Mioara Păcală, care, potrivit anchetei, ar fi avut atribuții de coordonare în mai multe filiale ale asociației.

După perchezițiile desfășurate în 27 de locații, autoritățile au început transferul persoanelor vulnerabile în centre autorizate, unde acestea urmează să beneficieze de asistență și îngrijire corespunzătoare.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/Viorel-Pasca-4-1200x773.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Biletele de la EURO 2024, în centrul unei anchete penale. Percheziții în mai multe orașe din Germania]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/biletele-de-la-euro-2024-in-centrul-unei-anchete-penale-perchezitii-in-mai-multe-orase-din-germania.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/biletele-de-la-euro-2024-in-centrul-unei-anchete-penale-perchezitii-in-mai-multe-orase-din-germania.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Autoritățile germane au desfășurat miercuri percheziții în mai multe orașe și la sediul Federației Germane de Fotbal (DFB), într-o anchetă privind suspiciuni de corupție legate de distribuirea biletelor la Campionatul European de Fotbal 2024, potrivit ZDF Heute.

Investigația vizează modul în care mii de bilete la prețuri preferențiale ar fi fost oferite unor angajați din administrația publică și altor persoane implicate în organizarea competiției.

Acțiunea este coordonată de Parchetul din Bochum și Biroul Poliției Criminale din landul Renania de Nord-Westfalia (LKA NRW), iar ancheta urmărește posibile fapte de acordare și acceptare de avantaje necuvenite.

Cazul este considerat important deoarece privește organizarea unuia dintre cele mai mari evenimente sportive găzduite de Germania în ultimii ani și ridică semne de întrebare privind transparența distribuirii biletelor oficiale.
Percheziții în mai multe orașe și la sediul DFB
Potrivit autorităților, perchezițiile au avut loc la primăriile din Gelsenkirchen, Dortmund, Düsseldorf, Köln, Hamburg, Berlin, Frankfurt pe Main, Stuttgart și München. În paralel, anchetatorii au pus în executare un mandat pentru ridicarea unor documente la primăria din Leipzig.

De asemenea, verificările au vizat sediul Federației Germane de Fotbal din Frankfurt pe Main, fostul sediu al Euro 2024 GmbH, societatea înființată special pentru organizarea turneului, precum și mai multe companii private din Germania.

DFB a confirmat desfășurarea perchezițiilor, precizând că organizația cooperează cu autoritățile pe durata investigației.
Suspiciuni privind distribuirea preferențială a mii de bilete
Anchetatorii încearcă să stabilească dacă Euro 2024 GmbH a distribuit în mod organizat câteva mii de bilete către cele zece orașe gazdă ale competiției, iar acestea au fost ulterior utilizate în condiții care ar putea încălca legislația privind acordarea de beneficii funcționarilor publici.

Potrivit procurorilor, administrațiile locale ar fi beneficiat de drepturi preferențiale pentru achiziționarea biletelor, iar acestea au fost folosite ulterior în moduri diferite de la un oraș la altul. Ancheta urmărește să stabilească dacă respectivele invitații și bilete au reprezentat avantaje necuvenite oferite unor persoane cu atribuții în organizarea turneului.
Un fost angajat al Primăriei Gelsenkirchen, în centrul anchetei
În centrul investigației se află un cetățean german în vârstă de 66 de ani, fost angajat al Primăriei din Gelsenkirchen, unul dintre orașele gazdă ale EURO 2024.î

[caption id="attachment_4606661" align="alignnone" width="1280"] Poliție Germania/ Sursa foto Pixabay[/caption]

Acesta este suspectat că ar fi primit beneficii estimate la aproximativ 2.400 de euro după ce a fost invitat la semifinala dintre Spania și Franța, disputată la München.

Ancheta îl vizează și pe un cetățean francez de 46 de ani, iar procurorii încearcă să stabilească dacă între cei doi și organizatorii competiției au existat înțelegeri privind acordarea unor avantaje materiale.

Autoritățile verifică inclusiv dacă invitații similare au fost adresate și altor manageri de proiect implicați în organizarea Campionatului European din celelalte orașe gazdă.
Ministrul de Interne: Un bilet la fotbal nu face parte din salariu
Ministrul de Interne al landului Renania de Nord-Westfalia, Herbert Reul, a declarat că autoritățile tratează cazul cu maximă seriozitate.

„Un bilet la fotbal nu face parte din salariu. Oricine din sectorul public care cere mită va primi o vizită de la noi”, a afirmat oficialul, subliniind că încrederea publicului în marile competiții sportive și în instituțiile implicate trebuie protejată.

Acesta a adăugat că suspiciunile sunt grave și vor fi investigate fără excepții, indiferent de funcția persoanelor implicate.
Ancheta, în desfășurare
În acest moment nu au fost anunțate acuzații definitive, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Anchetatorii urmează să analizeze documentele ridicate în timpul perchezițiilor și să stabilească dacă distribuirea biletelor și invitațiilor a încălcat legislația germană privind corupția și acordarea de beneficii necuvenite.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/06/euro-2024-3-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[CCR schimbă procedura pentru mii de dosare privind cetățenia română. Părțile vor fi informate doar prin site-ul instituției]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ccr-schimba-procedura-pentru-mii-de-dosare-privind-cetatenia-romana-partile-vor-fi-informate-doar-prin-site-ul-institutiei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ccr-schimba-procedura-pentru-mii-de-dosare-privind-cetatenia-romana-partile-vor-fi-informate-doar-prin-site-ul-institutiei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Curtea Constituțională a României (CCR) a decis modificarea procedurii de informare în cazul unor dosare care vizează legislația privind cetățenia română, pe fondul numărului foarte mare de cauze aflate pe rolul instituției.

Potrivit unei hotărâri publicate marți în Monitorul Oficial, persoanele implicate în aceste dosare nu vor mai primi înștiințări individuale privind termenele de judecată, ci vor trebui să consulte pagina oficială de internet a Curții Constituționale.

Noua procedură se aplică exclusiv cauzelor care au ca obiect excepții de neconstituționalitate privind dispoziții din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 și din Legea nr. 14/2025 pentru modificarea și completarea legislației referitoare la cetățenia română. Decizia a fost adoptată în unanimitate de Plenul Curții Constituționale în ședința din 30 iunie 2026.
De ce a schimbat CCR procedura
În motivarea hotărârii, Curtea Constituțională explică faptul că măsura a fost adoptată ca urmare a creșterii semnificative a numărului de dosare privind legislația cetățeniei. Instituția arată că aceste cauze au, în mare parte, un conținut similar, fiind formulate aceleași critici de neconstituționalitate împotriva acelorași prevederi legale.

Judecătorii constituționali subliniază că asupra acestor aspecte Curtea s-a pronunțat deja prin Decizia nr. 493 din 19 mai 2026, care a oferit o interpretare de principiu privind constituționalitatea dispozițiilor contestate. În acest context, CCR consideră că adoptarea unei proceduri simplificate este justificată pentru gestionarea eficientă a volumului mare de cauze.
Cum vor afla părțile data procesului
Potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial, înștiințarea părților nu va mai fi realizată prin comunicări individuale. În schimb, termenele de judecată vor fi afișate direct pe pagina oficială a Curții Constituționale.

Lista ședințelor va conține numele autorilor excepțiilor de neconstituționalitate și ale celorlalte părți implicate în dosar. Aceasta va fi publicată cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea cauzei.

[caption id="attachment_4145865" align="alignnone" width="1200"] CCR. Sursa foto: arhivă EVZ[/caption]

În practică, publicarea acestor informații pe site-ul instituției va înlocui procedura clasică de citare și informare privind termenul de judecată pentru dosarele care intră sub incidența acestei hotărâri.
Măsura are un domeniu de aplicare limitat
Curtea Constituțională precizează că noua procedură nu se aplică tuturor cauzelor aflate pe rolul instituției.

Hotărârea vizează exclusiv dosarele privind excepțiile de neconstituționalitate referitoare la legislația cetățeniei române, aflate în competența Curții potrivit articolului 146 litera d) din Constituția României.

Astfel, celelalte categorii de dosare soluționate de CCR nu sunt afectate de această modificare procedurală și vor continua să urmeze regulile obișnuite privind comunicarea actelor și informarea părților.
Ce înseamnă decizia pentru persoanele implicate
Pentru persoanele care au ridicat excepții de neconstituționalitate în materia cetățeniei române, hotărârea înseamnă că responsabilitatea urmăririi termenelor de judecată revine acestora sau reprezentanților lor.

Consultarea periodică a paginii oficiale a Curții Constituționale devine esențială pentru aflarea datei la care dosarul urmează să fie analizat.

CCR apreciază că această modalitate de informare va contribui la eficientizarea activității instituției, în condițiile în care numărul dosarelor similare a crescut considerabil în ultima perioadă.

Totodată, Curtea subliniază că publicarea listelor de ședință cu minimum 15 zile înainte de judecarea cauzelor oferă părților un interval suficient pentru a lua cunoștință de termenul stabilit.

Hotărârea a fost adoptată în unanimitate de voturi de Plenul Curții Constituționale, sub conducerea președintei CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/01/Romania-cetatenie-1200x735.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Viorel Pașca, dus la DIICOT pentru audieri în dosarul azilelor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/viorel-pasca-dus-la-diicot-pentru-audieri-in-dosarul-azilelor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/viorel-pasca-dus-la-diicot-pentru-audieri-in-dosarul-azilelor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Viorel Pașca și alte persoane vizate de ancheta privind constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la aceste infracțiuni au fost aduse miercuri la sediul DIICOT din București pentru audieri.

Viorel Pașca, audiat la DIICOT
Măsura vine la o zi după ampla operațiune desfășurată în județul Bihor, unde procurorii și polițiștii au efectuat zeci de percheziții într-un dosar care vizează activitatea unor centre în care erau cazate sute de persoane aflate în situații de vulnerabilitate.
Marți, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale, au desfășurat 27 de percheziții în județul Bihor. Descinderile au avut loc la locuințe, sedii de firme, o instituție publică și în mai multe imobile în care erau adăpostite persoane cu dizabilități și alte categorii vulnerabile.

Pașca nu a vrut să vorbească cu presa
La sosirea la sediul DIICOT din Capitală, Viorel Pașca a evitat dialogul cu presa. Întrebat despre acuzațiile formulate în dosar, acesta s-a limitat să declare: „voi știți mai multe decât mine”, fără să ofere alte explicații.
Potrivit anchetatorilor, investigația a fost deschisă din oficiu și vizează o grupare care ar fi funcționat în perioada 2020 – iunie 2026, fiind coordonată de un bărbat în vârstă de 55 de ani, ajutat de membri ai familiei și de alte persoane apropiate.

Ce acuzații îi sunt aduse de procurori
Conform DIICOT, gruparea ar fi recrutat, transportat și găzduit sute de persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate, în special persoane cu dizabilități psihice, care nu își puteau exprima voința și nici nu se puteau apăra. Victimele ar fi fost preluate din spitale și din direcții de asistență socială din mai multe județe, fiind cazate în imobile din localitățile Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub promisiunea că vor beneficia de servicii sociale și medicale.
Procurorii susțin că, în realitate, gruparea ar fi urmărit obținerea unor beneficii financiare consistente prin donații, sponsorizări și încasarea veniturilor sau prestațiilor sociale destinate beneficiarilor. Potrivit datelor din anchetă, suma obținută în acest mod ar depăși 13 milioane de lei.
Ancheta este în desfășurare, iar audierile de la sediul DIICOT urmează să stabilească rolul fiecărei persoane implicate și eventualele măsuri preventive care vor fi dispuse în acest dosar.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/07/viorel-pasca-bihor-1200x929.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Fostul procuror general a mai scăpat de un dosar penal. Câte i-au mai rămas]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/fostul-procuror-general-a-mai-scapat-de-un-dosar-penal-cate-i-au-mai-ramas.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/fostul-procuror-general-a-mai-scapat-de-un-dosar-penal-cate-i-au-mai-ramas.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Republica Moldova. Fostul procuror general, actualul deputat Alexandr Stoianoglo, a scăpat, în prima instanţă, de încă un dosar penal.
Este vorba de dosarul în care lui Alexandr Stoianoglo i se incriminează divulgarea datelor urmăririi penale şi articolul privind inviolabilitatea vieții personale, pentru că a făcut publice discuțiile dintre fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și fostul ambasador al UE la Chișinău, Peter Michalko, foştii ONG-şti Vladislav Gribincea, acum judecător la Curtea Supremă de Justiţie, şi Iulian Rusu, membru al Consiliului Suprem de Securritate. 
Stoianoglo a fost acuzat de procurori că, fiind în funcţie de procuror general, a divulgat, într-o conferinţă de presă, datele din telefonul ridicat de la Viorel Morari în cadrul urmăririi penale.
Acesta este al doilea dosar penal de care scapă Alexandr Stoianoglo în prima instanţă.


[caption id="attachment_4500087" align="alignnone" width="1200"] Alexandr Stoianoglo și Igor Dodon. Sursa foto: Facebook/Igor Dodon[/caption]
Sentinţa „cu două capete”
Prin sentinţa pronunţată la 29 iunie 2026 de către Judecătoria Chişinău, instanţa a reunoscut indirect vinovăţia lui Stoianoglo, dar nu l-a declarat vinovat. La fel, instanţa a evitat să-l achite pe Stoianoglo. Iar soluţia adoptată a fost încetarea procesului penal. 
Completul de judecată şi-a motivat decizia prn faptul că acţiunile lui Stoianoglo nu au adus prejudicii.


Completul de judecată reține că, acțiunile inculpatului Stoianoglo Alexandr, de răspândire a informațiilor ocrotite de lege, ale părții vătămate constituie, formal, elementele laturii obiective a componenței infracțiunii de încălcare a inviolabilității vieții personale, prevăzute de art. 177 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal, însă, completul cu certitudine, a stabilit că, acțiunile respective nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni, întrucât informațiile divulgate, desi fac parte din corespondența personală a părții vătămate, vizează exclusiv aspecte de natură profesională ale acesteia”, se menţionează în sentinţă.

Procurororii nu a u solicitat condamnarea lui Stoianoglo
Procurorul anticorupţie Valeriu Creciun a solicitat instanţei ca Alexandr Stoianoglo să fie recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii. Totodată, acuzatorul a solicitat ca fostul procuror general să nu fie tras la răspundere penală pentru că a intervenit termenul de prescripţie.
În cazul dacă era declarat vinovat, chiar în lipsa unei condamnări, Stoianoglo nu putea să mai revină în Procuratură. Totodată, urma să-i achite prejudiciul moral părţii vătămate, Viorel Morari.
Fostul şef de la Procuratura Anticorupţie a solicitat să-i fie achitate prejudicii morale de 50.000 de lei. 

Mesajul pentru care Stoianoglo a ajuns pe banca acuzaţilor
La conferinţa de presă din 4 octombrie 2021, Alexandr Stoianoglo a făcut publice mesajele scrise, în care Viorel Morari vorbea despre ce se întâmplă în Procuratura Anticorupţie după numirea lui Stoianoglo în funcţia de procuror general.
Viorel Morari a solicitat ajutorul pentru aranjarea unui interviu, după ce unele posturi de televiziune l-au refuzat. Se întâmpla în noiembrie-decembrie 2019, după căderea Guvernului condus de Maia Sandu şi instalarea alianţei dintre socialiştii lui Igor Dodon şi blocul pro-occidental ACUM. 
Cu o lună înainte de desemnarea lui Stoianoglo, Viorel Morari a dispus printr-o ordonanţă reluarea dosarului penal pentru finanţarea ilegală a Partidului Socialiştilor. Perioadă în care Igor Dodon se afla la conducerea statului. După ce Socialişii lui Dodon au făcut alianţă cu deputaţii din Partidul Democrat, dosarul respectiv a fost tras pe linie moartă. 
Iar peste o lună jumătate de la numirea lui Stoianoglo, Morari a fost învinuit penal, fiind plasat în arest preventiv. Atunci procurorii i-au ridicat telkefonul mobil al lui Viorel Morari. Iar pentru că acesta a refuzat să le spună parola, procurorii moldoveni au apelat la ajutorul tehnicienilor de la Europol.


Investigând dosarul împotriva principalului mafiot din istoria Procuraturii Republicii Moldova - fostul şef al Procuraturii Anticorupție, am reușit, în condiții legale şi cu suportul experţilor EUROPOL, să decodăm şi să descifrăm corespondența de pe unul din telefoanele utilizate de către Viorel Morari. Datele pe care am reușit să le analizăm demonstrează clar cum şi cu ajutorul cui, fostul șef al Procuraturii Anticorupție a manipulat opinia publică şi mai continuă să o facă pentru a discredita activitatea Procuraturii şi a Procurorului General” , a declarat Stoianoglo la briefingul din 4 octombrie 2021.

Potrivit datelor din sentinţa pronunţată la 29 iunie 2026, la acel moment telefonul se afla ilegal urma să-i fie restituit lui Morari, deoarece fusese scos de instanţă din lista corpurilor delicte.


[caption id="attachment_4564117" align="alignnone" width="1200"] Viorel Morari/ Sursa foto: captură[/caption]
Cum pledează deputatul Stoianoglo
Alexandr Stoianoglo nu şi-a recunoscu...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/09/stoianoglo_alexandr.v1-e1695874403802-1024x576.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Dumitru Prunariu a câștigat în primă instanță procesul cu Consiliul Național de Etică]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dumitru-prunariu-a-castigat-in-prima-instanta-procesul-cu-consiliul-national-de-etica.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dumitru-prunariu-a-castigat-in-prima-instanta-procesul-cu-consiliul-national-de-etica.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Curtea de Apel București a admis, pe 25 iunie 2026, cererea formulată de Dumitru-Dorin Prunariu și Marius Ioan Piso împotriva Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI). Instanța a anulat Decizia CNECSDTI nr. 3098/06.02.2024 și Hotărârea CNECSDTI nr. 42/31.08.2023 privind aprobarea Raportului Final CNECSDTI nr. 42/31.08.2023.

Soluția pe scurt a instanței:

„Admite cererile de chemare în judecată conexate formulate de reclamanţii Prunariu Dumitru-Dorin şi Piso Marius-Ioan în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării şi intervenientul forţat Agenţia Spaţială Română. Anulează Decizia CNECSDTI nr. 3098/06.02.2024 şi Hotărârea CNECSDTI nr. 42/31.08.2023 privind aprobarea Raportului Final CNECSDTI nr. 42/31.08.2023. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.”

Procesul a debutat în vara anului 2024. CNECSDTI îl sancționase pe Dumitru Prunariu pentru presupus conflict de interese, constatând că în perioada mai 2012 – noiembrie 2013, în calitate de Director SP2 infrastructură al Agenției Spațiale Române (ROSA), a ocupat simultan și funcția de președinte al Asociației Române pentru Tehnologie și Industrie Spațială (ROMSPACE), entitate care a beneficiat de fonduri din Programul STAR al ROSA.

Consiliul a aplicat sancțiunile prevăzute de Legea nr. 206/2004:

 	interzicerea, pentru o perioadă de 3 ani, a accesului la finanțare din fonduri publice destinate cercetării-dezvoltării;
 	suspendarea, pe o perioadă de 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere.

Hotărârea nr. 42/31.08.2023 a fost adoptată cu 15 voturi „pentru” din 23 de membri.


[caption id="attachment_4625898" align="alignnone" width="2560"] Curtea de Apel București. Sursa foto Wikipedia[/caption]
Replica lui Prunariu
Dumitru Prunariu a calificat decizia inițială drept „o situație abuzivă și neconformă cu realitatea datorată concluziilor tendențioase ale unui corp de control al MCID și al Consiliului de Etică din august 2023”.
El a susținut că nu a fost niciodată asociat în ROMSPACE, ci doar angajat din 2013, după ce a părăsit pozițiile din Programul STAR, și că nu a luat nicio decizie de favorizare a proiectelor.

Cine este Dumitru Prunariu
Dumitru-Dorin Prunariu este primul și singurul român care a zburat în spațiu. Pe 14 mai 1981, a participat la misiunea Soiuz-40, alături de cosmonautul sovietic Leonid Popov. Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde. A parcurs 5.260.000 de kilometri și a devenit al 103-lea om care a ajuns în spațiu.
Decizia Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs. Dosarul privind presupusul conflict de interese continuă să stârnească dezbateri în mediul academic și spațial românesc.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/09/Dumitru_Prunariu-1024x663.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[CSM a validat patru noi judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu 10 iulie]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/csm-a-validat-patru-noi-judecatori-la-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-incepand-cu-10-iulie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/csm-a-validat-patru-noi-judecatori-la-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-incepand-cu-10-iulie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va avea patru noi judecători începând cu data de 10 iulie 2026, după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a validat rezultatele concursului de promovare organizat în perioada martie-iunie 2026.

Patru noi judecători la ICCJ
La Secția I civilă au fost promovați:


 	Andreea Ciucă, președinta Curții de Apel Târgu Mureș și președinta Asociației Magistraților din România (AMR);
 	Simona-Marina Duvalmă, vicepreședinte al Curții de Apel Ploiești.

La Secția penală au promovat:


 	Sonia Deaconescu, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureș;
 	Andrei-Cosmin Mitrache, vicepreședinte al Curții de Apel Craiova.

Ce a decis CSM
Decizia Consiliului Superior al Magristraturii prevede explicit:


„Promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă, începând cu data de 10.07.2026, a următorilor candidați: 1. CIUCĂ ANDREEA, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureș; 2. DUVALMĂ SIMONA-MARINA, judecător la Curtea de Apel Ploiești.”


„Promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, începând cu data de 10.07.2026, a următorilor candidați: 1. DEACONESCU SONIA, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureș; 2. MITRACHE ANDREI-COSMIN, judecător la Curtea de Apel Craiova.”

[caption id="attachment_4570661" align="alignnone" width="2272"] CSM România. Sursa foto Wikipedia[/caption]
Cine sunt cei patru judecători
Andreea Ciucă este judecător la Curtea de Apel Târgu Mureș din august 2020, când a preluat funcția de președinte al instanței. Este președinta Asociației Magistraților din România și doctor în drept, fiind implicată în mai multe proiecte ale CSM privind managementul instanțelor. În trecut a fost cercetată de DNA într-un dosar de corupție, însă a fost achitată definitiv de Înalta Curte.
Simona-Marina Duvalmă activează la Curtea de Apel Ploiești, unde ocupă în prezent funcția de vicepreședinte. A lucrat în cadrul Secției I civile, având experiență în litigii civile și conflicte de muncă.
Sonia Deaconescu, născută la 22 septembrie 1974 la Mediaș, este judecător la Secția penală a Curții de Apel Târgu Mureș. Este cunoscută pentru pozițiile publice exprimate privind independența justiției.
Andrei-Cosmin Mitrache este vicepreședinte al Curții de Apel Craiova. A absolvit Institutul Național al Magistraturii (promoția „Vintilă Dongoroz”, 2002–2004) și Facultatea de Drept a Universității Lucian Blaga din Sibiu. A fost anterior judecător la Tribunalul Olt.
Decizia CSM mai prevede eliberarea din funcțiile de conducere deținute anterior de cei promovați, începând cu data de 10 iulie 2026.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/01/ICCJ_RzV-e1706708197730-1200x676.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Mașină căutată de autoritățile din Germania, descoperită la Giurgiu. Valora aproximativ 35.000 de euro]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/masina-cautata-de-autoritatile-din-germania-descoperita-la-giurgiu-valora-aproximativ-35-000-de-euro.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/masina-cautata-de-autoritatile-din-germania-descoperita-la-giurgiu-valora-aproximativ-35-000-de-euro.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un autoturism declarat furat în Germania a fost depistat de polițiștii de frontieră în județul Giurgiu, în timpul unui control de rutină desfășurat pe DN5, potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră.

Vehiculul, evaluat la aproximativ 35.000 de euro, era înmatriculat în România și era condus de un cetățean român care venea din Grecia.

Descoperirea a fost făcută duminică seară, în jurul orei 21:30, de către polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date internaționale, oamenii legii au constatat că autoturismul figura ca fiind furat, în baza unei alerte emise de autoritățile din Germania.
Control de rutină pe DN5
Potrivit Poliției de Frontieră Române, autoturismul a fost oprit pentru verificări în timpul unei acțiuni desfășurate pe DN5, una dintre principalele artere rutiere folosite de șoferii care intră în România dinspre sudul Europei.

La volan se afla un cetățean român în vârstă de 41 de ani. Conform informațiilor transmise de autorități, acesta circula pe ruta Grecia–România, iar mașina era înmatriculată în România.

Verificările efectuate de polițiști au scos însă la iveală faptul că vehiculul era urmărit la nivel internațional.

„În urma verificărilor specifice efectuate, polițiștii de frontieră au constatat că autoturismul figura în bazele de date ca fiind declarat furat, în baza unei alerte emise de autoritățile din Germania”, au transmis reprezentanții Poliției de Frontieră.
Autoturism estimat la 35.000 de euro
Autoritățile au precizat că valoarea de piață a autoturismului este estimată la aproximativ 35.000 de euro.

Deși mașina era înmatriculată în România, existența unei alerte active în sistemele internaționale a determinat polițiștii de frontieră să ia măsurile prevăzute de lege.

[caption id="attachment_4748580" align="alignnone" width="1271"] masină furata / sursa foto: politia de frontieră[/caption]

Astfel, vehiculul a fost indisponibilizat și transportat la sediul instituției pentru continuarea verificărilor.
A fost deschis un dosar penal
În acest caz, polițiștii de frontieră au început cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, infracțiune care presupune deținerea, dobândirea sau valorificarea unui bun provenit din săvârșirea unei infracțiuni, în condițiile prevăzute de lege.

Anchetatorii urmează să stabilească împrejurările în care autoturismul a ajuns în posesia conducătorului auto și dacă acesta avea cunoștință despre faptul că vehiculul era căutat de autoritățile germane.

La finalizarea cercetărilor vor fi dispuse măsurile legale care se impun, au precizat reprezentanții Poliției de Frontieră Române.
Cooperarea internațională facilitează recuperarea vehiculelor furate
Cazul evidențiază rolul cooperării dintre autoritățile din statele membre ale Uniunii Europene în combaterea criminalității transfrontaliere. Schimbul rapid de informații prin bazele de date internaționale permite identificarea vehiculelor semnalate ca fiind furate chiar și după ce acestea sunt înmatriculate într-o altă țară sau circulă pe alte rute europene.

Poliția de Frontieră utilizează în mod curent aceste sisteme informatice în timpul controalelor efectuate în punctele de trecere a frontierei și pe principalele drumuri naționale, contribuind la recuperarea bunurilor urmărite și la documentarea unor posibile infracțiuni.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/masina-furata-1-1200x699.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Fosta șefă Odeta Nestor scapă de arestul preventiv după decizia Curții de Apel]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/fosta-sefa-odeta-nestor-scapa-de-arestul-preventiv-dupa-decizia-curtii-de-apel.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/fosta-sefa-odeta-nestor-scapa-de-arestul-preventiv-dupa-decizia-curtii-de-apel.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Odeta Nestor, persoana care a asigurat în trecut conducerea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), a fost plasată luni în arest la domiciliu. Măsura a fost stabilită printr-o hotărâre de ultimă oră a Curții de Apel București.

Hotărârea magistraților este una definitivă, astfel că fosta șefă a instituției va părăsi arestul central. Inițial, pe data de 17 iunie, Tribunalul București emisese un mandat de arestare preventivă pe numele acesteia. Odeta Nestor a contestat însă imediat măsura privativă de libertate, iar judecătorii de la Curtea de Apel au considerat că o măsură mai blândă este suficientă în această etapă a procesului penal.
Fosta șefă Odeta Nestor scapă de arestul preventiv după decizia Curții de Apel
Ancheta este instrumentată de Direcția Națională Anticorupție, care a oferit detalii importante despre rețeaua de corupție destructurată. Într-un comunicat oficial transmis agenției naționale de presă Agerpres, procurorii precizau că două persoane au fost arestate preventiv într-un dosar de corupție: un cetățean bulgar R.D.M. - acuzat de dare de mită și N.C.O. - acuzată de complicitate la luare de mită, dare de mită și instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Surse judiciare consultate în exclusivitate au confirmat pentru Agerpres că inițialele N.C.O. fac referire directă la Nestor Cristinela Odeta. Care este reprezentată de avocatul Eliza Ene-Corbeanu (foto).

[caption id="attachment_4577545" align="alignnone" width="1600"] Avocat Eliza Ene Corbeanu[/caption]
Sumele folosite pentru influențarea controalelor din instituție
Conform datelor strânse la dosar, activitatea infracțională s-ar fi derulat pe parcursul mai multor luni. Procurorii susțin că, în perioada noiembrie 2025 - martie 2026, aceasta ar fi remis unui funcționar public din cadrul ONJN, colaborator autorizat în cauză, suma totală de 1.500 euro și 2.000 lei, direct, în legătură cu urgentarea și, respectiv, întârzierea îndeplinirii unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

Intervențiile nu s-au oprit însă doar la sume de bani pentru urgentarea unor documente. Anchetatorii menționează că fosta șefă a autorității de control l-ar fi determinat pe funcționarul respectiv să-i permită accesul la înscrisuri comunicate instituției publice, conținând informații nedestinate publicității, prin prezentarea și înmânarea acestora la aceeași dată.
Flagrantul pus la cale
Ramificațiile cazului de corupție ajung și la nivel internațional, implicând sume uriașe oferite drept mită pentru trecerea cu vederea a unor nereguli din piață. În plus, ea ar fi înlesnit acceptarea de către un funcționar public din cadrul ONJN a promisiunii sumei totale de 100.000 euro făcute de cetățeanul bulgar, în numele și în interesul unui operator economic care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc, în scopul finalizării unor verificări inițiate de ONJR, într-o manieră care să nu permită dispunerea față de operatorul economic vreunei sancțiuni.

Mita de o sută de mii de euro ar fi fost plătită în două etape distincte, sub stricta supraveghere a anchetatorilor. Referitor la suma promisă de 100.000 de euro, procurorii spun că cetățeanul bulgar R.D.M. a remis 50.000 de euro în două tranșe (45.000 de euro și 5.000 de euro) pe data de 8 aprilie și restul de 50.000 de euro în data de 16 iunie, ocazie cu care a fost prins în flagrant.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/odeta-nistor-Facebook-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Lovit cu pumnii și picioarele până la moarte pe o stradă din București. Procurorii au deschis un dosar de omor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/lovit-cu-pumnii-si-picioarele-pana-la-moarte-pe-o-strada-din-bucuresti-procurorii-au-deschis-un-dosar-de-omor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/lovit-cu-pumnii-si-picioarele-pana-la-moarte-pe-o-strada-din-bucuresti-procurorii-au-deschis-un-dosar-de-omor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un bărbat în vârstă de 40 de ani a fost reținut de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, fiind acuzat că a ucis un alt bărbat în urma unei agresiuni petrecute pe o stradă din Sectorul 2 al Capitalei.

Suspectul, care este recidivist, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, iar anchetatorii vor solicita arestarea sa preventivă pentru 30 de zile.

Potrivit procurorilor, incidentul a avut loc joi, în jurul orei 18:00, în urma unui conflict spontan izbucnit între cei doi bărbați. Victima, în vârstă de 41 de ani, a fost lovită în mod repetat cu pumnii și cu picioarele la nivelul capului, feței și corpului.

Leziunile suferite au fost extrem de grave, iar bărbatul a murit la mai puțin de o oră după agresiune.
Procurorii au început urmărirea penală pentru omor
Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat luni că a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspectul în vârstă de 40 de ani.

Conform comunicatului transmis de instituție, bărbatul este cercetat pentru infracțiunea de omor, după ce ancheta a stabilit că agresiunea a avut consecințe fatale.

Anchetatorii precizează că altercația nu ar fi fost premeditată, ci s-a produs pe fondul unui conflict spontan izbucnit între cei doi bărbați aflați pe o stradă din Sectorul 2 al Bucureștiului.
Victima a murit la scurt timp după atac
Primele concluzii medico-legale indică faptul că victima a suferit multiple traumatisme severe.

[caption id="attachment_4710693" align="alignnone" width="2048"] banda galbena / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

Potrivit procurorilor, decesul a fost provocat de un stop cardiorespirator survenit în urma unui hemoperitoneu masiv, produs prin ruptura splinei, asociată cu un traumatism toracic care a provocat fracturi costale.

Medicii legiști au stabilit că bărbatul a decedat la mai puțin de o oră după agresiune, în ciuda intervalului relativ scurt scurs de la producerea incidentului.

Aceste constatări reprezintă elemente importante în ancheta penală și vor fi completate de expertiza medico-legală finală.
Suspectul, reținut pentru 24 de ore
După administrarea probelor, procurorii au dispus reținerea bărbatului pentru 24 de ore.

Totodată, aceștia urmează să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

În această etapă a procedurilor judiciare, instanța va analiza probele strânse până în prezent și va decide dacă sunt întrunite condițiile legale pentru dispunerea măsurii preventive solicitate de procurori.
Ancheta continuă
Investigațiile sunt desfășurate de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri.

Anchetatorii continuă administrarea probelor pentru a stabili cu exactitate toate împrejurările în care s-a produs conflictul și pentru a documenta complet dosarul penal.

Potrivit informațiilor comunicate până în prezent, suspectul are antecedente penale, fiind recidivist, însă autoritățile nu au oferit alte detalii privind condamnările anterioare.

Cercetările sunt în desfășurare, iar evoluția dosarului va depinde atât de rezultatele expertizelor medico-legale, cât și de celelalte probe administrate în cursul anchetei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/investigatii-criminale-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Săpunaru a pierdut definitiv procesul cu firma Oshee]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/sapunaru-a-pierdut-definitiv-procesul-cu-firma-oshee.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/sapunaru-a-pierdut-definitiv-procesul-cu-firma-oshee.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Fostul fundaș Ionuț Cristian Săpunaru a pierdut acțiunea prin care solicita retragerea de pe piață a produselor Oshee care îi foloseau imaginea. Dosarul a fost soluționat definitiv de Curtea de Apel București pe 26 iunie 2026.

Săpunaru a dat în judecată Oshee și FRF
Cristian Săpunaru a dat în judecată firma Oshee România SRL și Federația Română de Fotbal după ce contractul semnat în toamna anului 2024 (pe o perioadă de 5 ani) a continuat să fie folosit și după retragerea sa din fotbalul profesionist, în vara anului 2025. Fostul căpitan al Rapidului a considerat că utilizarea imaginii sale pe sticlele de băuturi isotopice după încheierea carierei îi aduce prejudicii.
El a deschis două acțiuni distincte: una prin ordonanță președințială pentru retragerea imediată a produselor de pe piață și o a doua prin care solicită despăgubiri de 2 milioane de euro. Dosarul privind cele 2 milioane de euro se află încă pe rol.

Procesul, pierdut în primă instanță
Pe 11 martie 2026, Tribunalul București a respins cererea de ordonanță președințială. Soluția pe scurt:


„Respinge cererea ca neîntemeiată. Obligă reclamantul la plata către pârâtul OSHEE România S.R.L. a sumei de 5000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat redus. Cu apel în 5 zile de la pronunţare.”

În motivarea deciziei, judecătorul a subliniat lipsa urgenței, arătând că reclamantul a așteptat aproximativ 7 luni (de la 30.06.2025) înainte de a acționa. Instanța a constatat că Săpunaru nu a dovedit un prejudiciu iminent asupra reputației sale și nici că produsele Oshee ar fi periculoase sau de calitate slabă.


[caption id="attachment_4677024" align="alignnone" width="2500"] Curtea de Apel București. Sursă foto: Arhiva EVZ[/caption]
Curtea de Apel București i-a respins acțiunea lui Săpunaru
Soluția a fost atacată cu apel. Vinerea trecută, pe 26 iunie 2026, Curtea de Apel București a respins apelurile ca nefondate. Soluția pe scurt:


„Respinge apelurile ca nefondate. Obligă apelantul reclamant la plata către apelanta pârâtă a sumei de 5000 lei, cheltuieli de judecată reprezentând parte din onorariu de avocat din apel, redus în condiţiile art.451 alin.2 c.pr.civ. Definitivă.”

Decizia Curții de Apel pune capăt definitiv demersului privind retragerea produselor. Procesul pentru despăgubirile de 2 milioane de euro continuă separat.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/04/sapunaru.v11-1200x540.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Dosarul Georgescu-Potra de acțiuni contra ordinii constituționale, judecat de ICCJ]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-georgescu-potra-de-actiuni-contra-ordinii-constitutionale-judecat-de-iccj.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-georgescu-potra-de-actiuni-contra-ordinii-constitutionale-judecat-de-iccj.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) va relua luni dezbaterile în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și membri ai grupării acestuia, potrivit portalului instanței. Cei doi sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Dosarul Georgescu-Potra, la judecată pe fond
Dosarul a ajuns în faza de judecată pe fond după ce, pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a decis începerea procesului. Decizia a fost contestată de inculpați, ajungând astfel la Instanța Supremă. Pe 14 aprilie, completul format din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu a preluat cauza.
Ulterior, pronunțarea unei decizii a fost amânată de trei ori. Instanța a anunțat recent repunerea dosarului pe rol, după ce unul dintre magistrați a formulat o cerere de abținere, care a fost admisă. În consecință, un alt judecător va intra în complet, iar dezbaterile urmează să fie reluate luni.

De ce sunt acuzați cei doi
Călin Georgescu și Horațiu Potra, împreună cu alți 20 de inculpați, au fost trimiși în judecată de Parchetul General pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru comunicarea de informații false, în formă continuată.
Potrivit procurorilor, membri ai grupării conduse de Horațiu Potra ar fi intenționat să se infiltreze în protestele care au avut loc după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a genera haos și destabilizare.


[caption id="attachment_4540581" align="alignnone" width="2000"] Horațiu Potra. Sursa foto: Facebook[/caption]
Al treilea dosar penal pentru Călin Georgescu
Acest dosar reprezintă al doilea dosar penal în care Călin Georgescu este implicat după perioada electorală din 2024. Fostul candidat independent a contestat în repetate rânduri acuzațiile aduse, susținând că acțiunile sale au fost legale și în cadrul democrației.
Rejudecarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție survine într-un context judiciar sensibil, marcat de atenția publică ridicată asupra acestui caz. Următoarea ședință va stabili ritmul și direcția viitoare a procesului, după completarea completului de judecată.
Atât apărarea, cât și acuzarea urmează să își prezinte din nou argumentele, într-un proces care va continua sub atenția opiniei publice și a presei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/02/480296580_1152694393113143_1802909121092966676_n-1200x723.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Dosarul procurorilor din Constanța se extinde. Un bărbat a fost reținut pentru cumpărare de influenţă]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-procurorilor-din-constanta-se-extinde-un-barbat-a-fost-retinut-pentru-cumparare-de-influenta.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-procurorilor-din-constanta-se-extinde-un-barbat-a-fost-retinut-pentru-cumparare-de-influenta.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a anunțat reținerea unui bărbat acuzat de cumpărare de influență în dosarul care îi vizează pe doi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cercetați pentru fapte de corupție. Anchetatorii susțin că acesta ar fi remis aproximativ 110.000 de euro și alte bunuri unui magistrat pentru soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative și profesionale.

Un bărbat a fost reținut pentru cumpărare de influenţă
Potrivit unui comunicat al PÎCCJ, bărbatul a fost reținut vineri, fiind cercetat pentru patru acte materiale de cumpărare de influență în formă continuată.
Ancheta are legătură cu dosarul de corupție în care sunt cercetați doi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, acuzați de trafic de influență și instigare la abuz în serviciu. Conform anchetatorilor, faptele ar fi fost comise chiar în birourile unității de parchet din Constanța.
„În perioada decembrie 2025 – aprilie 2026, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, respectiv în datele de 12 decembrie 2025, 20 aprilie, 23 aprilie şi 27 aprilie 2026, în timp ce se afla într-un birou din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, inculpatul a remis direct suma totală de aproximativ 110.000 euro şi bunuri unui procuror, care, în prealabil, s-a prevalat de influenţa reală şi autoritatea conferite de funcţia deţinută şi a lăsat impresia că are influenţă asupra unor funcţionari publici din cadrul unor instituţii sau autorităţi publice ori asupra altor persoane cu atribuţii decizionale, în scopul de a-l determina pe magistratul procuror să-şi exercite influenţa, direct sau în mod mediat, asupra acestora”, se arată în documentele PÎCCJ.
Procurorii au înaintat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție propunerea de arestare preventivă a inculpatului.

Ce acuzații sunt aduse celor doi procurori din Constanța
În același dosar sunt cercetați doi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Unul dintre aceștia este suspectat de săvârșirea mai multor acte de trafic de influență în formă continuată, iar celălalt este inculpat pentru instigare la abuz în serviciu.
Potrivit anchetatorilor, suma totală de aproximativ 110.000 de euro ar fi fost primită în perioada decembrie 2025 – mai 2026 de la mai multe persoane interesate să obțină soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative sau profesionale.


„În schimbul acestor foloase, acesta şi-a exercitat sau a promis că îşi va exercita influenţa asupra unor funcţionari publici, procurori, poliţişti, personal din cadrul instituţiilor publice ori alte persoane cu atribuţii decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obţinerea unor soluţii favorabile, intervenţii în dosare penale, intervenţii pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize şi documente sau intervenţii pentru sprijinirea unor afaceri şi proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte şi demersuri pe lângă funcţionari publici şi persoane cu funcţii de conducere din cadrul unor instituţii publice”, susțin procurorii.

[caption id="attachment_4722483" align="alignnone" width="2560"] Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță. Sursa foto: colaj EVZ[/caption]
Acuzațiile formulate în cazul lui Gigi Valentin Ștefan
Potrivit anchetatorilor, procurorul Gigi Valentin Ștefan este cercetat pentru trafic de influență și trafic de influență în formă continuată.
Procurorii susțin că, la data de 8 aprilie 2026, în biroul său din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, acesta ar fi primit aproximativ 60.000 de euro de la o persoană căreia i-ar fi lăsat impresia că poate influența un procuror dintr-o unitate de parchet subordonată pentru soluționarea favorabilă a unui dosar penal.
Totodată, anchetatorii afirmă că ar fi creat impresia că poate interveni și pe lângă judecători pentru soluționarea favorabilă a două cauze civile.
„Totodată, în perioada decembrie 2025 - mai 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi prevalându-se de influenţa şi autoritatea conferite de funcţia deţinută, a acceptat promisiunea şi a primit, în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluţionarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale.
În schimbul acestor foloase, acesta şi-a exercitat sau a promis că îşi va exercita influenţa asupra unor funcţionari publici, procurori, poliţişti, personal din cadrul instituţiilor publice ori alte persoane cu atribuţii decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obţinerea unor soluţii favorabile, intervenţii în dosare penale, intervenţii pentru urgentarea demersurilor privind redobândire...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Bani-6-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Primar celebru, la un pas de liberare. Detaliul care a cântărit în dosar]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/primar-celebru-la-un-pas-de-liberare-detaliul-care-a-cantarit-in-dosar.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/primar-celebru-la-un-pas-de-liberare-detaliul-care-a-cantarit-in-dosar.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Judecătoria Baia Mare a admis pe fond cererea de liberare condiționată formulată de fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, condamnat la 5 ani de închisoare pentru luare de mită. Decizia vine în contextul în care acesta a fost condamnat, în primă instanță, și la 2 ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în dosarul deschis după fuga sa din țară.

Hotărârea de liberare condiționată a fost pronunțată în condițiile în care noua condamnare nu este definitivă și se află în faza de apel.
Noua condamnare, nefinalizată la momentul deciziei
La data de 4 iunie 2026, Tribunalul Baia Mare l-a condamnat pe Cătălin Cherecheș la 2 ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei și fals privind identitatea, pedeapsă care a fost contopită cu cea anterioară de 5 ani.

În motivarea deciziei de liberare condiționată, judecătoarea Anamaria Goron de la Judecătoria Baia Mare a reținut că inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea definitivă a dosarului aflat în apel.
Calculul zilelor executate și fracția de pedeapsă în cazul lui Cătălin Cherecheș
[caption id="attachment_4438681" align="alignnone" width="1200"] Cătălin Cherecheș Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]

Din documentele instanței reiese că fostul primar a executat 1.332 de zile din pedeapsa de 5 ani, dintr-un total de 1.826 de zile. Această perioadă include:

-799 de zile executate efectiv în detenție;
-353 de zile de arest preventiv și arest la domiciliu;
-268 de zile considerate câștigate prin muncă;
-12 zile compensatorii pentru condiții de detenție.

Pentru acordarea liberării condiționate era necesară executarea a două treimi din pedeapsă, prag pe care instanța a stabilit că acesta îl îndeplinește.

Dacă ar fi fost luată în calcul și noua condamnare de 2 ani, perioada totală de executat ar fi ajuns la 2.312 zile, iar pragul de două treimi ar fi fost atins ulterior, potrivit calculelor prezentate în dosar.
Poziția procurorului și a apărării
În cadrul ședinței, procurorul a susținut că instanța ar trebui să țină cont și de noua condamnare, chiar dacă aceasta nu este definitivă, arătând că faptele pentru care Cherecheș a fost condamnat sunt concurente cu pedeapsa aflată în executare și descriu un grad de pericol social ridicat.

Apărarea a arătat că noul dosar nu are o hotărâre definitivă, iar prezumția de nevinovăție trebuie respectată până la soluționarea definitivă a cauzei.
Argumentele instanței
Instanța a reținut că analiza condițiilor de liberare condiționată trebuie raportată la comportamentul persoanei condamnate pe durata executării pedepsei și la îndeplinirea fracției prevăzute de lege.

Judecătorul a arătat că, potrivit evaluărilor din penitenciar, deținutul a participat la programe educaționale, sociale și de reintegrare, a fost recompensat de mai multe ori și a obținut rezultate bune la activitățile desfășurate.

În motivare se mai arată că persoana condamnată nu este recidivistă, iar riscul de reiterare a comportamentului infracțional a fost evaluat ca scăzut în raport cu datele existente la dosar.
Cătălin Cherecheș a fugit din țară înainte de pronunțarea definitivă a condamnării
Separat, Tribunalul Baia Mare a stabilit că fostul primar a părăsit România înainte de pronunțarea definitivă a condamnării pentru corupție, folosind o identitate falsă și un plan de evadare pus în aplicare cu sprijinul mai multor persoane.

Potrivit instanței, acesta ar fi părăsit țara prin punctul de frontieră Petea, ajungând ulterior în Ungaria și apoi în Germania, unde a fost localizat și adus în țară pentru executarea pedepsei. Hotărârea Judecătoriei Baia Mare privind liberarea condiționată nu este definitivă și poate fi contestată de procurori.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/06/o-judecatorie-specializata-va-fi-lichidata-si-alta-va-fi-formata-14027.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cazul lui Gautam Adani ia o nouă turnură în SUA. Instanța cere explicații pentru retragerea acuzațiilor de corupție]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cazul-lui-gautam-adani-ia-o-noua-turnura-in-sua-instanta-cere-explicatii-pentru-retragerea-acuzatiilor-de-coruptie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cazul-lui-gautam-adani-ia-o-noua-turnura-in-sua-instanta-cere-explicatii-pentru-retragerea-acuzatiilor-de-coruptie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un judecător federal din Statele Unite a solicitat vineri Departamentului Justiției să explice în detaliu motivele pentru care a decis să renunțe la acuzațiile penale formulate împotriva miliardarului indian Gautam Adani, potrivit Associated Press.

Instanța nu a aprobat deocamdată cererea avocaților omului de afaceri privind închiderea oficială a dosarului, considerând că argumentele prezentate de procurori sunt insuficiente.

Decizia este importantă deoarece cazul îl vizează pe unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din India și ridică întrebări privind modul în care autoritățile americane justifică renunțarea la un dosar de corupție internațională.

Judecătorul federal Nicholas Garaufis, de la Tribunalul Districtual al Statelor Unite din Brooklyn, a acordat procurorilor termen până la 13 iulie pentru a transmite explicații suplimentare.
Instanța consideră insuficiente explicațiile Departamentului Justiției
Într-o hotărâre publicată pe portalul instanței, judecătorul Garaufis a arătat că notificarea transmisă de Departamentul Justiției, prin care anunța intenția de a abandona urmărirea penală, nu oferă suficiente argumente pentru ca instanța să poată analiza și aproba solicitarea.

Potrivit magistratului, documentul depus de procurori este prea succint și nu explică motivele concrete care au stat la baza schimbării de poziție.
„Declarația succintă, lipsită de detalii și concluzivă a Guvernului nu oferă instanței niciun temei suficient pentru a ajunge la o concluzie și nici posibilitatea de a analiza cererea Guvernului de respingere a cauzei”, a scris judecătorul Nicholas Garaufis în decizia sa.
De ce a fost acuzat Gautam Adani
Gautam Adani a fost pus sub acuzare în 2024 de autoritățile americane. Procurorii au susținut că omul de afaceri ar fi fost implicat într-o schemă prin care oficiali guvernamentali din India ar fi fost mituiți pentru ca o subsidiară a conglomeratului Adani Group să obțină aprobările necesare dezvoltării unui proiect de energie solară.

Anchetatorii au mai acuzat compania că ar fi furnizat investitorilor din Statele Unite informații înșelătoare privind politicile interne anticorupție, inducând astfel în eroare piețele financiare.

Adani Group a respins constant toate acuzațiile formulate de autoritățile americane și a susținut că nu a comis nicio faptă ilegală.
Departamentul Justiției a renunțat la urmărirea penală
Luna trecută, Departamentul Justiției al SUA a anunțat că nu va continua procesul penal împotriva lui Gautam Adani. După această decizie, avocații miliardarului au cerut instanței federale din Brooklyn să închidă oficial dosarul.

[caption id="attachment_4638642" align="alignnone" width="2120"] DOJ / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

Totuși, judecătorul Garaufis a decis că simpla notificare privind retragerea acuzațiilor nu este suficientă și că Guvernul trebuie să explice în mod detaliat de ce nu mai dorește continuarea procesului.

Până la expirarea termenului stabilit de instanță, dosarul rămâne deschis, iar cererea de respingere nu a fost aprobată.
Apărarea susține că dosarul nu intră sub jurisdicția SUA
Robert Giuffra, unul dintre avocații lui Gautam Adani, a făcut trimitere la argumentele prezentate anterior instanței. Acesta a susținut că dosarul ar trebui respins deoarece faptele investigate s-ar afla în afara sferei de aplicare a legislației americane.

De asemenea, avocatul a afirmat că procurorii nu ar putea demonstra în instanță existența presupuselor acte de mită desfășurate în India.

Până în prezent, biroul procurorului federal din Brooklyn, care a instrumentat cazul, nu a oferit un punct de vedere suplimentar după decizia judecătorului.
Departamentul de Justiție, obligat să dea explicații
Departamentul Justiției trebuie să transmită până la 13 iulie explicațiile solicitate de instanță. Abia după analizarea acestora, judecătorul Nicholas Garaufis va decide dacă aprobă retragerea oficială a acuzațiilor sau dacă sunt necesare măsuri suplimentare în acest dosar.

Cazul continuă să fie urmărit îndeaproape atât în Statele Unite, cât și în India, având în vedere amploarea acuzațiilor inițiale și impactul pe care procedurile judiciare îl pot avea asupra reputației și activității Adani Group.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/03/Gautam-Adani-Adani-Group-2012-1200x833.webp" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Marea Britanie pregătește eliberarea anticipată a mii de deținuți. Noile reguli vizează inclusiv condamnați pentru infracțiuni grave]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/marea-britanie-pregateste-eliberarea-anticipata-a-mii-de-detinuti-noile-reguli-vizeaza-inclusiv-condamnati-pentru-infractiuni-grave.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/marea-britanie-pregateste-eliberarea-anticipata-a-mii-de-detinuti-noile-reguli-vizeaza-inclusiv-condamnati-pentru-infractiuni-grave.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Guvernul laburist din Regatul Unit va introduce din această toamnă un amplu program de eliberare anticipată a deținuților, măsură care ar putea permite ieșirea mai rapidă din penitenciar pentru peste 5.000 de persoane condamnate, inclusiv pentru unele infracțiuni grave, potrivit publicației European Conservative.

Decizia face parte dintr-un pachet de reforme menit să reducă presiunea asupra sistemului penitenciar, aflat de mai mulți ani în criză din cauza supraaglomerării.

Primele aproximativ 700 de eliberări sunt programate pentru luna septembrie, urmând ca procesul să continue etapizat în lunile următoare.

Potrivit informațiilor publicate de presa britanică și confirmate parțial de Ministerul Justiției, între 5.000 și 7.000 de deținuți ar putea beneficia, în cele din urmă, de noile reguli.
Cum se schimbă regulile privind executarea pedepselor
Reforma promovată de secretarul britanic al Justiției, David Lammy, modifică perioada minimă pe care anumite categorii de condamnați trebuie să o execute înainte de a deveni eligibili pentru eliberare.

Astfel, persoanele condamnate pentru infracțiuni precum omor din culpă, viol, vătămare corporală gravă (GBH) sau alte infracțiuni sexuale vor putea solicita eliberarea după executarea a jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi, cum prevede legislația actuală.

În cazul unor infracțiuni precum furtul, efracția, agresiunea sau furturile repetate din magazine, deținuții vor putea deveni eligibili după executarea unei treimi din pedeapsă, dacă respectă condițiile impuse și participă la programele de reabilitare.

Autoritățile britanice au precizat că cei mai periculoși infractori, inclusiv persoanele condamnate pentru crimă și terorism, nu intră sub incidența acestor modificări.
Guvernul invocă presiunea fără precedent asupra penitenciarelor
Executivul de la Londra susține că măsurile sunt necesare pentru a evita blocarea sistemului penitenciar. În ultimii ani, gradul de ocupare al închisorilor din Anglia și Țara Galilor a ajuns foarte aproape de capacitatea maximă, iar autoritățile au avertizat în repetate rânduri că lipsa locurilor disponibile poate afecta funcționarea întregului sistem de justiție.

Pe lângă eliberările anticipate, guvernul afirmă că va extinde utilizarea monitorizării electronice, va investi aproximativ 700 de milioane de lire sterline în serviciile de probațiune și continuă planurile pentru construirea a aproximativ 14.000 de noi locuri de detenție până la începutul următorului deceniu.

Potrivit oficialilor, persoanele eliberate anticipat vor rămâne sub supraveghere strictă în comunitate și vor putea fi monitorizate prin brățări electronice și alte măsuri restrictive.
Critici dure din partea opoziției
Planul a provocat reacții puternice în mediul politic britanic. Partidul Conservator acuză guvernul că pune în pericol siguranța publică și că victimele infracțiunilor vor fi afectate de decizia de a reduce perioada efectivă petrecută în detenție.

[caption id="attachment_4675099" align="alignnone" width="2121"] justitie Marea Britanie / sursa foto: captură video[/caption]

Secretarul pentru Justiție din umbră, Nick Timothy, a calificat reforma drept „nesăbuită” și a susținut că aceasta reprezintă „o insultă la adresa victimelor și o amenințare pentru public”.

„Ucigașii și violatorii, inclusiv autorii bandelor de viol, ar trebui să rămână după gratii acolo unde le este locul, însă guvernul laburist dorește să îi readucă pe străzi. Conservatorii au avertizat că acest lucru se va întâmpla atunci când s-au opus Legii privind condamnările, dar Guvernul nu a ascultat, iar publicul va suporta consecințele”, a declarat politicianul britanic.

De asemenea, organizațiile care reprezintă victimele infracțiunilor și-au exprimat îngrijorarea că numeroase persoane vor primi notificări privind eliberarea condamnaților cu luni sau chiar ani mai devreme decât estimaseră inițial.
Reformă care va rămâne în centrul dezbaterii politice
Specialiștii în justiție apreciază că reforma reprezintă una dintre cele mai importante modificări ale sistemului britanic de executare a pedepselor din ultimii ani. În același timp, aceasta deschide o dezbatere amplă privind echilibrul dintre gestionarea crizei din penitenciare și protejarea siguranței publice.

Pe măsură ce primele eliberări vor începe în luna septembrie, guvernul va fi nevoit să demonstreze că noile mecanisme de supraveghere și serviciile de probațiune pot gestiona eficient reintegrarea persoanelor eliberate anticipat, fără a compromite securitatea comunităților.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/04/detinuti-1200x676.webp" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Leon Black rupe tăcerea în fața Congresului SUA. Miliardarul neagă orice legătură cu infracțiunile lui Jeffrey Epstein]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/leon-black-rupe-tacerea-in-fata-congresului-sua-miliardarul-neaga-orice-legatura-cu-infractiunile-lui-jeffrey-epstein.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/leon-black-rupe-tacerea-in-fata-congresului-sua-miliardarul-neaga-orice-legatura-cu-infractiunile-lui-jeffrey-epstein.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Investitorul miliardar Leon Black a declarat vineri, în cadrul unei audieri desfășurate cu ușile închise în Congresul Statelor Unite, că nu a avut nicio implicare și nu a cunoscut activitățile infracționale ale lui Jeffrey Epstein, finanțistul condamnat pentru infracțiuni sexuale, potrivit Reuters.

Declarațiile au fost făcute în fața Comisiei pentru Supraveghere și Reformă Guvernamentală din Camera Reprezentanților, care investighează modul în care autoritățile federale au gestionat cazul Epstein.

În declarația sa introductivă, Leon Black a respins categoric acuzațiile care au circulat de-a lungul anilor cu privire la relația sa cu Epstein.

Audierea este considerată una dintre cele mai importante etape ale investigației desfășurate de Congres, având în vedere legăturile financiare dintre cei doi și amploarea scandalului care continuă să genereze întrebări la nivel politic și juridic.
Leon Black: Nu am fost implicat în trafic sexual
În fața membrilor comisiei, Leon Black a făcut o serie de declarații ferme privind acuzațiile care îl vizează indirect în contextul relației sale cu Jeffrey Epstein.
„Vreau să afirm fără echivoc că nu am abuzat niciodată o femeie. Nu am avut niciodată relații cu o minoră”, a declarat Black.
El a adăugat că nu a fost implicat în trafic de persoane în scop sexual, nu i-a plătit lui Jeffrey Epstein pentru acces la femei și nu a fost niciodată șantajat de acesta.

Black este unul dintre numeroșii apropiați ai lui Epstein chemați să ofere explicații în cadrul anchetei parlamentare privind circumstanțele în care autoritățile federale au investigat cazul celebrului finanțist american.
Relația profesională cu Jeffrey Epstein
În timpul audierii, Leon Black a explicat că l-a cunoscut pe Jeffrey Epstein timp de aproximativ 18 ani înainte de a începe să îl plătească pentru servicii de consultanță financiară și planificare succesorală.

Potrivit mărturiei sale, Epstein l-ar fi ajutat să rezolve o problemă complexă legată de administrarea averii sale. Black a precizat că știa despre condamnarea lui Epstein din 2008 pentru infracțiuni legate de prostituție, însă susține că i s-a spus la acel moment că fusese vorba despre „un incident izolat provocat de folosirea unui act de identitate fals”.

Miliardarul a declarat că regretă decizia de a-i acorda lui Epstein o a doua șansă începând cu anul 2013 și că a întrerupt definitiv relația profesională în 2018, după o perioadă de tensiuni și neînțelegeri.
Plăți de sute de milioane de dolari și consecințe pentru Apollo
Legăturile financiare dintre Leon Black și Jeffrey Epstein au devenit publice în 2021, când o investigație independentă comandată de compania Apollo Global Management a arătat că Black îi plătise lui Epstein aproximativ 158 de milioane de dolari pentru servicii de consultanță fiscală și de planificare patrimonială.

În urma dezvăluirilor, Black a renunțat la funcția de director executiv al Apollo Global Management, una dintre cele mai mari firme de investiții private din lume.

[caption id="attachment_4688340" align="alignnone" width="1328"] Epstein / sursa foto: captură video[/caption]

Ulterior, în 2023, omul de afaceri a acceptat să plătească încă 62,5 milioane de dolari către Insulele Virgine Americane pentru a evita eventuale acțiuni în justiție legate de investigațiile privind activitățile lui Jeffrey Epstein. Plata nu a reprezentat o recunoaștere a vreunei fapte penale.
Procese civile și ancheta Congresului
Leon Black s-a confruntat în ultimii ani și cu mai multe procese civile intentate de femei care l-au acuzat de agresiuni sexuale. Două dintre aceste acțiuni au fost respinse de instanță, iar un al treilea proces este încă în desfășurare. Black a negat constant toate acuzațiile și nu a fost inculpat în niciun dosar penal.

Președintele Comisiei pentru Supraveghere, congresmanul republican James Comer, a declarat înaintea audierii că membrii comisiei au „sute de întrebări” privind tranzacțiile financiare ale lui Black și comunicările sale cu persoane considerate victime ale lui Epstein.

Comer a apreciat că audierea lui Leon Black ar putea deveni „cea mai importantă depoziție de până acum” în cadrul investigației parlamentare privind cazul Epstein.
Influența lui Epstein
Jeffrey Epstein a pledat vinovat în 2008 pentru acuzații privind solicitarea de prostituție în statul Florida și a executat o pedeapsă de 13 luni de închisoare.

În 2019, el a fost arestat din nou, de această dată la nivel federal, fiind acuzat de trafic sexual cu minore. Epstein a murit în august 2019 într-o celulă din Manhattan, iar autoritățile americane au stabilit că decesul a fost provocat de sinucidere.

Audierea lui Leon Black reprezintă una dintre cele mai importante etape ale anchetei desfășurate de Congresul SUA pentru a clarifica relațiile financiare și influența exercitată de Jeffrey Epstein asupra unor personalități din mediul de afaceri și din sfera politică americană.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Black-Epstein-Trump-e1782490607822-1200x574.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Nicușor Dan a semnat decretul. Claudia Curelaru părăsește conducerea DIICOT prin pensionare]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/nicusor-dan-a-semnat-decretul-claudia-curelaru-paraseste-conducerea-diicot-prin-pensionare.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/nicusor-dan-a-semnat-decretul-claudia-curelaru-paraseste-conducerea-diicot-prin-pensionare.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[DIICOT trece printr-o perioadă de reconfigurare la nivelul conducerii. Președintele Nicușor Dan a semnat vineri decretul care oficializează eliberarea din funcție, prin pensionare, a procurorului-șef adjunct al instituției, Claudia Curelaru. Mandatul acesteia la vârful structurii antimafia se va încheia oficial în cursul zilei de luni.

Decizia de retragere din activitate vine în contextul în care Claudia Curelaru nu a mai reușit să obțină un nou mandat în cadrul structurii de conducere, pierzând selecția organizată recent pentru această poziție.
Nicușor Dan a semnat decretul. Claudia Curelaru părăsește conducerea DIICOT prin pensionare
Solicitarea de pensionare a fost înregistrată anterior la Consiliul Superior al Magistraturii, unde membrii forului au validat dorința procurorului de a ieși din sistem.

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a doamnei Curelaru Claudia Ionela, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, începând cu data de 29.06.2026 (unanimitate)”, se arată în decizia Secţiei.

Hotărârea procurorului-șef adjunct de a solicita retragerea din magistratură a fost corelată cu faptul că mandatul său de conducere în cadrul DIICOT expira oricum la finele lunii iunie.

[caption id="attachment_4747162" align="alignnone" width="400"] sursa: luju.ro[/caption]
Rezultatele procedurii de selecție la Ministerul Justiției
În primăvara acestui an, mai exact în intervalul martie - aprilie, Claudia Curelaru s-a înscris la concursul organizat de fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, pentru ocuparea funcțiilor de conducere din marile parchete. Cu toate acestea, parcursul său în competiție nu s-a finalizat cu o numire.

Pentru cele două posturi de procuror-șef adjunct la DIICOT, fostul ministru Radu Marinescu i-a selectat inițial pe fostul procuror general Alex-Florin Florenţa și pe Gill-Julien Grigore-Iacobici.
Situația actuală a posturilor de conducere din DIICOT
Configurația finală a conducerii a suferit însă modificări în momentul în care propunerile au ajuns pe masa șefului statului. Președintele Nicușor Dan a respins numirea lui Gill-Julien Grigore-Iacobici, fapt ce va obliga viitorul ministru al Justiției să reia de la zero întreaga procedură. Va fi declanșat un nou concurs pentru ocuparea acestei funcții de adjunct, post care rămâne vacant începând cu sfârșitul acestei luni.

Acest val de pensionări din fruntea instituției nu o vizează doar pe Claudia Curelaru. Un alt procuror care s-a aflat în aceeași situație, nefiind selectat de Radu Marinescu pentru un nou mandat, a ales de asemenea calea retragerii din magistratură. Este vorba despre Alina Albu, fosta șefă a DIICOT, care a ieșit la pensie în cursul lunii mai.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Nicusor-Dan-8-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Chiliman a câștigat în apel procesul cu Ministerul Finanțelor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/chiliman-a-castigat-in-apel-procesul-cu-ministerul-finantelor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/chiliman-a-castigat-in-apel-procesul-cu-ministerul-finantelor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Fostul primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman, a câștigat în apel procesul împotriva Ministerului Finanțelor Publice pentru dobânzi penalizatoare generate de întârzierea achitării unui titlu de plată emis de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Chiliman și-a primit banii cu întârziere
Potrivit Legii nr. 165/2013, un titlu de plată este un act administrativ prin care statul recunoaște o datorie și dispune efectuarea plății. Conform art. 41 alin. (4) din lege, Ministerul Finanțelor Publice era obligat să achite titlurile de plată în cel mult 180 de zile de la emitere.
În cazul de față, Andrei Chiliman și o altă persoană au beneficiat de un titlu de plată emis pe baza Deciziei de compensare din 07.12.2021, în cuantum de 18.136.653 lei. Termenul scadent pentru plată a fost 30 septembrie 2023. Plata a fost efectuată abia la 1 aprilie 2024, cu o întârziere de 185 de zile.

Fostul primar a pierdut inițial la Tribunal
La data de 19 mai 2025, Chiliman și celălalt titular au chemat în judecată Ministerul Finanțelor, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 808.944,41 lei, reprezentând dobândă legală penalizatoare calculată la 8,8% pe an, plus cheltuieli de judecată.
Ministerul Finanțelor a cerut respingerea acțiunii, invocând OUG nr. 90/2023, care a amânat plățile pentru titlurile de plată emise până la 31 octombrie 2023, urmând să fie achitate începând cu 1 aprilie 2024.
Tribunalul București a respins inițial acțiunea reclamanților prin sentința din 21 noiembrie 2025. Hotărârea a fost însă atacată cu apel.


[caption id="attachment_4625898" align="alignnone" width="2560"] Curtea de Apel București. Sursa foto Wikipedia[/caption]
Ce a câștigat Chiliman la Curtea de Apel București
La data de 17 iunie 2026, Curtea de Apel București, Secţia a III-a civilă, a admis apelul și a schimbat în tot sentința Tribunalului:
Soluția pe scurt: Admite apelul. Schimbă în tot sentinţa apelată, în sensul că: Admite cererea. Obligă pârâtul să plătească reclamantului dobânda legală penalizatoare de la data scadenţei: 30.09.2023 până la data plăţii: 01.04.2024, aferentă debitului restant în cuantum de 18.135.653 lei, reprezentând titlul de plată seria ANRP nr. 0185981 emis de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Obligă intimatul-pârât să plătească apelantului-reclamant suma de 12.701,37 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Decizia este executorie provizoriu și poate fi atacată cu recurs.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/04/andrei-chiliman-1200x798.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Trei primari PSD, vizați de anchete în Gorj. Un edil a fost reținut pentru 24 de ore]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/trei-primari-psd-vizati-de-anchete-in-gorj-un-edil-a-fost-retinut-pentru-24-de-ore.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/trei-primari-psd-vizati-de-anchete-in-gorj-un-edil-a-fost-retinut-pentru-24-de-ore.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Trei primari din județul Gorj, membri ai PSD, sunt implicați în această perioadă în anchete penale distincte. Primarul orașului Tismana, Narcis Remetea, a fost reținut pentru 24 de ore, în timp ce polițiștii au efectuat percheziții la Primăriile Dănești și Drăguțești, în dosare care vizează suspiciuni de fals și nereguli privind administrarea fondurilor publice, potrivit IPJ Gorj.

Trei primari PSD, vizați de anchete în Gorj. Un edil a fost reținut pentru 24 de ore
Primarul orașului Tismana, Narcis Remetea, a fost reținut pentru 24 de ore și a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Gorj.
Până în prezent, autoritățile nu au comunicat oficial acuzațiile care au stat la baza măsurii preventive.
Ancheta este în desfășurare, iar procurorii și polițiștii urmează să ofere informații suplimentare pe măsură ce cercetările avansează.

Nouă percheziții într-un dosar de fals intelectual, uz de fals și fals în declarații
În același context, Inspectoratul de Poliție Județean Gorj a anunțat că joi dimineață polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, au pus în executare nouă mandate de percheziție domiciliară.
Acțiunile se desfășoară în cadrul unui dosar penal în care sunt efectuate cercetări pentru fals intelectual,uz de fals și fals în declarații. Perchezițiile au avut loc atât la sediul unei instituții publice, cât și la domiciliile unor persoane fizice.


„În această dimineaţă, poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, au pus în executare nouă mandate de percheziţie domiciliară, în judeţul Gorj. Activităţile se desfăşoară la sediul unei instituţii publice şi la domiciliile unor persoane fizice, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals şi fals în declaraţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj, Ioana Sacagiu.

Potrivit anchetatorilor, scopul descinderilor este ridicarea documentelor și a altor mijloace de probă necesare pentru soluționarea cauzei.


[caption id="attachment_4746464" align="alignnone" width="2048"] Narcis-Petre Remetea. Sursă foto: Facebook[/caption]
Suspiciuni privind acte de proprietate emise la Primăria Dănești
Una dintre percheziții a fost efectuată la Primăria Dănești.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, cercetările arată că, în perioada 2022-prezent, funcționari publici din cadrul unei unități administrativ-teritoriale ar fi emis, cu încălcarea prevederilor legale, documente de punere în posesie și alte înscrisuri care atestau dreptul de proprietate asupra unor terenuri care aparțineau, în realitate, altor persoane.
Anchetatorii verifică toate documentele întocmite în această perioadă pentru a stabili dacă au fost încălcate dispozițiile legale și dacă au fost produse prejudicii.

Polițiștii au descins și la Primăria Drăguțești
Miercuri, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au efectuat percheziții și la Primăria Drăguțești. Potrivit informațiilor apărute în presa locală, în timpul descinderilor, primarul Ion Dumitru Popescu a fost scos din ședința Consiliului Local, iar anchetatorii au solicitat documente referitoare la activitatea societății locale de apă.
Verificările vizează modul în care compania care a administrat distribuția apei în comună și-a desfășurat activitatea în cursul anului 2024.
Acest dosar vine după ce, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, fostul administrator al societății de apă din Drăguțești a fost reținut pentru 24 de ore, fiind acuzat de delapidare. Potrivit anchetatorilor, în perioada decembrie 2019 - martie 2024, acesta și-ar fi însușit bani din casieria și din conturile societății, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 565.350 de lei.

Primarul din Drăguțești este cercetat și într-un alt dosar
Edilul comunei Drăguțești, Ion Dumitru Popescu, este cercetat și într-o altă cauză penală.
La 18 iunie, polițiștii au anunțat că pe numele acestuia a fost emis un ordin de protecție, după ce ar fi amenințat o femeie în timpul unui conflict produs în municipiul Târgu Jiu. Potrivit sesizării, un bărbat care a asistat la incident a intervenit și a apelat numărul de urgență 112, susținând ulterior că a fost îmbrâncit și că i-a fost spart telefonul mobil.
Acest caz este cercetat de Inspectoratul de Poliție Județean Gorj.

Trei dosare distincte în județul Gorj în doar câteva zile
În decurs de numai câteva zile, trei primari din județul Gorj au ajuns în atenția anchetatorilor, fiecare în dosare diferite.
Primarul din Tismana a fost reținut pentru 24 de ore, în timp ce la Primăriile Dănești și Drăguțești au fost efectuate percheziții și sunt desfășurate cercetări privind pr...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/PSD-1200x618.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Judecătoarea CAB Raluca Moroșanu, din nou în centrul atenției. Decizie controversată într-un dosar de agresiune asupra unui minor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/judecatoarea-cab-raluca-morosanu-din-nou-in-centrul-atentiei-decizie-controversata-intr-un-dosar-de-agresiune-asupra-unui-minor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/judecatoarea-cab-raluca-morosanu-din-nou-in-centrul-atentiei-decizie-controversata-intr-un-dosar-de-agresiune-asupra-unui-minor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București (CAB), împreună cu judecătorul Bogdan-Alexandru Dari, au redus de la șase la trei ani pedeapsa aplicată în cazul lui Nicușor Grameni, condamnat pentru agresiune sexuală asupra unui minor în formă continuată, dispunând totodată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, arată Lumea Justiției.
Judecătoarea CAB Raluca Moroșanu, din nou în atenția publică
Prin Decizia penală nr. 1088/2026, pronunțată la 18 iunie 2026 în dosarul nr. 39216/300/2024, Curtea de Apel București a admis apelul inculpatului numai în ceea ce privește individualizarea pedepsei, menținând însă concluzia că acesta a comis infracțiunea pentru care fusese condamnat în primă instanță.

În dispozitivul hotărârii, CAB a arătat:

„În temeiul art. 421 pct. (2) lit. a) C.pr.pen. admite apelul declarat de apelantul-inculpat Grameni Nicuşor (…) Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând: (…) condamnă pe inculpatul Grameni Nicuşor la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de agresiune sexuală în formă continuată. (…) În temeiul art. 91 C.pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 ani închisoare pe o durată de 4 ani.”

[caption id="attachment_4653300" align="alignnone" width="1242"] Proces. Sursa foto: Freepik[/caption]
Detalii din dosar
În ianuarie 2026, Judecătoria Sectorului 2 București îl condamnase pe Grameni la șase ani de închisoare cu executare pentru două acte materiale de agresiune sexuală asupra unui minor, reținând că inculpatul a acționat prin surprindere și a profitat de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința.

Curtea de Apel București a menținut această stare de fapt și a respins solicitarea de achitare formulată de apărare, apreciind că vinovăția inculpatului rezultă din ansamblul probelor administrate.

„Cu privire la existenţa faptei în materialitatea sa, Curtea observă că există atât probe directe, constând în declaraţiile persoanei vătămate şi declaraţiile inculpatului, cât şi probe indirecte (…) analizate pe larg în cuprinsul sentinţei penale apelate”, a arătat instanța.

Judecătorii au reținut că declarațiile persoanei vătămate sunt credibile și se coroborează cu celelalte probe administrate în dosar, inclusiv cu declarațiile unui martor care a relatat că, la vârsta de 15-16 ani, a întreținut relații sexuale cu inculpatul în baza sportivă Dinamo.
CAB a înlocuit pedeapsa de 6 ani cu executare cu 3 ani cu suspendare pentru un condamnat de agresiune sexuală asupra unui minor
Totodată, CAB a concluzionat că faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de agresiune sexuală asupra unui minor, arătând că inculpatul a acționat profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra:

„În acord cu sentinţa apelată, Curtea de Apel București apreciază că actele de natură sexuală au fost comise profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, pe de o parte din cauza vârstei, iar pe de altă parte din cauza modului în care a acţionat inculpatul, respectiv prin surprindere”, au arătat judecătorii.

Cu toate acestea, completul de apel a stabilit că executarea efectivă a pedepsei nu este necesară în cauză.

„Totuşi, în aceste împrejurări numitul Grameni Nicușor nu a manifestat un comportament violent faţă de persoana vătămată, stopând acţiunea în momentul în care (…) şi-a manifestat dezacordul şi a plecat de lângă inculpat.”

Și, în final, instanța a concluzionat:

„Punând în balanţă pericolul concret al faptelor comise de inculpat cu circumstanţele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, având loc de muncă stabil şi doi copii minori în întreţinere, consideră Curtea de Apel București că condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani închisoare a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere este adecvată. Curtea apreciază că, raportat la maniera în care inculpatul a acţionat, o pedeapsă cu executare în regim de detenţie ar fi excesivă.”

Pe durata termenului de supraveghere de patru ani, inculpatul este obligat să se prezinte la Serviciul de Probațiune, să participe la un program de reintegrare socială, să presteze 100 de zile de muncă în folosul comunității și să respecte celelalte măsuri stabilite de instanță. De asemenea, au fost menținute pedepsele complementare, inclusiv interdicția de a comunica cu victima și de a exercita anumite drepturi pe o perioadă de cinci ani.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/Judecatoarea-Raluca-Morosanu-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Un om de afaceri din România, despăgubit pentru suferințele morale cauzate de o reținere de 24 de ore. Decizia instanței]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/un-om-de-afaceri-din-romania-despagubit-pentru-suferintele-morale-cauzate-de-o-retinere-de-24-de-ore-decizia-instantei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/un-om-de-afaceri-din-romania-despagubit-pentru-suferintele-morale-cauzate-de-o-retinere-de-24-de-ore-decizia-instantei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un om de afaceri achitat definitiv într-un dosar de șantaj va primi despăgubiri de 1.000 de euro pentru cele 24 de ore de reținere, după ce Curtea de Apel București a menținut hotărârea pronunțată anterior de Tribunalul București. Instanța a respins apelurile formulate atât de reclamant, cât și de Statul Român, menținând cuantumul daunelor morale acordate, potrivit Justnews.
Un om de afaceri din România va primi 1.000 de euro pentru prejudiciul moral provocat de o reținere de 24 de ore
Cazul îl privește pe omul de afaceri Mircea-Nicolae Rusenescu, reținut la 1 noiembrie 2019 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, în urma unui flagrant organizat după o plângere depusă de SC Dante International SA, compania care deține eMAG.

Acesta a fost acuzat de șantaj la adresa unui director al platformei eMAG Marketplace și a rămas în custodia autorităților timp de 24 de ore.

Dosarul a fost trimis în judecată în decembrie 2021, însă Judecătoria Buftea a dispus achitarea lui Mircea-Nicolae Rusenescu prin sentința din 31 octombrie 2023, reținând că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Hotărârea a rămas definitivă la 5 februarie 2025, după ce Curtea de Apel București a respins apelul.

[caption id="attachment_4511695" align="alignnone" width="1280"] Sursa foto Pixabay[/caption]
Statul Român,dat în judecată
Ulterior, în iunie 2025, omul de afaceri a dat în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, solicitând daune morale în valoare de 30.000 de euro pentru privarea nejustă de libertate.

Analizând cererea, magistrații de la Tribunalul București au concluzionat că reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru reținerea considerată injustă, însă au stabilit că valoarea acestora trebuie raportată la durata măsurii preventive și la practica instanțelor în cazuri similare.
Va primi despăgubiri pentru o reținere de 24 de ore
Judecătorii au reținut că reținerea a durat doar 24 de ore, iar suferința morală a avut o intensitate moderată. În consecință, au acordat despăgubiri în cuantum de 1.000 de euro, apreciind că această sumă reprezintă o compensație rezonabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Prin hotărârea pronunțată la 11 noiembrie 2025, Tribunalul București a admis doar în parte acțiunea și a obligat Statul Român la plata echivalentului în lei a sumei de 1.000 de euro, calculată la cursul BNR din ziua plății. Totodată, instanța a luat act că reclamantul și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuielile de judecată într-o acțiune separată.
Curtea de Apel a respins apelurile
Atât reclamantul, cât și Statul Român au contestat hotărârea, însă Curtea de Apel București a respins ambele apeluri ca nefondate.

Potrivit minutei pronunțate la 8 iunie 2026, instanța a decis:

„Respinge apelurile ca nefondate. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare; cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti.”

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/02/ciocan-judecator-1200x880.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Șase proiecte Erasmus+, vizate de o anchetă EPPO în România. S-ar fi folosit documente false]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/sase-proiecte-erasmus-vizate-de-o-ancheta-eppo-in-romania-s-ar-fi-folosit-documente-false.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/sase-proiecte-erasmus-vizate-de-o-ancheta-eppo-in-romania-s-ar-fi-folosit-documente-false.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Președintele și vicepreședintele unei asociații din România au fost trimiși în judecată de Parchetul European, într-un dosar care vizează șase proiecte Erasmus+. Procurorii susțin că cei doi ar fi folosit documente falsificate și declarații nereale pentru a obține și utiliza în interes personal fonduri europene destinate programelor de mobilitate și educație.

Șase proiecte Erasmus+, vizate de o anchetă EPPO în România
Parchetul European a anunțat miercuri că biroul său din Iași a finalizat ancheta și a depus rechizitoriul împotriva președintelui și vicepreședintelui unei asociații din România.


„Parchetul European (EPPO) din Iaşi (România) a depus un rechizitoriu împotriva preşedintelui şi vicepreşedintelui unei asociaţii, în urma unei anchete privind şase proiecte Erasmus+", a anunțat instituția într-un comunicat de presă.

Potrivit EPPO, Erasmus+ este programul Uniunii Europene care finanțează proiecte de mobilitate transfrontalieră, educație, formare profesională și activități dedicate tinerilor din statele europene.


[caption id="attachment_4510076" align="alignnone" width="1313"] erasmus / sursa foto: arhiva EVZ[/caption]
Acuzațiile vizează folosirea unor documente falsificate pentru Erasmus+
Conform anchetatorilor europeni, mecanismul de finanțare al programului permite acordarea unui avans de până la 80% din valoarea grantului, sumă care rămâne în proprietatea Uniunii Europene până la acceptarea raportului final al proiectului.
"Programul prevede o plată în avans de până la 80% din grant, care rămâne proprietatea Uniunii Europene până la prezentarea unui raport final satisfăcător. Inculpaţii sunt acuzaţi că au abuzat de acest mecanism prin prezentarea de documente falsificate pentru a deturna fondurile pentru uz personal", au anunțat procurorii europeni.
Ancheta a stabilit că o parte dintre proiectele vizate au fost realizate doar parțial, în timp ce altele nu ar fi fost implementate deloc. De asemenea, în anumite situații, costurile declarate pentru proiecte ar fi fost majorate prin prezentarea unor informații false.
Dacă vor fi găsiți vinovați, cei doi inculpați riscă pedepse cuprinse între doi și șapte ani de închisoare.

Bunuri și conturi bancare, puse sub sechestru în timpul anchetei
Parchetul European a anunțat că asociația implicată în dosar, printr-un reprezentant desemnat, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, care urmează să fie analizat și aprobat de instanță.
Potrivit termenilor conveniți, acordul prevede aplicarea unei sancțiuni financiare și publicarea hotărârii judecătorești ca măsură suplimentară.
În cadrul investigației, procurorii europeni au dispus și măsuri pentru recuperarea prejudiciului estimat la 111.342 de euro.
Anterior, în cursul anchetei, EPPO a confiscat mai multe active, printre care bunuri imobiliare, un autovehicul și conturi bancare, pentru a acoperi prejudiciul stabilit în dosar, în valoare de 111.342 euro.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/06/eppo-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Nicușor Dan contestă la CCR legea care interzice vânzarea companiilor de stat până în 2027]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/nicusor-dan-contesta-la-ccr-legea-care-interzice-vanzarea-companiilor-de-stat-pana-in-2027.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/nicusor-dan-contesta-la-ccr-legea-care-interzice-vanzarea-companiilor-de-stat-pana-in-2027.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu legea privind protejarea intereselor naționale în activitatea economică, adoptată de Parlament pe 8 iunie. Șeful statului susține că actul normativ ridică probleme de constituționalitate și poate genera conflicte cu legislația națională și europeană referitoare la proprietate, investiții și libera circulație a capitalurilor.

Legea interzice înstrăinarea participațiilor deținute de stat
Actul normativ contestat de Nicușor Dan stabilește că, până la 31 decembrie 2027, statul nu poate înstrăina acțiunile pe care le deține la companii și societăți naționale, instituții de credit sau la alte societăți unde este acționar, indiferent de procentul de capital social deținut. Totodată, legea suspendă până la aceeași dată orice operațiuni aflate în desfășurare privind transferul acestor participații.
Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate prin care contestă mai multe prevederi ale legii.
Conform documentului, actul normativ a fost adoptat cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, interpretate prin prisma art. 20 din Constituție și a art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și a art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție.


[caption id="attachment_4676746" align="alignnone" width="1066"] CCR. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea[/caption]
Președintele susține că actuala lege diferă de cea analizată anterior de CCR
În sesizare se arată că legea preia structura Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale, act normativ care a fost analizat anterior de Curtea Constituțională. La acel moment, CCR a respins obiecțiile formulate și a stabilit că prevederile respective sunt constituționale.
Președintele argumentează însă că situația actuală este diferită, deoarece noua lege introduce elemente care nu existau în forma analizată în anul 2020.


„Considerentele acestei decizii nu se opun însă admiterii prezentei sesizări. (...) Legea nr. 173/2020 instituia o interdicţie pură şi simplă, fără nicio excepţie, fără un regim diferenţiat de înstrăinare pe pieţe reglementate, fără sancţiunea expresă a nulităţii absolute şi fără nicio intervenţie asupra OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Or, criticile formulate prin prezenta sesizare de neconstituţionalitate privesc tocmai elementele nou introduse", se arată în sesizarea adresată CCR.

Documentul menționează că după 2020 cadrul legislativ aplicabil întreprinderilor publice a suferit modificări importante, inclusiv prin Legea nr. 187/2023, care a instituit Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, și prin Legea nr. 158/2025.

Critici privind claritatea legii și conflictul cu alte acte normative
Șeful statului susține că legea încalcă prevederile constituționale referitoare la calitatea actului normativ și la necesitatea existenței unor reglementări clare și previzibile.


"În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permiţând persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act", transmite Nicuşor Dan.

În sesizare se mai arată că legea intră în conflict cu Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului.
"Legea criticată nu abrogă, nu derogă expres şi nici nu stabileşte vreo regulă de soluţionare a acestui conflict normativ cu Legea nr. 48/2025, contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune", se mai arată în sesizare.

Argumente privind investitorii privați și libera circulație a capitalurilor
Președintele mai susține că prevederile legii afectează drepturile unor investitori implicați în proceduri aflate deja în desfășurare și că nu există mecanisme compensatorii pentru aceștia.
"Art. 2 alin. (1) din legea criticată suspendă, până la 31 decembrie 2027, 'orice operaţiuni privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat (...) aflate în curs de realizare', iar art. 3 alin. (3) sancţionează cu nulitatea absolută actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea regimului instituit. Aceste dispoziţii afectează direct poziţia juridică a investitorilor privaţi angajaţi în procedurile suspendate: ofertanţi declaraţi câştigători prin acte administrative, participanţi care au constituit garanţii sau au achitat avansuri, investi...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Nicusor-Dan-2-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ciprian Ciucu rămâne sub control judiciar. Tribunalul București a respins contestația primarului general]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ciprian-ciucu-ramane-sub-control-judiciar-tribunalul-bucuresti-a-respins-contestatia-primarului-general.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ciprian-ciucu-ramane-sub-control-judiciar-tribunalul-bucuresti-a-respins-contestatia-primarului-general.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, va fi cercetat în continuare sub control judiciar, după ce Tribunalul București a respins miercuri contestația depusă împotriva măsurii dispuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Edilul este acuzat de luare de mită într-un dosar care vizează presupuse foloase primite în perioada campaniei electorale din noiembrie-decembrie 2025, în legătură cu emiterea unor documente de urbanism pentru un proiect imobiliar din București.

DNA îl acuză pe Ciprian Ciucu că ar fi primit servicii de publicitate și consultanță electorală
Tribunalul București a decis menținerea măsurii controlului judiciar în cazul lui Ciprian Ciucu, respingând contestația formulată de acesta împotriva ordonanței procurorilor anticorupție. Potrivit DNA, în timpul campaniei electorale desfășurate în lunile noiembrie și decembrie 2025, edilul ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală. Procurorii susțin că aceste beneficii ar fi fost oferite în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism necesare dezvoltării unui proiect imobiliar.
În același dosar au fost plasați sub control judiciar și oamenii de afaceri M.N.K.A. și M.M., cercetați pentru dare de mită, precum și omul de afaceri S.I., acuzat de complicitate la dare de mită.


„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că, în luna noiembrie 2025, în contextul demersurilor efectuate pentru obţinerea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire privind un proiect imobiliar situat în municipiul Bucureşti, inculpaţii M.N.K.A. şi M.M. ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate şi consultanţă electorală, prestate în perioada noiembrie - decembrie 2025, destinate susţinerii activităţii politice şi electorale a inculpatului Ciucu Ciprian, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ce reveneau acestuia în cadrul procedurilor administrative desfăşurate la nivelul Primăriei Sectorului 6 Bucureşti.
În acelaşi context, inculpatul S.I. ar fi facilitat acordarea respectivelor foloase, cunoscând scopul urmărit de participanţi şi contribuind la realizarea legăturii dintre persoanele care au oferit avantajele şi funcţionarul care urma să beneficieze de acestea, respectiv inculpatul Ciucu Ciprian. Totodată, din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul Ciucu Ciprian, în calitatea sa de primar al Sectorului 6 Bucureşti, la acel moment, ar fi primit foloasele menţionate anterior în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ce îi reveneau în procedurile administrative referitoare la respectivul proiect imobiliar”, au declarat procurorii.

[caption id="attachment_4742515" align="alignnone" width="2560"] Ciprian CIUCU la DNA - INQUAM Photos Octav Ganea[/caption]
Obligațiile impuse în perioada controlului judiciar
Pe perioada măsurii preventive, Ciprian Ciucu și ceilalți trei inculpați trebuie să respecte mai multe obligații stabilite de procurori.
Aceștia sunt obligați să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să anunțe orice schimbare de domiciliu și să nu depășească limitele teritoriale stabilite prin ordonanțele procurorului fără acordul prealabil al organului judiciar competent.

Dosarul lui Ciprian Ciucu a fost desprins dintr-o anchetă privind corupția de la ONJR
Investigația care a dus la punerea sub acuzare a lui Ciprian Ciucu își are originea într-un dosar de corupție care implică Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
DNA a anunțat miercuri arestarea preventivă a două persoane. Este vorba despre R.D.M., cetățean bulgar, cercetat pentru dare de mită, și N.C.O., persoană fără calitate specială, acuzată de complicitate la luare de mită, dare de mită în formă continuată, dare de mită și instigare la folosirea, directă sau indirectă, a unor informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la astfel de informații.
Conform procurorilor, în dosarul deschis în august 2025, s-a stabilit că, în perioada 21 noiembrie 2025 – 17 martie 2026, inculpata N.C.O. ar fi remis, prin trei acte materiale distincte, unui funcționar public din cadrul ONJR, colaborator autorizat în cauză, suma totală de 1.500 de euro și 2.000 de lei. Banii ar fi fost oferiți în legătură cu urgentarea sau, după caz, întârzierea îndeplinirii unor acte care intrau în atribuțiile funcționarului.
Anchetatorii susțin că, la data de 24 martie 2026, aceeași persoană ar fi remis, prin intermediul colaboratorului autorizat, încă 500 de euro unui funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc pentru urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în atribuțiile sale de serviciu.

Procurorii investighează și o presupusă mită de 100.000 de euro
DNA mai susține că, la 3 aprilie 2026, N.C.O. ar fi determinat un funcționar public din cadrul ONJ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/INSTANT_IESIRE_CIUCU_DNA_19_INQUAM_Photos_Octav_Ganea-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Noi detali despre conducta descoperită pe plaja din Năvodari. Primăria Năvodari, chemată în instanță]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/noi-detali-despre-conducta-descoperita-pe-plaja-din-navodari-primaria-navodari-chemata-in-instanta.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/noi-detali-despre-conducta-descoperita-pe-plaja-din-navodari-primaria-navodari-chemata-in-instanta.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat miercuri noi detalii despre conducta descoperită în luna martie pe plaja din Năvodari, în urma unor controale, și care deversa în mare. Potrivit acesteia, țeava era legată de o construcție aflată la rândul ei în ilegalitate, o cherhana ridicată pe un teren unde, conform documentelor, nu pot fi realizate construcții definitive. Prefectura Constanța a acționat în instanță Primăria Năvodari și firma care construia imobilul, pentru anularea autorizației de construcție.

Conducta de pe plaja din Năvodari, legată de o clădire aflată în construcție
Diana Buzoianu a revenit miercuri, într-o postare pe Facebook, asupra cazului conductei de la Năvodari, descoperită în luna martie. Ea a afirmat că instalația nu era un caz izolat, ci ducea către alte nereguli constatate ulterior de autorități.


„Mai ţineţi minte, da, ţeava care a făcut înconjurul internetului şi a împărţit lumea în două - şi erau câţiva oameni politici care argumentau solemn că nu e nicio problemă, că ştiu ei sigur că ducea în mare doar apă de epuisment (de şantier)? Ştiu precis că am folosit cuvântul porcării atunci. Şi porcăriile nu s-au terminat cu ţeava îngropată. Nu. Porcăriile abia începeau şi duceau către alte ilegalităţi mai mari. Pe scurt, ţeava provenea de la o clădire în construcţie ai cărei proprietari au fost de negăsit în martie, la vizita pe teren. Dar inspectorii ABADL şi Inspectoratul de Stat în Construcţii au mers şi ulterior pe teren şi ce să vezi? Ţeava era ataşată de un imobil cu funcţiunea de popas pescăresc - cherhana - care pare că are toate caracteristicile unei construcţii ilegale pe plajă”, a arătat, miercuri, Diana Buzoianu, într-o postare pe Facebook.

Documentele emise de Primăria Năvodari, considerate nelegale
Diana Buzoianu a adăugat că Inspectoratul de Stat în Construcții a constatat nereguli privind certificatul de urbanism și autorizația de construire emise de Primăria Năvodari. Certificatul de urbanism fusese emis în 2023, iar autorizația de construire în 2024.
Potrivit acesteia, Inspectoratul de Stat în Construcții a considerat că ambele documente sunt nelegale și a solicitat anularea lor.


”(...) în Certificatul de Urbanism se menţionează că acesta a fost emis în baza P.U.G., însă în PUG terenul face parte din zona de ţărm, în cadrul zonei tampon; terenul studiat a fost cuprins în zona de studiu a mai multor Planuri urbanistice zonale aprobate prin HCL. În aceste documentaţii de urbanism, pe planşele aferente, terenul studiat face parte din zona rezervată promenadă Năvodari/ teren rezervat promenadă Năvodari; în Certificatul de Urbanism se menţionează: Conform OUG nr. 202/2002, terenul se află în zona în care sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Şi voi vedeţi în poză o construcţie modulară uşor demontabilă care nu e pe plajă, aşa-i?”, a continuat Buzoianu.

[caption id="attachment_4745920" align="alignnone" width="2048"] Plaja Năvodari. Sursă foto: Facebook[/caption]
Prefectura Constanța a deschis proces
Potrivit ministrului interimar al Mediului, pe teren a fost descoperită o conductă îngropată ilegal, care ducea către o construcție ridicată într-o zonă unde documentele menționau explicit că nu pot fi făcute astfel de lucrări.
”Prefectura Constanţa a acţionat deja în judecată Primăria Năvodari şi societatea care construia acea cherhana, pentru anularea autorizaţiei de construcţie. Le mulţumesc pe această cale şi prefectului şi Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru că iau măsuri pentru a fi respectată legea. Eu n-am întors niciodată ochii de la porcării şi vă asigur că voi continua să acţionez la fel şi pe viitor”, a subliniat Diana Buzoianu.

Cazul de la Năvodari a început cu un rezervor de gaz găsit în nisip
În martie, Ministerul Mediului anunța că un rezervor de gaz a fost descoperit îngropat pe plaja din Năvodari. Acesta avea o capacitate de 2.600 de litri și fusese amplasat ilegal de operatorul economic care administra terasa din zonă.
Rezervorul a fost găsit după ce a fost avariat de un utilaj, în timpul unor lucrări de pregătire a plajei.
Ulterior, Diana Buzoianu anunța că, în urma controalelor, au fost descoperite și alte instalații îngropate ilegal pe plajele din Năvodari. Ea a precizat atunci că noile instalații ilegale depistate erau fose septice îngropate în nisip.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Conducta-plaja-Navodari.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Mijlocașul Rapidului, Abdul Kader Keita, trimis în judecată pentru ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/mijlocasul-rapidului-abdul-kader-keita-trimis-in-judecata-pentru-ucidere-din-culpa-si-parasirea-locului-accidentului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/mijlocasul-rapidului-abdul-kader-keita-trimis-in-judecata-pentru-ucidere-din-culpa-si-parasirea-locului-accidentului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Mijlocașul Rapidului, Abdul Kader Keita, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, într-un dosar în care este acuzat de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului. Anchetatorii susțin că fotbalistul a lovit cu mașina o femeie aflată pe trecerea de pietoni, iar ulterior a plecat de la locul incidentului fără acordul autorităților. Victima a decedat la spital după mai bine de o lună de la accident.
Accident pe o trecere de pietoni din Sectorul 2
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, accidentul s-a produs în dimineața zilei de 3 martie 2026, în jurul orei 05:46, pe o stradă din Sectorul 2 al Capitalei.

Anchetatorii susțin că Abdul Kader Keita se afla la volanul unui autoturism și nu ar fi acordat prioritate unei femei care traversa regulamentar strada pe o trecere de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.

„La data de 03.03.2026, ora 05:46, inculpatul K.A.K. a condus autoturismul pe o stradă din municipiul Bucureşti sector 2 şi, fără a acorda prioritate de trecere, a accidentat-o pe numita I.F., angajată în traversarea părţii carosabile, pe trecerea pentru pietoni marcată şi semnalizată corespunzător”, au consemnat procurorii.
Acuzația care îi complică situația: ar fi părăsit locul accidentului
Pe lângă infracțiunea de ucidere din culpă, fotbalistul este acuzat și de părăsirea locului accidentului.

Conform procurorilor, după producerea impactului, jucătorul nu ar fi rămas la locul evenimentului și ar fi plecat fără încuviințarea organelor de poliție sau a procurorului, fapt care constituie o infracțiune distinctă prevăzută de Codul Penal.

„Apoi a părăsit locul producerii accidentului, fără încuviinţarea organelor de poliţie ori a procurorului”, se mai arată în documentele anchetei.

[caption id="attachment_4690510" align="alignnone" width="1200"] Noi detalii despre accidentul provocat de Kader Keita. Victima le-a spus medicilor că ar fi căzut[/caption]
Victima a murit după mai bine de o lună de spitalizare
Femeia rănită în accident a fost transportată la spital și a rămas internată timp de peste o lună. Potrivit anchetatorilor, aceasta a decedat la data de 7 aprilie 2026, din cauza leziunilor suferite.

„Ulterior, la data de 07.04.2026 a rezultat decesul victimei, în timp ce aceasta se afla internată într-o unitate spitalicească”, au precizat procurorii.

Moartea femeii a determinat schimbarea încadrării juridice a faptei și continuarea cercetărilor pentru ucidere din culpă.
Procurorii cer menținerea controlului judiciar
Dosarul a fost trimis spre judecare instanței competente, iar Abdul Kader Keita va răspunde în fața magistraților pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina sa.

În prezent, fotbalistul se află sub control judiciar, măsură dispusă în cursul anchetei. Odată cu trimiterea în judecată, procurorul de caz a solicitat instanței menținerea acestei măsuri preventive până la soluționarea dosarului.
Cine este Abdul Kader Keita
Abdul Kader Keita este unul dintre jucătorii din lotul Rapidului și evoluează pe postul de mijlocaș. Cazul său a atras atenția opiniei publice după producerea accidentului, având în vedere statutul său de fotbalist într-unul dintre cele mai importante cluburi din România.

Instanța urmează să stabilească primul termen al procesului, iar până la o hotărâre definitivă, fotbalistul]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Kader-Keita--1200x593.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Actualizare I Curtea de Apel Constanța: Afirmațiile Cameliei Bogdan au creat un „prejudiciu moral, rezultând din afectarea onoarei, demnității și imaginii publice a Grivco”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/curtea-de-apel-constanta-afirmatiile-false-ale-cameliei-bogdan-au-creat-un-prejudiciu-moral-rezultand-din-afectarea-onoarei-demnitatii-si-imaginii-publice-a-grivco.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/curtea-de-apel-constanta-afirmatiile-false-ale-cameliei-bogdan-au-creat-un-prejudiciu-moral-rezultand-din-afectarea-onoarei-demnitatii-si-imaginii-publice-a-grivco.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Curtea de Apel Constanța a publicat motivarea hotărârii în dosarul in carefosta judecătoare Camelia Bogdan a fost chemata în judecată de către Societatea Grupul Industrial Voiculescu şi Compania SA (GRIVCO). Instanta a constatat „caracterul ilicit al afirmaţiei realizată de pârâta la adresa reclamantei în data de 20.08.2024, într-un interviu acordat presei”.

Camelia Bogdan ceruse ca dosarul să fie mutat de la București, iar Înalta Curte a permis strămutarea la Curtea de Apel Constanța, în localitatea in care Camelia Bogdan și-a început cariera. De altfel, nu este prima decizie a unei instanțe care stabilește că fostul magistrat a comis fapte ilicite prin declarațiile sale la adresa Grivco și ale fondatorului trustului Intact, Dan Voiculescu.
Curtea de Apel: Afirmațiile nu au avut o bază factuală suficientă
În motivarea instanței de la Constanța s-a reținut că „pârâta nu a făcut dovada unei baze factuale suficiente care să susțină gravitatea acuzațiilor formulate” și că aceasta avea „obligația de a respecta exigenţele bunei-credințe și de a dispune de o bază factuală suficientă”.

Potrivit Curții, afirmațiile Cameliei Bogdan au depășit sfera libertății de exprimare și au adus atingere reputației reclamantului. „Fapta ilicită (comisă de Camelia Bogdan) constă în formularea şi difuzarea unor afirmaţii factuale grave, lipsite de o bază factuală suficientă, de natură a depăși limitele libertăţii de exprimare si a aduce atingere dreptului la reputaţie al reclamantului.”
Judecătorii: Declarațiile au depășit limitele libertății de exprimare
Potrivit judecătorilor constănțeni, afirmațiile false ale Cameliei Bogdan au creat un „prejudiciu moral, rezultând din afectarea onoarei, demnității și imaginii publice a Grivco”, iar „atingerea adusă reputației Grivco este consecința directă a afirmațiilor imputate pârâtei Cameliei Bogdan și a mediatizării acestora”.

Curtea constată „caracterul ilicit al afirmației realizată de Camelia Bogdan la adresa Grivco, toate condițiile răspunderii civile delictuale fiind întrunite în cauză” și obligă pe reclamantă la plata cheltuielilor de judecată: „cererea Grivco privind acordarea cheltuielilor de judecată este întemeiată, având în vedere faptul că intimata pârâtă (Camelia Bogdan) se află în ipoteza prevăzută de textul de lege, aceea de a fi pierdut procesul.”
Referire la dosarul ICA și la decizia anterioară a Înaltei Curți
Decizia Curții de Apel Constanța reprezintă încă o dovadă a mizei personale a Cameliei Bogdan în relație cu Dan Voiculescu și grupul Grivco, așa cum Înalta Curte de Casație și Justiție statua în toamna anului trecut într-o decizie definitivă potrivit căreia Camelia Bogdan a comis infracțiunea de abuz în serviciu în judecarea dosarului ICA.
Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură
Reamintim faptul că fosta judecătoare Camelia Bogdan a fost de două ori exclusă din magistratură de Consiliul Superior al Magistraturii. Prima dată în 2017, pentru că s-a aflat în incompatibilitate când judeca Dosarul ICA. A doua oară în 2018, pentru că, într-un alt dosar, a falsificat sistemul Ecris (prin care sunt repartizate dosarele), a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală, desființată ulterior de Înalta Curte.

Camelia Bogdan a făcut parte din completul de judecată care a decis în 2014 condamnarea definitivă a tuturor inculpaților, inclusiv a lui Dan Voiculescu, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

&nbsp;
Drept la replica Dr. Camelia Bogdan
Subsemnata, Dr. Camelia Bogdan, formulez prezentul drept la replică întrucât materialele menționate prezintă într-o manieră incompletă și prejudiciantă o hotărâre judecătorească nedefinitivă, fără redarea poziției mele, fără menționarea recursului în curs de finalizare și fără prezentarea probatoriului depus în cauză.

Solicit publicarea integrală a următoarei precizări:
„Hotărârea Curții de Apel Constanța invocată în materialul publicat nu este definitivă. În recurs critic hotărârea pentru nemotivare, pentru lipsa analizei probatoriului depus de mine, care nici macar nu a fost mentionat in cuprinsul deciziei instantei de apel, pentru neadministrarea probei verității și pentru nerepunerea cauzei pe rol în vederea administrării interogatoriului reclamantei și audierii martorilor relevanți, inclusiv Dan Voiculescu și Mihai Lazăr. În dosar au fost depuse înscrisuri oficiale și istorice privind Raportul ICE Dunărea, CRESCENT, GRIVCO, documente din Cipru și Austria, transferuri financiare CRESCENT–GRIVCO, dosarul Fundației CRESCENT și Decizia penală nr. 888/A/08.08.2014.
Afirmațiile mele se înscriu într-o dezbatere de interes public privind recuperarea produsului infracțiunii, caracterul autonom al spălării banilor și traseul fondurilor fostei Securități. Prezentarea lor ca definitiv «false» sau «nefondate», fără menționarea recursului și fără redarea probatoriului invocat, induce publicul în eroare.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/01/camelia-bogdan-1024x512.webp" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ciprian Ciucu, în fața judecătorilor după decizia DNA: „Mă simt agresat”. Update]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ciprian-ciucu-in-fata-judecatorilor-dupa-decizia-dna-ce-urmeaza-in-dosarul-de-coruptie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ciprian-ciucu-in-fata-judecatorilor-dupa-decizia-dna-ce-urmeaza-in-dosarul-de-coruptie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Update. Ciprian Ciucu a ajuns la Tribunalul București. „Dați-mi voie… în momentul ăsta mă simt puțin agresat. Dați-mi puțin voie”, a spus acesta, iritat de întrebările jurnaliștilor.



Știrea inițială. Ciucu, la Tribunalul București
Tribunalul București judecă miercuri contestația depusă de primarul general al Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procurorii DNA în dosarul în care este cercetat pentru luare de mită.

Contestația a fost depusă pe 19 iunie, după ce procurorii anticorupție au decis plasarea sa sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. În același dosar sunt cercetați și trei oameni de afaceri.
DNA: Servicii de publicitate și consultanță electorală, oferite în schimbul unor documente de urbanism
Potrivit procurorilor, faptele cercetate au legătură cu perioada campaniei electorale din noiembrie-decembrie 2025.

Anchetatorii susțin că doi oameni de afaceri i-ar fi oferit lui Ciprian Ciucu servicii de publicitate și consultanță electorală, considerate foloase necuvenite, în schimbul eliberării unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire pentru un proiect imobiliar din București.

„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că, în luna noiembrie 2025, în contextul demersurilor efectuate pentru obţinerea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire privind un proiect imobiliar situat în municipiul Bucureşti, inculpaţii M.N.K.A. şi M.M. ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate şi consultanţă electorală”, au transmis procurorii DNA.
Procurorii susțin că primarul ar fi primit beneficiile în exercitarea atribuțiilor de serviciu
[caption id="attachment_4698317" align="alignnone" width="1200"] Ciprian Ciucu. Sursă foto: Facebook[/caption]

Conform DNA, un al treilea inculpat ar fi avut rolul de intermediar între oamenii de afaceri și edil.

„Inculpatul S.I. ar fi facilitat acordarea respectivelor foloase, cunoscând scopul urmărit de participanţi şi contribuind la realizarea legăturii dintre persoanele care au oferit avantajele şi funcţionarul care urma să beneficieze de acestea”, susțin procurorii.

Anchetatorii afirmă că beneficiile ar fi fost acordate în legătură cu atribuțiile exercitate de Ciprian Ciucu în procedurile administrative desfășurate la nivelul Primăriei Sectorului 6.

În referatul cauzei, DNA arată că există suspiciunea rezonabilă că edilul ar fi acceptat serviciile oferite de oamenii de afaceri: „Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul Ciucu Ciprian, în calitatea sa de primar al Sectorului 6 Bucureşti, la acel moment, ar fi primit foloasele menţionate anterior în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ce îi reveneau în procedurile administrative referitoare la respectivul proiect imobiliar”.
Ce obligații are Ciprian Ciucu pe durata controlului judiciar
Măsura controlului judiciar a fost dispusă pe 18 iunie pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe durata acesteia, Ciprian Ciucu trebuie să se prezinte ori de câte ori este chemat de organele judiciare, să anunțe orice schimbare a domiciliului și să nu depășească limitele teritoriale stabilite de procuror fără aprobarea prealabilă a organului judiciar competent.

Tribunalul București urmează să decidă dacă măsura preventivă va fi menținută, modificată sau revocată.

Potrivit legislației în vigoare, punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea unei măsuri preventive nu înlătură prezumția de nevinovăție.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Ciprian-CIUCU-la-DNA-INQUAM-Photos-Octav-Ganea-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Arestarea Odetei Nestor, apropiată a lui Ciprian Ciucu. Judecătorii descriu în motivare mita, promisiunea de 100.000 de euro și accesul la informații confidențiale]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/arestarea-odetei-nestor-apropiata-a-lui-ciprian-ciucu-judecatorii-descriu-in-motivare-mita-promisiunea-de-100-000-de-euro-si-accesul-la-informatii-confidentiale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/arestarea-odetei-nestor-apropiata-a-lui-ciprian-ciucu-judecatorii-descriu-in-motivare-mita-promisiunea-de-100-000-de-euro-si-accesul-la-informatii-confidentiale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Tribunalul București a motivat decizia de arestare preventivă a Odetei Nestor, fost președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), cercetată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție într-un dosar care vizează presupuse fapte de corupție și accesarea unor informații nedestinate publicității.

Potrivit documentului instanței, Odeta Nestor este acuzată de complicitate la luare de mită, dare de mită în formă continuată, dare de mită și instigare la folosirea, directă sau indirectă, a unor informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la astfel de date.

În spațiul public, Odeta Nestor este cunoscută și ca o persoană apropiată de primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu.

[caption id="attachment_4742666" align="alignnone" width="1200"] Primarul capitalei, Ciprian Ciucu, pleaca de la sediul DNA, in Bucuresti, 17 iunie 2026. Inquam Photos / Octav Ganea[/caption]
Ce sume ar fi fost remise unor funcționari din ONJN
Judecătorul de drepturi și libertăți arată în motivare că, pe baza probelor administrate de procurori, există suspiciunea că, în perioada noiembrie 2025 – martie 2026, Odeta Nestor ar fi remis succesiv sumele de 1.000 de euro, 2.000 de lei și 500 de euro către secretarul general al ONJN, Narcis Godeanu.

Conform documentului, banii ar fi fost oferiți în legătură cu gestionarea unor documentații, petiții și verificări care vizau operatori economici din industria jocurilor de noroc.

Instanța mai reține că fosta șefă a ONJN ar fi remis 500 de euro și directorului Direcției Generale de Informatizare și Monitorizare din cadrul instituției, Gheorghe Vâșcea, în contextul unor demersuri privind urgentarea verificării unor documentații depuse la ONJN.
Promisiune de 100.000 de euro pentru finalizarea unor verificări
În motivarea deciziei este menționată și o presupusă promisiune de 100.000 de euro făcută în aprilie 2026 de un cetățean bulgar, inculpat în același dosar.

Potrivit procurorilor, Odeta Nestor ar fi înlesnit această promisiune, care ar fi avut legătură cu finalizarea într-o manieră favorabilă a unor verificări efectuate de ONJN în urma unor petiții formulate împotriva unui operator economic din domeniul jocurilor de noroc.

Magistrații notează că ancheta vizează suspiciuni privind influențarea modului în care erau gestionate verificările și documentațiile aflate în lucru la nivelul instituției.
Miza unui jackpot de peste 5,4 milioane de lei
Pe lângă acuzațiile de corupție, procurorii îi impută Odetei Nestor și instigarea la folosirea unor informații care nu erau destinate publicității.

Potrivit motivării, aceasta l-ar fi determinat pe secretarul general al ONJN să îi permită accesul la documente transmise de instituție către unități bancare, documente care conțineau informații confidențiale privind tranzacții financiare.

„Acuzaţia formulată împotriva inculpatei are ca punct de plecare situaţia creată în urma petiţiei formulate de ..., referitoare la câştigul de tip jackpot în valoare de 5.423.731,42 lei acordat la data de ...03.2023 de ... contului de joc «[...]»”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorii notează că informațiile vizau un jackpot în valoare de 5.423.731,42 lei, echivalentul a aproximativ un milion de euro. Conform documentului, Odeta Nestor ar fi fost interesată de modul în care fusese încasat premiul.
Înregistrări realizate timp de șase luni
Un capitol important al motivării se referă la probele strânse de DNA prin intermediul unui colaborator autorizat, identificat ca fiind secretarul general al ONJN.

Documentul arată că acesta a înregistrat discuții purtate cu Odeta Nestor pe o perioadă de peste șase luni, între septembrie 2025 și martie 2026.

O parte dintre întâlniri ar fi avut loc într-o cafenea din București, unde, potrivit procurorilor, au fost remise și sumele de bani investigate în dosar. Anchetatorii dețin inclusiv imagini video cu aceste momente.

Analizând materialul probator, judecătorii au reținut că remiterea banilor nu apare ca un act izolat.

„Dialogul indică faptul că interlocutorii au raportat suma la relația stabilită anterior, în care inculpata solicitase sprijin pentru petiții, dosare și situații aflate în circuitul ONJN”, se arată în motivare.

Instanța mai notează că „continuitatea locului și a temei discuțiilor are relevanță deoarece remiterea sumei de 2.000 de lei nu apare ca un act izolat, ci ca o nouă manifestare a aceleiași relații”.

De asemenea, judecătorii au apreciat că discuțiile surprinse în înregistrări făceau trimitere la atribuțiile oficiale exercitate în cadrul instituției și la documente aflate în verificare la nivelul structurilor de control ale ONJN.
Argumentele instanței pentru arestarea preventivă
În motivare, Tribunalul București arată că datele din dosar conturează existența unor legături între interesele unor operatori economici din industria jocurilor de noroc și exercitarea atribuțiilor unor funcționari din...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/06/o-judecatorie-specializata-va-fi-lichidata-si-alta-va-fi-formata-14027.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Percheziții la angajați CFR într-un dosar de furt de combustibil. Patru persoane au fost reținute]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/perchezitii-la-angajati-cfr-intr-un-dosar-de-furt-de-combustibil-patru-persoane-au-fost-retinute.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/perchezitii-la-angajati-cfr-intr-un-dosar-de-furt-de-combustibil-patru-persoane-au-fost-retinute.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Polițiștii și procurorii din Arad au descins marți la sediul unei unități CFR și la locuințele mai multor angajați suspectați că ar fi sustras combustibil din depozite și automotoare. În urma celor 24 de percheziții efectuate în municipiul Arad și în mai multe localități din județ, anchetatorii au ridicat sute de litri de motorină și ulei mecanic, potrivit IPJ Arad. Patru bărbați au fost reținuți pentru delapidare și urmează să fie prezentați procurorilor cu propunere de arestare preventivă.

24 de percheziții într-un dosar de delapidare
Inspectoratul de Poliție Județean Arad a anunțat că polițiștii Serviciului de Investigații Criminale, împreună cu procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, au desfășurat o amplă acțiune într-un dosar penal care vizează infracțiunea de delapidare.
Potrivit anchetatorilor, mai multe persoane sunt suspectate că ar fi sustras combustibil din depozite și automotoare aflate într-un depou aparținând Căilor Ferate Române.


„Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale, împreună cu procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, au documentat activitatea infracţională într-un dosar penal întocmit pentru delapidare. Din cercetări, a reieşit că mai multe persoane ar fi sustras combustibil din depozite şi automotoare, situate într-un depou aparţinând Căilor Ferate Române. Astfel, în ziua de 23 iunie 2026, au fost puse în executare 24 de mandate de percheziţie, la sediul societăţii şi domiciliile unor angajaţi, în municipiul Arad, Vladimirescu, Gurahonţ, Covăsânţ şi alte localităţi din judeţ”, a transmis IPJ Arad.

[caption id="attachment_4745590" align="alignnone" width="1536"] Furt combustibil. Sursă foto: ChatGPT[/caption]
Motorină și ulei mecanic, găsite la angajați CFR
În cadrul operațiunii au fost puse în executare și cinci mandate de aducere, pe numele a patru bărbați și al unei femei, persoane suspectate că ar fi fost implicate în sustragerea combustibilului.
În urma perchezițiilor, anchetatorii au descoperit și ridicat aproximativ 300 de litri de motorină și 100 de litri de substanță vâscoasă, despre care există suspiciunea că este ulei mecanic.
De asemenea, au fost găsite mai multe recipiente folosite pentru transportul și depozitarea combustibilului.

Patru bărbați, reținuți după audieri
Procurorii au dispus continuarea urmăririi penale față de cei patru bărbați pentru infracțiunea de delapidare. În cazul femeii vizate de anchetă, cercetările continuă pentru complicitate la delapidare.
Toate cele cinci persoane au fost conduse la audieri, iar la finalul acestora cei patru bărbați au fost reținuți. Miercuri, aceștia urmează să fie prezentați procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, care va decide asupra propunerilor de arestare preventivă.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2019/10/MascatiDescinderi01-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Noi demersuri în cazul fraților Tate. Ce solicită înainte de procesul din Marea Britanie]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/noi-demersuri-in-cazul-fratilor-tate-ce-solicita-inainte-de-procesul-din-marea-britanie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/noi-demersuri-in-cazul-fratilor-tate-ce-solicita-inainte-de-procesul-din-marea-britanie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Andrew și Tristan Tate au cerut în fața Înaltei Curți de Justiție din Londra anularea deciziei prin care autoritățile britanice le refuză accesul la identitatea persoanelor care au formulat plângeri penale împotriva lor, relatează BBC. Demersul are loc în contextul în care cei doi urmează să fie judecați în Marea Britanie pentru 21 de acuzații, inclusiv viol și trafic de persoane, după finalizarea procedurilor judiciare din România.

Frații Tate contestă decizia Serviciului de Procuratură al Coroanei
Andrew Tate și Tristan Tate încearcă să obțină în instanță anularea unei decizii a Serviciului de Procuratură al Coroanei (CPS), prin care identitatea persoanelor care au depus plângeri penale împotriva lor în Regatul Unit rămâne confidențială.
În timpul unei audieri desfășurate la Royal Courts of Justice, reprezentanta legală a celor doi a susținut că măsura este una „părtinitoare” și că aceștia nu beneficiază de același tratament aplicat altor persoane investigate sau inculpate.
În replică, avocatul CPS a susținut că măsura este una temporară și va rămâne în vigoare până la începerea efectivă a procedurilor judiciare în Marea Britanie.


[caption id="attachment_4675099" align="alignnone" width="2121"] justitie Marea Britanie / sursa foto: captură video[/caption]
Avocații susțin că lipsa informațiilor afectează pregătirea apărării
Andrew Tate, în vârstă de 39 de ani, și Tristan Tate, în vârstă de 37 de ani, urmează să fie judecați în Marea Britanie pentru 21 de capete de acuzare, între care viol și trafic de persoane.
Poliția din Bedfordshire a obținut mandate europene de arestare pe numele celor doi în anul 2024, însă extrădarea lor va avea loc doar după finalizarea procedurilor penale aflate în desfășurare în România. Frații Tate au negat în repetate rânduri toate acuzațiile și au solicitat o revizuire judiciară a deciziei prin care nu le sunt comunicate identitățile reclamantelor.
Avocata lor, Sallie Bennett-Jenkins, a argumentat în documentele depuse la dosar că CPS a presupus că cei doi ar putea identifica femeile respective pe rețelele sociale și le-ar putea determina să renunțe la proces, însă a apreciat că această ipoteză reprezintă o „estimare exagerată a riscului”.


„Opiniile controversate ale reclamanților nu reprezintă un temei adecvat pentru a le refuza informații de bază cu privire la acuzațiile penale cu care se confruntă.”

Potrivit acesteia, lipsa acestor informații limitează capacitatea fraților Tate de a identifica probe relevante pentru apărare și de a evalua credibilitatea persoanelor care formulează acuzațiile înaintea unui eventual proces.

Autoritățile britanice consideră măsura una temporară
Tom Little, avocatul care reprezintă CPS și șeful Poliției din Bedfordshire, a declarat în instanță că frații Tate vor avea suficient timp pentru pregătirea apărării atunci când vor ajunge în Marea Britanie. Într-o declarație scrisă prezentată instanței, acesta a arătat că păstrarea confidențialității identității reclamantelor este o „decizie limitată în timp”, valabilă până când „procedurile încep pe fond” în Regatul Unit.
Totodată, avocatul a precizat că decizia este „menținută sub analiză” și că instanța nu este autoritatea competentă să se pronunțe asupra acestei chestiuni.
Judecătorii au fost informați marți că cei doi frați, care dețin cetățenie britanică și americană, se află în prezent în România și sunt supuși controlului judiciar.
Instanței i s-a comunicat, de asemenea, că Andrew și Tristan Tate s-au oferit să fie audiați sub avertisment de autoritățile britanice la București, cu acordul autorităților române, însă propunerea a fost respinsă de CPS.

Fraților Tate li se aduc 21 de acuzații
În luna mai 2025, procurorii britanici au confirmat oficial lista completă a celor 21 de acuzații care îi vizează pe cei doi, pentru fapte care ar fi fost comise în perioada 2012-2016.
La acel moment, CPS a anunțat că autorizase punerea lor sub acuzare încă din 2024, înainte de emiterea mandatului de extrădare din România. Decizia a fost luată după analizarea unui dosar transmis de Poliția din Bedfordshire, care conținea probe referitoare la acuzațiile formulate în Marea Britanie.
Se așteaptă ca judecătorul Chamberlain să se pronunțe în cursul acestei săptămâni asupra solicitării fraților Tate privind acordarea permisiunii pentru continuarea procedurii de revizuire judiciară.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/08/Fratii-Tate-1-1024x640.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Toto Dumitrescu, internat la Spitalul Obregia după ce a distrus produse dintr-un magazin]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/toto-dumitrescu-internat-la-spitalul-obregia-dupa-ce-a-distrus-produse-dintr-un-magazin.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/toto-dumitrescu-internat-la-spitalul-obregia-dupa-ce-a-distrus-produse-dintr-un-magazin.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[După episodul violent cu Cheloo de la trupa Paraziții, polițiștii bucureșteni s-au confruntat cu un alt artist aflat în plină criză. Este vorba despre actorul Toto Dumitrescu, după cum s-a aflat pe surse în această seară.

La acest moment, Toto Dumitrescu se află internat în Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, după ce a fost consultat de medicul de gardă.

Conform unui comunicat la Poliției Capitalei, la numărul 112 a sunat vânzătoarea unui magazin situat în Sectorul 4 și a reclamat că un bărbat i-a aruncat din rafturi mai multe produse și le-a distrus. Era vizibil într-o criză de nervi fiindcă apoi a ieșit din magazin și a agresat o femeie în stradă.  Tânăra e chiar iubita lui, conform informațiilor obținute de polițiști.

Poliția Capitalei a transmis un comunicat de presă în care relatează cele petrecute, în urma constatărilor de la fața locului.

Toto Dumitrescu avea „ un comportament agitat și necooperant”

„La data de 21 iunie 2026, în jurul orei 18:00, o femeie a sesizat, prin intermediul Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, faptul că într-un magazin situat în Sectorul 4 al municipiului București a intrat un bărbat care, prin acte de violență, a distrus și a răsturnat mai multe produse expuse spre vânzare.

Totodată, apelanta a relatat că, după ce a părăsit magazinul, bărbatul ar fi avut o altercație cu o femeie aflată pe stradă.

În urma sesizării, polițiști din cadrul Secției 16 Poliție s-au deplasat cu operativitate la fața locului, unde au identificat și depistat persoana indicată.

Bărbatul manifesta un comportament agitat și necooperant, refuzând să colaboreze cu polițiștii pentru clarificarea situației de fapt.

În aceste condiții, pentru prevenirea producerii unor noi incidente și pentru siguranța persoanelor din jur, acesta a fost imobilizat și transportat la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, unde medicul de gardă a dispus internarea sa”.

Iubita lui actorului nu a cerut ordin de protecție 

Polițiștii au identificat femeia lovită și bruscată a actorul cunoscut din telenovele ca fiind „concubina bărbatului”.

Aceasta „nu a dorit formularea unei plângeri prealabile, nu a solicitat emiterea unui ordin de protecție provizoriu, a refuzat completarea formularului de evaluare a riscului și nu a solicitat acordarea de îngrijiri medicale”, spune Poliția.

De asemenea, arată ce urmează pentru actorul violent și de nestăpânit. „În cauză a fost întocmit dosar penal din oficiu, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice și violență în familie, cercetările fiind continuate de către polițiști, sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor producerii evenimentului și dispunerii măsurilor legale care se impun”.

Condamnat cu suspendare pentru accidentul rutier și consum de cocaină

La sfârșitul anului trecut, Toto Dumitrescu a primit vești bune în legătură cu implicarea sa în accidentul din luna septembrie 2025. Acesta a fugit de la locul accidentului, cu toate că nu era vinovat, iar după 48 de ore când a fost găsit, a fost dus la INML, unde rezultatele au arătat că acesta consumase cocaină. Ulterior, fiul lui Ilie Dumitrescu fusese plasat în arest la domiciliu, iar la sfârșitul procesului a fost condamnat cu suspendare la doi ani de închisoare.

Dacă va fi judecat și condamnat pentru ce a făcut în magazin, vechea pedeapsă va fi executată.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/Toto-Dumitrescu-3.v1-scaled-e1758532546924-1200x947.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Susținător al lui Călin Georgescu, ridicat de mascați după ce s-a filmat deghizat în „Piedone”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/sustinator-al-lui-calin-georgescu-ridicat-de-mascati-dupa-ce-s-a-filmat-deghizat-in-piedone.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/sustinator-al-lui-calin-georgescu-ridicat-de-mascati-dupa-ce-s-a-filmat-deghizat-in-piedone.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Alin Borcan, creator de conținut pe TikTok și cunoscut pentru susținerea publică acordată lui Călin Georgescu, a fost ridicat marți de polițiștii din Timiș și dus la audieri. TikTokerul a ajuns recent în centrul atenției după publicarea unui videoclip în care apare deghizat în Cristian Popescu Piedone și simulează un control al ANPC într-un magazin, provocând panică în rândul vânzătoarelor.
Susținătorul lui Călin Georgescu, dus la audieri
Nu este pentru prima dată când Borcan ajunge în atenția autorităților. În trecut, acesta a fost vizat de descinderi ale poliției în ancheta privind presupusa finanțare ilegală a campaniei electorale a lui Călin Georgescu.

Cazul apare la scurt timp după o decizie importantă pronunțată în dosarul lui Horațiu Potra, unul dintre apropiații lui Georgescu. Acesta a fost plasat în arest la domiciliu după ce instanța a decis înlocuirea măsurii arestării preventive.
@clipsro1 Allin îmbrăcat în Piedone inspectează situația produselor anpc 😂 #allin #fyp #foryoupage❤️❤️ #viralvideos #viralllllll ♬ sonido original - ClipsRo

Mesajul lui Potra
La ieșirea din arest și înainte de a fi transportat la locuința sa din Mediaș, unde își va executa măsura preventivă, acesta a transmis și un mesaj referitor la anularea alegerilor.

„Mulțumim judecătorilor corecți, dacă nu azi, nici mâine, într-o zi se va afla cine a anulat alegerile din România”, a afirmat el.

Potrivit hotărârii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, măsura arestului la domiciliu a fost dispusă pentru o perioadă de 30 de zile, în intervalul 17 iunie – 16 iulie 2026.

[caption id="attachment_4728992" align="alignnone" width="1200"] Călin Georgescu. Sursă foto: captură video[/caption]
Șeful mercenarilor, legături cu Georgescu
Instanța a stabilit totodată mai multe obligații pentru Horațiu Potra, printre care interdicția de a părăsi locuința fără acordul organelor judiciare, obligația de a se prezenta la solicitarea instanței și interdicția de a lua legătura cu ceilalți inculpați din dosar, inclusiv cu Georgescu.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Alin-Borcan-1200x581.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Primul proces câștigat cu ajutorul unui avocat AI. Cazul care deschide o nouă eră în justiție]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/primul-proces-castigat-cu-ajutorul-unui-avocat-ai-cazul-care-deschide-o-noua-era-in-justitie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/primul-proces-castigat-cu-ajutorul-unui-avocat-ai-cazul-care-deschide-o-noua-era-in-justitie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un proces desfășurat în Anglia ar putea deschide un nou capitol în utilizarea inteligenței artificiale în domeniul juridic. O platformă specializată în servicii legale asistate de inteligența artificială a contribuit la obținerea unei decizii favorabile pentru client, după ce a pregătit cea mai mare parte a documentației necesare cauzei. În centrul cazului s-a aflat Tamires Camal Taquidir, consultant independent în resurse umane, care încerca să recupereze o creanță de 7.000 de lire sterline, potrivit The Guardian.
400 de lire și un avocat AI: rețeta unei victorii în instanță
În loc să apeleze la o firmă tradițională de avocatură, aceasta a ales serviciile Garfield AI, o platformă autorizată în Marea Britanie pentru gestionarea anumitor litigii civile.

Pentru aproximativ 400 de lire sterline, sistemul a pregătit documentele necesare, a redactat actele juridice și a inițiat procedurile în instanță, oferind o alternativă mult mai accesibilă comparativ cu costurile obișnuite ale unui proces.

[caption id="attachment_4653300" align="alignnone" width="1242"] Proces. Sursa foto: Freepik[/caption]
Inteligența artificială a pregătit dosarul, avocatul a susținut cauza în instanță
Deși cazul a fost prezentat drept o victorie a unui „avocat AI”, procesul nu a fost gestionat exclusiv de tehnologie. Platforma a redactat documentele juridice, inclusiv declarațiile martorilor și dosarul probator, însă reprezentarea în sala de judecată a fost asigurată de un avocat angajat de companie.

Procesul s-a desfășurat pe 14 mai, la Tribunalul Wandsworth din Londra. La finalul procedurii, instanța a dat câștig de cauză reclamantei și a obligat partea adversă să achite suma datorată.
Costuri mai mici pentru litigii de valoare redusă
Fondatorii Garfield AI consideră că astfel de servicii pot schimba modul în care persoanele fizice și micile afaceri își apără drepturile în instanță. În multe situații, costurile juridice depășesc valoarea sumelor disputate, ceea ce îi determină pe mulți creditori să renunțe la recuperarea banilor.

Platforma este destinată în special litigiilor civile simple, cu valori cuprinse între 30 și 10.000 de lire sterline, unde o mare parte din activitate constă în redactarea documentelor și respectarea procedurilor standard.

Clienta care a folosit serviciul a declarat că accesul la această soluție i-a permis să continue demersurile judiciare într-un caz pe care altfel l-ar fi putut abandona din cauza costurilor și a complexității procedurilor.
Entuziasm, dar și rezerve în lumea juridică
Succesul obținut de Garfield AI este privit de mulți ca un moment important pentru integrarea inteligenței artificiale în domeniul juridic. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că tehnologia nu poate înlocui complet expertiza umană.

Avocatul care a reprezentat reclamanta a apreciat calitatea documentelor pregătite de sistemul AI, însă a subliniat că pledoaria din instanță a rămas „un exercițiu fundamental uman”.

Prudența este alimentată și de incidentele înregistrate în ultimii ani, când diverse sisteme de inteligență artificială au generat informații eronate sau au citat hotărâri judecătorești inexistente. Recent, firma internațională de avocatură Pinsent Masons a informat autoritățile de reglementare după ce a transmis instanței date incorecte provenite dintr-un sistem intern bazat pe AI.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Instanta-AI-1200x784.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Complot terorist la Casa Albă, dejucat. FBI a arestat încă doi suspecți. Planul diabolic de la evenimentul UFC]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/complot-casa-alba-fbi-arestat-suspecti.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/complot-casa-alba-fbi-arestat-suspecti.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Biroul Federal de Investigații (FBI) a efectuat două noi arestări de răsunet în statele Washington și Missouri, în cadrul unei anchete cu ritm alert ce vizează un complot masiv de asasinare a unor înalți oficiali guvernamentali americani, inclusiv Donald Trump.

Ținta atacului planificat era evenimentul sportiv UFC Freedom 250, desfășurat pe peluza Casei Albe pe data de 14 iunie. Un eveniment fierbinte, atât la propriu, cât și la figurat.

Noile acțiuni ale forțelor de ordine vin la puțin peste o săptămână de la destructurarea inițială a rețelei. Procurorii federali afirmă că scopul final al conspiratorilor era de a genera un haos generalizat care să conducă la răsturnarea guvernului Statelor Unite ale Americii.

[caption id="attachment_4729551" align="alignnone" width="1130"] UFC Freedom 250 / sursa foto: Facebook[/caption]
Planul diabolic din Washington
Vineri, 19 iunie, agenții federali l-au reținut în Tacoma (statul Washington) pe William Lee Spartacus Falkner, acuzat oficial de conspirație în vederea comiterii de omor.

Potrivit plângerii penale depuse în instanță, rețeaua a intrat în atenția FBI după ce părinții unui alt complice din statul Ohio au alertat poliția cu privire la faptul că fiul lor cumpăra arme în masă și manifesta un comportament online alarmant.

Investigațiile ulterioare asupra comunicațiilor electronice l-au identificat pe Falkner ca fiind o piesă cheie în acest puzzle. Acesta deținea expertiză avansată în fabricarea și pilotarea dronelor. Mesajele interceptate arată că Falkner plănuia să monteze încărcături explozive pe drone și discuta tactici de zbor pentru a maximiza impactul distructiv.

Planul grupării presupunea atacarea evenimentului UFC cu drone explozive dintr-o anumită direcție, forțând mulțimea și oficialii guvernamentali să fugă spre ieșirile opuse. Acolo, complicii rețelei erau poziționați cu puști cu lunetă și alte arme de foc pentru a deschide focul asupra celor care evacuau zona.

În urma primelor arestări de săptămâna trecută, Falkner le trimisese mesaje complicilor anunțând că „deplasarea de muncă” la Washington D.C. a fost anulată.

[caption id="attachment_4660211" align="alignnone" width="1209"] Kash Patel la locul atentatului / sursa foto: captură video[/caption]
Filiera banilor și arme printate 3D în Missouri
Al doilea suspect, Jordan W. Rincker (28 de ani), a fost arestat duminică, 21 iunie, în St. Joseph, Missouri, fiind acuzat de asemenea de conspirație la omor. Procurorii susțin că Rincker ar fi acceptat suma de 1.200 de dolari în numerar de la un alt membru al grupării pentru a distribui plăți logistice.

Prin intermediul aplicației Cash App, Rincker ar fi finanțat cu bani de benzină un complice din California pentru ca acesta să conducă până în Capitală și să îl preia pe „operatorul de drone”, repsectiv pe Falkner.

În cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliul și în depozitul lui Rincker, anchetatorii au descoperit un adevărat arsenal militar și echipamente de tehnologie avansată: puști și pistoale de calibru diferit, inclusiv un pistol de tip Glock și muniție printate integral în format 3D. Imprimante 3D destinate fabricării de componente pentru drone și arme. Vestă tactică antiglonț (Strike Face Level III), scut de protecție, mască de gaze și ochelari de vedere nocturnă cu termoviziune.

Au mai găsit dispozitive electronice speciale destinate creării unei rețele de comunicații de tip Muzi Works off-grid mesh. Asta înseamnă o rețea descentralizată bazată pe frecvențe radio de unde lungi, care permite trimiterea de mesaje securizate și coordonate GPS fără a folosi conexiunea la internet sau rețelele celulare clasice.
Reacția oficială a FBI
„Justiția continuă să acționeze ferm pentru a neutraliza și a trage la răspundere pe cei care au complotat să comită acte violente chiar pe terenul Casei Albe”, a declarat procurorul general interimar Todd Blanche.

La rândul său, noul director al FBI, Kash Patel, a subliniat că această operațiune multi-statală fulgerătoare demonstrează determinarea instituției de a opri amenințările la adresa securității naționale: „În doar o săptămână am destructurat o rețea periculoasă înainte ca acești presupuși criminali să poată acționa. Mesajul nostru este clar: indiferent unde vă ascundeți, vă vom găsi.”

Acuzația de conspirație în vederea comiterii de omor deosebit de grav împotriva unor oficiali de stat se pedepsește în SUA cu închisoarea pe viață. Ancheta coordonată de Divizia de Securitate Națională a Departamentului de Justiție continuă pentru a stabili dacă mai există și alte ramificații ale rețelei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Donald-Trump-2-7.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Dosarul Ciprian Ciucu și „șpaga de supraviețuire”. Specialista Odeta Nestor a detonat la DNA afacerea jocurilor de noroc]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-ciprian-ciucu-si-spaga-de-supravietuire-specialista-odeta-nestor-a-detonat-la-dna-afacerea-jocurilor-de-noroc.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dosarul-ciprian-ciucu-si-spaga-de-supravietuire-specialista-odeta-nestor-a-detonat-la-dna-afacerea-jocurilor-de-noroc.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ne amintim cu toții de povestea fostului vicepremier Dragoș Atanasiu din Guvernul Bolojan care ne informa că a dat „șpagă de supraviețuire” unor funcționari publici ca să poată să-și defășoare afacerea. Acum, DNA ne descrie în comunicatul de presă despre arestarea Odetei Nestor, fosta șefă a OJNJ, și cum aceasta intermedia unor afaceriști străini „șpaga de supraviețuire”. Ancheta a dus și la Dosarul Ciprian Ciucu.

Mita de la ONJN pentru funcționari publici, propusă de Odeta Nestor 

În ancheta de la DNA, procurorii află multe-multe lucruri. Informațiile care li se livrează de către cei audiați sunt atât de multe, încât cred că vor face disjungeri și vom tot afla despre alte dosare penale.

Cazul Odetei Nestor, fostă șefă a Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc (ONJN), este mai mult decât interesant, nu prin știrea despre arestarea ei, ci faptele pentru care i s-au pus cătușe.

Comunicatul DNA ne transmite, oficial, că Odeta Nestor a intermediat și facilitat remiterea unor sume de bani către funcționari ai ONJN, în scopul influențării unor controale și proceduri administrative care vizau operatori din industria jocurilor de noroc. Mai concret, în traducerea faptelor înșirate de procuror, Nestor intermedia „șpaga de supraviețuire”, dată de oameni de afaceri care doreau ca firmele să meargă fără opreliști.

Mită de 500 -1.000 de euro, un mizilic pentru supraviețuire

Sumele comunicate de DNA sunt mititele, ca pentru funcționari, nicidecum nu se compară cu șpăgile pentru factorii decidenți. Doar o promisiune de mită de 100.000 de euro se pare că era treabă serioasă, peșcheșul mergând la nivel de sus. Să le luăm pe rând.

La rugămintea unui om de afaceri bulgar, Odeta Nestor a acceptat să vorbească cu niște funcționari din OJNJ, probabil angajați din vremea în care ea conducea instituția, și să le promită șpăgi ca să nu-i pună piedici în activitatea desfășurată în domeniul jocurilor de noroc.

[caption id="attachment_4744359" align="alignnone" width="1200"] Odeta Nestor[/caption]

&nbsp;

Spune DNA că Odeta Nestor (N.C.O.) este acuzată de „săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), dare de mită și instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”.

Atenție, dosarul a fost înregistrat în luna august 2025, atunci s-a primit sesizarea la DNA. Deci s-au făcut cercetări aproape un an!

Procurorii au reținut următoarea situație despre banii remiși ca mită de Odete Nestor pentru a-l „salva” pe bulgar. Aici e, de fapt, „șpaga de supraviețuire” despre care vorbea Dragoș Atanasiu!

Cum și cui a dat Odeta Nestor „șpaga de supraviețuire”

„În perioada 21.11.2025 – 17.03.2026, inculpata N.C.O. ar fi remis, prin trei acte materiale distincte, unui funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, colaborator autorizat în cauză, suma totală de 1.500 euro și 2.000 lei, direct, în legătură cu urgentarea și, respectiv întârzierea îndeplinirii unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

Mulți n-au înțeles despre ce e vorba. Odeta Nestor a dat șpaga unei persoane care a devenit „colaborator în cauză”, adică denunțătorul procurorilor.

„Totodată, la data de 24.03.2026, inculpata N.C.O. ar fi remis unui funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, prin intermediul colaboratorului autorizat în cauză (n.r. denunțătorul), suma de 500 euro în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

De asemenea, în data de 03.04.2026, inculpata N.C.O. ar fi determinat pe un funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, colaborator autorizat în cauză, să îi permită accesul la înscrisuri comunicate instituției publice, conținând informații nedestinate publicității, prin prezentarea și înmânarea acestora la aceeași dată.

Cui era destinată mita de 100.000 de euro

Procurorii DNA nu ne-a dezvăluit cui era destinată suma de 100.000 de euro pe care inculpatul bulgar R.D.M. trebuia să i-o dea unui funcționar din ONJN „ în numele și în interesul unui operator economic care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc”. 

Ne-au spus că Odeta Nestor a „înlesnit acceptarea” de către funcționarul ONJN „în perioada 02.04.2026 – 06.04.2026” prin intermediul unui „colaborator în cauză”. Apoi, procurorii au menționat când s-au dat tranșele de bani și când s-a făcut flagrantul. Totul s-a petrecut în luna aprilie 2026.

„Referitor la promisiunea, cu titlul de mită, a folosului reprezentând suma de 100.000 de euro, s-a mai reținut că, în zilele de 08.04.2026 și 17.04.2026, inculpatul R.D.M. (n.r. bulgarul!) ar fi remis suma de 45.000 de euro, respectiv 5.000 de euro, iar, în data de 16.04.2026, diferența de 50.000 de euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii fl...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/euro-2-1200x788.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item></channel></rss><!-- end of xml string -->