<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0"
		xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
		xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
		xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
		xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
		xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
        xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >
		<channel>
		<atom:link href="https://evz.ro/feeds/13" rel="self" type="application/rss+xml" />
		<title>Evenimentul Zilei</title>
        <description>Evenimentul Zilei este o publicatie multimedia, dedicata celor care apreciaza stirile corecte, obiective si relevante din toate domenile de activitate</description>
        <link>https://evz.ro</link>
		<lastBuildDate>Tue, 09 Jun 2026 19:35:10 +0000</lastBuildDate>
					<item>
							<title><![CDATA[Judecătorii din Timișoara au votat pentru declanșarea protestelor împotriva noii legi a salarizării. Sunt 236]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/judecatorii-din-timisoara-au-votat-pentru-declansarea-protestelor-impotriva-noii-legi-a-salarizarii-sunt-236.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/judecatorii-din-timisoara-au-votat-pentru-declansarea-protestelor-impotriva-noii-legi-a-salarizarii-sunt-236.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[

La convocarea Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astăzi, 9 iunie, a avut loc Adunarea Generala a judecătorilor Curții de Apel Timișoara.
Judecător Nadejda Oprescu, purtător de cuvânt al Curții de Apel Timișoara, a transmis un comunicat despre deciziile luate și poziționarea celor 23 de judecători timișoreni față de noua lege a salarizării.



„Adunarea prezidată de doamna judecător Maria-Cristina Dică, în calitate de președinte al instanței, s-a poziționat ferm în sprijinul observațiilor transmise de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în raport de proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice.

Sunt 236 de judecători care au votat

În aceeași dată au avut loc adunări generale ale judecătorilor de la toate instanțele arondate Curții de Apel Timișoara – judecătorii și tribunale.

Cu unanimitatea voturilor exprimate, judecătorii prezenți de la Curtea de Apel și de la instanțele din circumscripție, în număr de 236, au denunțat degradarea constantă și tot mai accentuată a statului de drept din România, susținută de subordonarea puterii judecătorești de către puterea politică.

Judecătorii cer restabilirea echilibrului specific statului de drept

Totodată, judecătorii au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției, să efectueze toate demersurile instituționale la nivel intern și internațional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătorești și prin recunoașterea de către celelalte puteri a independenței reale a judecătorului, că cerință esențială într-o societate democratică.

Nu în ultimul rând, magistrații resping, că fiind inacceptabile, dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând în integralitate observațiile înaintate de Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect.

De asemenea, s-a decis amânarea, pentru viitoarea ședința a Adunării Generale a judecătorilor, luării unei hotărâri privind acțiunile concrete ce se impun a fi adoptate de judecători pentru apărarea independenței justiției, inclusiv oprirea integrală a activității instanței”.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2020/11/grefier-1-1024x709.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[ÎCCJ a anulat condamnarea medicului Dorel Săndesc. Procesul, mutat la Oradea]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/iccj-a-anulat-condamnarea-medicului-dorel-sandesc-procesul-mutat-la-oradea.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/iccj-a-anulat-condamnarea-medicului-dorel-sandesc-procesul-mutat-la-oradea.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Înalta Curte de Casație și Justiție a decis strămutarea dosarului în care medicul ATI Dorel Săndesc fusese condamnat definitiv la un an și opt luni de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă. Hotărârea pronunțată marți trimite cauza la Curtea de Apel Oradea și anulează efectele deciziei prin care apelul fusese respins la Timișoara.

ÎCCJ a anulat condamnarea medicului Dorel Săndesc. Procesul, mutat la Oradea
Dosarul părea închis după ce Curtea de Apel Timișoara a respins ca tardiv apelul formulat de Dorel Săndesc și a menținut condamnarea pronunțată anterior. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis însă cererea de strămutare depusă de medic și a decis ca procesul să fie judecat de Curtea de Apel Oradea.
Potrivit avocatului Adrian Fanu Moca, solicitarea de strămutare fusese înregistrată înainte de pronunțarea hotărârii definitive de la Timișoara.


„Efectul acestei strămutări a Înaltei Curți este desființarea soluției din apel pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, care a admis apelul într-o modalitate totalmente nelegală. Cred că și asta a cântărit în ochii Înaltei Curți de Casație și Justiție în aprecierea asupra soluției, întrucât s-a adăugat la Codul de Procedură Penală pentru a se pronunța o soluție de tardivitate a apelului totalmente nelegală”, a declarat avocatul pentru Libertatea.

Disputa privind apelul trimis din Serbia
Controversa centrală a dosarului este legată de termenul în care a fost depus apelul. Documentele au fost expediate din localitatea Vršac, Serbia, chiar în ultima zi prevăzută de lege, însă au ajuns la Judecătoria Timișoara după expirarea termenului.
Judecătorii Curții de Apel Timișoara au apreciat că recipisa emisă de serviciul poștal din Serbia nu poate produce efectele juridice necesare pentru conservarea termenului procedural și au luat în calcul data primirii documentelor la instanță.
Interpretarea a fost contestată de avocați, care au susținut că legea face referire la „oficiul poștal”, fără a distinge între serviciile poștale din România și cele din alte state.


[caption id="attachment_4677002" align="alignnone" width="1242"] justiție. Sursa foto: Freepik[/caption]
Apărarea susține că nu urmărește închiderea dosarului prin prescripție
Deși termenul de prescripție a răspunderii penale este deja împlinit, avocatul medicului afirmă că obiectivul apărării este judecarea cauzei pe fond.
„Asta a fost intenția și la Timișoara, chiar dacă faptele sunt prescrise în acest moment”, a declarat avocatul Adrian Fanu Moca.
Declarația vine în contextul speculațiilor potrivit cărora trimiterea apelului din Serbia ar fi urmărit amânarea procedurilor până la intervenirea prescripției.

Motivul invocat pentru strămutarea cauzei
Apărarea a argumentat cererea de strămutare prin existența unei presiuni publice asupra instanței și prin modul în care s-a desfășurat judecata la Curtea de Apel Timișoara.
„Motivul a fost generat de presiunea care a fost făcută asupra magistraților, având în vedere articolele de presă care au fost publicate în perioada respectivă și care îl declarau vinovat pe clientul nostru. A fost și problema legată de modalitatea în care s-a desfășurat ședința de judecată în fața Curții de Apel Timișoara, care a relevat o directă părtinire și o inechitate procesuală prin invocarea acelei excepții privind tardivitatea apelului într-o modalitate neprevăzută de Codul de Procedură Penală”, a afirmat avocatul.
Acesta a subliniat că admiterea unei cereri de strămutare după pronunțarea unei hotărâri definitive reprezintă o situație rar întâlnită.

Accidentul medicului Dorel Săndesc, care a stat la baza dosarului
Cauza are la bază un accident rutier produs în a doua zi de Paște a anului 2018, în localitatea Giroc, județul Timiș. Potrivit anchetatorilor, Dorel Săndesc, aflat la volanul unui autoturism Jaguar, ar fi intrat într-o intersecție fără să acorde prioritate și a lovit o mașină în care se afla familia Marincu.
În urma impactului, Ofelia Marincu, în vârstă de 53 de ani, a suferit răni grave. Femeia a fost supusă unei intervenții chirurgicale și a rămas internată aproximativ nouă luni, însă ulterior a decedat din cauza complicațiilor medicale.
Prin decizia pronunțată de Înalta Curte, dosarul va fi reanalizat de Curtea de Apel Oradea, care va trebui să se pronunțe atât asupra aspectelor procedurale, cât și asupra argumentelor formulate în apel.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Dorel-Sandesc-1200x779.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Percheziții în cadrul operațiunii Jupiter. Viceprimar din Argeș, vizat într-un dosar de abuz în serviciu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/perchezitii-in-cadrul-operatiunii-jupiter-viceprimar-din-arges-vizat-intr-un-dosar-de-abuz-in-serviciu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/perchezitii-in-cadrul-operatiunii-jupiter-viceprimar-din-arges-vizat-intr-un-dosar-de-abuz-in-serviciu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Percheziții în cadrul operațiunii Jupiter.  Polițiștii și procurorii au făcut marți percheziții într-un dosar de abuz în serviciu care vizează un viceprimar din județul Argeș. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi folosit pentru lucrări personale o parte dintre materialele de construcție cumpărate pentru reabilitarea sediului Primăriei, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 131.000 de lei. Acțiunile au fost desfășurate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Argeș, în cadrul operațiunii JUPITER.

Percheziții în cadrul operațiunii JUPITER
Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Inspectoratul General al Poliției Române, iar marți au fost puse în aplicare patru mandate de percheziție domiciliară.
Acțiunile au fost desfășurate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Argeș, în cadrul operațiunii JUPITER, la locuințele unor persoane și la sediile ori punctele de lucru ale unor societăți comerciale.
Potrivit reprezentanților IPJ Argeș, cercetările vizează modul în care a fost atribuit un contract pentru renovarea unei instituții publice din județ.


[caption id="attachment_4651913" align="alignnone" width="1919"] Sursă foto: Captură de ecran Youtube[/caption]
Suspiciuni privind atribuirea contractului și folosirea materialelor
Conform datelor strânse până în prezent de anchetatori, faptele cercetate ar fi avut loc în perioada 2022-2023.
„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat faptul că, în perioada 2022-2023, funcţionarul unei instituţii publice din judeţul Argeş, împreună cu alţi angajaţi din cadrul instituţiei, ar fi atribuit, fără respectarea prevederilor legale în materie de achiziţii publice, un contract privind reabilitarea sediului instituţiei, folosind o parte dintre materialele necesare la alte lucrări de construcţie, realizate în scop personal”, informează reprezentanţii Poliţiei judeţene Argeş.
Dosarul este instrumentat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu.

Viceprimarul, principalul suspect în dosar
Potrivit unor surse judiciare citate de News.ro, persoana vizată de anchetă este viceprimarul unei comune aflate în raza de competență a Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni. Aceleași surse susțin că viceprimarul s-ar fi ocupat de contractarea lucrărilor de renovare a sediului Primăriei și că și-ar fi însușit o parte dintre materialele achiziționate pentru proiect.
Anchetatorii estimează că prejudiciul produs în acest caz se ridică la aproximativ 131.000 de lei.
Pe numele viceprimarului și al unei alte persoane au fost emise mandate de aducere pentru audieri, urmând ca procurorii să stabilească măsurile care se impun în continuarea anchetei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Operatiunea-Jupiter-1200x628.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Țeapă uriașă cu vacanțe last minute în București. O fostă candidată la Consiliul General a lăsat zeci de familii fără banii de concediu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/teapa-uriasa-cu-vacante-last-minute-in-bucuresti-o-fosta-candidata-la-consiliul-general-a-lasat-zeci-de-familii-fara-banii-de-concediu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/teapa-uriasa-cu-vacante-last-minute-in-bucuresti-o-fosta-candidata-la-consiliul-general-a-lasat-zeci-de-familii-fara-banii-de-concediu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[O femeie din București a fost trimisă în judecată de procurori după ce a pus la cale o schemă complexă prin care a păgubit zeci de persoane care visau la concedii exotice. Sub pretextul unor oferte de tip last minute, aceasta a reușit să strângă o sumă uriașă de la clienții de bună-credință. În total, prejudiciul calculat de anchetatori depășește pragul de 150.000 de euro.
Înșelătorie cu vacanțe exotice
Conform datelor oficiale de pe portalul instanțelor de judecată, persoana trimisă în fața magistraților este Maria Gancea. Lista acuzațiilor aduse de procurori este una extrem de lungă și include înșelăciune în formă continuată pentru 46 de acte materiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată pentru 17 acte materiale, fals informatic în formă continuată pentru 39 de acte materiale, dar și inducerea în eroare a organelor judiciare. Deși inițial a fost plasată în arest preventiv, în prezent femeia se află sub măsura arestului la domiciliu.
Cum funcționa mecanismul prin care erau păgubiți clienții
Magistrații de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 au stabilit că activitatea infracțională s-a derulat în perioada cuprinsă între februarie 2024 și februarie 2026. În acest interval, femeia a acționat coordonat și constant, pretinzând că intermediază contracte pentru servicii turistice sau că caută asocieri pentru un proiect finanțat din fonduri europene.

[caption id="attachment_4150763" align="alignnone" width="1200"] Sursa: arhiva EVZ[/caption]

Prin aceste tertipuri, ea a păgubit 24 de persoane fizice și două agenții de turism. Victimele au fost determinate să îi vireze sume mari de bani sau să îi ofere vouchere de cazare și bilete de avion. Paguba totală se ridică la valoarea de 795.000 de lei, din care s-a recuperat doar o mică parte, mai exact aproximativ 102.500 de lei. Pentru a fi credibilă, inculpata a folosit identități fictive și a modificat date informatice pentru a genera confirmări de plată și facturi false.
Vacanțe exotice transformate în coșmar pentru turiști
Din datele apărute în spațiul public reiese că Maria Gancea promitea destinații de lux precum Maldive, Cuba, Japonia sau Turcia. În unele cazuri, situația a devenit dramatică pentru clienți. Două familii care au reușit să ajungă în Turcia s-au trezit evacuate din hotel deoarece plățile nu fuseseră efectuate în realitate.

Pentru a risipi orice suspiciune, femeia le prezenta victimelor dovezi ale unor călătorii anterioare reușite, susținând că are o vastă experiență în domeniu. În realitate, unele grupuri au plecat într-adevăr în două excursii organizate de ea, însă cheltuielile au fost acoperite prin păgubirea altor agenții de turism de profil. Turiștilor li se explica faptul că ea este doar un intermediar și că problemele ar proveni de la organizatorii principali, care s-au dovedit a fi persoane fictive sau complet străine de această poveste.
Date personale, furate de pe listele electorale
Anchetatorii au scos la iveală și modul în care femeia făcea rost de identitățile folosite în înșelăciuni. Aceasta s-a folosit de actele unor persoane reale pentru a induce în eroare două agenții de turism. Informațiile și fotografiile buletinelor fuseseră obținute în timpul unui proces electoral. Surse din mediul judiciar indică faptul că inculpata era membru PNL și a candidat în anul 2024 pentru un loc în Consiliul General al Municipiului București. Profitând de funcția deținută în partid, ea a avut acces la listele cu semnături de susținere, de unde a copiat datele pe care le-a utilizat ulterior în activitatea infracțională.
Denunțuri calomnioase pentru a șterge urmele
Când lucrurile au început să scape de sub control, femeia a încercat o manevră disperată pentru a scăpa de răspunderea penală și pentru a le demonstra clienților că este nevinovată. Între august 2024 și februarie 2025, ea a depus plângeri false la poliție, susținând că o altă persoană ar fi responsabilă de nereguli.

„Astfel, inculpata, atât prin declaraţia de persoană vătămată precum şi prin depunerea la dosarul penal a unor înscrisuri sub semnătură privată falsificate (chitanţe), a creat o stare de pericol pentru înfăptuirea actului de justiţie. Scopul acestor induceri a fost ca inculpata să dovedească existenţa unei presupuse fapte de înşelăciune comise împotriva sa, astfel încât să înlăture orice suspiciune ce ar plana asupra sa, dar şi pentru a direcţiona ancheta înspre altă persoană, producând inclusiv probe ce susţineau acuzaţia împotriva numitei M.E.D”, explică Parchetul.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/vacanta--1200x772.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Șeful autorității anticorupție din Ungaria, trimis în fața justiției. Procurorii îl acuză de deturnare de fonduri]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/seful-autoritatii-anticoruptie-din-ungaria-trimis-in-fata-justitiei-procurorii-il-acuza-de-deturnare-de-fonduri.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/seful-autoritatii-anticoruptie-din-ungaria-trimis-in-fata-justitiei-procurorii-il-acuza-de-deturnare-de-fonduri.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Procurorii din Ungaria au anunțat marți punerea sub acuzare a lui Ferenc Pal Biro, conducătorul Autorității pentru Integritate, instituția creată pentru monitorizarea utilizării fondurilor europene. Acesta este cercetat pentru deturnare de fonduri și alte infracțiuni care, potrivit anchetatorilor, ar fi provocat un prejudiciu de peste 140 de milioane de forinți, potrivit Reuters.

Șeful autorității anticorupție din Ungaria, trimis în fața justiției
Parchetul susține că presupusele fapte comise de Ferenc Pal Biro au generat pierderi financiare de peste 140 de milioane de forinți, echivalentul a aproximativ 350.000 de euro, pentru Autoritatea pentru Integritate.
Biro conduce instituția înființată la finalul anului 2022, în contextul măsurilor solicitate de Uniunea Europeană pentru consolidarea mecanismelor de combatere a fraudelor și corupției legate de fondurile comunitare. Contactat de Reuters, acesta nu a oferit comentarii după anunțarea noilor acuzații.


[caption id="attachment_4703092" align="alignnone" width="2133"] fonduri europene / sursa foto: captură video[/caption]
Ancheta din Ungaria vizează mai multe contracte și cheltuieli
Potrivit procurorilor, unul dintre dosarele deschise pe numele lui Biro datează din ianuarie 2025 și vizează presupuse abuzuri privind utilizarea bunurilor instituției. Anchetatorii susțin că acesta ar fi dispus închirierea a două autoturisme de serviciu pentru uz personal, iar unul dintre acestea ar fi fost folosit de soția sa.
La momentul lansării investigației, Ferenc Pal Biro a respins acuzațiile și a susținut că acestea sunt nefondate. Procurorii îl mai acuză că a încheiat trei contracte cu o firmă de consultanță din Bruxelles, în valoare totală de peste 100 de milioane de forinți. Potrivit anchetatorilor, respectivele contracte nu erau compatibile cu atribuțiile instituției pe care o conducea.
Documentele vizau, printre altele, deschiderea unui sediu și închirierea unor spații la Bruxelles pentru Autoritatea pentru Integritate, deși instituția nu a avut niciodată birouri în capitala Belgiei, susțin procurorii.
Ancheta mai arată că, în cursul anului 2024, Biro ar fi angajat în cadrul instituției un prieten de familie. Procurorii susțin că persoana respectivă nu îndeplinea condițiile necesare pentru ocuparea postului și nu a trecut procedura de verificare de securitate națională, ceea ce a dus ulterior la încetarea contractului de muncă.

Instituția a fost creată la solicitarea Uniunii Europene
Autoritatea pentru Integritate a fost înființată la sfârșitul anului 2022 și funcționează independent de guvernul de la Budapesta.
Instituția a solicitat în repetate rânduri atribuții suplimentare, inclusiv competențe privind perchezițiile, sancțiunile și urmărirea penală, argumentând că nu dispune de suficiente instrumente pentru investigarea faptelor de corupție.
Luna trecută, Comisia Europeană a anunțat deblocarea unor fonduri în valoare de 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria, în urma angajamentelor asumate de guvernul condus de Peter Magyar privind reducerea corupției asociate perioadei în care țara a fost condusă de Viktor Orban.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Ferenc-Pal-Biro.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cine este consiliera Oanei Gheorghiu, inclusă în dosarul DNA cu grupul Schwarz]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cine-este-consiliera-oanei-gheorghiu-inclusa-in-dosarul-dna-cu-grupul-schwarz.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cine-este-consiliera-oanei-gheorghiu-inclusa-in-dosarul-dna-cu-grupul-schwarz.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Una dintre știrile importante ale zilei a fost legată de ancheta pe care a deschis-o DNA, după plângerea penală formulată de fostul președinte al ADR, Dragoș Vlad, demis de Guvernul Bolojan. Totul se învârte în jurul încheierii unor contracte cu grupul german Schwarz, despre care Dragoș Vlad a susținut că s-au „donat” preferențial, prin încălcarea legii. Pe lista  celor ce vor fi chemați la DNA se află și numele consilierei personale a Oanei Gheorghiu, Mădălina Georgiana Marcu.

Dragoș Vlad a susținut și înainte de a fi demis și după, că vicepremierul Oana Gheorghiu, ministrul Economiei Irinel Darău și actualul șef al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, ar fi exercitat presiuni asupra sa ca să încalce legea privind achizițiile publice.

În declarațiile sale și în plângerea depusă la DNA, fostul președinte al Agenției pentru Digitalizare (ADR) a susținut că aceste presiuni venite de la cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu s-au făcut pentru a facilita încheierea unor contracte cu grupul german Schwarz.

[caption id="attachment_4722837" align="alignnone" width="1200"] Oana Gheorghiu. Sursă foto: Facebook[/caption]

La acest moment, procurorii DNA analizează documente oficiale, schimburi de e-mailuri între instituții, corespondența purtată de consiliera personală a vicepremierului, Mădălina Marcu, privind întâlnirile cu reprezentanții Schwarz, precum și comunicările dintre cabinetul vicepremierului și cel al ministrului Economiei, Irineu Darău, a informat Gândul.ro.

În atenția anchetatorilor se află și stenograma unei întâlniri ce a avut loc la 19 ianuarie 2026 cu reprezentanții Schwarz. La discuții ar fi participat ministrul Darău, directorul ADR de la acea vreme, Dragoș Vlad, reprezentanți ai STS, consilierii Raul Gutin, Mădălina Marcu și Mircea Stoian din cadrul Ministerului Economiei, precum și actualul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, conform aceleași surse.

Cine e consiliera Oanei Gheorghiu, implicată în afacerea cu contracte de achiziții

Mădălina Marcu provine din lumea ONG-urilor cu proiecte în scop caritabil. Are o experiență de circa 20 de ani în acest domeniu. În ultimii ani, odată cu dezvoltarea tehnologiei digitale, a fost prezentată drept consilier de filantropie inteligentă, fiind director de Dezvoltare Resurse la ARC,  o organizație care strânge bani în România pentru dezvoltarea unor proiecte, de cele mai multe ori ale altor asociații.

[caption id="attachment_4738021" align="alignnone" width="450"] Mădălina Marcu, consiliera personală a vicepremierul Oana Gheorghiu[/caption]

Mădălina Marcu a fost Director de Dezvoltare Resurse. Rolul ei era „să mobilizeze resurse (fundraising) pentru activitatea ARC, să creeze relații cu donatorii și oameni care ar putea susține misiunea organizației, să reprezinte organizația în procesele de advocacy, media, evenimente care pot afecta organizația, sectorul ONG-urilor sau domeniul filantropiei”, se scrie într-o notă de prezentare.

Din această poziție s-a cimentat o prietenie cu lideri ai unor ONG-uri, mai ales cu Oana Gheorghiu și cu Vlad Voiculescu. Mădălina Marcu a oferit consultanță donatorilor individuali și antreprenorilor interesați de investiția în comunitate. După cum se știe din media, asociațiile Dăruiește viață și Magic Camp au colectat milioane de euro de la companii care și-au donat 20% din profit.

Se poate vorbi de trafic de influență în proiectele caritabile?

Din poziția de consilier în filantropie strategică, Mădălina Marcu a ghidat donatorii (sponsorii financiari) pentru a găsi oamenii sau organizațiile pe care vor să le sprijine. Așa era prezentată la conferințe și în interviuri din presă pe teme legate de societatea civilă și acțiunile de filantropie. Și chiar era profesionistă în ceea ce făcea, până la un moment dat, când a intrat în vârtejul unor oameni care căpătaseră putere politică, după anul 2015.

Întrebată într-un interviu despre satisfacțiile jobului pe care îl are, Mădălina Marcu spune:

„Nu v-aș recomanda niciodată să susțineți o familie sau un caz individual. Încercați să găsiți o organizație care ar putea să îi ofere suport și să îl sprijiniți prin organizație. Și vă spun asta pentru că oricât de frumoși și deștepți și buni sunteți, nu aveți atâta putere încât să ajutați un om. Aveți suficientă putere cât să găsiți cele mai bune mecanisme ca să nu irosiți resurse”, a fost mereu mesajul Mădălinei Marcu către sponsorii de la care se puteau obține donații pentru ONG-urile pe care le favoriza prin asociația ARC.

Această declarație a apărut în anul 2017 pe site-ul dor.ro. Sunt mai multe ONG-uri care ajutau copii cu boli grave sau provenind din medii defavorizate, sau bătrâni aflați în situații critice și care s-au confruntat cu stoparea unor sponzorizări în urma acestui tip de mesaj, invocat de Mădălina Marcu, de Oana Gheorghiu și alte persoane din grupul lor de influență care strângeau fonduri pentru construirea unui spital, a unor campusuri, dotări diverse.

Chiar dacă în mediul caritabil...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/DNA-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Liderii clanului Pian, reținuți de DIICOT. Ce acuzații li se aduc]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/liderii-clanului-pian-retinuti-de-diicot-ce-acuzatii-li-se-aduc.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/liderii-clanului-pian-retinuti-de-diicot-ce-acuzatii-li-se-aduc.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Mai mulți membri importanți ai clanului Pian au fost reținuți pentru 24 de ore de procurorii DIICOT și urmează să fie prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă. Ancheta vizează acuzații de trafic de persoane și proxenetism, iar printre cei vizați se află apropiați ai fostului lider interlop Emi Pian.

Liderii clanului Pian, reținuți de DIICOT
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au desfășurat o amplă operațiune care a vizat membri ai clanului Duduianu. Potrivit informațiilor apărute în anchetă, mai mulți lideri ai grupării au fost ridicați și conduși la sediul central al DIICOT pentru audieri într-un dosar care vizează infracțiuni de trafic de persoane și proxenetism.
Printre persoanele vizate se numără Duduianu Vasile, cunoscut ca „Grațian Pian”, fratele lui Emi Pian, Duduianu Gabriel Cristian, cunoscut ca „Ali Pian”, fiul lui Emi Pian, precum și Grecu Richard și Grigore Armando.
Cei patru au fost reținuți pentru 24 de ore și urmează să fie prezentați magistraților cu propunere de arestare preventivă. De asemenea, Vasile Duduianu, aflat anterior sub control judiciar, va fi prezentat și el instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Liderii clanului Pian, anchetați pentru trafic de persoane și proxenetism
Surse judiciare citate în spațiul public arată că procurorii investighează o presupusă rețea infracțională care ar fi exploatat mai multe tinere.
Ancheta a fost documentată pe parcursul ultimelor luni, iar audierile desfășurate de DIICOT urmăresc stabilirea rolului fiecărui suspect și a modului în care ar fi funcționat gruparea.
Procurorii urmează să decidă măsurile preventive care vor fi solicitate în fața instanței.


[caption id="attachment_4685271" align="alignnone" width="1200"] DIICOT. Sursă foto: Arhiva EVZ[/caption]
Clanul Duduianu, afectat de pierderea liderilor
Noua anchetă vine după mai mulți ani marcați de schimbări importante în interiorul clanului Duduianu. Cel mai cunoscut lider al grupării, Florin Mototolea, cunoscut drept Emi Pian, a murit în august 2020, după un conflict izbucnit în timpul unei partide de barbut din București.
Moartea acestuia a fost considerată un moment de cotitură pentru grupare, care și-a pierdut principalul lider și una dintre cele mai influente figuri din lumea interlopă a Capitalei.
În anul 2024, un alt nume important al clanului, Laurențiu Duduianu, cunoscut ca Ciprian Pian, a murit la vârsta de 36 de ani. Decesul său a fost provocat de probleme medicale și a reprezentat o nouă lovitură pentru structura de conducere a familiei.
În ultimii ani, mai mulți membri ai clanului au fost implicați în dosare penale privind șantajul, cămătăria, tâlhăria și alte infracțiuni, pe fondul intensificării acțiunilor desfășurate de autorități împotriva grupărilor de criminalitate organizată. În prezent, procurorii DIICOT continuă cercetările în dosarul care a dus la reținerea liderilor clanului Duduianu și pregătesc demersurile pentru solicitarea măsurilor preventive.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/DIICOT-2-1200x676.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ancheta privind drona explodată în Portul Constanța se extinde. Noi infracțiuni incluse în dosar]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ancheta-privind-drona-explodata-in-portul-constanta-se-extinde-noi-infractiuni-incluse-in-dosar.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ancheta-privind-drona-explodata-in-portul-constanta-se-extinde-noi-infractiuni-incluse-in-dosar.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a anunțat extinderea urmăririi penale în dosarul deschis după explozia unei drone maritime în Portul Constanța. Procurorii investighează acum și infracțiuni de distrugere cu consecințe deosebit de grave, pe lângă cele privind regimul armelor, munițiilor și materiilor explozive.

Ancheta privind drona explodată în Portul Constanța se extinde
Ancheta a început după ce, în 5 iunie, a fost semnalată în zona Portului Constanța prezența unui dispozitiv militar care avea la bord armament și posibil material exploziv.
Inițial, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța s-au sesizat din oficiu, iar ulterior cauza a fost preluată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Instituția a anunțat că a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiuni privind nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, precum și pentru nerespectarea regimului materiilor explozive.


[caption id="attachment_4735785" align="alignnone" width="1200"] Portul Constanța. Sursă foto: Facebook[/caption]
Ce au descoperit anchetatorii în Portul Constanța
Potrivit procurorilor, verificările efectuate în Portul Constanța au arătat că dispozitivul identificat era o dronă maritimă eșuată.
„Din cercetările la faţa locului, aflate în desfăşurare, a rezultat că în jurul orei 06.30, în zona Danei 78 a Portului Constanţa, a fost semnalată existenţa unei ambarcaţiuni militare de culoare gri, eşuată, de tipul dronelor maritime. Ambarcaţiunea militară, fără inscripţie, avea montate la vedere sisteme de supraveghere video şi antene de comunicaţii prin satelit. Ulterior, în jurul orelor 10.30, aceasta a explodat”, au transmis procurorii.
Cercetarea la fața locului a fost finalizată, iar ancheta continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs incidentul.

Urmărirea penală a fost extinsă
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a anunțat că, printr-o ordonanță emisă în 8 iunie, au fost extinse cercetările și pentru alte infracțiuni.
„Prin ordonanţa din 08.06.2026 s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 253 alin. 1 şi 4 Cod penal, cu aplic. art. 2561 Cod penal rap. la art. 183 Cod penal; infracţiunilor de nerespectare a regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 alin. 1 şi 5 din Codul penal (3 infracţiuni) şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 346 alin. 1 şi 3 din Codul penal (3 infracţiuni), toate aflate în concurs real, cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal. În prezent sunt desfăşurate activităţi de urmărire penală pentru stabilirea tuturor circumstanţelor de fapt”, au precizat procurorii.
Anchetatorii continuă activitățile de urmărire penală pentru a stabili proveniența dispozitivului, traseul acestuia și împrejurările care au dus la explozia produsă în Portul Constanța.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/explozie-drona-2-1200x671.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Grefierii își suspendă protestele. Instanțele și parchetele revin la program normal din 10 iunie]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/grefierii-isi-suspenda-protestele-instantele-si-parchetele-revin-la-program-normal-din-10-iunie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/grefierii-isi-suspenda-protestele-instantele-si-parchetele-revin-la-program-normal-din-10-iunie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Activitatea instanțelor și parchetelor din România va reveni la normal începând de miercuri, 10 iunie 2026, după ce Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial (SNGJ Dicasterial) a decis suspendarea temporară a protestelor declanșate împotriva proiectului noii legi a salarizării unitare.

Decizia a fost adoptată marți, 9 iunie, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a sindicatului și vine în contextul amânării consultărilor programate cu Ministerul Muncii privind familia ocupațională „Justiție”.

Astfel, programul de lucru cu publicul și activitatea instanțelor și parchetelor vor reveni la normal după mai multe zile în care au fost afectate de protestele personalului auxiliar de specialitate.
Suspendarea protestelor, determinată de amânarea consultărilor
Potrivit hotărârii adoptate în unanimitate de membrii sindicatului, suspendarea formelor de protest este legată de imposibilitatea continuării calendarului de consultări stabilit inițial pentru discutarea proiectului noii legi a salarizării.

Reprezentanții SNGJ Dicasterial susțin că întâlnirile programate pentru 8 și 9 iunie cu federațiile și organizațiile sindicale reprezentative din sistemul judiciar nu au mai avut loc. Ministerul Muncii a anunțat amânarea acestora, fără a comunica o nouă dată pentru reluarea dialogului.

În aceste condiții, sindicatul a decis suspendarea protestelor și revenirea la programul obișnuit de activitate în instanțe și parchete.
Sindicatul pregătește pașii pentru declanșarea unei greve
Deși protestele sunt suspendate temporar, organizația sindicală precizează că revendicările rămân în vigoare.

Prin aceeași hotărâre, conducerea Federației PUBLISIND, la care este afiliat SNGJ Dicasterial, a fost mandatată să înceapă în regim de urgență procedurile interne necesare organizării unei greve împotriva politicilor economice și sociale promovate de stat.

Sindicaliștii consideră că actualul context politic afectează posibilitatea finalizării negocierilor privind noua lege a salarizării. Potrivit acestora, în lipsa unui Guvern cu puteri depline și a unui program de guvernare aprobat de Parlament, nu pot fi asumate angajamente juridice clare și definitive pentru sistemul judiciar.
Nemulțumiri privind noua lege a salarizării
Conflictul a început după publicarea proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Ministerul Muncii a lansat documentul în dezbatere publică pe 25 mai, împreună cu grilele de salarizare și calendarul de implementare.

Proiectul prevede un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar, o valoare de referință de 4.100 de lei începând cu anul 2027 și o structură bazată pe 12 grade salariale.

[caption id="attachment_4345584" align="alignnone" width="2560"] Salariu. Sursa foto: Dreamstime.com[/caption]

Reprezentanții grefierilor susțin că forma actuală a proiectului nu reflectă complexitatea activității desfășurate în instanțe și parchete, nivelul de responsabilitate al personalului auxiliar de specialitate și regimul incompatibilităților profesionale.

Liderii sindicali au avertizat că aplicarea noii grile ar putea genera pierderi salariale de aproximativ 1.500 de lei pentru unii grefieri.
Activitatea instanțelor a fost afectată de proteste
În ultimele zile, protestele au avut efecte directe asupra activității din sistemul judiciar.

În baza unei hotărâri adoptate pe 3 iunie, grefierii au limitat activitatea între orele 08:00 și 12:00 și au asigurat doar lucrările considerate urgente. În unele situații, personalul auxiliar a refuzat participarea la ședințele de judecată, iar activitatea instanțelor s-a concentrat în principal pe cauzele privind măsurile preventive și alte proceduri urgente.

Reluarea programului normal este așteptată să elimine întârzierile și restricțiile generate de proteste.
Noua lege a salarizării rămâne una dintre marile provocări
Reforma salarizării unitare reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte aflate în lucru la nivel guvernamental, având impact asupra întregului sector public și fiind inclusă printre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Consultările privind noua lege au generat reacții și nemulțumiri în mai multe domenii, inclusiv în sănătate, educație și justiție. În contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv, continuarea dialogului cu sindicatele va reprezenta una dintre principalele provocări ale viitorului Guvern.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/12/tribunalul-bucuresti-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[DNA a început audierile în dosarul digitalizării. Vicepremierul Gheorghiu și miniștrii Darău și Miruță, vizați de anchetă]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dna-a-inceput-audierile-in-dosarul-digitalizarii-vicepremierul-gheorghiu-si-ministrii-darau-si-miruta-vizati-de-ancheta.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dna-a-inceput-audierile-in-dosarul-digitalizarii-vicepremierul-gheorghiu-si-ministrii-darau-si-miruta-vizati-de-ancheta.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au început audierile în dosarul care investighează presupuse fapte de corupție legate de favorizarea grupului german Schwarz în proiecte din domeniul digitalizării. Potrivit informațiilor, ancheta o vizează și pe vicepremierul Oana Gheorghiu.

Conform sursei citate, marți a fost audiat un martor considerat important pentru dosar. Este vorba despre o persoană din cadrul Agenției pentru Digitalizarea României (ADR), care ar deține informații privind presupuse presiuni exercitate pentru semnarea unor contracte cu grupul german Schwarz.

Cazul este urmărit îndeaproape deoarece vizează proceduri de achiziții publice și proiecte importante pentru digitalizarea administrației.
Mai mulți oficiali ar putea fi audiați
Potrivit acelorași surse, planul de anchetă al DNA ar include și audierea ministrului Economiei, Irineu Darău, precum și a ministrului Apărării, Radu Miruță.

În atenția procurorilor s-ar afla și circumstanțele în care un proiect de hotărâre de guvern, publicat în decembrie 2025 pe site-ul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ar fi fost ulterior eliminat. Documentul avea, potrivit informațiilor publicate de Gândul, avizele necesare de la instituțiile implicate, inclusiv din partea ADR.
Documente și corespondență analizate de procurori
Surse judiciare citate de publicație susțin că anchetatorii încearcă să reconstituie întregul mecanism prin care anumite contracte ar fi fost orientate către grupul Schwarz și către compania Mastercard.

În acest sens, DNA ar analiza documente oficiale, schimburi de e-mailuri între instituții, corespondență transmisă de consilieri guvernamentali, precum și stenograme ale unor întâlniri desfășurate la începutul anului 2026.

[caption id="attachment_4681072" align="alignnone" width="2048"] DNA. Sursă foto: Facebook[/caption]

Printre documentele vizate s-ar afla și cele referitoare la o întâlnire organizată pe 19 ianuarie 2026, la care au participat reprezentanți ai companiei Schwarz și mai mulți oficiali din administrația publică. Potrivit surselor citate, procurorii verifică dacă au existat acțiuni care ar fi putut restrânge concurența și evita procedurile competitive prevăzute de legislația achizițiilor publice.
Plângerea care a declanșat ancheta
Investigația DNA a fost deschisă după o plângere depusă de fostul președinte al ADR, Dragoș Vlad.

Acesta susține că vicepremierul Oana Gheorghiu, ministrul Economiei, Irineu Darău, și actualul șef al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, ar fi exercitat presiuni asupra sa pentru a facilita anumite contracte. Totodată, fostul oficial afirmă că i s-ar fi solicitat încălcarea regulilor privind achizițiile publice și că aceste demersuri ar fi contribuit la anularea licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate.

Până în prezent, DNA nu a anunțat public punerea sub acuzare a vreunei persoane în acest dosar.
Informații privind un control la ADR
Separat de ancheta penală, surse citate de Gândul au afirmat că la ADR ar fi fost trimis un control guvernamental după depunerea plângerii de către Dragoș Vlad.

Potrivit acelorași informații, verificările ar viza achizițiile publice derulate între 2023 și aprilie 2026, deplasările interne și externe, precum și politica de salarizare a personalului instituției.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Oana-Gheorghiu-2.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Două IFN-uri, acuzate că au vândut garanții false pentru contracte publice. Percheziții de amploare în trei județe]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/doua-ifn-uri-acuzate-ca-au-vandut-garantii-false-pentru-contracte-publice-perchezitii-de-amploare-in-trei-judete.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/doua-ifn-uri-acuzate-ca-au-vandut-garantii-false-pentru-contracte-publice-perchezitii-de-amploare-in-trei-judete.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Anchetatorii Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IGPR au pus în aplicare marți 23 de mandate de percheziție domiciliară și opt mandate de aducere în București și în județele Ilfov și Giurgiu, într-un dosar care vizează înșelăciune, spălarea banilor și camătă.
Cum funcționa schema IFN-urilor
Potrivit anchetatorilor, începând cu anul 2020, reprezentanții a două instituții financiare nebancare ar fi indus în eroare mai multe firme, susținând în mod mincinos că îndeplinesc condițiile legale pentru emiterea de scrisori de garanție. În acest mod ar fi obținut un folos patrimonial injust din sumele plătite de clienți.

„Instituțiile financiare nebancare ar fi oferit scrisori de garanție bancară sau scrisori de garanție de bună execuție clienților din România care ar fi participat la diferite licitații, în special pentru contractele de achiziție publică încheiate cu instituții publice precum unități administrativ-teritoriale, regii autonome, autorități publice centrale sau locale", informează Biroul de presă al IGPR.

Din cercetările efectuate a reieșit că instrumentele de garanție nu ar fi putut fi puse în executare în situația în care obligația asumată de ordonatorul scrisorii de garanție față de beneficiarul acesteia nu ar fi fost realizată.

[caption id="attachment_4504772" align="alignnone" width="1200"] Credite bancare. Sursa foto: pixabay.com[/caption]
Banii, transferați pentru a disimula originea ilegală
„Sumele de bani obținute din inducerea în eroare a persoanelor juridice din România ar fi fost transferate cu justificări nereale, în scopul disimulării originii ilicite, în conturile deținute de către persoanele cercetate sau societăți comerciale controlate de acestea", arată IGPR.
Cine participă la acțiune
Activitățile sunt desfășurate împreună cu polițiști ai Brigăzii de Investigare a Criminalității Economico-Financiare din cadrul DGPMB, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, cu sprijinul Institutului Național de Criminalistică și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei „Vlad Țepeș".]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2019/11/politia-perchezitii-artificii-1024x576.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Magistrații Curții de Apel București resping noua lege a salarizării. Oprirea activității instanței, amânată pentru o decizie ulterioară]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/magistratii-curtii-de-apel-bucuresti-resping-noua-lege-a-salarizarii-oprirea-activitatii-instantei-amanata-pentru-o-decizie-ulterioara.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/magistratii-curtii-de-apel-bucuresti-resping-noua-lege-a-salarizarii-oprirea-activitatii-instantei-amanata-pentru-o-decizie-ulterioara.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Judecătorii Curții de Apel București au respins marți, în unanimitate, dispozițiile proiectului privind salarizarea magistraților și au denunțat „degradarea constantă a statului de drept" în România. La Adunarea Generală au fost prezenți 202 din 240 de judecători în funcție. Decizia privind oprirea integrală a activității instanței a fost amânată pentru următoarea ședință.
Legea salarizării. Ce au decis judecătorii în unanimitate
Magistrații resping „ca inacceptabile" dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor și susțin „în integralitate" observațiile înaintate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii pe acest subiect. Deciziile au fost luate în unanimitate, în cadrul Adunării Generale convocate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

[caption id="attachment_4625898" align="alignnone" width="1200"] Curtea de Apel București. Sursa foto Wikipedia[/caption]
„Subordonarea puterii judecătorești de către puterea politică"
Într-un comunicat de presă, judecătorii Curții de Apel București „denunță degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică".
Magistrații solicită Consiliului Superior al Magistraturii, „în calitatea sa de garant al independenței justiției", să facă „toate demersurile instituționale la nivel intern și internațional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătorești și prin recunoașterea de către celelalte puteri a independenței reale a judecătorului, ca cerință esențială într-o societate democratică".
Oprirea activității instanței, pe masa următoarei ședințe
Judecătorii au amânat pentru viitoarea ședință a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind oprirea integrală a activității instanței. Adunările generale ale curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor și procurorilor au fost convocate pentru marți, 9 iunie, în scopul conturării unui punct de vedere cu privire la noua lege a salarizării. Magistrații reclamă totodată o campanie continuă de decredibilizare a puterii judecătorești și urmează să emită un punct de vedere și pe acest subiect.

Proiectul noii legi a salarizării a generat proteste în mai multe domenii și reacții din partea diferitelor categorii de angajați din sectorul public, care reclamă o scădere a veniturilor.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/11/judecator-1-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Călin Georgescu, la primul termen în dosarul propagandei legionare. Propagandă continuă și pe treptele Judecătoriei]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/calin-georgescu-la-primul-termen-in-dosarul-propagandei-legionare.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/calin-georgescu-la-primul-termen-in-dosarul-propagandei-legionare.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Călin Georgescu s-a prezentat marți la Judecătoria Sector 1 în primul dosar penal în care a fost dispusă și măsura preventivă. Termenul a vizat judecarea pe fond în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 este acuzat de propagandă legionară. La finalul ședinței, termenul a fost amânat pentru 19 august, după ce judecătorul a fost promovat, în contextul protestelor din sistemul judiciar.
De ce este judecat Călin Georgescu
Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, Călin Georgescu a promovat în public, în repetate rânduri, idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe. Anchetatorii rețin cinci acte materiale, din datele de 16 iunie 2020, septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025.

Printre faptele descrise în rechizitoriu se numără glorificarea mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, efectuarea salutului legionar în Piața Universității din București la 2 octombrie 2021, precum și promovarea unor doctrine care vizează emergența unui lider carismatic și autoritar și mobilizarea națiunii prin mijloace care includ implicit violența. Inculpatul este trimis în judecată pentru infracțiunea de promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război, precum și pentru promovarea de idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.

[caption id="attachment_4718804" align="alignnone" width="1200"] sursa: Facebook[/caption]
Ce a declarat Georgescu la ieșirea din sala de judecată
La ieșirea din sala de judecată, Călin Georgescu a adresat un mesaj public. „România este un stat neo-fanariot, iar această rețetă fanariotă s-a aplicat cu succes. Îndatorări uriașe, taxe și impozite nejustificate și jug pe poporul român. Tinerii pleacă din țară. Sunt 10 milioane de români dintre ai noștri care lucrează și trăiesc peste granițele țării. Fabrici se închid permanent, datoriile cresc amețitor, salariile și pensiile au ajuns la limita de supraviețuire, iar educația și sănătatea sunt în colaps", a declarat Georgescu.
„Ocupantul ilegal de la Palatul Cotroceni a bătut ultimul cui în sicriul democrației românești"
Fostul candidat prezidențial a criticat actuala conducere politică. „Lovitura de stat care a început pe data de 6 decembrie 2024 a atins zilele trecute apogeul. Ziua de 4 iunie 2025, când ocupantul ilegal de la Palatul Cotroceni a bătut ultimul cui în sicriul democrației românești, anulând total alegerile parlamentare de pe 30 decembrie 2024 și vocea poporului prin forma abuzivă și sfidătoare a propunerii de guvern", a afirmat Georgescu.
„Ridicați-vă. Începeți procedura de suspendare"
Georgescu s-a adresat direct membrilor Parlamentului României. „Eu mă adresez astăzi fiecărui membru al Parlamentului României care mai are inimă, dragoste de țară, fiecărui reprezentant ales care a depus jurământ față de țară și față de poporul român. A venit vremea să vă ridicați. Este momentul ca imediat să începeți procedura de suspendare împotriva președintelui ilegal de la Cotroceni. Și asta nu mâine, nu prin alte demersuri, ci imediat", a declarat acesta. „Ridicați-vă, aveți atitudine, apărați țara înainte ca ultima lumină a democrației să se stingă definitiv. Momentul este acum și nu există mâine", a mai spus Georgescu.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Calin-Georgescu-2.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Instanțele și parchetele discută astăzi despre noua lege a salarizării. CSM avertizează asupra unei tensiuni fără precedent în sistem]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/instantele-si-parchetele-discuta-astazi-despre-noua-lege-a-salarizarii-csm-avertizeaza-asupra-unei-tensiuni-fara-precedent-in-sistem.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/instantele-si-parchetele-discuta-astazi-despre-noua-lege-a-salarizarii-csm-avertizeaza-asupra-unei-tensiuni-fara-precedent-in-sistem.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Adunările generale ale judecătorilor și procurorilor din întreaga țară au fost convocate pentru 9 iunie 2026, în contextul controverselor generate de proiectul noii legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice.

 Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) anunță că întâlnirile au ca scop formularea unui punct de vedere oficial atât asupra proiectului legislativ, cât și asupra a ceea ce magistrații descriu drept o campanie de decredibilizare a puterii judecătorești.
Decizia vizează toate curțile de apel, tribunalele, judecătoriile și parchetele din România și intervine într-un moment în care noua lege a salarizării provoacă reacții și proteste în mai multe sectoare ale administrației publice.

CSM invocă un climat de tensiune în sistemul judiciar
Potrivit comunicatului CSM după ședința extraordinară a Secției pentru judecători din 4 iunie, convocarea adunărilor generale a fost determinată de contextul din ultimele săptămâni și de nemulțumirile acumulate în sistem.

Magistrații reclamă „discreditarea și stigmatizarea constantă a puterii judecătorești în România”, precum și existența unei stări de tensiune majore în rândul judecătorilor. În comunicat se arată că această situație este amplificată de volumul ridicat de activitate din instanțe și de deficitul cronic de personal.

Reprezentanții sistemului judiciar susțin că eforturile depuse pentru funcționarea actului de justiție nu sunt recunoscute corespunzător în dezbaterea publică.
Critici la adresa proiectului noii legi a salarizării
Un alt subiect aflat pe agenda adunărilor generale este proiectul noii legi a salarizării. Secția pentru judecători consideră că forma actuală a proiectului ar putea afecta statutul magistratului și poziția puterii judecătorești în arhitectura statului.

Potrivit comunicatului, proiectul legislativ este perceput de o parte a corpului profesional ca având efecte care „neagă rolul și locul puterii judecătorești în statul de drept”.

CSM a transmis că va continua să monitorizeze evoluția procesului legislativ și că, în funcție de deciziile autorităților, ar putea convoca și alte adunări generale pentru stabilirea unor măsuri suplimentare.
Procurorii, chemați și ei să își exprime poziția
În paralel, Secția pentru procurori a CSM a decis convocarea Adunărilor Generale ale procurorilor pentru aceeași dată, 9 iunie 2026.

[caption id="attachment_4734649" align="alignnone" width="1251"] CSM / sursa foto: Facebook[/caption]

Și în cazul procurorilor, scopul principal este analizarea impactului proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. CSM a precizat că va întreprinde toate demersurile necesare pentru apărarea statutului magistratului, în funcție de evoluția dezbaterilor legislative.
Legea salarizării generează reacții în mai multe sectoare
Proiectul noii legi a salarizării a provocat nemulțumiri în mai multe domenii ale sectorului public. Sindicate și organizații profesionale din diferite categorii de angajați au avertizat că aplicarea unor noi formule de calcul ar putea conduce la diminuarea veniturilor pentru anumite categorii de personal.

În acest context, poziția exprimată de magistrați este una dintre cele mai importante reacții instituționale apărute până acum în dezbaterea privind reforma salarizării din sectorul public.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/01/CSM_RzV-1024x682.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Operațiunea „Jupiter 5", în desfășurare: 207 percheziții, corupție, spălare de bani, contrabandă și braconaj]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/operatiunea-jupiter-5-in-desfasurare-207-perchezitii-coruptie-spalare-de-bani-contrabanda-si-braconaj.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/operatiunea-jupiter-5-in-desfasurare-207-perchezitii-coruptie-spalare-de-bani-contrabanda-si-braconaj.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Peste 200 de percheziții au loc marți, 9 iunie 2026, în cadrul a 51 de acțiuni operative desfășurate la nivel național, în contextul operațiunii „Jupiter 5", derulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Inspectoratul General al Poliției Române.
Ce spune IGPR
„Sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române, în cadrul operațiunii «JUPITER 5», în cursul zilei de astăzi, 9 iunie 2026, sunt desfășurate 51 de acțiuni operative la nivel național, fiind puse în aplicare 207 de mandate de percheziție domiciliară și 77 de mandate de aducere în dosare penale aflate în instrumentarea unităților de parchet din țară, valoarea prejudiciului identificat fiind de 23.544.078 lei", informează IGPR.
Ce infracțiuni sunt investigate
Sunt investigate infracțiuni economico-financiare, fapte de corupție, infracțiuni silvice, infracțiuni privind regimul armelor și munițiilor, înșelăciune, spălarea banilor, camătă, fals în declarații, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, delapidare, contrabandă, abuz în serviciu, punere în circulație de produse contrafăcute și obținere ilegală de fonduri, fals material în înscrisuri oficiale, bancrută simplă și bancrută frauduloasă, șantaj, infracțiuni la regimul jocurilor de noroc, tăiere fără drept de arbori, furt de arbori, braconaj, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și infracțiuni prevăzute de legislația fiscală.

[caption id="attachment_3848980" align="alignnone" width="1600"] Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
Ce urmăresc anchetatorii
Activitățile procedurale vizează ridicarea de înscrisuri, a sistemelor informatice și a mediilor de stocare a datelor, în vederea identificării și conservării datelor relevante pentru fiecare cauză. Sunt vizate și bunurile susceptibile a proveni din activități infracționale ori deținute fără drept, precum și orice alte mijloace de probă necesare stabilirii situației de fapt și dovedirii complete a mecanismului infracțional.

În paralel, vor fi dispuse măsuri preventive și vor fi instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile, conturilor bancare și altor valori patrimoniale, în scopul garantării recuperării prejudiciilor și al asigurării executării măsurilor de confiscare specială sau extinsă.
Scopul operațiunii „Jupiter"
„Operațiunea «JUPITER» are drept scop combaterea criminalității la nivel național prin acțiuni coordonate între Ministerul Public și Poliția Română, constând în identificarea și destructurarea grupărilor infracționale, tragerea la răspundere penală a persoanelor implicate, recuperarea prejudiciilor și a produsului infracțional. Prin intervenții operative simultane pe întreg teritoriul țării, se urmărește întărirea siguranței cetățenilor, protejarea ordinii și liniștii publice, prevenirea faptelor antisociale și asigurarea unui climat de legalitate și încredere în aplicarea legii la nivelul întregii societăți", precizează IGPR.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/08/perchezitii.proxeneti.v1-e1695014412256-1024x577.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Răsturnare de situație în cazul avocaților achitați după ce au făcut închisoare. Cum a fost desființat dosarul fostului procuror DNA Andrei Bodean]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/rasturnare-de-situatie-in-cazul-avocatilor-achitati-dupa-ce-au-facut-inchisoare-cum-a-fost-desfiintat-dosarul-fostului-procuror-dna-andrei-bodean.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/rasturnare-de-situatie-in-cazul-avocatilor-achitati-dupa-ce-au-facut-inchisoare-cum-a-fost-desfiintat-dosarul-fostului-procuror-dna-andrei-bodean.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Lumea Justiției aduce în atenție noi detalii despre cazul avocaților Mihaela Lupu, fostă Bodîrlău, și Sorin Calaigii. Cei doi au fost achitați definitiv pe motiv că fapta nu există, după ce au ispășit deja aproape trei ani de închisoare. Decizia istorică a venit ca urmare a admiterii cererilor de revizuire a hotărârilor anterioare de condamnare.

În cele ce urmează este prezentată motivarea sentinței numărul 99 F, pronunțată pe 3 iunie 2026 în dosarul numărul 4492/2/2023. Prin această hotărâre, judecătoarea Florina Rizescu de la Curtea de Apel București a admis solicitările de revizuire depuse de cei doi avocați și a dispus achitarea lor deplină.
Cum a fost construit dosarul de către DNA
Argumentele instanței scot la iveală mecanismul din spatele unui dosar considerat fabricat, instrumentat la acea vreme de fostul procuror DNA Andrei Bodean, care în prezent ocupă funcția de șef al Parchetului Tribunalului Militar București. Strategia de urmărire penală s-a sprijinit pe declarații calomnioase și pe interceptări modificate în mod deliberat.

Această realitate este confirmată chiar de magistratul Curții de Apel București. Judecătoarea Florina Rizescu a concluzionat în mod clar că erorile grave din faza de anchetă au dus la o condamnare complet nedreaptă, bazată pe elemente lipsite de legalitate.

[caption id="attachment_4737581" align="alignnone" width="400"] sursa: luju.ro[/caption]
Concluziile magistraților privind manipularea probelor
Instanța a reținut că persoanele care au formulat denunțurile inițiale au recurs la acțiuni ilegale pentru a induce în eroare magistrații, ajungând până la contrafacerea elementelor de probatoriu utilizate în acuzare.

Redăm în continuare pasajele relevante din hotărârea prin care judecătoarea Florina Rizescu de la Curtea de Apel București a admis cererile de revizuire și a hotărât achitarea avocaților Mihaela Lupu și Sorin Calaigii:
„Sub un prim aspect, Curtea are în vedere faptul că prin ordonanţa nr. 2354/P/2022 din 06 decembrie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspectul Bodean Andrei a infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată Calaigii Sorin), abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată Bodîrlău Mihaela), cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin, 2 C.pen. (persoană vătămată Calaigii Sorin), cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. 2 C.pen. (persoană vătămată Bodîrlău Mihaela), represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată Calaigii Sorin), represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. 2 teza I C.pen. (persoană vătămată Calaigii Sorin), cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. 2 teza I C.pen. (persoană vătămată Calaigii Sorin), cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. 1 C.pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 C.pen. (în referire la plângerea penală formulată de persoana vătămată Calaigii Sorin), toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., întrucât faptele nu există.
Deopotrivă, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspectul Petroşan Viorel a infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 297 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată Calaigii Sorin), complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 297 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată Bodîrlău Mihaela), complicitate la cercetare abuzivă, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 280 alin. 2 C.pen. (persoană vălămată Calaigii Sorin) şi complicitate la cercetare abuzivă, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 280 alin. 2 C.pen. (persoană vătămată Bodîrlău Mihaela), toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., întrucât faptele nu există.
Totodată, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către inculpaţii Miron Ion, Miron Vasile şi Miron Ştefan a infracţiunii de inducerea în eroare a organelor judiciare, prev. de art. 268 alin. 2 C.pen., întrucât a intervenit prescripţia.
(...)
Instanța subliniază astfel că, soluția de clasare nu a fost întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a-e C.proc.pen., respectiv pe inexistența faptelor, inexistența probelor ori pe lipsa caracterului penal al conduitei cercetate. Dimpotrivă, cauza care a împiedicat continuarea procesului penal a fost exclusiv intervenirea prescripției răspunderii penale, ceea ce presupune, în mod implicit, că organul judiciar a constatat existența unor date care susțin realitatea faptelor cercetate și întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor investigate, cu privire la martorii denunţători.
Totodată, în legătură cu această soluţie şi celelalte măsuri procesuale dispuse de aceeaşi unitate de parchet, prin ordonanţa nr 273/P/2019 din data de 06.06.2019, Curtea note...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/DNA.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ce au găsit anchetatorii în Operațiunea Jupiter. De la evaziune fiscală la agresiuni sexuale și arme ilegale. Update]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/operatiunea-jupiter-o-noua-etapa-154-de-perchezitii-simultane-in-dosare-de-evaziune-spalare-de-bani-si-agresiuni-sexuale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/operatiunea-jupiter-o-noua-etapa-154-de-perchezitii-simultane-in-dosare-de-evaziune-spalare-de-bani-si-agresiuni-sexuale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Update 14:08 -Percheziții în Sintești. Prejudiciu de 270.000 de lei
Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Ilfov au efectuat luni o percheziție în comuna Sintești, județul Ilfov, într-un dosar care vizează infracțiuni de evaziune fiscală.
Acțiunea s-a desfășurat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Poliției Române.
Anchetatorii susțin că reprezentanții unei firme specializate în colectarea deșeurilor feroase și neferoase ar fi înregistrat în contabilitate achiziții fictive de la mai multe persoane fizice pentru a diminua obligațiile fiscale. De asemenea, aceștia sunt suspectați că nu au declarat integral veniturile obținute din valorificarea deșeurilor colectate.




[caption id="attachment_4737408" align="alignnone" width="1248"] operatiunea Jupiter / sursa foto: captură video[/caption]
Potrivit cercetărilor, activitatea infracțională s-ar fi desfășurat începând din anul 2018 și până în prezent. Dosarul este instrumentat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov.
Prejudiciul estimat de autorități în acest caz se ridică la aproximativ 270.000 de lei, sumă care ar fi fost cauzată bugetului de stat.




Update: 19 persoane, investigate după zeci de percheziții în Bistrița-Năsăud și Maramureș
În timpul operațiunii naționale JUPITER, polițiștii au efectuat luni 31 de percheziții domiciliare în județele Bistrița-Năsăud și Maramureș.

Acțiunea a vizat 19 persoane suspectate de implicare în infracțiuni grave, printre care contrabandă calificată, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, braconaj și uz de armă fără drept.

Descinderile au fost realizate de polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud, sub supravegherea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean.

La acțiune au participat și efective din cadrul inspectoratelor de poliție din Bistrița-Năsăud și Maramureș, precum și jandarmi din Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Bistrița-Năsăud.

Anchetatorii continuă cercetările pentru stabilirea întregii activități infracționale și a rolului fiecărei persoane vizate în dosar.



Operațiunea Jupiter
Poliția Română și procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au declanșat luni o nouă etapă a Operațiunii Jupiter, una dintre cele mai ample acțiuni naționale împotriva criminalității.

În timpul operațiunii sunt efectuate 154 de percheziții domiciliare în mai multe județe din țară, în dosare care vizează infracțiuni economice, fapte de criminalitate judiciară, încălcarea regimului armelor și infracțiuni silvice.

Acțiunea este coordonată la nivel național de PICCJ și Inspectoratul General al Poliției Române și are ca obiectiv documentarea activităților infracționale, recuperarea prejudiciilor și identificarea bunurilor obținute ilegal.
Ce infracțiuni sunt investigate
Potrivit autorităților, perchezițiile au loc în cadrul unor dosare penale care vizează o gamă largă de infracțiuni economico-financiare.

Anchetatorii efectuează cercetări pentru evaziune fiscală, spălarea banilor, punerea în circulație a produselor contrafăcute, obținerea ilegală de fonduri, stopaj la sursă, înșelăciune, delapidare, contrabandă, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și fals în declarații.

Dimensiunea operațiunii indică faptul că autoritățile urmăresc destructurarea unor rețele și mecanisme infracționale care au produs prejudicii importante atât bugetului de stat, cât și mediului economic.
Vizate sunt și infracțiuni privind armele și braconajul
Pe lângă componenta economico-financiară, anchetatorii investighează și fapte legate de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Dosarele aflate în lucru includ suspiciuni privind contrabandă calificată, braconaj și uz de armă fără drept, infracțiuni care pot atrage pedepse semnificative conform legislației penale în vigoare.
Anchete privind agresiuni sexuale și proxenetism
Operațiunea Jupiter include și dosare din zona criminalității judiciare.

Printre infracțiunile investigate se numără proxenetismul, agresiunea sexuală, agresiunea sexuală asupra unui minor și furtul calificat. De asemenea, sunt desfășurate activități de cercetare în cauze privind infracțiuni silvice.

[caption id="attachment_4737230" align="alignnone" width="1289"] Operațiunea Jupiter / sursa foto: IPJ[/caption]

Prin reunirea mai multor tipuri de anchete sub aceeași operațiune, autoritățile urmăresc o intervenție coordonată împotriva unor forme diverse de criminalitate.
Persoanele vizate vor fi audiate
Potrivit informațiilor transmise de Poliția Română, persoanele identificate în urma perchezițiilor vor fi conduse la audieri pentru stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale care se impun în fiecare dosar.

În paralel, anchetatorii urmăresc recuperarea prejudiciilor și indisponibilizarea bunurilor despre care există suspiciuni că provin din activități infracționale...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Operatiunea-Jupiter-1-1200x656.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Generalul care conduce Armata României, Gheorghiță Vlad, lovit de o nouă decizie a instanței. Ce se întâmplă în dosarul DNA]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/generalul-care-conduce-armata-romaniei-gheorghita-vlad-lovit-de-o-noua-decizie-a-instantei-ce-se-intampla-in-dosarul-dna.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/generalul-care-conduce-armata-romaniei-gheorghita-vlad-lovit-de-o-noua-decizie-a-instantei-ce-se-intampla-in-dosarul-dna.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Magistrații Curții de Apel București au decis că telefonul șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, rămâne în posesia procurorilor militari ai DNA. Instanța a respins contestația formulată de șeful SMA împotriva măsurilor dispuse de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
Ce a decis instanța
Curtea de Apel București a respins ca nefondată contestația generalului Gheorghiță Vlad împotriva ordonanțelor DNA din 2 iunie 2026 și a modului de aducere la îndeplinire a acestora. De asemenea, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de șeful SMA. Generalul a fost obligat la plata sumei de 600 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Decizia este definitivă, cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale.
„În baza art. 29 alin. (6) din Legea nr.47/1992 republicată, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.165 alin. (2), art.166 şi art.171 C.proc.pen., art. 34 alin. (1) din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi dispoziţiilor art. 112 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară În temeiul art.250 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 171 alin.2 Cod procedură penală respinge, ca nefondată contestaţia formulată de petentul Gheorghiță Vlad împotriva măsurilor dispuse prin ordonanţele nr. 50/3/P/2025 din data de 02.06.2026 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie — Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari şi a modului de aducere la îndeplinire. În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă petentul la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Pronunțata în şedinţă publică si pusă la dispoziție prin mijlocirea grefei instantei, astăzi, 08.06.2026”, se arată în decizia instanței.
Același parcurs și pentru locțiitorul șefului SMA
O decizie similară a fost pronunțată în mai 2026 în cazul generalului Iulian Berdilă, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării. Instanța a respins atât cererea de sesizare a Curții Constituționale, cât și plângerea formulată de Berdilă împotriva DNA. Și lui Berdilă i-a fost ridicat telefonul de către procurorii militari, după ce la percheziții au fost descoperite mesaje între generalii implicați în dosar.
Dosarul angajărilor pe prietenii din MApN
[caption id="attachment_4734517" align="alignnone" width="1200"] Gheorghiță Vlad. Sursă foto: captură video[/caption]

Generalul Gheorghiță Vlad a fost pus sub acuzare de procurorii militari ai DNA pentru complicitate la uzurparea funcției, în dosarul angajărilor pe prietenii din Ministerul Apărării Naționale. În același dosar au fost inculpați generalii Mihai Șomordolea (r), Iulian Berdilă și Mircea Anicescu (r), fost locțiitor al șefului Direcției Generale Management Resurse Umane. Dosarul este instrumentat de Serviciul Militar al DNA de la jumătatea anului 2025.
Potrivit surselor, generalul Vlad a refuzat inițial să își predea telefonul procurorilor, acesta fiindu-i ridicat ulterior la insistențele procurorilor militari ai DNA.
Generalul Șomordolea, trecut în rezervă de președintele Nicușor Dan
După ce Serviciul Militar al DNA a început dosarul, generalul cu patru stele Mihai Șomordolea, la acea vreme consilier de stat și secretar CSAT în Departamentul Securității Naționale, a fost trecut în rezervă de președintele Nicușor Dan și schimbat din funcție pe 30 ianuarie 2026.
Generalii acuzați neagă faptele și nu intenționează să se retragă
Atât generalul Gheorghiță Vlad, cât și Iulian Berdilă au respins acuzațiile procurorilor militari. Cei doi au negat implicarea în activități de încălcare a legii și au lăsat să se înțeleagă că nu intenționează să se retragă din funcții.
Generalul Vlad a declarat că nu poate să nu observe „caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acuzațiilor" și a afirmat că ancheta DNA „afectează imaginea conducerii instituției Statului Major al Apărării" și „riscă să afecteze încrederea publică într-o instituție esențială pentru apărarea țării și siguranța cetățenilor".

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/generalul-Gheorghita-Vlad-1200x668.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Starul internațional, reținut într-o anchetă pentru viol. Ce acuzații îi aduc 13 femei lui Patrick Bruel]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/starul-international-retinut-intr-o-ancheta-pentru-viol-ce-acuzatii-ii-aduc-13-femei-lui-patrick-bruel.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/starul-international-retinut-intr-o-ancheta-pentru-viol-ce-acuzatii-ii-aduc-13-femei-lui-patrick-bruel.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Cântărețul francez Patrick Bruel a fost reținut luni în cadrul unei anchete privind abuzuri sexuale care vizează, în acest stadiu, 13 victime, a anunțat justiția franceză .
Ce acuzații îi sunt aduse lui Patrick Bruel
Ancheta în curs vizează faptele denunțate de trei femei care îl acuză pe Patrick Bruel de agresiuni sexuale și tentative de viol în perioada 1997-2001, potrivit Parchetului din Nanterre. De asemenea, sunt vizate fapte de viol sau tentative de viol, agresiuni sexuale și hărțuire denunțate de alte femei, atât în Franța, cât și în Belgia.
Artistul este vizat de patru plângeri pentru viol în Franța și de o anchetă judiciară pentru agresiune sexuală în Belgia, potrivit AFP. Patrick Bruel contestă toate faptele care îi sunt imputate.
Dosare din mai multe orașe și țări, reunite într-o anchetă unică
Parchetul din Nanterre a precizat că procurorul din Saint-Malo și-a cedat competența în favoarea sa, la data de 29 mai 2026, în ceea ce privește acuzațiile de viol imputate lui Patrick Bruel și comise la Dinard în 2012 asupra unei femei în vârstă de 32 de ani la momentul faptelor.

Pe parcursul reținerii a fost luată în discuție și o plângere oficială din partea autorităților belgiene din 1 iunie 2026, referitoare la fapte de viol și agresiune sexuală comise în 2010 la Bruxelles, imputate lui Patrick Bruel de o femeie care avea atunci 40 de ani.
Ce spun avocații artistului
Avocații lui Patrick Bruel, Christophe Ingrain, Céline Lasek și Fanny Colin, au transmis într-un comunicat că artistul „anunță de câteva săptămâni că se află la dispoziția justiției pentru a putea răspunde în sfârșit, în cadrul procedurii judiciare, în fața autorității competente". „El va răspunde la toate întrebările anchetatorilor și va furniza toate elementele necesare pentru a-și demonstra nevinovăția", au precizat avocații.
Turneul, anulat în mare parte
Aflat sub presiunea anchetei, Patrick Bruel a anunțat vineri anularea majorității spectacolelor din cadrul viitorului său turneu, care urma să înceapă la jumătatea lunii iunie la Paris. Cele trei concerte ale sale de la Montreal au fost anulate miercuri de către organizator. Mai multe concerte rămân, în acest moment, programate pentru toamnă.
Cine este Patrick Bruel


Patrick Bruel s-a născut la 14 mai 1959 la Tlemcen, în Algeria, iar în 1962 s-a stabilit cu părinții la Argenteuil și mai apoi la Paris. Numele său real este Patrick Maurice Benguigui, pe care l-a schimbat legal în Bruel-Benguigui în 2003.

În copilărie visa să devină jucător profesionist de fotbal, însă muzica a câștigat teren treptat. În 1978 a terminat liceul și s-a angajat la Club Méditerranée, unde întreținea atmosfera cântând la chitară, dând astfel primele sale concerte muzicale. Tot în aceeași perioadă a debutat ca actor în filmul „Le Coup de Sirocco" al regizorului Alexandre Arcady.

În 1989, single-ul „Alors Regarde" a avut un mare succes, transformându-l pe Bruel într-un star al muzicii franceze. Melodiile „Casser la voix" și „Place des grands hommes" au devenit emblematice pentru o întreagă generație de francezi. De-a lungul carierei, artistul a jucat în peste 50 de filme, a lansat patru compilații ale celor mai bune hituri și a înregistrat nouă albume de studio și opt albume live.

În 2004 a colaborat cu unii dintre cei mai importanți artiști francezi, printre care Charles Aznavour, Jean-Louis Aubert, Alain Souchon și Jacques Goldman, pentru albumul „Entre Deux", care s-a vândut în două milioane de copii și l-a propulsat pe Bruel pe primul loc în topul celor mai bine plătiți cântăreți francezi ai anului.

Bruel este, de asemenea, jucător profesionist de poker și comentează pentru televiziune turneele internaționale de poker. Are doi copii, Oscar și Leon, din relația cu scriitoarea și scenarista Amanda Sthers, cu care a fost căsătorit între 2004 și 2007.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Patrick-Bruel-1200x1100.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Mirabela Grădinaru, la Curtea de Apel București. De ce a fost chemată în instanță partenera lui Nicușor Dan]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/mirabela-gradinaru-la-curtea-de-apel-bucuresti-de-ce-a-fost-chemata-in-instanta-partenera-lui-nicusor-dan.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/mirabela-gradinaru-la-curtea-de-apel-bucuresti-de-ce-a-fost-chemata-in-instanta-partenera-lui-nicusor-dan.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, s-a prezentat luni dimineață la Curtea de Apel București, însoțită de gărzi de corp. Aceasta a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor prezenți la fața locului. Vizita ar fi legată de un termen în dosarul Asociației SOS Orașul, ONG al cărui reprezentant este Mirabela Grădinaru.

Asociația SOS Orașul a fost înființată la Cluj și a fost implicată în blocarea unor proiecte imobiliare în București. Organizația a avut parte de un parcurs judiciar complicat: compania One Mircea Eliade Properties a solicitat la un moment dat dizolvarea ONG-ului pe motiv de insolvabilitate, însă Tribunalul Cluj a respins cererea, considerând că entitatea care a solicitat dizolvarea este lipsită de interes.
ONG-ul reprezentat de Mirabela Grădinaru s-a aflat în litigiu cu Primăria Capitalei
[caption id="attachment_4608049" align="alignnone" width="1200"] Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru / sursa foto: Facebook[/caption]

Un dosar a fost înregistrat pe 26 mai 2025 la Judecătoria Sectorului 4, cu Municipiul București și Primarul general al municipiului București în calitate de reclamanți și Asociația SOS Orașul ca pârâtă. Practic, ONG-ul reprezentat de Mirabela Grădinaru s-a aflat în litigiu cu instituția condusă de Nicușor Dan în perioada octombrie 2020 - mai 2025, dosarul fiind înregistrat la scurt timp după ce acesta a părăsit funcția de primar general pentru cea de președinte al României.

În dosar, reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâților la plata sumei totale de 19.617,15 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate într-un dosar soluționat definitiv de Curtea de Apel Cluj.

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/Mirabela-Gradinaru--1200x717.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Elevă premiantă din Cluj, în centrul unui caz teribil: ar fi fost drogată și violată la banchetul de clasa a XII-a]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/eleva-premianta-din-cluj-in-centrul-unui-caz-teribil-ar-fi-fost-drogata-si-violata-la-banchetul-de-clasa-a-xii-a.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/eleva-premianta-din-cluj-in-centrul-unui-caz-teribil-ar-fi-fost-drogata-si-violata-la-banchetul-de-clasa-a-xii-a.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[O elevă în vârstă de 18 ani a ajuns la spital în dimineața zilei de 6 iunie, după ce a participat la un bal de absolvire organizat într-un local din Cluj-Napoca. Cazul a intrat în atenția polițiștilor după ce fata a reclamat că ar fi fost victima unei agresiuni sexuale, iar anchetatorii desfășoară cercetări pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-au petrecut faptele.
Anchetă la Cluj. O tânără de 18 ani reclamă că ar fi fost agresată sexual la balul de absolvire
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, sesizarea a fost făcută prin intermediul personalului medical de la Unitatea de Primiri Urgențe.

„La data de 6 iunie a.c., în jurul orei 05:25, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată, prin apel 112, de către personalul medical din cadrul Unității de Primiri Urgențe Cluj-Napoca, cu privire la faptul că o tânără, în vârstă de 18 ani, a fost transportată la unitatea medicală, reclamând faptul că ar fi fost victima unei agresiuni sexuale. Din verificările preliminare efectuate de polițiști a rezultat faptul că tânăra ar fi participat, în seara precedentă, la un eveniment organizat într-un local din municipiul Cluj-Napoca, împreună cu mai multe persoane, în cadrul căruia au fost consumate băuturi alcoolice”, au arătat reprezentanții Poliției județene Cluj.

[caption id="attachment_4552324" align="alignnone" width="1344"] Poliția / sursa foto. arhiva EVZ[/caption]
Mama victimei, anunțată că fiica ei se simte rău
Oamenii legii au afirmat că starea de rău a fetei a fost semnalată mamei acesteia de către una dintre persoanele prezente la eveniment, fiind solicitat ulterior ajutor medical.

„Pe parcursul desfășurării evenimentului, una dintre persoanele prezente la fața locului ar fi informat mama tinerei cu privire la faptul că aceasta ar fi acuzat o stare de rău, iar ulterior a fost solicitat sprijinul unui echipaj medical, care a preluat persoana și a transportat-o la o unitate medicală pentru acordarea de îngrijiri și efectuarea evaluărilor de specialitate”, au arătat oamenii legii.

Potrivit primelor detalii din anchetă, familia tinerei susține că aceasta ar fi fost agresată sexual de trei tineri, unul dintre ei fiind fost coleg de clasă. Părinții afirmă că adolescenta se afla într-o stare profundă de confuzie și că nu își amintește evenimentele petrecute în noaptea respectivă.
Ce spune mamă elevei despre modul în care a fost gestionată situația
Mama fetei a criticat modul în care a fost gestionată situația la eveniment și susține că ea a fost cea care a apelat serviciul de urgență.

„Pentru mine coșmarul a început la ora 00:55, când m-a sunat dirigintele și mi-a spus că fiica mea nu mai vorbește coerent și că ceva este în neregulă cu ea. Am ieșit imediat din casă, așa cum eram, în pijama, și am plecat spre local. În timp ce coboram scările, am sunat eu la 112, pentru că nimeni nu o făcuse până atunci. Sincer, nu pot să înțeleg cum, dintre atâția adulți prezenți acolo, nimeni nu s-a gândit să cheme ambulanța. Vorbim despre profesori, despre persoane responsabile de supravegherea copiilor la banchet și despre personal de pază angajat pentru eveniment. Fiica mea era într-o stare evident gravă, nu mai putea vorbi coerent, era dezorientată, iar eu am fost cea care a sunat la serviciile de urgență”, a explicat mama victimei.

Tatăl tinerei a declarat că fiica sa nu și-ar fi recunoscut mama în momentul în care aceasta a ajuns la local și că nu își amintește aproape nimic din cele petrecute în acea noapte.
Primele concluzii
Potrivit acestuia, certificatul medico-legal ar indica existența unor leziuni în zona intimă, precum și multiple urme de violență pe corp.

„Nu știm în ce context a ajuns acolo și nici unde a fost dusă. Singurul lucru pe care și-l amintește este parcul de lângă local. Atât. Restul este un gol complet”, a mai spus tatăl.

Familia ia în calcul posibilitatea ca tinerei să îi fi fost administrată o substanță cunoscută în spațiul public drept „drogul violului”, ipoteză care urmează să fie verificată de anchetatori prin expertize și analize de specialitate.

Contactat de presa locală, dirigintele clasei a refuzat să ofere explicații privind cele întâmplate.

„Nu mă băgați pe mine în asta. Nu am nimic de comentat”, ar fi spus acesta.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/abuzata.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Curtea de Apel îi dă dreptate criticului Călin Stegerean în disputa cu Ministerul Culturii]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/curtea-de-apel-ii-da-dreptate-criticului-calin-stegerean-in-disputa-cu-ministerul-culturii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/curtea-de-apel-ii-da-dreptate-criticului-calin-stegerean-in-disputa-cu-ministerul-culturii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Criticul de artă Călin Stegerean a câștigat procesul împotriva Ministerul Culturii privind evaluarea activității sale la conducerea Muzeului Național de Artă al României (MNAR). Curtea de Apel a decis anularea documentelor care au stat la baza evaluării finale și a dispus reluarea procedurii.
Călin Stegerean a câștigat procesul cu Ministerul Culturii. Evaluarea de la finalul mandatului la MNAR, anulată
„Am câștigat procesul cu Ministerul Culturii! Curtea de Apel a hotărât corect că evaluarea mea a fost incorectă. Iată: Admite acţiunea formulată de reclamantul CĂLIN ALEXIU STEGEREAN, domiciliat în …., identificat cu ….., eliberată de …., CNP …., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor procedurale în …, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL CULTURII, cu sediul în Sector 3, Bucureşti, Bulevardul Unirii nr. 22 şi în consecinţă: Anulează Raportului de evaluare întocmit de către comisia înfiinţată prin OMC nr. 3545/12.12.2024 pentru evaluarea activităţii de management a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti înregistrat cu nr. 1614/16.12.2024. Anulează Procesului-verbal al şedinţei comisiei de soluţionare a contestaţiilor nr. 1663/23.12.2024. Anulează Ordinului Ministrului Culturii nr. 2554/04.02.2025. Dispune reluarea evaluării finale a activităţii de management a Muzeului Naţional de Artă al României din Bucureşti realizată de reclamant în perioada 24.06.2016 - 03.08.2017, 06.05.2021 -05.02.2025”, a anunțat criticul.

[caption id="attachment_4428907" align="alignnone" width="1250"] Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
Contestarea evaluării
Conflictul dintre Călin Stegerean și Ministerul Culturii a început după evaluarea finală a mandatului său de manager al MNAR.

În octombrie 2025, acesta anunța că va contesta în instanță rezultatul obținut, susținând că procedura nu a respectat normele legale și principiile care ar trebui să guverneze un astfel de proces.

„În urma diverselor solicitări, confirm că m-am adresat Curții de Apel București pentru a anula rezultatul evaluării finale ca manager al MNAR și pentru reluarea evaluării, considerând că nu au fost respectate: aplicarea corectă a legii, principiul profesionalismului, principiul imparțialității și independenței, principiul integrității morale - așa cum au fost formulate de Ministerul Culturii în regulamentul de evaluare”, arăta acesta.
De unde a pornit scandalul
Criticul de artă a susținut că nota primită din partea comisiei de evaluare a fost de 8,94, cu doar 0,06 puncte sub pragul de 9,00 necesar pentru depunerea unui nou proiect de management.

„De data aceasta, și vă las să trageți singuri concluziile, comisia de evaluare mi-a acordat nota 8,94, cu 0,06 puncte sub cea care îmi permitea depunerea unui nou proiect de management, respectiv 9,00. Consider și că această evaluare sfidează și desconsideră munca de atâția ani a colectivului MNAR, cu rezultatele sale extraordinare în perioada mandatului meu”, a explicat criticul.
Schimbare la conducerea muzeului
La începutul lunii iunie 2025, reprezentanții Muzeului Național de Artă al României anunțau că mandatul interimar al lui Călin Stegerean la conducerea instituției ajunge la final.

„Ca urmare a Ordinului ministrului Culturii nr. 223/29.05.2025, începând cu data de 06.06.2025, domnul Erwin Kessler va asigura conducerea interimară a Muzeului Național de Artă al României, pe o perioadă de 60 de zile”, arăta MNAR.

Prin hotărârea Curții de Apel, procedura de evaluare a activității manageriale a lui Călin Stegerean urmează să fie reluată.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Calin-Stegerean-1200x1049.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[A mers cu 102 km/h prin Sibiu, dar a scăpat și de amendă și de suspendarea permisului]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/a-mers-cu-102-km-h-prin-sibiu-dar-a-scapat-si-de-amenda-si-de-suspendarea-permisului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/a-mers-cu-102-km-h-prin-sibiu-dar-a-scapat-si-de-amenda-si-de-suspendarea-permisului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un șofer care a fost prins circulând cu 102 km/h pe strada Podului din Sibiu, zonă cu limită de viteză de 50 km/h, a reușit să obțină anularea sancțiunilor în instanță. Tribunalul Sibiu i-a anulat amenda de 1.305 lei și suspendarea permisului pe trei luni, decizia fiind definitivă, scrie Turnul Sfatului.

A mers cu 102 km/h prin Sibiu, dar a scăpat și de amendă și de suspendarea permisului
Incidentul a avut loc pe 11 mai 2023, în jurul orei 16:50. Bărbatul, la volanul unui BMW, a fost înregistrat de radarul poliției cu 52 km/h peste limita legală. Polițiștii i-au aplicat amenda și au dispus suspendarea permisului pentru 90 de zile. Șoferul a semnat procesul-verbal fără obiecțiuni la momentul opririi.
Ulterior, șoferul a contestat sancțiunea, susținând că nu și-a dat seama că a intrat în intravilanul municipiului Sibiu, deoarece pe traseul parcurs de pe Autostrada A1 – DJ106 – strada Podului nu exista niciun indicator de intrare în localitate.
În primă instanță, la Judecătoria Sibiu, șoferul a pierdut procesul. Prin sentința din 7 mai 2025, instanța a menținut procesul-verbal, motivând că viteza a fost corect înregistrată, iar șoferul ar fi trebuit să observe indicatoarele rutiere.

Dovezile care i-au adus victoria
La Tribunalul Sibiu, șoferul a prezentat probe decisive: fotografii din Google Maps, o adresă oficială a Primăriei Sibiu din februarie 2026 și o filmare realizată a doua zi după incident. Din aceste materiale reieșea clar că la data de 11 mai 2023 nu exista niciun indicator de intrare în localitate pe sectorul respectiv și că indicatoarele de limitare a vitezei la 50 km/h au fost montate abia ulterior, cel mai probabil în decembrie 2024.
Tribunalul Sibiu i-a dat câștig de cauză, constatând că lipsa semnalizării rutiere a creat un dubiu rezonabil privind vinovăția șoferului.


[caption id="attachment_4712793" align="alignnone" width="1200"] Sibiu. Sursă foto: Facebook[/caption]
„Atâta timp cât petentul a arătat că nu a văzut, când a coborât de pe A1, indicator de intrare în localitate și nu și-a dat seama care este limita de viteză, atâta timp cât este cert că la data săvârșirii faptei indicatorul nu fusese încă montat, probabil din cauza nefinalizării modernizării străzii Podului, și cât timp petentul nu are domiciliul în Sibiu pentru a se putea susține că ar fi trebuit să știe că circulă pe o stradă din intravilanul orașului, deci cu limita de viteză de 50 km/h, instanța reține că există un dubiu cu privire la vinovăția petentului în săvârșirea faptei, dubiu care îi profită în mod evident acestuia”, se arată în motivarea Tribunalului Sibiu.

Cazul de la Sibiu arată cât de grav greșesc autoritățile
În consecință, instanța de apel a admis apelul, a anulat în totalitate procesul-verbal și a dispus restituirea amenzii de 1.305 lei.
Cazul reprezintă un exemplu relevant despre importanța semnalizării rutiere corecte și demonstrează că lipsa indicatoarelor poate duce la anularea sancțiunilor, chiar și în cazul unor depășiri semnificative de viteză.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/radar-sibiu-1200x718.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Rețea românească de turism infracțional în Canada: 46 arestați și 164 de suspecți]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/retea-romaneasca-de-turism-infractional-in-canada-46-arestati-si-164-de-suspecti.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/retea-romaneasca-de-turism-infractional-in-canada-46-arestati-si-164-de-suspecti.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Poliţia din Canada a anunțat rezultatele unei ample operaţiuni care a durat mai mulţi ani, denumită Project Jetsetter, vizând reţele organizate de „turism infracţional” din regiunea Greater Toronto Area (GTA). Autorităţile au arestat 46 de persoane, majoritatea cetăţeni români, şi au identificat alţi 164 de suspecţi, preponderent români, dar şi câţiva cetăţeni indieni.

Ce făcea rețeaua de români din Canada
Potrivit Serviciului Regional de Poliţie Durham (DRPS), ancheta a scos la iveală peste 200 de infracţiuni şi pagube estimate la 2,61 milioane de dolari doar în Regiunea Durham. Infractorii făceau parte din grupări organizate cu legături internaţionale, care călătoreau special în Canada pentru a comite infracţiuni cu profit ridicat.
Metodele folosite de reţelele canadiene erau diverse şi bine puse la punct. Printre acestea se numără modificarea kilometrajului maşinilor vândute, achiziţii cu acte false, escrocherii la finanţarea autovehiculelor, furturi din magazine, accidente înscenate pentru fraudarea asigurărilor, precum şi furturi de bijuterii prin distragerea atenţiei.

Escrocheria „îmbrățișarea”
Una dintre cele mai întâlnite scheme este „îmbrăţişarea” sau distragerea atenţiei persoanelor în vârstă. Suspecţii abordau victimele, adesea seniori, sub pretextul că le oferă ajutor sau un cadou, după care le sustrăgeau bijuteriile.
„În unele cazuri, victimele s-ar putea să nici măcar nu ştie că au fost vizate. De exemplu, suspecţii pot aborda o persoană în vârstă pentru a cere indicaţii, apoi îi oferă o îmbrăţişare sau un cadou, cum ar fi un colier, în timp ce îi îndepărtează bijuteriile din aur şi le înlocuiesc cu unele false”, a explicat şeful Poliţiei, Peter Moreira.


[caption id="attachment_4736065" align="alignnone" width="1600"] Project Jetsetter / sursa foto: https://www.drps.ca/[/caption]
Potrivit poliţiei, furturile prin distragerea atenţiei care vizează seniorii au crescut cu 268% faţă de anul precedent. Multe victime sunt abordate chiar în curtea casei, în timp ce lucrează în grădină.

Cum acționa rețeaua infracțională
O altă metodă frecventă este „dirty oil scam”. Suspecţii contactează persoane care vând maşini, provoacă deliberat o defecţiune aparentă gravă (de exemplu, introducând un lichid în ţeava de eşapament pentru a scoate fum), după care negociază un preţ mult mai mic.
Într-un caz din ianuarie, un cuplu din Paris, Ontario, a acceptat să vândă un Hyundai Santa Fe din 2016 pentru doar 1.000 de dolari, în loc de 7.000 cât cereau iniţial, după ce un „cumpărător” a provocat o defecţiune aparentă a motorului.
Brad Chapman, membru al echipei de investigaţii, a declarat că suspecţii folosesc identităţi false pentru a obţine finanţare auto, după care transferă vehiculele către grupări de crimă organizată, multe fiind exportate ulterior.
„Suspecţii folosesc identităţi sau documente false pentru a obţine vehicule, care sunt apoi transferate către grupări de crimă organizată şi, de multe ori, exportate în afara ţării”, a precizat Chapman.


[caption id="attachment_4736066" align="alignnone" width="1600"] Project Jetsetter / sursa foto: https://www.drps.ca/[/caption]
Vârstnicii din Canada, ținta rețelei
Poliţia a atras atenţia că persoanele în vârstă sunt afectate în mod disproporţionat, iar multe infracţiuni rămân neraportate din cauza ruşinii resimţite de victime.
„În urma acestor investigaţii, 46 de persoane au fost arestate, iar 164 de suspecţi sunt în continuare daţi în urmărire. Anchetele reunite sub denumirea Project Jetsetter datează din 2019, includ peste 1.440 de capete de acuzare şi continuă, pe măsură ce anchetatorii identifică noi incidente asociate fenomenului de «turism infracţional»”, a anunţat Poliţia Durham.
Operaţiunea Project Jetsetter evidenţiază o problemă tot mai gravă în Canada: reţele criminale organizate care exploatează sistematic vulnerabilităţile sistemului şi ale populaţiei vârstnice, profitând de mobilitatea internaţională pentru a comite infracţiuni şi a dispărea rapid.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/project-jetsetter-arrested-1200x900.webp" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Celebrii polițiști care s-au făcut de râs și au fost dați afară. Printre ei Șoric și finul lui Ilie Bolojan]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/celebrii-politisti-care-s-au-facut-de-ras-si-au-fost-dati-afara-printre-ei-soric-si-finul-lui-ilie-bolojan.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/celebrii-politisti-care-s-au-facut-de-ras-si-au-fost-dati-afara-printre-ei-soric-si-finul-lui-ilie-bolojan.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un alt șef din Poliție intră în pușcărie pentru fapte de corupție. A fost comandantul Poliției Eforie. Cercetat de DNA, judecat de-a lungul timpului de mai multe instanțe, vineri și-a primit pedeapsa definitivă. Facem un inventar cu cei mai cunoscuți polițiști care, prin faptele lor, s-au făcut de râs și au fost dați afară din MAI.
Gabriel Coteanu, fostul șef al Poliției Eforie, a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare pentru mită. Curtea de Apel Constanța a pronunțat vineri, 5 iunie 2026, sentința definitivă, la peste 6 ani de la comiterea faptei și declanșarea anchetei de către procurorii DNA Constanța.
Judecătorii au admis apelul formulat de procurori împotriva sentinței Tribunalului Constanța și au schimbat soluția de achitare pronunțată în primă instanță.

Polițistul-șef a primit pedeapsa de 5 ani pentru că a luat o mită de 10.200 de lei. Procurorii au indentificat însă 17 cazuri în care a luat bani, că a instigat la falsuri în înscrisuri oficiale, dar pentru acestea a intervenit prescripția.

De asemenea, fostului polițist i-a fost interzis, pentru o perioadă de patru ani, exercitarea mai multor drepturi, inclusiv dreptul de a ocupa funcția de polițist în cadrul Poliției Române și funcții care implică exercițiul autorității de stat.
Celebrul caz „Case closed” cu polițistul Șoric
Aurelian Șoric, șeful IPJ Neamț, este celebru prin expresia „Case closed”, spusă jurnaliștilor într-o conferință de presă unde se cereau informații despre unul dintre cele mai terifiante cazuri din Piatra Neamț. E vorba de o reglare de conturi între două clanuri de interlopi, cămătari, care s-a finalizat cu împușcarea în public a unuia dintre lideri, Gheorghiță Mararu.

Aurelian Șoric a dorit să precizeze presei că Gheorghiță Măraru nu este infractor pentru că practică cămătăria, deși Codul Penal preciza contrariul. S-a făcut de tot râsul și așa a rămas în istoria Poliției.

[caption id="attachment_4735852" align="alignnone" width="450"] Aurel Șoric, celebrul comisar de la IPJ Neamț, zis „Case closed”[/caption]

„Ce interlop era Măraru?“, se întreba poliţistul Şoric, cu lacrimi în ochi, în faţa ziariştilor, strecurând şi un pios „Dumnezeu să-l ierte” la adresa defunctului Măraru. „Ce făcea? Dădea bani și lua camătă. Mulți dau bani. Și procurorii dau bani”, a spus Șoric, comandantul Poliției din Județul Neamț înainte de a decide „Case closed!”, semn că nu va răspunde întrebărilor reporterilor. Stupefiant!

Aurelian Șoric a demisionat în 2010. Ulterior, după o anchetă a Corpului de Control, el a fost exclus din poliție pentru 33 de abateri disciplinare.  A încercat de cel puțin 4 ori să intre în magistratură ca judecător sau procuror, apoi a dat examen pentru avocat. Le-a picat cu brio. Într-un final a reușit și a trecut examenul de la Barou, dar nu a câștigat niciun proces când a dat în judecată Poliția  Română că l-a dat afară.
De la „Elodia” lui Cioacă, la finul lui Ilie Bolojan
Cristian Cioacă, polițist din Brașov, a fost anchetat și acuzat de procurorul-șef Marius Iacob că și-a omorât soția, celebra avocată Elodia.

Chiar dacă nu a fost găsit niciodată cadavrul Elodiei, Cristian Cioacă a fost condamnat definitiv, în iunie 2014, la 15 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru omor calificat și profanare de morminte. A executat 10 și astăzi este liber și încearcă să-și refacă viața.

Ioan Brîndaş, comisar şef, adjunct al şefului Poliţiei Bihor, a fost condamnat definitiv, în aprilie 2016, la închisoare cu executare, pentru efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, favorizarea infractorului şi fals în declaraţii. Acesta a fost anchetat de DNA începând cu septembrie 2013. Procurorii anticorupţie fuseseră sesizaţi că cineva "din sistem" divulga informaţii dintr-o investigaţie vizând un grup de evazionişti ce prejudiciaseră statul cu 12 milioane lei.
Polițistul Dan Negură de la IPJ Suceava și-a făcut de râs tatăl, primar în Câmpulung Muscel, dar și pe nașul Ilie Bolojan.
[caption id="attachment_4735853" align="alignnone" width="1150"] Finul lui Ilie Bolojan, fost polițist la IPJ Suceava. Colaj România Tv[/caption]

În iulie 2025, finul lui Ilie Bolojan a fost trimis în judecată de către procurorii anti-mafia pentru trafic internațional de droguri. Dan Negură  este acuzat de procurori că la începutul anului 2020 a încercat să introducă în țară droguri de mare risc.

Cu toatea aceste probleme grave, pe 21 august 2022, Ilie Bolojan i-a fost naș de cununie lui Dan Negură, la acel moment încă polițist la IPJ Suceava. La eveniment, Ilie Bolojan a fost însoțit de partenera sa de viață, asistentă la un spital din Oradea.

Dan Negură a devenit cunoscut după ce, în octombrie 2019, pe vremea când lucra la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava, a postat o serie de fotografii în care apărea alături de interlopul Adri...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/08/dga-e1694665995954-1024x575.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Al doilea mandat de arestare pe numele lui Cristian Pomohaci. Ce acuzații noi i se aduc]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/al-doilea-mandat-de-arestare-pe-numele-lui-cristian-pomohaci-ce-acuzatii-noi-i-se-aduc.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/al-doilea-mandat-de-arestare-pe-numele-lui-cristian-pomohaci-ce-acuzatii-noi-i-se-aduc.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[





Tribunalul Mureș a emis vineri un nou mandat de arestare preventivă pe numele fostului preot și interpret de muzică populară Cristian Pomohaci. Măsura a fost dispusă într-un dosar instrumentat de procurorii DIICOT, în care acesta este cercetat pentru trafic de droguri de mare risc.

Al doilea mandat de arestare pe numele lui Cristian Pomohaci
Potrivit Poliției Române, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Târgu Mureș, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu Mureș, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat în vârstă de 57 de ani.
Instituția a anunțat că, în urma probelor administrate, au rezultat suspiciuni privind activități desfășurate pe parcursul ultimilor doi ani.


„Din probatoriul administrat a reieşit faptul că, în perioada cuprinsă între 2024 şi 2026, persoana cercetată (arestată preventiv într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de agresiune sexuală şi viol săvârşit asupra unui minor) ar fi procurat, deţinut şi pus la dispoziţia mai multor persoane, pentru consum, diferite cantităţi de drog de mare risc, sub formă de substanţe cristaline. De asemenea, în urma percheziţiei efectuate la locuinţa acesteia, situată în municipiul Târgu Mureş, a fost găsită şi o cantitate de drog de mare risc, 3 CMC, precum şi alte mijloace de probă”, a arătat sursa citată.

[caption id="attachment_4735280" align="alignnone" width="1200"] Cristian Pomohaci. Sursă foto: captură video[/caption]
Decizia instanței
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Mureș a admis solicitarea formulată de procurorii DIICOT și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.
„Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial Târgu Mureş în dosarul penal nr. 73/65/P/2026 (...) dispune arestarea preventivă a inculpatului P.C.D., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 05.06.2026 şi până la data de 04.07.2026, inclusiv”, a consmenat instanța în motivarea soluției pronunțate vineri.
Prin avocatul său, Pomohaci a solicitat înlocuirea măsurii cu arest la domiciliu, control judiciar sau control judiciar pe cauțiune. Hotărârea Tribunalului Mureș poate fi contestată în termen de 48 de ore.

Aproximativ 2 milioane de euro găsite în casa lui Cristian Pomohaci
Dosarul de trafic de droguri reprezintă al doilea caz în care Cristian Pomohaci este arestat preventiv în ultimele zile.
Anterior, pe numele său a fost emis un mandat de arestare într-un dosar care vizează acuzații de viol asupra unui minor și agresiune sexuală. Potrivit anchetatorilor, victimele ar fi fost băieți cu vârste sub 16 ani la momentul faptelor, iar presupusele acte ar fi fost comise începând din anul 2022. Procurorii susțin că acestora le-ar fi fost oferite sume de bani și alte beneficii materiale.
În cadrul perchezițiilor efectuate la locuința lui Cristian Pomohaci, anchetatorii au descoperit și aproximativ 2 milioane de euro în opt valute diferite, sumă care a fost ridicată pentru continuarea cercetărilor.







]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Cristian-Pomohaci-2.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Verdict așteptat în dosarul lui Dominic Fritz. ÎCCJ a anunțat data soluției finale]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/verdict-asteptat-in-dosarul-lui-dominic-fritz-iccj-a-anuntat-data-solutiei-finale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/verdict-asteptat-in-dosarul-lui-dominic-fritz-iccj-a-anuntat-data-solutiei-finale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat vineri că va pronunța pe 18 iunie decizia definitivă în dosarul în care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, contestă raportul Agenției Naționale de Integritate. Edilul a fost declarat în conflict de interese administrativ, iar cauza se află în etapa de recurs.

Decizia definitivă este așteptată pe 18 iunie
Dosarul în care Dominic Fritz contestă concluziile Agenției Naționale de Integritate se află pe rolul instanței supreme, după ce primarul Timișoarei a formulat recurs împotriva unei hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Timișoara.
Magistrații acestei instanțe au confirmat, în februarie 2026, raportul întocmit de ANI prin care edilul a fost declarat în conflict de interese administrativ.
În urma judecării recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va face publică soluția în data de 18 iunie.

Cum a argumentat ANI concluzia privind conflictul de interese
Investigația Agenției Naționale de Integritate a vizat o decizie luată de Dominic Fritz după preluarea mandatului de primar al municipiului Timișoara. Potrivit raportului publicat de instituție în iulie 2024, edilul ar fi adoptat o măsură care a produs un beneficiu pentru o persoană care îl împrumutase în campania electorală din anul 2020 cu suma de 25.000 de lei. Inspectorii de integritate susțin că, după alegerea sa în funcție, Dominic Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a transmis Consiliului Local pentru aprobare.
Conform ANI, documentația tehnică aferentă beneficiarului acelui PUZ fusese realizată de firma unui arhitect care ocupa și funcția de consilier local din partea USR și care îi acordase anterior edilului împrumutul utilizat în campania electorală.
Cazul a intrat în atenția inspectorilor de integritate după apariția unor informații în presa locală. Potrivit datelor publicate la acel moment, persoana care i-a acordat împrumutul lui Dominic Fritz era Răzvan-Gabriel Negrișanu, arhitect, director și acționar al societății SC RD Sign SRL din Timișoara. Această legătură a fost analizată de ANI în cadrul procedurii care a dus la emiterea raportului de evaluare privind conflictul de interese administrativ.


[caption id="attachment_4547599" align="alignnone" width="1400"] Primarul Dominic Fritz. Sursa foto: facebook[/caption]
Dominic Fritz respinge concluziile inspectorilor
Dominic Fritz respinge concluziile inspectorilor de integritate și susține că situația analizată are legătură cu proceduri administrative începute înainte de preluarea mandatului său. Potrivit explicațiilor prezentate de edil, la începutul primului său mandat a preluat mai multe proiecte și documentații aflate deja în circuitul administrativ, inițiate în perioada în care Primăria Timișoara era condusă de Nicolae Robu.
Fritz afirmă că printre acestea se afla și proiectul privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal, pentru care fostul primar își exprimase deja acordul.
Edilul susține că funcționarii cu atribuții în domeniu i-au recomandat să confirme aprobarea existentă, prin emiterea unui act cu același conținut.
După publicarea raportului ANI, Dominic Fritz a contestat documentul în instanță. În cadrul acțiunii judiciare, acesta a invocat în principal intervenirea prescripției răspunderii juridice care ar putea fi atrasă în legătură cu situația analizată. În subsidiar, primarul a solicitat anularea raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate, pe care îl consideră nelegal.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Dominic-Fritz-2.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Decizie în dosarul Coifului de la Coțofenești. Ce pedeapsă au primit cei trei bărbați implicați în jaful din Olanda]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/decizie-in-dosarul-coifului-de-la-cotofenesti-ce-pedeapsa-au-primit-cei-trei-barbati-implicati-in-jaful-din-olanda.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/decizie-in-dosarul-coifului-de-la-cotofenesti-ce-pedeapsa-au-primit-cei-trei-barbati-implicati-in-jaful-din-olanda.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Tribunalul din Olanda a pronunțat vineri sentințele în cazul furtului Coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice de aur sustrase din Muzeul Drents. Cei trei inculpați au fost găsiți vinovați și condamnați la câte 47 de luni de închisoare pentru implicarea în jaful care a vizat artefacte din patrimoniul României.

Decizie în dosarul Coifului de la Coțofenești. Sentințe în dosarul furtului
Instanța olandeză i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați că au participat la furtul Coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice de aur expuse la Muzeul Drents din Assen. Potrivit hotărârii pronunțate vineri, fiecare dintre inculpați a primit o pedeapsă de 47 de luni de închisoare. În motivarea deciziei, judecătorul a arătat că furtul a avut consecințe care au depășit granițele Olandei.


„Furtul de artă a avut un impact enorm și a dus la multe tulburări în Olanda și România. Au apărut tulburări în lumea artei internaționale, chiar dacă Muzeul Drents a respectat toate cerințele de siguranță, așa cum reiese din raportul de asigurare”, a declarat judecătorul de caz în pronunțarea sentinței, citat de RTV.

Explozibil folosit pentru pătrunderea în muzeu
Instanța a reținut că autorii au folosit o cantitate importantă de explozibil pentru a forța accesul în muzeul unde erau expuse artefactele românești. Magistratul a arătat că între 250 și 275 de grame de explozibil au fost utilizate în timpul atacului și a făcut o comparație cu puterea unei grenade de mână.


„Muzeul Drents nu a putut face față unei asemenea forțe”, a declarat judecătorul.

Instanța a apreciat că astfel de infracțiuni pot afecta disponibilitatea muzeelor de a împrumuta obiecte de patrimoniu pentru expoziții internaționale. În acest context, judecătorii au amintit și declarația directorului Muzeului Drents, Robert van Langh: „Este vorba despre un patrimoniu care nu aparține unei singure persoane, ci tuturor”.


[caption id="attachment_4677002" align="alignnone" width="1242"] justiție. Sursa foto: Freepik[/caption]
Pedepse mai mari în dosarul Coifului de la Coțofenești
Hotărârea pronunțată de tribunal este mai severă decât sancțiunile cerute de procurorii olandezi. Judecătorul a explicat că nu poate face o diferențiere clară între rolurile avute de cei trei inculpați în desfășurarea furtului și în tentativa de recuperare a artefactelor.
Jan B. (21 de ani) și Douglas Chesley W. (37 de ani) încheiaseră anterior o înțelegere cu Ministerul Public din Olanda. Aceasta prevedea o pedeapsă de 44 de luni de închisoare în schimbul furnizării de informații privind locul în care se aflau obiectele de patrimoniu.
Instanța a considerat însă că amploarea jafului justifică o pedeapsă mai mare. Întrucât sentința este mai dură decât cea avută în vedere în acordul cu procurorii, cei doi inculpați au posibilitatea de a contesta decizia. Cel de-al treilea inculpat, Bernhard Z. (35 de ani), a refuzat să colaboreze cu anchetatorii în timpul investigației.

O parte dintre artefacte au fost recuperate
Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate au fost recuperate de autoritățile olandeze la începutul lunii aprilie, în urma înțelegerii încheiate între suspecți și procurori. Ulterior, piesele de patrimoniu au fost readuse în România și expuse la Muzeul Național de Istorie.
Cea de-a treia brățară dacică nu a fost găsită până în prezent, iar autoritățile nu au anunțat ce s-a întâmplat cu aceasta. Coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări făceau parte din expoziția „Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului”, organizată anul trecut la Muzeul Drents din Assen.
Furtul a avut loc în 25 ianuarie 2025, cu puțin timp înainte de închiderea expoziției și de întoarcerea exponatelor în România. Potrivit anchetei, trei bărbați au detonat intrarea din spate a muzeului și au sustras cele patru artefacte în doar câteva minute. În perioada următoare, mai multe persoane au fost arestate în legătură cu acest caz.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/coiful-de-la-Cotofenesti-1200x925.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Dosar penal după explozia dronei maritime din Portul Constanța. Ce au descoperit anchetatorii]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/dosar-penal-dupa-explozia-dronei-maritime-din-portul-constanta-ce-au-descoperit-anchetatorii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/dosar-penal-dupa-explozia-dronei-maritime-din-portul-constanta-ce-au-descoperit-anchetatorii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța au deschis un dosar penal după ce o dronă maritimă cu armament la bord și posibil material exploziv a fost descoperită în zona Portului Constanța. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, iar ancheta vizează posibile încălcări ale regimului armelor, munițiilor și materiilor explozive. Dispozitivul militar a explodat la câteva ore după ce a fost identificat.
Dosar penal după apariția unei drone maritime în Portul Constanța
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța s-au sesizat din oficiu în cursul zilei de vineri, 5 iunie 2026, după ce în zona Portului Constanța a fost semnalată prezența unui dispozitiv militar care avea armament la bord și posibil explozibil.
Potrivit informațiilor transmise de autorități, sesizarea a vizat un dispozitiv militar identificat în incinta portului, iar verificările au fost demarate imediat după semnalarea acestuia.


„Ulterior, prin ordonanţă, cauza a fost preluată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, fiind dispusă începerea urmării penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi a infracţiunii de nerespectarea regimului materiilor explozive”, precizează sursa citată.

[caption id="attachment_4708728" align="alignnone" width="1920"] Tribunalul Constanța. Sursa foto: wikipedia[/caption]
Dispozitivul a fost observat în Dana 78 din Portul Constanța
Anchetatorii au transmis că cercetările efectuate la fața locului sunt în desfășurare și au oferit primele date privind descoperirea ambarcațiunii. Conform acestora, în jurul orei 06:30 a fost semnalată existența unei ambarcațiuni militare eșuate în zona Danei 78 a Portului Constanța.


„Aceeşai sursă menţionează că, din cercetările la faţa locului, aflate în desfăşurare, a reieşit că vineri, în jurul orei 06:30, în zona Danei 78 a Portului Constanţa, a fost semnalată existenţa unei „ambarcaţiuni militare de culoare gri, eşuată, de tipul dronelor maritime”.”

Ambarcațiunea nu avea inscripții și era de culoare gri, fiind identificată ca un dispozitiv militar de tip dronă maritimă.

Drona avea sisteme video și antene de comunicații prin satelit
În timpul verificărilor, anchetatorii au constatat că dispozitivul era echipat cu sisteme de supraveghere și comunicații montate la vedere.
„Ambarcaţiunea militară, fără inscripţii, avea montate la vedere sisteme de supraveghere video şi antene de comunicaţii prin satelit.”
Potrivit datelor făcute publice de autorități, drona avea la bord armament și posibil material exploziv.

Explozie la câteva ore după descoperire
După identificarea dispozitivului în zona portuară, situația a evoluat rapid.
„Ulterior, în jurul orei 10:30, aceasta a explodat”, mai arată sursa citată.
În acest moment, cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, procurorii urmând să stabilească toate circumstanțele în care ambarcațiunea militară a ajuns în Portul Constanța și condițiile în care s-a produs explozia.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Explozie-Port-Constanta-1200x602.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[TNOMID răspunde campaniei de dezinformare din presa online]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/tnomid-raspunde-campaniei-de-dezinformare-din-presa-online.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/tnomid-raspunde-campaniei-de-dezinformare-din-presa-online.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[În data de 4 iunie 2026, ca parte a unei campanii de defăimare, mai multe site-uri au publicat articole ce prezintă drept „acuzații grave” și/sau „fapte cu iz penal” - concluziile unui raport administrativ al Ministerului Culturii din luna mai 2025. Ceea ce articolele omit să menționeze este esențial: procedurile penale declanșate pe baza aceluiași raport s-au încheiat definitiv în favoarea managerului TNOMID.

TNOMID: DNA a clasat dosarul
Direcția Națională Anticorupție a analizat faptele din raportul de control și a dispus clasarea dosarului penal nr. 182/2/P/2025 prin ordonanța din 6 februarie 2026, reținând că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale niciunei infracțiuni, inclusiv fapte penale. Ministerul Culturii a contestat această soluție de două ori - și a pierdut de fiecare dată. Tribunalul București a respins definitiv plângerea Ministerului Culturii la data de 28 mai 2026 - cu șase zile înainte de publicarea articolelor. Această hotărâre este publică și verificabilă pe portalul instanțelor de judecată. 
Un al doilea aspect ignorat de articol: Ministerul Culturii însuși a refuzat în mod explicit și repetat să comunice raportul invocat ca sursă instituției vizate - TNOMID - calificându-l, prin adresa nr. 8452/09.12.2025, drept „act de informare a ministrului, lipsit de efecte juridice proprii”. 

Cifrele TNOMID
Realitatea anului 2025 la TNOMID este cu totul alta decât cea sugerată de aceste articole. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a devenit în 2025 cel mai important producător de spectacole de operetă și musical din România, responsabil pentru 30% din producția națională de teatru muzical. 
Instituția a înregistrat cel mai bun an din ultimii 18 ani sub toate aspectele relevante: 


 	50.000 de spectatori - o creștere de 30% față de 2024, dintre care 32% public nou și 44% public tânăr sub 36 de ani, cu o notă acordată de public de 9,50 din 10; 122 de evenimente stagionale - o creștere de 58% față de 2024, cu un grad mediu de ocupare a sălii de 87% (stagiunea de operetă: 93%, Festivalul Re:Strauss: 97%, musicalul Romeo și Julieta: 89%); 
 	4,32 milioane de lei venituri proprii - o creștere de 67% față de 2024, cel mai mare nivel din ultimii 18 ani, obținut cu cea mai mică subvenție din același interval - 36,7 milioane de lei, cu 18% sub media actualizată a ultimilor 18 ani; cheltuieli pe beneficiar de 818 lei - cel mai bun indicator din ultimii 18 ani, comparabil cu Opera Națională București (837 lei), instituție cu un buget de trei ori mai mare și o sală cu capacitate aproape dublă; 
 	57% din bilete vândute sub 100 de lei, reflectând un management orientat spre accesibilitate și democratizarea publicului; obiectivul de creștere a veniturilor proprii, asumat contractual la minimum 10%, realizat în proporție de 700%; obiectivul de creștere a numărului de beneficiari plătitori realizat în proporție de 180%.

Nu în ultimul rând, articolele ignoră complet contextul în care a apărut acest raport de control prezentat drept „exclusivitate”.

Acuzații pentru fostul ministru
Ministerul Culturii a trimis corpul de control la TNOMID în luna martie 2025 (în timpul mandatului dnei Natalia Intotero) - la scurt timp după numirea în funcție a dlui Petrovici - și, timp de un an, a refuzat în mod sistematic și explicit să comunice raportul rezultat, atât managerului, cât și instituției, invocând că este „act de informare internă a ministrului, lipsit de efecte juridice proprii”.
TNOMID și managerul instituției nu au avut acces la raportul invocat public decât după finalizarea procedurii de evaluare, fiind astfel lipsiți de posibilitatea unei apărări efective și informate.
 Ministrul András István Demeter, a organizat în luna mai 2026 o evaluare a managementului la TNOMID contestată la data de 03.06.2026. ca profund nelegală: comisie constituită nelegal, evaluatori incompatibili, interviu desfășurat cu ușile închise în pofida caracterului public impus de lege, rezultat comunicat în aceeași zi cu interviul - înainte ca orice deliberare reală să fi putut avea loc, există indicii serioase că rezultatul evaluării a fost influențat de vicii procedurale care afectează aparența de imparțialitate a procedurii.

Acuzațiile, invalidate definitiv de instanța judecătorească
 O zi după înregistrarea contestației, raportul de control pe care ministrul refuzase să-l comunice timp de un an a apărut „în exclusivitate” pe mai multe site-uri ale unor publicații online.
Acesta este contextul real în care mai multe site-uri online au ales să publice, fără verificare și fără a solicita un punct de vedere, „acuzații grave” invalidate definitiv de instanța judecătorească.
Publicul merită să știe că nu citește o investigație jurnalistică independentă. Cronologia faptelor ridică întrebări legitime cu privire la modul în care acest document a ajuns în spațiul public, în aceeași zi în care a fost trimis și la TNOMID, în condițiile în care timp de un an a fost refuzată comunicarea lui către...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/cid_7B82F696-DCA5-4151-B2E0-C97E51F67C541.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Doi români au fost arestați la Londra. Fraudă de 153 de milioane de lire sterline promovată pe TikTok]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/romani-arestati-londra-frauda-153-milioane-lire-sterline.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/romani-arestati-londra-frauda-153-milioane-lire-sterline.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Doi cetățeni români au fost arestați în estul Londrei în cadrul unei anchete de proporții coordonate de autoritățile fiscale britanice (HM Revenue and Customs - HMRC). Aceștia sunt suspectați că au pus bazele unei scheme masive de fraudă electronică, în valoare de aproximativ 153 de milioane de lire sterline.

Mecanismul infracțional se baza pe furtul datelor personale ale contribuabililor și pe depunerea unor solicitări false de rambursare a taxelor („tax refund”), scrie Daily Express.
Cum funcționa schema „tax refund”, doi români arestați
Conform investigatorilor specializați în criminalitate informatică din cadrul HMRC, cei doi suspecți foloseau platforma TikTok pentru a racola victime. Prin intermediul unor clipuri video și mesaje direcționate, aceștia promiteau câștiguri financiare rapide, substanțiale și complet lipsite de riscuri.

În schimbul acestor promisiuni, utilizatorii erau convinși să își divulge datele fiscale confidențiale și informațiile de autentificare la conturile guvernamentale online. Odată ce intrau în posesia datelor de acces, suspecții foloseau identitatea reală a victimelor pentru a depune cereri frauduloase de rambursare a taxelor în numele acestora.

Din fericire, inspectorii serviciului antifraudă britanic au reușit să identifice comportamentul suspect și să blocheze la timp cererile de rambursare, salvând cele 153 de milioane de lire sterline înainte ca sumele să fie efectiv virate în conturile rețelei.

„Promisiunile privind bani rapizi și fără riscuri în schimbul informațiilor personale sunt o înșelătorie. Aceste persoane încearcă să fraudeze atât victimele, cât și contribuabilii”, a avertizat Simon Grunwell, șeful investigațiilor privind criminalitatea informatică din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor al HMRC. Oficialul a subliniat că datele fiscale guvernamentale trebuie tratate și protejate cu aceeași atenție precum cele bancare.
Arestări în estul Londrei și acuzații oficiale
Suspecții, doi tineri de cetățenie română cu vârste de 22 și 25 de ani, au fost localizați și reținuți în urma unor percheziții concomitente efectuate la mai multe adrese din zona Newham (estul Londrei). Operațiunea de arestare a avut loc în primăvară, pe data de 23 aprilie 2026. În prezent, cei doi au fost eliberați pe cauțiune, însă ancheta penală continuă în regim de urgență.

Conform dosarului instrumentat de HMRC, cetățenii români sunt urmăriți penal pentru patru capete de acuzare extrem de grave: fraudă prin reprezentare falsă; încurajarea sau facilitarea comiterii de infracțiuni; acces neautorizat la sisteme informatice; spălare de bani, scrie Daily Express.
Avertisment: HMRC nu folosește rețelele sociale
Autoritățile britanice trag un semnal de alarmă și precizează că TikTok nu este singurul mediu în care activează astfel de rețele. Scheme similare de racordare și furt de date au fost raportate și pe alte rețele sociale extrem de populare, cum ar fi Facebook, Instagram sau Snapchat, unde utilizatorii sunt abordați direct prin mesageria privată.

Instituția fiscală britanică a ținut să reamintească publicului larg un set de reguli de siguranță clare pentru a preveni furtul de identitate, blocarea conturilor bancare sau obligația legală de a restitui statului sumele încasate ilegal:

 	HMRC nu va contacta niciodată contribuabilii prin intermediul rețelelor sociale pentru a le propune rambursări de taxe.
 	HMRC nu va solicita niciodată date personale, parole sau informații bancare prin mesaje pe aceste platforme.

Orice persoană care identifică reclame dubioase cu promisiuni de „tax refund” sau care primește mesaje suspecte este sfătuită să refuze interacțiunea și să raporteze imediat incidentul autorităților competente.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/frauda-londra-romani-796x1200.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Răsturnare de situație în justiție. Avocații Mihaela Lupu și Sorin Calaigii, achitați pentru că faptele nu există]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/rasturnare-de-situatie-in-justitie-avocatii-mihaela-lupu-si-sorin-calaigii-achitati-pentru-ca-faptele-nu-exista.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/rasturnare-de-situatie-in-justitie-avocatii-mihaela-lupu-si-sorin-calaigii-achitati-pentru-ca-faptele-nu-exista.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[





Doi avocați au fost achitați pentru că faptele nu există. Curtea de Apel București a admis, pe 3 iunie 2026, cererile de revizuire formulate de avocații Mihaela Lupu și Sorin Calaigii, a anulat condamnările definitive pronunțate în urmă cu un deceniu și a dispus achitarea acestora pentru acuzațiile de trafic de influență și șantaj. Instanța a stabilit că faptele reținute în sarcina celor doi nu există, după ce aceștia au executat aproape trei ani de închisoare.

Avocații Mihaela Lupu și Sorin Calaigii, achitați pentru că faptele nu există
La aproape 12 ani de la deschiderea anchetei și la zece ani de la condamnarea definitivă, avocații Mihaela Lupu și Sorin Calaigii au obținut anularea hotărârilor prin care au fost trimiși la închisoare.  Judecătoarea Florentina Rizescu de la Curtea de Apel București a admis miercuri, 3 iunie 2026, cererile de revizuire formulate de cei doi și a dispus rejudecarea cauzei.
În urma acestei proceduri, instanța a anulat sentința penală nr. 229/F din 23 decembrie 2015 a Curții de Apel București și decizia nr. 472/A din 28 noiembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Mihaela Lupu fusese trimisă în judecată pentru trafic de influență și șantaj, iar Sorin Calaigii pentru trafic de influență, într-un dosar instrumentat de procurorul Andrei Bodean, care activa la acel moment la DNA Constanța.

Condamnări inițiale de cinci ani, reduse ulterior la patru ani
În decembrie 2015, judecătoarea Carmen Veronica Găină de la Curtea de Apel București a dispus condamnarea celor doi avocați la câte cinci ani de închisoare cu executare. Mihaela Lupu a susținut ulterior că procesul a fost urmărit din sala de judecată de un ofițer SRI.


„M-am dus si i-am spus judecatoarei: 'Doamna, este un ofiter in sala, vi se pare normal?' Si domnul, foarte curajos, s-a ridicat si a zis ca este ofiter SRI, si a venit sa urmareasca acest dosar. Sa-l supravegheze in camp tactic”, a afirmati aceasta.

Dosarul a ajuns ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2016, completul format din judecătorii Rodica Aida Popa și Săndel Macavei a menținut soluția de condamnare, însă a redus pedepsele de la cinci la patru ani de închisoare. Judecătorul Aurel Ilie a formulat opinie separată, apreciind că soluția corectă era achitarea. Cei doi avocați au executat aproape trei ani din pedeapsa de patru ani.


[caption id="attachment_4735042" align="alignnone" width="1200"] Mihaela Lupu. Sursă foto: captură video[/caption]
Instanța a decis că faptele celor doi avocați nu există
În hotărârea pronunțată la 3 iunie 2026, Curtea de Apel București a dispus achitarea lui Sorin Calaigii pentru cele două acuzații de trafic de influență și achitarea Mihaelei Lupu pentru acuzațiile de trafic de influență și șantaj.
Soluția a fost pronunțată în baza articolului 16 alineatul 1 litera a din Codul de procedură penală, respectiv situația în care „fapta nu există”.Pe lângă achitare, instanța a eliminat toate măsurile dispuse prin condamnările anterioare. Astfel, au fost anulate confiscările dispuse în sarcina lui Sorin Calaigii, inclusiv confiscarea specială a sumei de 3.000 de lei și confiscarea extinsă a unor sume de 47.229 de lei și 29.500 de euro. De asemenea, au fost ridicate sechestrele instituite asupra unor bunuri, inclusiv autoturisme și imobile aflate în proprietatea sau coproprietatea acestuia, iar bunurile urmează să fie restituite.
În cazul Mihaelei Lupu, instanța a eliminat măsura confiscării speciale a sumei de 20.000 de euro și a dispus ridicarea sechestrului aplicat asupra cotei deținute într-un imobil din București.
Totodată, Curtea de Apel București a înlăturat obligațiile privind plata cheltuielilor judiciare stabilite prin hotărârile anterioare și a dispus ca acestea să rămână în sarcina statului.

Mihaela Lupu cere demisia procurorului Andrei Bodean
După pronunțarea hotărârii, Mihaela Lupu a transmis un mesaj public în care solicită demisia procurorului Andrei Bodean, în prezent șef al Parchetului Tribunalului Militar București, precum și a altor persoane care au avut un rol în dosar și activează încă în sistem.


„Astăzi, după 12 ani de luptă, umilințe, suferință și stigmatizare, formulez public o cerere de demisie adresată procurorului Andrei Bodean și tuturor celor care au contribuit la tragedia judiciară pe care am trăit-o”, a declarat avocata.

Mihaela Lupu a relatat că a fost anchetată și trimisă în judecată în stare de arest preventiv în 2014 și a susținut că destinul său era deja stabilit în momentul în care dosarul a fost trimis în instanță. În declarația sa, aceasta a vorbit și despre relația profesională anterioară cu judecătoarea Carmen Veronica Găină, care avea să îi judece ulterior cauza.
Avocata a afirmat că nu a avut sentimentul că dosarul său este analizat fără prejudecăți și a susținut că această percepție a rămas neschimbată de-a lungul anilor.

„Nu cer răzbunare. Cer asumare”
Mihaela Lupu a descris efectele condamnării asupra familiei sale și ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/inchisoare-1200x801.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cristian Pomohaci, trimis în arest preventiv. Decizia luată de Judecătoria Târgu Mureș]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cristian-pomohaci-trimis-in-arest-preventiv-decizia-luata-de-judecatoria-targu-mures.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cristian-pomohaci-trimis-in-arest-preventiv-decizia-luata-de-judecatoria-targu-mures.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Judecătoria Târgu Mureș a dispus joi, 4 iunie 2026, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Cristian Pomohaci, cercetat într-un dosar privind infracțiuni contra libertății și integrității sexuale. Măsura a fost luată la solicitarea procurorilor, după ce cântărețul fusese reținut cu o zi înainte în urma unor percheziții desfășurate la două locuințe din Târgu Mureș.

Cristian Pomohaci, trimis în arest preventiv
Cristian Pomohaci a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, în baza unei decizii pronunțate joi de Judecătoria Târgu Mureș.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, instanța a admis solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș.


„În această seară, 4 iunie 2026, Judecătoria Târgu Mureş a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, dispunând măsura arestării preventive pentru 30 de zile faţă de bărbatul de 57 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de viol comis asupra unui minor şi agresiune sexuală. Din cercetările efectuate până în prezent a reieşit faptul că, în perioada 2024-2026, cel în cauză ar fi profitat de starea de vulnerabilitate a unor persoane minore de sex masculin, întreţinând raporturi sexuale cu acestea, în schimbul unor sume de bani şi al altor beneficii materiale", a anunţat Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş.

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș nu este definitivă.


[caption id="attachment_4678934" align="alignnone" width="2119"] Închisoare / sursa foto: dreamstime.com[/caption]
Cristian Pomohaci, reținut după percheziții efectuate în Târgu Mureș
Miercuri seară, Cristian Pomohaci a fost reținut pentru 24 de ore, în urma unor percheziții desfășurate la două dintre locuințele sale din municipiul Târgu Mureș.
Acțiunea a fost coordonată de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș și a vizat un dosar penal referitor la infracțiuni contra libertății și integrității sexuale.
„La data de 3 iunie 2026, sub coordonarea şi supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Mureş au pus în aplicare două mandate de percheziţie domiciliară, în municipiul Târgu Mureş, într-o cauză penală privind săvârşirea unor infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. În urma activităţilor desfăşurate şi a probatoriului administrat în cauză, un bărbat, de 57 de ani, a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Mureş", a anunţat, miercuri seara, Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş.

Sume importante de bani, ridicate în urma descinderilor
În timpul perchezițiilor efectuate de anchetatori în casa cântărețului au fost găsite și ridicate mai multe sume de bani în diferite valute.
Potrivit informațiilor comunicate de IPJ Mureș, valoarea totală a sumelor descoperite este estimată la aproximativ două milioane de euro.
Ancheta este în desfășurare, iar măsura arestării preventive poate fi contestată.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Cristian-Pomohaci.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[ÎCCJ a amânat din nou o decizie în dosarul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra. Update]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/georgescu-si-potra-afla-joi-daca-vor-fi-trimisi-in-judecata-in-dosarul-de-actiuni-impotriva-ordinii-constitutionale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/georgescu-si-potra-afla-joi-daca-vor-fi-trimisi-in-judecata-in-dosarul-de-actiuni-impotriva-ordinii-constitutionale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Update ora 17.30. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis o nouă amânare în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și mai multe persoane apropiate acestuia sunt judecate pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Cauza se află în continuare în faza de cameră preliminară, etapă în care sunt analizate aspectele ce țin de legalitatea procedurilor desfășurate în timpul urmăririi penale.
Judecătorii instanței supreme urmează să se pronunțe asupra rechizitoriului întocmit de Parchetul General și asupra modului în care au fost administrate probele din dosar. O decizie favorabilă validării actelor de urmărire penală ar permite continuarea procesului pe fond.
Magistrații au stabilit un nou termen pentru pronunțare, respectiv data de 19 iunie. Până atunci, dosarul rămâne în analiza completului de judecată, fără ca instanța să fi luat încă o hotărâre privind legalitatea trimiterii în judecată a inculpaților.
Înalta Curte de Casație și Justiție decide joi soarta dosarului Călin Georgescu – Horațiu Potra. Procesul ar putea începe pe fond, după această decizie.

ICCJ decide dacă Georgescu și Potra vor fi judecați
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va pronunța joi, 5 iunie 2026, o decizie importantă în dosarul penal care îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați. Magistrații instanței supreme urmează să stabilească dacă rechizitoriul Parchetului este legal și dacă procesul poate intra efectiv în etapa de judecată pe fond sau dacă dosarul trebuie retrimis la procurori.
Hotărârea ÎCCJ este definitivă și vine după ce pronunțarea a fost amânată de două ori. Anterior, Curtea de Apel București a decis, la începutul lunii aprilie 2026, că rechizitoriul întocmit de procurori respectă cerințele legale și că dosarul poate merge mai departe la judecată. Decizia a fost contestată cu recurs, iar Înalta Curte a analizat cauza în termenele din 4 iunie și anterioare.
Dosarul este unul dintre cele mai mediatizate și sensibile din ultimii ani, fiind legat direct de contextul politic tensionat creat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 de către Curtea Constituțională.


[caption id="attachment_4716674" align="alignnone" width="1200"] Horațiu Potra. Sursă foto: captură video[/caption]
Acuzațiile aduse lui Georgescu și Potra
Călin Georgescu este acuzat în principal de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false în formă continuată.
Horațiu Potra, cunoscut ca fost mercenar, este trimis în judecată pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.
Potrivit rechizitoriului Parchetului, după anularea scrutinului prezidențial, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit la o fermă din localitatea Ciolpani. Acolo, susțin procurorii, ar fi discutat și pus la punct un plan care presupunea mobilizarea unui grup de persoane cu pregătire militară în vederea infiltrării și deturnării manifestațiilor publice, cu scopul de a crea haos și a destabiliza ordinea publică.
Anchetatorii consideră că acțiunile inculpaților au reprezentat un pericol real la adresa securității naționale și a ordinii constituționale a statului român.
Dacă Înalta Curte va admite recursul și va permite începerea judecății pe fond, procesul va intra într-o etapă decisivă, cu audieri de martori, administrarea de probe și susținerile inculpaților. În caz contrar, dosarul va fi retrimis procurorilor pentru refacerea rechizitoriului.
Decizia de joi este așteptată cu maxim interes atât în mediul politic, cât și în societate, având în vedere profilul public al principalilor inculpați și miza ridicată a cauzei.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/calin-georgescu-3.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cât de bogat e Cristian Pomohaci și ce sume ar fi găsit anchetatorii în casa lui]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cat-de-bogat-e-cristian-pomohaci-si-ce-sume-au-gasit-anchetatorii-in-casa-lui.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cat-de-bogat-e-cristian-pomohaci-si-ce-sume-au-gasit-anchetatorii-in-casa-lui.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Fostul preot Cristian Pomohaci, cunoscut atât pentru activitatea sa artistică, cât și pentru scandalurile publice, și reținut miercuri într-un nou dosar de infracțiuni sexuale, ar fi acumulat, de-a lungul timpului o avere impresionantă, estimată prudent la peste un milion de euro.

Cât de bogat e Cristian Pomohaci
Potrivit documentelor oficiale și investigațiilor jurnalistice, preotul caterisit Cristian Pomohaci deține un portofoliu de aproximativ 40 de imobile, printre care se numără zeci de apartamente, terenuri și construcții în mai multe orașe din țară, în special în Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș și Baia Mare.
Doar cele opt apartamente deținute în Cluj-Napoca erau evaluate, în 2017, la peste 1,2 milioane de euro. O parte însemnată a averii provine din închirierea acestor proprietăți, dar și din donațiile primite de la enoriași în perioada în care a slujit ca preot, precum și din veniturile obținute din concerte și spectacole.
Deși nu există o evaluare publică recentă a averii sale totale, surse judiciare și jurnalistice estimează că valoarea totală a bunurilor deținute de Cristian Pomohaci se situează între 1,2 și 1,75 milioane de euro.

Sume mari de bani găsite în locuințele lui Pomohaci
Acum, cu ocazia perchezițiilor desfășurate în noul dosar la locuința sa din județul Mureș, anchetatorii ar fi descoperit echivalentul a aproape două milioane de euro, în diverse monede. Astfel, potrivit unor surse judiciare citate de Antena3CNN, procurorii ar fi găsit acasă la Pomohaci următoarele sume: 7.911.000 lei, 239.500 euro, 10.400 lire sterline, 10.470 dolari canadieni, 3.630 dolari americani, 1.240.000 forinți, 1.000 franci elvețieni și 350 șecheli israelieni.
Reamintim că fostul preot, cântărețul Cristian Pomohaci, a fost reținut miercuri pentru 24 de ore, după percheziții desfășurate la două locuințe din Târgu Mureș, într-un dosar penal care vizează infracțiuni contra libertății și integrității sexuale. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş a anunțat că cercetările continuă sub coordonarea procurorului de caz.

„La data de 3 iunie 2026, sub coordonarea şi supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Mureş au pus în aplicare două mandate de percheziţie domiciliară, în municipiul Târgu Mureş, într-o cauză penală privind săvârşirea unor infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. În urma activităţilor desfăşurate şi a probatoriului administrat în cauză, în cursul acestei seri, un bărbat, de 57 de ani, a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Mureş”, a anunţat, miercuri seara, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş.
Ancheta vizează suspiciuni potrivit cărora, începând cu anul 2022, Cristian Pomohaci ar fi întreținut relații sexuale consimțite cu minori de sex masculin cu vârste de până la 16 ani.

Cântărețul a scăpat de un alt dosar de infracțiuni sexuale, dar a fost condamnat pentru evaziune
Reamintim că numele lui Cristian Pomohaci a mai fost asociat în trecut cu o anchetă privind raporturi sexuale cu minori. Dosarul respectiv a fost clasat în februarie 2019. La acel moment, procurorii au apreciat că faptele investigate erau prescrise, perioada scursă de la presupusa lor comitere depășind termenul legal de tragere la răspundere penală.
Clasarea acelui dosar nu are legătură directă cu actuala investigație, care vizează fapte diferite și o perioadă distinctă.
De asemenea, în anul 2020, Pomohaci a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, după ce a ascuns venituri din chirii în valoare de peste 684.000 de lei. Dosarul a scos la iveală amploarea afacerilor imobiliare ale fostului preot, care a reușit să construiască un adevărat imperiu de proprietăți în doar câțiva ani.
]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2020/10/Cristian-Pomohaci-1024x704.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Judecătorii CCR au respins contestarea opoziției. Modificările la programul SAFE sunt constituționale]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/judecatorii-ccr-au-respins-contestarea-opozitiei-modificarile-la-programul-safe-sunt-constitutionale.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/judecatorii-ccr-au-respins-contestarea-opozitiei-modificarile-la-programul-safe-sunt-constitutionale.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Magistrații Curții Constituționale a României au analizat joi o sesizare extrem de importantă privind securitatea națională și industria de apărare. Instanța constituțională a decis să respingă obiecțiile aduse legii care aprobă modificările la Ordonanța de Urgență a Guvernului privind implementarea programului european SAFE, dând astfel mână liberă autorităților să aplice noile măsuri, anunță Agerpres.

Hotărârea prin care s-a stabilit că actul normativ respectă în totalitate Legea Fundamentală nu a fost una unanimă. Potrivit surselor citate, decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
Judecătorii CCR au respins contestarea opoziției. Modificările la programul SAFE sunt constituționale
Demersul de la Curtea Constituțională nu a aparținut unui singur partid, ci a fost rezultatul unei acțiuni comune din legislativ. Mai exact, obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de mai mulți membri ai unor grupuri parlamentare din Camera Deputaților și de către deputați neafiliați, care au considerat că modificările aduse textului inițial ar încălca normele constituționale.

Disputa juridică a apărut după ce Senatul a adoptat, pe 26 mai, cu amendamente, Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare.

[caption id="attachment_4712611" align="alignnone" width="972"] sursa: daad.de[/caption]
De ce a fost nevoie de modificarea regulilor pentru programul SAFE
Schimbările care au stârnit nemulțumirea contestatarilor au fost introduse chiar la propunerea Executivului. Amendamentele au fost propuse de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, care a motivat că Guvernul are capacități limitate și nu le poate adopta. Din acest motiv, a fost necesară intervenția Parlamentului pentru a debloca mecanismul de finanțare.
Proiectul trecuse de Senat
În esență, noile prevederi aprobate de legislatori și validate acum de CCR au o miză financiară și logistică uriașă pentru structurile de forță ale țării. Acestea vizează repartizarea fondurilor acordate României către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și dreptul acestora de a încheia angajamente în cadrul SAFE în termen de 30 de zile de la data semnării acordului de împrumut, și nu de la data aprobării acestui acord, cum este în prezent.

Înainte de a ajunge pe masa judecătorilor constituționali, proiectul de lege trecuse de votul decisiv al senatorilor fără mari emoții din punct de vedere al cifrelor. La momentul adoptării în plen, au fost înregistrate 69 de voturi pentru, trei împotrivă și 31 de abțineri.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/CCR-1200x676.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ce se întâmplă în sălile de judecată de când arestații nu mai sunt aduși cu dubele la audiere]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ce-se-intampla-in-salile-de-judecata-de-cand-arestatii-nu-mai-sunt-adusi-cu-dubele-la-audiere.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ce-se-intampla-in-salile-de-judecata-de-cand-arestatii-nu-mai-sunt-adusi-cu-dubele-la-audiere.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Zilele trecute am anunțat o importantă modificare în legislație cu privire la deținuți. Aceștia nu vor mai fi aduși cu duba din locurile de detenție în fața instanței, ci judecătorul îi va audia prin videoconferință. Știrea a trezit interes atât în societate, dar mai ales în instituțiile implicate în procedurile judiciare. Iar reacțiile au început să curgă și să scoată în evidență și disfuncțiile apărute în urma măsurii.

Până la apariția modificării legislative, persoanele condamnate sau în arest preventiv într-un penitenciar erau transportate în sălile de judecată pentru audieri. Cheltuielile erau foarte mari pentru stat, a fost motivarea. Recent, legea prin care se stipulează cum vor fi audiați deținuții de către judecători a fost promulgată de președintele Nicușor Dan.

Până acum prezența fizică era, ca regulă, modalitatea de participare la judecată, iar videoconferința putea avea loc doar cu acordul condamnatului.

Noua Lege nr. 75/2026,  inversează procedura. Ea stabilește că deținutul va participa prin videoconferință, iar prezența fizică a deținuților va fi doar o excepție decisă de judecători.
Ce se întâmplă în sălile de judecată de când s-a schimbat legea
Noua modificare aduce o schimbare importantă în Codul de procedură penală și benefică pentru instituțiile statului care alocau forțe de ordine, dube pentru transport, fonduri pentru benzină. Multe cheltuieli din bugetele statului, mai ales că deținuții puteau fi aduși cu dubele de la sute de kilometri distanță între penitenciar și instanța de judecată.

Măsura benefică pentru economia bugetară arată, însă, că nu totul e roz când a fost pusă în practică. Cel puțin deocamdată, în condițiile în care sistemul de Justiție nu e pregătit, din punct de vedere tehnic, să facă față situației. Sunt deja expuneri ale magistraților care arată cu ce se confruntă.
Semnale de alarmă pentru ca noua măsură legislativă să funcționeze
Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Timișoara a relatat pe pagina ei de Facebook cu ce s-a confruntat într-o zi de lucru.

„Ședinta de azi: 15 apeluri noi, vreo 4 amânate în plus, ceva mizilicuri de primă instanță si la mine si la colega, 6 contestații cu, să tot fie vreo 30 de inculpați numa’ pe acolo, stat 30 de minute ca boii in sala, inculpați , avocați, juzi că nu ne puteam conecta o instanță cu 2 IPJ uri, că suntem jmecheri și nu mai aducem inculpații în instanță”, a scris judecătoarea Adriana Stoicescu.

A menționat și teroarea microfoniei cu care s-au confruntat toți cei prezenți în sala de judecată, o chestie extrem de stresantă pentru creier.

Adriana Stoicescu atenționează că sunt cazuri în care măsura cu videoconferință obligatorie este chinuitoare și pentru magistați (judecător și procuror) și pentru avocați.

„Nu mă înțelegeți greșit, sunt situații în care e clar că nu îl aduci și videoconferința e mană cerească. Dar, la o propunere de arestare, verificare, contestațiile la măsuri, nu pot să mă chinui”, opinează judecătoarea.

[caption id="attachment_4659807" align="alignnone" width="1200"] Fotografie generică dintr-o sală de judecată / sursa foto: captură video[/caption]
Procurorul, obligat prin lege să fie prezent în sala de judecată
Un procuror arată cu ce se confruntă în procesele de la instanță, pentru că e obligat prin lege să fie prezent în sala de judecată când deținutul e audiat prin videoconferință: „Sunt procuror de ședința la o structură care nu are birouri teritoriale. Merg două ore dus, două ore întors pentru a intra într-un proces cu cerere de liberare condiționată și a pune concluzii de respingere că e inadmisibilă. Cam de câte ori dorește inculpatul să facă cerere”.

Astfel de sesizări sunt multe pe rețelele de socializare, iar ele au rolul de a atenționa decidenții din Justiție că, dacă au implementat o lege, trebuie să și creeze condițiile ca ea să funcționeze în beneficiile tuturor părților.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/duba-detinuti-1200x796.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Camera de Comerț și Industrie Cluj a pierdut definitiv procesul cu Statul]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/camera-de-comert-si-industrie-cluj-a-pierdut-definitiv-procesul-cu-statul.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/camera-de-comert-si-industrie-cluj-a-pierdut-definitiv-procesul-cu-statul.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Camera de Comerț și Industrie Cluj a pierdut definitiv procesul prin care solicita Statului Român despăgubiri de peste 15 milioane de lei, potrivit unei decizii a Tribunalului București.
Camera de Comerț și Industrie Cluj a cerut în instanță obligarea Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, la plata sumei de 15.222.038 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea drepturilor de proprietate și a dreptului la un proces echitabil, plus cheltuieli de judecată.
Reclamanta a susținut că imobilele preluate abuziv de stat în 1949, prin Decretul nr. 74/1949, ar trebui restituite sau despăgubite în baza Legii nr. 10/2001. Printre acestea se află și clădirile în care funcționează în prezent Instituția Prefectului Județului Cluj și Facultatea de Drept a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”.

Demersurile anterioare în justiție ale CCI Cluj
Inițial, Camera de Comerț și Industrie Cluj a solicitat constatarea că actuala instituție este aceeași persoană juridică cu cea desființată în 1949. Prin sentința civilă din 25.03.2002, Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea, motivând că nu există identitate de patrimoniu între cele două entități. Hotărârea a rămas definitivă după respingerea apelului, recursului și a unei cereri de revizuire.

Deciziile instanțelor în ultimul proces
În 2023, Camera a deschis un nou proces la Tribunalul București, acuzând o interpretare eronată a Legii 10/2001 și încălcarea dreptului la un proces echitabil.
La data de 7 iunie 2024, Tribunalul București a respins cererea ca neîntemeiată. Instanța a reținut că nu există o faptă ilicită a Statului Român, sentința din 2002 neavând un caracter abuziv sau arbitrar, iar reclamanta și-a exercitat toate căile de atac disponibile.
Nemulțumită, Camera de Comerț și Industrie Cluj a formulat apel. La data de 30 ianuarie 2025, Curtea de Apel București a respins apelul ca nefondat, hotărârea având următoarea soluție pe scurt:


„Respinge apelul ca nefondat. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la CAB.”

Dosarul a ajuns în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. La data de 20 mai 2026, instanța supremă a pronunțat decizia definitivă:


„Decizia nr. 948: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Camera de Comerţ şi Industrie Cluj împotriva deciziei civile nr. 78A din 30 ianuarie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă. Definitivă.”

Prin această decizie, pretențiile financiare ale Camerei de Comerț și Industrie Cluj au fost respinse definitiv.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/CCICJ-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Curtea de Apel București, condamnare într-un dosar făcut de Parchetul European]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/curtea-de-apel-bucuresti-condamnare-intr-un-dosar-facut-de-parchetul-european.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/curtea-de-apel-bucuresti-condamnare-intr-un-dosar-facut-de-parchetul-european.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Italianul condamnat pentru înșelăciune cu scrisori de garanție false va executa pedeapsa în închisoare, a decis Curtea de Apel București. Este vorba despre un dosar în care Parchetul European (EPPO) a trimis în judecată doi inculpați – un cetățean italian și o româncă – pentru o schemă frauduloasă de emitere a unor scrisori de garanție bancară false.

De ce l-a acuzat Parchetul European pe italian
Cei doi au fost acuzați de procurorii Parchetului European de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și complicitate la aceste infracțiuni.
Potrivit rechizitoriului, în ianuarie 2022, prin intermediul unei firme din Letonia (Sia Paybanco), cei doi ar fi indus în eroare reprezentanții a două societăți românești, susținând în mod fals că firma letonă era autorizată să emită scrisori de garanție bancară pe teritoriul României.
Astfel, în ianuarie 2022, SC GP Săgeata Prod SRL a fost prejudiciată cu 47.400 euro, iar în iunie 2022, SC Frasinul SRL a suferit un prejudiciu de 30.300 euro. În realitate, documentele emise erau false, iar Sia Paybanco nu desfășura activități financiare legitime.

Sentința Tribunalului București (aprilie 2025)
Tribunalul București l-a achitat pe italian pentru acuzația de participare improprie la tentativă de obținere frauduloasă de fonduri europene, dar l-a condamnat pentru înșelăciune și fals la 2 ani și 4 luni închisoare cu suspendare, plus măsuri complementare. Complica sa a fost condamnată la 1 an și 2 luni închisoare cu suspendare pentru complicitate la înșelăciune și fals.
Atât procurorul european delegat, cât și cei doi inculpați au formulat apel împotriva sentinței.


[caption id="attachment_4625898" align="alignnone" width="2560"] Curtea de Apel București. Sursa foto Wikipedia[/caption]
Decizia definitivă a Curții de Apel București în dosarul făcut de Parchetul European
La mijlocul lunii iunie 2026, Curtea de Apel București a admis apelul Parchetului European și a dispus executarea în regim de detenție a pedepsei pentru cetățeanul italian.


„Admite apelul Parchetului European. Dispune executarea de către italian, în regim de detenție, a pedepsei rezultante de 2 ani și 4 luni închisoare, precum și a pedepsei complementare constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen. pe o durată de 2 ani, ce urmează a fi executată în condiţiile art.68 alin.1,lit.c C.pen.”

Decizia Curții de Apel București este definitivă.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/06/eppo-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cristian Pomohaci, reținut după percheziții într-un dosar de agresiune sexuală asupra unor minori. Update]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/perchezitii-intr-un-dosar-de-agresiune-sexuala-asupra-unor-minori-cristian-pomohaci-vizat-de-ancheta-potrivit-unor-surse.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/perchezitii-intr-un-dosar-de-agresiune-sexuala-asupra-unor-minori-cristian-pomohaci-vizat-de-ancheta-potrivit-unor-surse.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Update 22.37. Cristian Pomohaci a fost reținut miercuri pentru 24 de ore, după percheziții desfășurate la două locuințe din Târgu Mureș, într-un dosar penal care vizează infracțiuni contra libertății și integrității sexuale. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş a anunțat că cercetările continuă sub coordonarea procurorului de caz.
Percheziții la două locuințe din Târgu Mureș
Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Mureș au desfășurat miercuri două percheziții domiciliare în municipiul Târgu Mureș, într-un dosar penal aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș.
Ancheta vizează presupuse infracțiuni contra libertății și integrității sexuale.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, activitățile au fost desfășurate sub coordonarea și supravegherea procurorului de caz.

Cristian Pomohaci, reținut pentru 24 de ore
În urma perchezițiilor și a probelor administrate în dosar, anchetatorii au dispus reținerea unui bărbat în vârstă de 57 de ani.


„La data de 3 iunie 2026, sub coordonarea şi supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Mureş au pus în aplicare două mandate de percheziţie domiciliară, în municipiul Târgu Mureş, într-o cauză penală privind săvârşirea unor infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. În urma activităţilor desfăşurate şi a probatoriului administrat în cauză, în cursul acestei seri, un bărbat, de 57 de ani, a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Mureş”, a anunţat, miercuri seara, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, persoana reținută este cântărețul Cristian Pomohaci.

Cristian Pomohaci urmează să fie prezentat magistraților
După expirarea perioadei de reținere, Cristian Pomohaci urmează să fie prezentat în fața magistraților cu propunere legală. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii continuă administrarea probelor pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cauzei.
„Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz, pentru documentarea întregii activităţi infracţionale şi pentru stabilirea cu exactitate a stării de fapt şi de drept", a mai menţionat sursa citată.



Polițiștii efectuează miercuri trei percheziții domiciliare într-un dosar care vizează infracțiuni de viol asupra unui minor și agresiune sexuală. Potrivit unor surse apropiate anchetei citate de G4Media, persoana vizată de investigație este fostul preot și interpret de muzică populară Cristian Pomohaci, în vârstă de 57 de ani.

Ancheta este considerată una de interes public, având în vedere notorietatea persoanei vizate și natura acuzațiilor investigate de autorități. Până la acest moment, autoritățile nu au anunțat punerea sub acuzare sau luarea unor măsuri preventive.
Ce investighează anchetatorii
Conform surselor citate, ancheta vizează suspiciuni potrivit cărora, începând cu anul 2022, Cristian Pomohaci ar fi întreținut relații sexuale consimțite cu minori de sex masculin cu vârste de până la 16 ani.

Informațiile provin din surse apropiate anchetei, iar cercetările sunt în desfășurare. Până la finalizarea procedurilor și eventualele decizii ale instanțelor, persoana vizată beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Perchezițiile efectuate miercuri au ca scop strângerea de probe și documentarea faptelor investigate de procurori și polițiști.
Un nou dosar după ancheta închisă în 2019
Numele lui Cristian Pomohaci a mai fost asociat în trecut cu o anchetă privind raporturi sexuale cu minori. Dosarul respectiv a fost clasat în februarie 2019.

La acel moment, procurorii au apreciat că faptele investigate erau prescrise, perioada scursă de la presupusa lor comitere depășind termenul legal de tragere la răspundere penală.

Clasarea acelui dosar nu are legătură directă cu actuala investigație, care vizează fapte diferite și o perioadă distinctă.
Condamnarea pentru evaziune fiscală
În noiembrie 2020, Cristian Pomohaci a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Mureș la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală.

Instanța a stabilit că acesta nu a declarat și nu a plătit impozitele aferente unor venituri obținute din închirierea mai multor proprietăți. Decizia a rămas definitivă.
Arhiepiscopia Alba Iuliei a cerut credincioșilor să nu participe la activitățile sale religioase
În primăvara acestui an, Arhiepiscopia Alba Iuliei a transmis o circulară citită în numeroase parohii din județele Alba și Mureș, prin care atrăgea atenția asupra activităților religioase desfășurate de fostul cleric.

[caption id="attachment_4257844" align="alignnone" width="1024"] Agresorii de copii vor primi pedepse mai mari, pentru faptele lor. Sursa Foto: Arhiva EVZ[/caption]

Documentul, semnat de arhiepiscopul Irineu, precizează că Pomohaci nu mai are calitatea de preot și că slujbe...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2020/10/cristianpomohaci-1024x575.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Locuința alternantă: dreptul copilului de a nu pierde niciun părinte]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/locuinta-alternanta-dreptul-copilului-de-a-nu-pierde-niciun-parinte.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/locuinta-alternanta-dreptul-copilului-de-a-nu-pierde-niciun-parinte.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Locuința alternantă a minorului revine în atenția specialiștilor ca o temă importantă de reformă în dreptul familiei. În cadrul unei dezbateri online organizate de Juridice.ro, majoritatea specialiștilor au susținut că este necesară o modificare legislativă care să clarifice această soluție, în interesul superior al copilului. 

Dreptul copilului de a păstra o relație reală cu ambii părinți
Miza nu este împărțirea copilului între părinți și nici satisfacerea orgoliilor adulților. Miza este dreptul copilului de a păstra o relație reală, constantă și semnificativă cu ambii părinți după separare. Un copil nu are nevoie de un părinte principal și de un părinte de weekend, ci de doi părinți prezenți, implicați și responsabili.
Specialiștii au arătat că autoritatea părintească exercitată în comun nu trebuie să rămână doar o formulă juridică. Ea trebuie să însemne participare reală la viața copilului: școală, teme, sănătate, activități, reguli, educație și sprijin zilnic.

Dreptul copilului la relație cu părinții, practică neunitară
În prezent, practica instanțelor este neunitară. Unele admit programe extinse sau formule apropiate de găzduirea alternantă, altele le resping invocând lipsa unei reglementări clare. Tocmai de aceea, legea ar trebui să stabilească criterii explicite, fără să transforme locuința alternantă într-o regulă automată.


[caption id="attachment_4634365" align="alignnone" width="1242"] Părinți divorțați. Sursa foto: Freepik[/caption]
O astfel de soluție trebuie analizată de la caz la caz, în funcție de vârsta copilului, relația cu fiecare părinte, distanța dintre locuințe, școală, condițiile locative și capacitatea părinților de a coopera. În cazuri de violență, abuz, neglijență sau conflict distructiv, locuința alternantă nu poate fi o soluție.

Stabilitatea copilului nu înseamnă întotdeauna o singură adresă
Dar acolo unde ambii părinți sunt funcționali și pot oferi stabilitate, legea trebuie să permită mai clar această opțiune. Stabilitatea copilului nu înseamnă întotdeauna o singură adresă. Poate însemna și două case predictibile, doi părinți implicați și certitudinea că, după divorț, copilul nu pierde pe niciunul dintre ei.
România are nevoie de o reglementare modernă și echilibrată a locuirii alternante. Nu pentru părinți, ci pentru copii.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/09/divort-1200x801.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov va fi eliberat. Decizie la Tribunalul Vrancea]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/fostul-ministru-de-finante-darius-valcov-va-fi-eliberat-decizie-la-tribunalul-vrancea.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/fostul-ministru-de-finante-darius-valcov-va-fi-eliberat-decizie-la-tribunalul-vrancea.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov va fi eliberat condiționat din închisoare, potrivit unei decizii luate miercuri de Tribunalul Vrancea.
Pedeapsa lui Darius Vâlcov a fost redusă anul trecut de ICCJ
Pedeapsa fostului ministru de Finanţe Darius Vâlcov, condamnat la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălarea banilor, a fost redusă la cinci ani de închisoare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în noiembrie anul trecut, recursul în casaţie formulat de inculpat. Magistraţii au decis să menţină decizia de confiscare a sumei de 6,2 milioane de lei de la Vâlcov. Decizia Înaltei Curţi a fost definitivă.
Sentința de liberare condiționată
„Solutia pe scurt: În baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite contestația formulată de contestatorul-condamnat Vâlcov Darius Bogdan, deţinut în Penitenciarul Focşani, împotriva Sentinţei penale nr. 336/09.04.2026 pronun?ate de Judecătoria Focşani în dosarul nr. 4426/231/2026.

Desființează în totalitate sentința penală contestată şi rejudecând: În baza art. 100 Cod penal, admite cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul Vâlcov Darius Bogdan.

Dispune liberarea condiționată a condamnatului Vâlcov Darius Bogdan din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1246/08.12.2025 a Tribunalului București - Secția 1 Penală, definitivă prin decizia penală nr. 130/CO/04.03.2026 a Curții de Apel București - Secția a II- a Penală.

Atrage atenţia condamnatului asupra consecințelor nerespectării prevederilor art. 104 alin. 2 Cod penal, referitoare la revocarea liberării condiționate si executarea restului de pedeapsă, daca după liberarea condiționată condamnatul săvârșește o nouă infracțiune.

Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului de sub puterea mandatului de executare nr. 3758/04.03.2026 emis de Tribunalul București – secția I Penală, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Constată că petentul a fost asistat de apărător ales. În baza dispoziţiilor art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 03.06.2026”, este decizia Tribunalului Vrancea.
Condamnarea
Vâlcov a fost condamnat în 2023 de Înalta Curte la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. În mai 2015, fostul ministru de Finanţe a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate – primar al municipiului Slatina, senator şi ministru de Finanţe.
Predarea și extrădarea din Italia
Darius Vâlcov s-a predat autorităţilor italiene în 23 mai 2023, în Napoli. Conform legislaţiei italiene, competenţa de judecată a fost atrasă de Curtea de Apel Napoli. Instanţa italiană nu a dispus arestarea provizorie în vederea predării, iar Vâlcov a fost lăsat în libertate sub supraveghere. Anterior, fostul ministru fusese dat în urmărire de Poliţia Română și ulterior a fost extrădat în România.
Tablourile lui Vâlcov
Procurorii anticorupție au descoperit că o parte dintre tablourile din colecția lui Darius Vâlcov fuseseră ascunse în pereți falși, în dulapuri și pe sub paturi din locuințele unor apropiați sau rude. Ancheta a vizat mai multe adrese din județul Olt și București.

De asemenea, sursele judiciare susțineau că Vâlcov ar fi păstrat unele opere și într-un seif aflat în casa unui prieten, deputatul Daniel Bărbulescu. Lucrările de artă au fost, recent, scoase la licitație.

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2020/07/Darius-Valcov_EVZ-1024x682.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Plimbare obișnuită, transformată în dosar penal: un câine, un cuțit și un spray lacrimogen]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/plimbare-obisnuita-transformata-in-dosar-penal-un-caine-un-cutit-si-un-spray-lacrimogen.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/plimbare-obisnuita-transformata-in-dosar-penal-un-caine-un-cutit-si-un-spray-lacrimogen.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un bărbat de 42 de ani din municipiul Hunedoara a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore, după ce ar fi amenințat un tânăr cu un cuțit și un spray iritant-lacrimogen în urma unui conflict legat de un câine plimbat fără botniță, potrivit IPJ Hunedoara.

Incidentul s-a petrecut în după-amiaza zilei de 31 mai, iar cazul a ajuns în atenția autorităților după un apel la numărul unic de urgență 112.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru amenințare, iar suspectul a fost reținut pe 2 iunie, în urma administrării probatoriului.
Cum a început conflictul
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Hunedoara, sesizarea a fost făcută de o femeie care a reclamat că prietenul său, un bărbat în vârstă de 30 de ani, a fost amenințat de o altă persoană.

Verificările efectuate de polițiști au arătat că tânărul se afla în fața blocului împreună cu prietena sa în momentul în care prin zonă a trecut un bărbat care își plimba câinele.

Nemulțumit de faptul că animalul nu purta botniță, bărbatul de 30 de ani i-ar fi atras atenția proprietarului.
Acuzațiile formulate de polițiști
Conform anchetatorilor, observația făcută de tânăr ar fi provocat o reacție agresivă din partea proprietarului câinelui.
„În urma observației făcute, bărbatul de 42 de ani ar fi devenit recalcitrant și ar fi scos din buzunar un cuțit și un spray iritant-lacrimogen, amenințându-l pe celălalt bărbat, după care ar fi părăsit zona”, au transmis reprezentanții IPJ Hunedoara.
După primirea sesizării, polițiștii au identificat persoanele implicate și au continuat cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore
În urma activităților desfășurate și a probelor administrate în dosar, polițiștii au dispus reținerea suspectului.

Potrivit IPJ Hunedoara, măsura a fost luată în data de 2 iunie, iar bărbatul a fost depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din Deva.

[caption id="attachment_4631061" align="alignnone" width="1920"] Sursă foto: Pixabay.com[/caption]

Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor, în cadrul dosarului penal deschis pentru infracțiunea de amenințare.
Ce urmează în anchetă
Reținerea pentru 24 de ore reprezintă o măsură preventivă dispusă în faza de urmărire penală și nu echivalează cu o condamnare. În perioada următoare, procurorii vor analiza probele existente și vor decide dacă sunt necesare alte măsuri procesuale.

Cazul readuce în atenție obligațiile legale privind deținerea și plimbarea câinilor, precum și riscurile pe care le pot genera conflictele apărute în spațiul public.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/plimbare-caine-1200x795.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Judecătoarea Șfabu: Nu mai e vorba despre echitate, ci despre îngenunchere]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/judecatoarea-sfabu-nu-mai-e-vorba-despre-echitate-ci-despre-ingenunchere.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/judecatoarea-sfabu-nu-mai-e-vorba-despre-echitate-ci-despre-ingenunchere.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Judecătoarea Andra Corina Șfabu de la Tribunalul Iași a criticat dur proiectul noii Legi a salarizării, pe care îl consideră o încercare deliberată de subminare a profesiilor care presupun studii superioare.

Judecătoarea Șfabu: Nu mai e vorba despre echitate, ci despre îngenunchere
Într-un mesaj public, magistratul susține că viitoarea reglementare distruge ierarhia veniturilor și afectează deopotrivă judecători, procurori, medici, profesori și grefieri.
„Nu mor caii când vor câinii. Cam despre asta a ajuns să fie vorba în legea salarizării. Nu mai e vorba despre echitate, ci despre îngenunchere”, a scris judecătoarea Andra Sfabu.

Acuzații pentru autorii Legii salarizării
Ea acuză autorii legii că au ignorat principiile de bază ale legiferării salariale și că au urmărit o redistribuire arbitrară a veniturilor:
„Această monstruoasă reglementare, încropită pe genunchi de către unii care pășesc apăsat pe ultimul lor drum politic, ignoră complet orice principiu de bază al legiferării în privința salariilor. Practic, anulează stratificarea firească a veniturilor între profesii, lovind fără discernământ în DOCTORI, MAGISTRAȚI, PROFESORI, GREFIERI și multe alte profesii care necesită studii superioare.”


[caption id="attachment_4734106" align="alignnone" width="1344"] Andra Corina Șfabu / sursa foto: Linkedin[/caption]
Judecătoarea acuză ceea ce numește efectele pe termen lung ale proiectului, considerând amânarea aplicării efectelor ca pe o strategie de dezbinare:
„Amânarea producerii efectelor până peste câțiva ani este parsivă, menită să îi mulțumească pe cei în pragul pensiei și să le ofere o falsă speranță celor mai tineri, producând astfel dezbinare.”

Judecătoarea Andra Șfabu face apel la solidaritate
Andra Șfabu face un apel ferm la solidaritate între categoriile profesionale afectate de Legea salarizării și la o reacție comună:
„POT SĂ SPER că, cel puțin de această dată, reacția TUTUROR CELOR AFECTAȚI va fi atât de furtunoasă încât nu va putea fi ignorată! Că vom face toți corp comun în fața acestei palme date oamenilor educați și răbdători (…) Că vom ieși din LETARGIA și FRICA ce ne caracterizează și vom avea ceva de zis, cu capul sus și asumare. Că nu ne vom lăsa prostiți de ampla campanie de dezbinare socio-profesională (…) și că vom avea înțelepciunea de a înțelege când trebuie să facem FRONT COMUN pentru a ne apăra drepturile și, totodată, ierarhia valorilor sociale care guvernează orice stat democratic”, a mai afirmat judecătoarea]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2023/11/magistrati-greva.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Percheziții în dosarul psihologului Ion Duvac. Psihologul este acuzat de viol și agresiune sexuală]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/perchezitii-in-dosarul-psihologului-ion-duvac-psihologul-este-acuzat-de-viol-si-agresiune-sexuala.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/perchezitii-in-dosarul-psihologului-ion-duvac-psihologul-este-acuzat-de-viol-si-agresiune-sexuala.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Polițiștii din București au efectuat miercuri dimineață două percheziții domiciliare în dosarul în care psihologul Ion Duvac este cercetat pentru folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, viol și agresiune sexuală.

Anchetatorii au anunțat că bărbatul, în vârstă de 64 de ani, a fost identificat în urma descinderilor și urmează să fie audiat.

Cazul este unul de interes public, având în vedere poziția profesională ocupată de acesta în cadrul Colegiului Psihologilor din România și natura acuzațiilor formulate.
Poliția s-a autosesizat după apariția informațiilor în spațiul public
Potrivit Poliției Capitalei, instituția s-a autosesizat la data de 23 februarie cu privire la posibile fapte de natură sexuală care ar fi fost comise de un psiholog din București.

„În urma perchezițiilor domiciliare persoana bănuită de comiterea faptelor a fost depistată. Aceasta urmează să fie condusă la sediul structurii, în vederea audierii”, au transmis reprezentanții Poliției Capitalei.

Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Sector 5, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.
Acuzații privind comportamentul față de paciente
Potrivit informațiilor furnizate de Evenimentul Zilei (EVZ), Ion Duvac este doctor în psihologie și membru al Comisiei de Deontologie și Disciplină din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

Acesta este acuzat că ar fi făcut propuneri sexuale explicite unor cliente și că ar fi solicitat fotografii intime încă de la primele ședințe de terapie. Publicația a relatat că deține înregistrări care surprind astfel de discuții, potrivit EVZ.

[caption id="attachment_4647726" align="alignnone" width="2560"] abuz femei / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

În prezent, acuzațiile fac obiectul anchetei penale, iar autoritățile urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-ar fi produs faptele reclamate.
Reacția Colegiului Psihologilor din România
În urma apariției informațiilor despre caz, comisiile de specialitate ale Colegiului Psihologilor din România au transmis un punct de vedere public prin care s-au delimitat de orice comportament incompatibil cu exercitarea profesiei.

Reprezentanții instituției au subliniat că activitatea psihologilor se bazează pe respectarea demnității umane, protejarea persoanelor vulnerabile, menținerea limitelor profesionale și interzicerea oricărei forme de abuz sau exploatare.

Colegiul a precizat că se delimitează ferm de orice comportament considerat neetic, abuziv sau inadecvat în relația dintre specialist și beneficiar.
Ancheta este în desfășurare
Dosarul se află într-o etapă incipientă a cercetărilor, iar autoritățile continuă administrarea probelor și audierea persoanelor implicate.

Conform principiului prezumției de nevinovăție, orice persoană cercetată penal este considerată nevinovată până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/Ion-Duvac-2.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[ÎCCJ critică noua Lege a salarizării. Instanța supremă avertizează asupra unor reduceri de venituri de până la 40%]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/iccj-critica-noua-lege-a-salarizarii-instanta-suprema-avertizeaza-asupra-unor-reduceri-de-venituri-de-pana-la-40.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/iccj-critica-noua-lege-a-salarizarii-instanta-suprema-avertizeaza-asupra-unor-reduceri-de-venituri-de-pana-la-40.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) critică în termeni duri proiectul noii Legi a salarizării, susținând că acesta afectează independența justiției, încalcă principii constituționale și poate conduce la diminuarea semnificativă a veniturilor magistraților.

Potrivit instanței supreme, reducerile salariale estimate variază între 15% și peste 40%, în funcție de funcția ocupată.

Poziția oficială a ÎCCJ a fost transmisă în contextul dezbaterilor privind reforma salarizării în sectorul public. Reprezentanții instanței supreme afirmă că soluția adecvată ar fi adoptarea unei legi speciale pentru salarizarea sistemului judiciar, care să respecte garanțiile constituționale privind independența financiară a magistraților.
ÎCCJ cere dialog cu viitorul Guvern
În mesajul transmis public, reprezentanții sistemului judiciar afirmă că este necesară reluarea discuțiilor după instalarea noului Executiv.
„În acest moment, considerăm necesară așteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituțional real și constructiv cu factorii decidenți”, transmite ÎCCJ.
Instanța supremă precizează că va continua să apere drepturile personalului din sistemul judiciar.
„Vom continua să susținem toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestora, utilizând toate mijloacele legale și instituționale aflate la dispoziția noastră și nu excludem recurgerea la alte forme de acțiune menite să asigure respectarea acestor drepturi.”
„Proiectul este profund viciat ab initio”
Una dintre cele mai dure critici formulate de ÎCCJ vizează însăși filosofia proiectului de lege.

Potrivit documentului transmis Ministerului Justiției, noua lege „încalcă însăși principiile pe care aceasta se bazează”.
„Proiectul de act normativ este profund viciat ab initio având în vedere că încalcă însăși principiile pe care acesta se bazează.”
Judecătorii susțin că principiile invocate în expunerea de motive, precum legalitatea, egalitatea și nediscriminarea, nu se regăsesc în conținutul concret al proiectului.
„În realitate, reflectarea acestora în conţinutul proiectului dovedeşte faptul că se vor adânci inechităţile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar.”
ÎCCJ afirmă că, în pofida declarațiilor oficiale, proiectul conduce la diminuarea unor drepturi deja aflate în plată.
„În urma analizării prevederilor proiectului se constată în mod flagrant că sunt diminuate drepturile salariale aflate în plată.”
Avertisment privind afectarea independenței justiției
Un capitol important al criticilor se referă la independența autorității judecătorești.

ÎCCJ susține că proiectul reduce poziția constituțională a sistemului judiciar în raport cu celelalte puteri ale statului.
„Proiectul de lege conduce la diminuarea poziției constituționale a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.”
Judecătorii consideră că salarizarea funcțiilor din sistemul judiciar nu reflectă rolul constituțional al justiției.
„Coeficienții propuși pentru funcțiile reprezentative ale autorității judecătorești, inclusiv pentru funcțiile exercitate la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu reflectă în mod adecvat această poziție constituțională.”
[caption id="attachment_4675145" align="alignnone" width="1242"] Justitie: Sursa foto: Freepik[/caption]

De asemenea, instanța supremă avertizează că Guvernul ar primi atribuții excesive în stabilirea unor componente esențiale ale salarizării.
„Elemente esențiale ale sistemului de salarizare, precum valoarea de referință utilizată la stabilirea salariilor, metodologia de evaluare a funcțiilor și criteriile de încadrare în grade salariale, sunt transferate în competența Guvernului.”
Potrivit ÎCCJ, independența justiției presupune că aceste aspecte trebuie reglementate direct prin lege.
„Independența justiției presupune ca elementele esențiale ale salarizării magistraților să fie stabilite prin lege, în mod previzibil și obiectiv.”
Reduceri salariale estimate între 15% și peste 40%
Una dintre cele mai importante observații vizează impactul financiar asupra magistraților.

Instanța supremă susține că noua grilă salarială ar genera diminuări importante ale veniturilor.
„Modalitatea de stabilire a coeficienților de salarizare și eliminarea unor componente salariale existente conduc la diminuări semnificative ale veniturilor magistraților, estimate între aproximativ 15% și 40%, respectiv chiar peste 40% în cazul unor funcții de conducere.”
Judecătorii consideră că o asemenea reducere afectează direct independența financiară a sistemului judiciar.
„Proiectul instituie soluții normative care conduc tocmai la diminuarea garanțiilor materiale menite să protejeze independența autorității judecătorești.”
Îngrijorări privind pensiile de serviciu
Documentul semnalează și posibile efecte asupra pensiilor de serviciu.

ÎCCJ atrage atenția că mecanismul denumit „difer...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/03/iccj-1024x682.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Fost procuror-șef Liviu Tudose, despăgubiri definitive după achitare în dosarul deschis de DNA Ploiești]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/fost-procuror-sef-liviu-tudose-despagubiri-definitive-dupa-achitare-in-dosarul-deschis-de-dna-ploiesti.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/fost-procuror-sef-liviu-tudose-despagubiri-definitive-dupa-achitare-in-dosarul-deschis-de-dna-ploiesti.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Fostul procuror Liviu Mihail Tudose, care a condus în trecut Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și a fost achitat definitiv în dosarul în care procurorii DNA îl acuzaseră de corupție și divulgare de informații confidențiale, a obținut definitiv despăgubiri morale după un lung șir de procese împotriva autorităților statului.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luna trecută toate recursurile formulate în cauză și a menținut decizia Curții de Apel București prin care Direcția Națională Anticorupție, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și Inspectoratul de Poliție Județean Prahova au fost obligate la plata unor daune morale către fostul magistrat.
Dosarul care l-a vizat pe Tudose Liviu Mihail și pe Sebastian Ghiță
Tudose Liviu Mihail a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar care îl avea în centru și pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiță. Procurorii anticorupție susțineau că, în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, mai multe persoane vizate într-o anchetă complexă privind evaziune fiscală și spălare de bani au beneficiat de informații confidențiale din dosar.

Potrivit rechizitoriului, printre beneficiarii informațiilor nedestinate publicității s-ar fi aflat și Sebastian Ghiță.
„În perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi”, arătau procurorii DNA.
Anchetatorii susțineau că informațiile divulgate priveau „obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală”.

[caption id="attachment_3512279" align="alignnone" width="2288"] sursa foto. EVZ[/caption]

În documentele DNA se mai susținea că „folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă l-a convins pe Tudose să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti”.

Procurorii Lucian Onea și Cerasela Răileanu susțineau la acel moment că faptele ar fi fost comise deoarece fostul deputat avea interesul să protejeze persoane investigate și să își apere propriile interese financiare legate de companii aflate în atenția anchetatorilor.

În 2018, însă, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv pe Tudose Liviu Mihail pentru acuzațiile formulate de DNA.
Statul român, obligat la plata a 200.000 de lei pentru arestarea nelegală
După achitare, fostul procuror a deschis mai multe acțiuni în instanță prin care a solicitat despăgubiri pentru perioada în care a fost reținut și arestat preventiv, precum și pentru tratamentul la care a fost supus în timpul procedurilor judiciare.

Într-unul dintre dosare, Curtea de Apel București a decis, în rejudecare, obligarea Statului Român la plata sumei de 200.000 de lei cu titlu de daune morale.

Instanța a dispus „obligarea Statului Român la plata către Tudose Liviu Mihail a sumei de 200.000 lei reprezentând daune morale şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la plata efectivă”.

Hotărârea a vizat prejudiciul moral rezultat din reținerea și arestarea considerate nelegale după achitarea definitivă a fostului magistrat.
Despăgubiri suplimentare pentru încătușare și condițiile detenției
Într-un al doilea litigiu, Curtea de Apel București a analizat modalitatea în care fostul procuror a fost tratat în timpul măsurilor dispuse împotriva sa.

Prin decizia civilă nr. 545A din 27 mai 2025, instanța a acordat mai multe categorii de despăgubiri morale.

Astfel, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a fost obligată să plătească 15.000 de lei „cu titlu de daune morale pentru măsura de încătușare”.

Direcția Națională Anticorupție a fost obligată la plata a 20.000 de lei „cu titlu de daune morale pentru prezentarea publică a măsurii de încătușare”.

[caption id="attachment_4681072" align="alignnone" width="2048"] DNA. Sursă foto: Facebook[/caption]

Inspectoratul de Poliție Județean Prahova a fost obligat să achite 20.000 de lei „cu titlu de daune morale pentru condiționarea accesului reclamantului la asistenţă medicală de urgenţă de deplasarea la medic pe jos şi încătuşat”.

Aceeași instituție a fost obligată la plata a 50.000 de lei „cu titlu de daune morale pentru lipsirea de libertate în mod nelegal ulterior comunicării încheierii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar”.

Pe lângă aceste sume, instanța a acordat și cheltuieli de judecată în sarcina instituțiilor pârâte.
Înalta Curte a închis defi...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/04/justitie-2-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Surse judiciare contrazic explicațiile șefului Armatei. Gheorghiță Vlad ar fi știut de dosarul DNA înainte de punerea sub acuzare]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/surse-judiciare-contrazic-explicatiile-sefului-armatei-gheorghita-vlad-ar-fi-stiut-de-dosarul-dna-inainte-de-punerea-sub-acuzare.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/surse-judiciare-contrazic-explicatiile-sefului-armatei-gheorghita-vlad-ar-fi-stiut-de-dosarul-dna-inainte-de-punerea-sub-acuzare.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Punerea sub acuzare a șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în dosarul angajărilor din Ministerul Apărării Naționale (MApN) a generat una dintre cele mai importante crize instituționale din Armata Română din ultimii ani, potrivit Mediafax.

În timp ce generalul susține că momentul ales de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) ridică semne de întrebare, surse judiciare afirmă că atât conducerea MApN, cât și șeful Armatei aveau cunoștință despre evoluția anchetei, iar audierea a fost amânată din motive care țin de agenda de securitate națională.

Dosarul este instrumentat de structura militară a DNA încă din anul 2025 și vizează presupuse angajări și promovări realizate prin favorizarea unor persoane apropiate unor oficiali din sistemul militar.

În ultimele luni, ancheta a ajuns la mai mulți generali de rang înalt din Armata României.
Ancheta DNA a început în 2025
Potrivit informațiilor din dosar, procurorii militari au început investigațiile la jumătatea anului trecut, iar cercetările au vizat mai multe structuri din Ministerului Apărării.

Printre primii oficiali afectați de evoluția anchetei s-a numărat generalul cu patru stele Mihai Șomordolea, care ocupa funcția de consilier de stat și secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Țării în Departamentul Securității Naționale.

Acesta a fost trecut în rezervă și eliberat din funcție la începutul anului 2026.

Ulterior, procurorii au audiat și au pus sub acuzare mai mulți generali, inclusiv pe Mihai Șomordolea, pe generalul-locotenent Iulian Berdilă, locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, și pe generalul Mircea Anicescu, fost adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane.

Conform surselor judiciare, în urma perchezițiilor informatice și a analizării probelor obținute din telefoane și alte dispozitive, anchetatorii au identificat elemente care au condus către implicarea șefului Statului Major al Apărării.
Citația DNA a fost trimisă înainte de ședința CSAT
Surse judiciare susțin că generalul Gheorghiță Vlad urma să fie audiat inițial pe 29 mai 2026.

Potrivit acelorași surse, procurorii DNA au transmis citația pe 28 mai, iar atât ministrul Apărării, Radu Miruță, cât și conducerea militară erau la curent cu procedura.

Audierea nu a mai avut loc deoarece, în noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusă a lovit un bloc din Galați, incident care a determinat convocarea unei ședințe de urgență a CSAT de către președintele Nicușor Dan.

[caption id="attachment_4658723" align="alignnone" width="2522"] Sursă foto: presidency.ro/ro[/caption]

La reuniunea CSAT a participat și șeful Statului

Major al Apărării, motiv pentru care procurorii au reprogramat audierea pentru data de 2 iunie.

Acest aspect este invocat de surse judiciare pentru a contrazice ideea că decizia DNA ar fi fost luată brusc sau într-un moment ales special de procurori.
Gheorghiță Vlad: Nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales
După ce a fost pus sub acuzare pentru complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, generalul Gheorghiță Vlad a respins toate acuzațiile.
„Resping categoric acuzațiile aduse și afirm fără echivoc că nu am săvârșit nicio faptă de corupție. Nu am avut nicio implicare, directă sau indirectă, în activități care ar putea constitui complicitate la asemenea fapte”, a transmis șeful Armatei.
Generalul a afirmat că are încredere în desfășurarea anchetei, însă a ridicat semne de întrebare cu privire la momentul în care a fost formulată acuzația.
„Voi avea încredere că adevărul va rezulta din analiza obiectivă a faptelor și a probelor, însă nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acestor acuzații, în condițiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an, iar decizia de punere sub acuzare intervine tocmai acum, într-un context deosebit de sensibil și complex la nivel național”, a declarat Gheorghiță Vlad.
Acesta a susținut că afectarea imaginii conducerii Statului Major al Apărării produce efecte care depășesc persoana sa.
„Nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea și riscă să afecteze încrederea publică într-o instituție esențială pentru apărarea țării și siguranța cetățenilor”, a mai afirmat șeful Armatei.
Totodată, acesta a precizat că va coopera cu anchetatorii.
„Voi acorda întregul sprijin necesar organelor judiciare și mă voi pune la dispoziția acestora ori de câte ori va fi necesar pentru clarificarea completă a situației.”
Iulian Berdilă respinge orice implicare
Generalul-locotenent Iulian Berdilă, aflat la rândul său în atenția procurorilor, a respins acuzațiile și a susținut că nu a avut nicio implicare în situațiile investigate.
„Resping categoric orice insinuare privind existența unei a...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/INSTANT_DNA_MILITAR_VLAD_GHEORGHITA_11_INQUAM_Photos_Octav_Ganea-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Șapte ani de anchete și procese pentru declarații publice privind căsătoria. Decizia e la CEDO]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/sapte-ani-de-anchete-si-procese-pentru-declaratii-publice-privind-casatoria-decizia-e-la-cedo.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/sapte-ani-de-anchete-si-procese-pentru-declaratii-publice-privind-casatoria-decizia-e-la-cedo.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Fostul ministru finlandez de Interne Päivi Räsänen a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului condamnarea primită în Finlanda într-un dosar care vizează declarațiile sale publice privind căsătoria și sexualitatea, potrivit informațiilor furnizate de European Conservative.

După aproape șapte ani de anchete, procese și apeluri, cazul a devenit unul dintre cele mai urmărite litigii europene privind raportul dintre libertatea de exprimare, libertatea religioasă și legislația referitoare la discursul instigator la ură.

Politicianul finlandez susține că procesul său depășește cu mult situația personală și poate avea consecințe asupra modului în care sunt interpretate și aplicate în viitor drepturile fundamentale în Europa.

Deși a fost achitată în două instanțe, Curtea Supremă a Finlandei a pronunțat ulterior o decizie strânsă, adoptată cu trei voturi la două, care a schimbat cursul dosarului.
„Există o criză a libertății de exprimare în Europa”
Într-un interviu acordat după anunțarea recursului la Strasbourg, Räsänen a declarat că experiența sa reprezintă un semnal de alarmă privind starea libertății de exprimare pe continent.
„Cazul meu arată clar că există o criză a libertății de exprimare în Europa. Nimeni nu ar trebui să se confrunte cu ani de urmărire penală și să fie condamnat pentru că și-a împărtășit în mod pașnic convingerile”, a afirmat fostul ministru.
Ea consideră că legislația privind discursul instigator la ură este formulată prea larg și permite interpretări excesive.
„Aceste legi fac posibil ca statele să reducă la tăcere disidența și să-i cenzureze pe cei care nu sunt de acord cu normele sociale predominante”, a spus Räsänen.
Două achitări și o condamnare la limită în Curtea Supremă
Potrivit politicianului finlandez, dosarul său a fost analizat de 11 judecători în cadrul a trei niveluri de jurisdicție.
„Pe parcursul a șase ani, cazul meu a fost examinat de 11 judecători din trei instanțe finlandeze”, a explicat aceasta.
Räsänen susține că diferența dintre verdictul Curții Supreme și hotărârile anterioare demonstrează cât de mult poate varia interpretarea legislației.
„Faptul că trei judecători de la Curtea Supremă au ajuns la o concluzie diferită cu privire la același set de fapte ca și ceilalți opt judecători care mi-au evaluat cazul arată cât de larg poate fi interpretată această legislație și pericolul extrem pe care îl reprezintă pentru libertatea de exprimare.”
[caption id="attachment_4733321" align="alignnone" width="2119"] Curtea de Apel Vasa / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

În același timp, ea insistă că exprimarea sa a fost legală și că decizia instanței supreme reprezintă o interpretare eronată a faptelor.
Unde se termină libertatea de exprimare și unde începe discursul instigator la ură
Una dintre principalele controverse ale cazului este delimitarea dintre exprimarea unor convingeri religioase și discursul considerat ofensator pentru anumite categorii sociale.

Räsänen respinge ideea că opiniile sale ar fi provocat prejudicii reale.
„O societate liberă nu poate echivala dezacordul cu o crimă”, afirmă ea.
Politicianul subliniază că însăși Curtea Supremă a recunoscut că materialele analizate nu conțineau apeluri la violență.
„Curtea Supremă a recunoscut că nu conținea incitații la violență sau amenințări comparabile, cum ar fi stimularea urii. Și totuși am fost încă condamnat penal.”
Ea consideră că dosarul a avut încă de la început și o componentă privind libertatea religioasă.
„Am fost interogată de poliție timp de 13 ore despre credințele mele creștine”, a declarat fostul ministru.
Broșura publicată acum două decenii, în centrul condamnării
Unul dintre aspectele care au atras atenția observatorilor este faptul că verdictul Curții Supreme vizează o broșură publicată cu peste 20 de ani în urmă pentru o comunitate religioasă.

Räsänen consideră că instanța a tratat diferit documentul față de postările sale din mediul online.
„Este o distincție foarte neclară”, spune ea.
Potrivit acesteia, judecătorii au analizat anumite fraze separat de contextul general al publicației.
„Pentru a-mi justifica condamnarea, Curtea Supremă a izolat fraze specifice din contextul mai larg al broșurii, denaturând sensul acesteia.”
Fostul ministru avertizează că un asemenea precedent ar putea afecta și alte persoane care exprimă opinii religioase tradiționale.
„Dacă o broșură veche de 20 de ani scrisă pentru comunitatea mea bisericească poate fi incriminată pe motive atât de obscure, cu siguranță ar trebui să ridice îngrijorări.”
Teama de autocenzură
Räsänen afirmă că efectul cel mai periculos al dosarului nu este condamnarea în sine, ci posibilitatea ca oamenii să evite să își exprime opiniile din teama unor consecințe juridice.
„Sunt foarte îngrijorată de efectul înfricoșător asupra libertății de exprimare care ar putea fi cauzat de condamnarea mea.”
[caption id="attachment_4733319" align="alignnone" width="2121"] justitie finlanda ...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Paivi-Rasanen-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Nouă decizie în cazul asasinării lui Ioan Crișan. Fiica afaceristului pierde încă un demers]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/noua-decizie-in-cazul-asasinarii-lui-ioan-crisan-fiica-afaceristului-pierde-inca-un-demers.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/noua-decizie-in-cazul-asasinarii-lui-ioan-crisan-fiica-afaceristului-pierde-inca-un-demers.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[







Tribunalul Arad a respins marți plângerea formulată de Laura Dronca împotriva deciziei procurorilor de a clasa cauza în cazul unui martor din dosarul atentatului cu bombă în care a fost ucis omul de afaceri Ioan Crișan. Decizia instanței este definitivă și intervine în timpul procesului în care fiica afaceristului este judecată sub acuzația că ar fi comandat asasinatul comis în 2021.









Instanța a menținut soluția de clasare dispusă de procurori
Procesul a fost deschis anul trecut, după ce Laura Dronca a contestat decizia procurorilor de a nu formula acuzații împotriva unui bărbat care le-ar fi înmânat suspecților un declanșator electronic. Potrivit anchetei, dispozitivul ar fi fost utilizat în atentatul care a dus la moartea lui Ioan Crișan.
Avocatul bărbatului, Tudor Oprean, a afirmat pentru Agerpres că cel pe care îl reprezintă s-a adresat Parchetului General înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații din dosar.


„După ce a oferit declaraţiile la Parchet, în primă fază a cercetării penale a avut calitate de suspect, însă ulterior s-a dispus clasarea faţă de clientul meu, care nu a avut calitatea de inculpat niciun moment”, a declarat avocatul Tudor Oprean.

Fiica lui Ioan Crișan a contestat soluția de clasare
Acesta a explicat că Laura Dronca a contestat soluția de clasare mai întâi la procurorul de caz, însă aceasta a fost menținută.


„Ca ultimă etapă legală, doamna Dronca s-a adresat instanţei. Era de aşteptat soluţia dată astăzi de instanţă”, a afirmat avocatul.

Conform soluției publicate pe portalul instanțelor, Tribunalul Arad a respins ca nefondată plângerea formulată împotriva clasării dispuse prin rechizitoriul din 27 martie 2025, în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Hotărârea este definitivă, iar Laura Dronca a fost obligată să achite suma de 300 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.


[caption id="attachment_4677002" align="alignnone" width="1242"] justiție. Sursa foto: Freepik[/caption]
Fiica lui Ioan Crișan este judecată în dosarul asasinatului
Laura Dronca, cunoscută anterior sub numele Laura Bîlcea, este judecată la Curtea de Apel Timișoara alături de alți doi inculpați în dosarul care vizează asasinarea omului de afaceri arădean Ioan Crișan.
Următorul termen în procesul de fond este programat pentru data de 8 iunie.
Procurorii Parchetului General au trimis-o în judecată pentru instigare la omor calificat în varianta violenței în familie, instigare la distrugere și instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive. Anchetatorii susțin că aceasta ar fi comandat uciderea tatălui său.

Atentatul care a șocat Aradul
Ioan Crișan și-a pierdut viața în dimineața zilei de 29 mai 2021, după ce autoturismul în care se afla a explodat în parcarea unui supermarket din Arad.
Explozia a declanșat una dintre cele mai complexe anchete penale din ultimii ani, cazul fiind instrumentat de Parchetul General și ajungând ulterior în fața instanței.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/10/Laura-Crisan-1200x815.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Noua lege a salarizării, contestată de Ministerul Public. Obiecțiile transmise către Justiție]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/noua-lege-a-salarizarii-contestata-de-ministerul-public-obiectiile-transmise-catre-justitie.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/noua-lege-a-salarizarii-contestata-de-ministerul-public-obiectiile-transmise-catre-justitie.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ministerul Public susține că mai multe prevederi din proiect afectează statutul magistraților, predictibilitatea veniturilor și echilibrul sistemului judiciar, solicitând modificarea unor articole înainte de adoptarea actului normativ. Ministerul Public a transmis Ministerului Justiției observațiile sale privind proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Ministerul Public reclamă afectarea garanțiilor financiare ale magistraților
În punctul de vedere transmis Ministerului Justiției, Ministerul Public arată că proiectul de lege conține dispoziții care reduc drepturile salariale pentru personalul încadrat după intrarea în vigoare a noii reglementări și creează diferențe de tratament între angajați.
Potrivit comunicatului transmis de Parchetul General, modificările propuse afectează inclusiv predictibilitatea veniturilor procurorilor și ale altor categorii profesionale care activează în cadrul parchetelor.


„În documentul transmis se evidenţiază că proiectul conţine dispoziţii care, pe lângă faptul că diminuează drepturile salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, afectează şi predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcţie şi ale celorlalţi profesionişti de la nivelul parchetelor, creând, totodată, situaţii profund discriminatorii, care nu vor mai putea fi corectate, forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti urmând a fi anihilată. Ministerul Public atrage atenţia că, în cazul unora dintre categoriile profesionale care îşi desfăşoară activitatea la nivelul parchetelor, vor fi incidente diminuări semnificative ale drepturilor salariale, fără o justificare obiectivă”.

Critici privind modul de calcul al salariilor
Procurorii atrag atenția și asupra formulei de calcul prevăzute în proiectul aflat în dezbatere. Conform textului propus, indemnizațiile și salariile de bază sunt stabilite prin raportare la o valoare de referință și la coeficienții aferenți fiecărei funcții.
Ministerul Public susține că mecanismele privind valoarea de referință și sporul pentru condiții de muncă nu oferă suficiente garanții împotriva arbitrariului și pot afecta stabilitatea veniturilor. De asemenea, instituția consideră că introducerea unei „diferențe salariale tranzitorii” va crea tratamente diferite între angajați aflați în situații profesionale similare.
Potrivit punctului de vedere transmis Ministerului Justiției, procurorii, specialiștii și ceilalți profesioniști care vor fi angajați, promovați sau vor ocupa funcții de conducere după intrarea în vigoare a legii vor fi remunerați exclusiv în baza noilor reguli, fără a beneficia de diferența salarială tranzitorie.


[caption id="attachment_4689114" align="alignnone" width="1650"] Parchetul General. Sursa foto: Arhiva EVZ[/caption]
Ministerul Public, avertisment privind impactul asupra resurselor umane
Ministerul Public apreciază că efectele proiectului ar putea fi resimțite inclusiv la nivelul resurselor umane din sistemul judiciar.


„În consecinţă, în perspectiva aplicării acestor dispoziţii legale, măsurile preconizate vor avea efect destabilizarea resurselor umane din multiple perspective, diminuarea "atractivităţii" profesiei pentru absolvenţii de studii juridice, demotivarea personalului în funcţie de a ocupa funcţii de conducere, de a promova şi chiar de a rămâne în sistem, contrar unuia dintre dezideratele urmărite prin adoptarea proiectului de lege, respectiv: atragerea, motivarea şi menţinerea profesioniştilor în sistemul public prin susţinerea debutului în carieră, predictibilitate în evoluţia profesională şi încurajarea menţinerii în activitate a personalului performant şi cu experienţă”.

În document sunt semnalate și alte probleme identificate în proiectul legislativ. Procurorii susțin că există diferențe nejustificate în salarizarea specialiștilor și a specialiștilor IT din cadrul Ministerului Public în comparație cu alte categorii din administrația publică.

Obiecții privind salarizarea polițiștilor judiciari
Parchetul General atrage atenția și asupra modului în care sunt ierarhizate funcțiile din poliția judiciară. Potrivit instituției, proiectul prevede ca agenții de poliție judiciară să beneficieze de salarii de bază semnificativ mai mari decât ofițerii de poliție judiciară, situație considerată incompatibilă cu ierarhia funcțiilor.
Ministerul Public a transmis Ministerului Justiției o serie de propuneri de modificare și completare a proiectului. Acestea vizează, printre altele, valorificarea vechimii de peste 25 de ani, diferențierea mai clară între funcțiile de execuție și cele de conducere, protejarea veniturilor împotriva diminuărilor anuale și reglementarea unor aspecte privind activitatea desfășurată în interes de serviciu.
În finalul punctului de vedere, instituția avertizează că forma actuală a proiectului poate produce efecte majore asupra funcționării sistemului judiciar.

"Fără luarea în considerare a obiecţiilor pe care le-a formulat şi a...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Ministerul-Public-1200x525.png" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[CSM contestă legea salarizării. Instituția cere o lege specială pentru magistrați]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/csm-contesta-legea-salarizarii-institutia-cere-o-lege-speciala-pentru-magistrati.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/csm-contesta-legea-salarizarii-institutia-cere-o-lege-speciala-pentru-magistrati.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[







CSM susține că legea salarizării în forma propusă contravine Constituției și statutului magistraților și consideră că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie reglementată exclusiv printr-o lege specială. Punctul de vedere a fost transmis de Consiliul Superior al Magistraturii către Ministerul Justiției.

CSM a transmis observațiile către Ministerul Justiției
Reprezentanții CSM au anunțat că au trimis Ministerului Justiției punctul de vedere solicitat cu privire la proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Instituția susține că documentul conține mai multe probleme de constituționalitate și apreciază că inițierea proiectului s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale și legale referitoare la competențele unui Guvern demis în materia promovării proiectelor legislative.

Critici privind includerea magistraților în proiect
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, includerea judecătorilor și procurorilor în această lege contravine prevederilor Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
CSM amintește că actul normativ stabilește că „salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte prin legea specială privind salarizarea şi alte drepturi salariale în domeniul justiţiei.”
Instituția consideră că independența justiției este strâns legată de existența unor garanții financiare stabile pentru magistrați și arată că nivelul de salarizare nu reprezintă doar o componentă a politicilor de resurse umane, ci și o condiție pentru protejarea independenței sistemului judiciar.


[caption id="attachment_4675145" align="alignnone" width="1242"] Justitie: Sursa foto: Freepik[/caption]
CSM invocă riscuri pentru independența justiției
În analiza transmisă Ministerului Justiției, CSM susține că proiectul afectează independența financiară a magistraților și poziția constituțională a autorității judecătorești.
„În flagrantă contradicţie cu exigenţele care decurg din documentele internaţionale şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, proiectul de lege nesocoteşte grav independenţa financiară a magistraţilor şi subminează rolul de putere în stat care revine autorităţii judecătoreşti”, au transmis reprezentanţii CSM.
De asemenea, instituția apreciază că prevederile referitoare la „diferenţa salarială tranzitorie” sunt formulate neclar și nu oferă suficientă predictibilitate.
„Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice este în vădită contradicţie cu Legea fundamentală şi statutul magistraţilor, astfel că nu poate fi promovat în forma propusă, iar singura opţiune normativă conformă cu cadrul legislativ actual este aceea în care salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială, cu respectarea exigenţelor impuse de principiul independenţei justiţiei”, au mai afirmat reprezentanţii CSM.













]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/CSM-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Șeful Marelui Stat Major, la DNA pentru „găinării”. Riști onoarea celui mai înalt grad militar pentru câteva mii de euro?, a întrebat Mirel Curea]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/seful-marelui-stat-major-generalul-gheorghita-dna-gainarii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/seful-marelui-stat-major-generalul-gheorghita-dna-gainarii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[În plină criză de securitate la graniță, Armata Română primește o lovitură devastatoare din interior. Generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării, a fost pus sub acuzare de DNA într-un dosar care vizează fraudarea examenelor și trafic de influență pentru favorizarea unor candidați.

În cadrul podcastului “Contrapunct” de azi, jurnaliștii EVZ au dezvăluit detalii despre modul în care s-au „măsluit” locurile la buget la o instituție de învățământ superior. Alături de Gheorghiță, sunt vizați generalul Iulian Berdilă (locțiitor pentru operații) și fostul secretar al CSAT, generalul Mihai Șomordulea.

Această anchetă creează o criză de încredere masivă. Într-un moment în care România trebuie să demonstreze profesionalism în fața NATO, șeful armatei este audiat pentru o un act de corupție ridicol.
Abandonarea demnității militare pentru câteva mii de euro
Mirel Curea a comentat cu indignare natura derizorie a faptelor: suplimentarea locurilor de la buget pentru ca fiica unui general să nu mai plătească taxele de studii.

„Este o ciolăneală de tip românesc. Cum să riști onoarea celui mai înalt grad militar pentru a scuti un copil de o taxă de câteva mii de euro? Acești oameni nu sunt nici măcar mafioți de anvergură, s-au împiedicat într-un rahat de taxă”, a spus Curea.

Mirel Curea și-a exprimat consternarea față de nepotismul și lipsa de integritate morală adânc înrădăcinate în societatea românească, unde păstrarea unei cariere „curate” pare extrem de dificilă. I-a criticat dur părinții cu funcții înalte care intervin pentru a le asigura copiilor un drum facil, în loc să îi lase să se formeze singuri.

În opinia sa, prin acest comportament se creează o generație de „nevolnici” de care colegii de muncă vor abia aștepta să scape odată ce protectorul lor nu mai este în viață sau la putere:

„Nouă, românilor, este foarte, foarte, foarte greu, pe alocuri imposibil, să ne păstrăm curați de-a lungul unei cariere, de-a lungul unei întregi activități. Eu, când am aflat de această chestie, am rămas mut. Cum tu, ca părinte, să nu lași copilul să meargă pe drumul lui, să se formeze pe picioarele lui? Pentru că Dumnezeu a lăsat ca noi, părinții, să ne ducem înaintea copiilor. Chiar vrem să lăsăm pe urma noastră niște nevolnici, de care cei din anturajul lor profesional abia să aștepte să scape, să spună: »Bă, bine că a crăpat tac-su, să putem să-l dăm pe ăsta afară«?
Bătălia pentru privilegii
Mai departe, jurnalistul EVZ a subliniat că acest fenomen este vizibil peste tot la nivelul clasei politice și de conducere, senatori, deputați, unde primele decizii luate după obținerea puterii vizează angajarea abuzivă a rudelor, partenerilor sau apropiaților. El și-a încheiat intervenția retoric, profund dezamăgit de faptul că astfel de practici de culise și servilisme vin adesea chiar din partea unor persoane care provin din familii aparent respectabile.

Mirel Curea: “Chestiile astea le vedem peste tot. Sunt o sumedenie de oameni pe care îi vedem că ajung la putere, senatori, deputați, ce ajung și ei la putere, se bat cu coatele, sunt servitori, care ce face... Domnule, primele lucruri pe care le fac e că își angajează nevestele, fetele, amantele, nepoatele.”

„Cum să dai încredere populației când tocmai cei care se ocupă de logistica și comanda armatei sunt inculpați pentru astfel de găinării?”, a adăugat, în încheiere, Ștefan Popescu, subliniind că acest incident genetic, structural, al statului român ne vulnerabilizează în fața partenerilor strategici care „se uită la noi și nu ne-o trântesc în față, dar văd totul”.

Comunicatul DNA este disponibil, dar până la o decizie judecătorească toți cei menționați beneficiază de prezumția de nevinovăție..]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/Mirel-Curea-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Șoferul amendat pentru 130 km/h a câștigat în instanță. Motivul care a dus la anularea sancțiunii]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/soferul-amendat-pentru-130-km-h-a-castigat-in-instanta-motivul-care-a-dus-la-anularea-sanctiunii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/soferul-amendat-pentru-130-km-h-a-castigat-in-instanta-motivul-care-a-dus-la-anularea-sanctiunii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un șofer din Italia, amendat cu 550 de euro după ce a fost surprins de radar circulând cu 130 km/h, a obținut anularea sancțiunii în instanță. Tribunalul din Rovereto a decis că autoritățile locale nu au respectat obligațiile legale privind semnalizarea limitei de viteză, iar procesul-verbal a fost declarat nelegal.

Cazul atrage atenția asupra importanței respectării procedurilor administrative în aplicarea sancțiunilor rutiere.

Deși viteza înregistrată depășea cu aproximativ 60 km/h limita legală din zona respectivă, instanța a concluzionat că lipsa semnalizării corespunzătoare a afectat validitatea măsurării și a sancțiunii aplicate.
Cum a ajuns cazul în instanță
Potrivit presei italiene, șoferul a fost surprins de radar în timp ce circula pe un drum provincial. Acesta a susținut că a intrat pe respectivul sector de drum venind de pe un drum secundar și că nu a întâlnit niciun indicator care să îi semnaleze limita de viteză aplicabilă.

În primă instanță, judecătorul a menținut amenda și a considerat că sancțiunea a fost aplicată legal. Șoferul a contestat însă decizia, iar cazul a ajuns la Tribunalul Rovereto, care a analizat în detaliu condițiile de semnalizare existente pe traseul respectiv.
Detaliul care a schimbat verdictul
În timpul procesului, autoritățile locale au susținut că accesul din care provenea șoferul era un drum privat și că, prin urmare, nu exista obligația repetării indicatoarelor de limitare a vitezei.

Instanța a constatat însă că documentele oficiale ale Primăriei Isera descriau respectivul drum ca fiind unul municipal, adică un drum public. În aceste condiții, existența unei intersecții era evidentă, iar legislația impunea repetarea indicatorului de limitare a vitezei după intersecție.

Judecătorii au reținut că această obligație nu a fost respectată. În plus, nu a fost respectată nici regula referitoare la amplasarea și repetarea semnalizării înaintea punctului în care era efectuat controlul radar.
Instanța: procesul-verbal nu putea fi menținut
În motivarea hotărârii, Tribunalul Rovereto a arătat că lipsa repetării limitei de viteză după intersecție și nerespectarea condițiilor privind semnalizarea au afectat legalitatea controlului.

Judecătorii au concluzionat că dispozitivul radar nu putea fi utilizat în condițiile respective, iar procesul-verbal contestat trebuia anulat.

[caption id="attachment_4733361" align="alignnone" width="2309"] justitie italia / sursa foto: dreamstime.com[/caption]

Totodată, instanța a respins argumentele legate de eventuale probleme tehnice ale aparatului radar, precizând că acestea sunt neîntemeiate. În schimb, aspectele privind semnalizarea rutieră au fost considerate suficiente pentru admiterea apelului.
Ce relevanță are această decizie
Cazul evidențiază faptul că, în statele europene, sancțiunile rutiere nu depind exclusiv de viteza înregistrată de radar, ci și de respectarea strictă a procedurilor administrative și a regulilor de semnalizare.

Instanța nu a contestat faptul că șoferul circula cu viteză ridicată, însă a apreciat că autoritățile aveau obligația legală de a asigura o informare clară și corectă a participanților la trafic privind restricțiile aplicabile pe sectorul de drum respectiv.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/carabinieri-1200x795.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Anchetă în Albania legată de ginerele lui Trump, Jared Kushner. Un proiect de lux, atacat pe motive ecologiste]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ancheta-in-albania-legata-de-ginerele-lui-trump-jared-kushner-un-proiect-de-lux-atacat-pe-motive-ecologiste.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ancheta-in-albania-legata-de-ginerele-lui-trump-jared-kushner-un-proiect-de-lux-atacat-pe-motive-ecologiste.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Procurorii anticorupție albanezi investighează un proiect de stațiune de lux legat de ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner, proiect acuzat că ar încălca anumite reglementări ecologiste, potrivit Politico.
Ecologiștii din Albania au atacat proiectul firmei lui Kushner
Este vorba despre o stațiune de lux proiectată pe litoralul albanez, în care ar urma să fie implicată firma Affinity Partners, a lui Kushner. Proiectul include insula nelocuită Sazan de la Marea Adriatică și câteva sute de hectare din aria protejată Vjosa-Narta, o zonă umedă de coastă despre care ecologiștii spun că este „sensibilă” și găzduiește flamingo, foci și locuri de cuibărit ale țestoaselor marine.

SPAK, biroul special de procuratură anticorupție din Albania, a confirmat că a deschis o anchetă privind schimbările aduse statutului de zonă protejată și proprietății funciare din 2024, care au deschis calea dezvoltării proiectului turistic. Biroul procuraturii nu a răspuns la o solicitare de comentarii suplimentare până la data publicării, precizează Politico.
Jared Kushner și soția sa, Ivanka, au vizitat zona
Jared Kushner, care conduce firma de capital privat Affinity Partners, deține un portofoliu imobiliar estimat la miliarde de dolari, fără legătură cu această companie. De asemenea, el este trimis special al lui Trump pentru pace și implicat în negocieri diplomatice privind Gaza, Iran și războiul din Ucraina.

În luna august a anului 2024, Jared Kushner a dezvăluit planurile pentru Affinity Partners de a construi o stațiune de lux în Albania, iar la începutul anului 2026 a vizitat zona împreună cu soția sa, Ivanka.

Într-un interviu recent, prim-ministrul albanez Edi Rama a confirmat că discuțiile sunt în desfășurare între guvern și jared Kushner cu privire la proiect, care urmează să includă 10.000 de camere de hotel. Nici jared Kushner și nici Affinity Partners nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii, mai precizează publicația.

Într-o discuție cu parlamentarii albanezi desfășurată luni, premierul Rama a negat că proiectul încalcă o rezervație naturală și a declarat că propunerea finală nu a fost încă depusă și că studiul de mediu nu este finalizat.

SPAK a fost înființat cu sprijinul UE și al SUA, ca parte a amplei reforme a justiției din țară din 2019. Acționează independent de sistemul judiciar național și a investigat, urmărit penal și condamnat o serie de înalți oficiali din ambele părți ale spectrului politic.

[caption id="attachment_4509265" align="alignnone" width="1242"] Edi Rama. Sursa foto: Instagram[/caption]
Proteste ale ecologiștilor contra proiectului turistic
Protestele conduse de ONG-uri ecologiste contra proiectului au început spre sfârșitul lunii mai, când dezvoltatorii au ridicat garduri acoperite cu sârmă ghimpată la amplasamentul propus din Zvernec, în sudul Albaniei.

Duminică seară, ecologiștii s-au adunat în fața birourilor guvernamentale și au cerut oprirea proiectului, interzicerea construcțiilor în zonă și demisia prim-ministrului Edi Rama.

„Vreau să fac din Albania o țară care să fie o destinație de invidiat în regiune, iar acest proiect face parte din acest efort”, a declarat Rama luni.

Albania și-a propus să adere la UE până în 2030 și a deschis toate capitolele de negociere ale procesului de aderare la UE. Cei 27 de șefi de stat ai blocului comunitar se vor întâlni vineri în Muntenegru pentru a discuta extinderea UE cu liderii din Balcanii de Vest, inclusiv cu Edi Rama.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/Jared-Kushner-1200x752.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[E oficial: Șeful Marelui Stat Major, urmărit penal de DNA]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/e-oficial-seful-marelui-stat-major-urmarit-penal-de-dna.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/e-oficial-seful-marelui-stat-major-urmarit-penal-de-dna.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Departamentul Național Anticorupție (DNA) a emis un comunicat cu privire la punerea sub urmărire penală, ca suspect, a generalului Vlad Gheorghiță.
DNA: Genralul Vlad Gheorghiță are calitatea de suspect
„La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari, i-au adus la cunoștință generalului VLAD GHEORGHIȚĂ, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, se arată în comunicatul DNA.
Ce acuzații i se aduc generalului
„Din probatoriul administrat până în prezent, procurorii militari au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Berdilă Iulian, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București - Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N.

Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate.
Prin această modalitate, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale, și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora, de pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare, un număr de 3 candidați, să fie încadrați pe posturi de ofițer, la Ministerul Apărării Naționale”, se mai arată în comunicatul DNA.

[caption id="attachment_4733362" align="alignnone" width="1227"] Vlad Gheorghiță DNA / sursa foto: captura video ProTV[/caption]
DNA anunță că acuzațiile i-au fost aduse la cunoștință generalului Vlad Gheorghiță
„Suspectului Vlad Gheorghiță i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 307 din Codul de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea în continuare a urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop instituirea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”, se mai arată în documentul citat.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/01/DNA.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Florida dă în judecată OpenAI și pe Sam Altman pentru promovarea ChatGPT fără avertismente suficiente privind riscurile]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/florida-da-in-judecata-openai-si-pe-sam-altman-pentru-promovarea-chatgpt-fara-avertismente-suficiente-privind-riscurile.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/florida-da-in-judecata-openai-si-pe-sam-altman-pentru-promovarea-chatgpt-fara-avertismente-suficiente-privind-riscurile.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Statul Florida a deschis un proces împotriva OpenAI și a directorului general al companiei, Sam Altman, acuzând că ChatGPT a fost promovat publicului fără avertismente adecvate privind riscurile asociate utilizării sale. Acțiunea în instanță a fost anunțată luni de procurorul general al statului, James Uthmeier.

Procesul marchează prima acțiune juridică intentată de un stat american împotriva OpenAI și reprezintă cea mai recentă etapă din seria de litigii lansate de Florida împotriva marilor companii din tehnologie.
Florida susține că OpenAI a ignorat avertismentele privind siguranța
Potrivit plângerii depuse de procurorul general, OpenAI ar fi ignorat avertismente venite atât din interiorul companiei, cât și din partea unor experți externi referitoare la potențialele riscuri ale chatbotului bazat pe inteligență artificială.

Autoritățile din Florida susțin că ChatGPT ar fi fost utilizat în contexte legate de acte de violență extremă și că platforma ar fi încurajat persoane vulnerabile către comportamente autodistructive. În documentele depuse la instanță, statul afirmă că OpenAI a acționat cu neglijență și a încălcat legislația din Florida privind practicile comerciale incorecte și înșelătoare.
Cazuri invocate în plângere
Printre exemplele menționate de procurori se numără cazul uciderii a doi studenți doctoranzi de la Universitatea South Florida. Potrivit autorităților, suspectul ar fi consultat ChatGPT pentru a obține informații despre modul de ascundere a cadavrelor.

Plângerea menționează și atacul armat de la Universitatea de Stat din Florida (Florida State University). În luna aprilie, procurorul general James Uthmeier a anunțat deschiderea unei investigații penale după apariția informațiilor potrivit cărora autorul atacului ar fi folosit ChatGPT înaintea incidentului.

Uthmeier a declarat luni că ancheta privind acel caz este încă în desfășurare.
Reglementarea inteligenței artificiale
Procesul apare într-un context mai larg de dezbatere privind reglementarea inteligenței artificiale în Statele Unite. Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, care l-a numit pe James Uthmeier în funcția de procuror general după ce acesta i-a fost șef de cabinet, a încercat de două ori în acest an să introducă măsuri suplimentare de control asupra tehnologiilor AI.

Our team takes another win!
Florida's 1st District Court of Appeals just ruled against Marc Elias’ appeal and will not upend Florida’s new redistricting map.

Thanks to our attorneys for the outstanding work.

— Attorney General James Uthmeier (@AGJamesUthmeier) June 1, 2026


Ambele inițiative legislative au eșuat însă în Camera Reprezentanților din Florida, după opoziția unor actori din industria tehnologică și a unor lideri politici republicani, inclusiv președintele Donald Trump.
Acuzații privind protecția copiilor
În declarația prin care a anunțat procesul, James Uthmeier a susținut că OpenAI și Sam Altman au ignorat avertismentele privind siguranța produsului.
„OpenAI și Altman au ignorat avertismentele interne și externe privind siguranța, au expus copiii unor riscuri majore și au permis ca un produs periculos să ajungă la milioane de locuitori ai Floridei”, a afirmat procurorul general.
Compania OpenAI nu a oferit un răspuns imediat solicitărilor de comentarii formulate de presa americană după anunțarea procesului.
Test important pentru industria AI
Acțiunea deschisă de Florida ar putea deveni unul dintre cele mai importante teste juridice pentru industria inteligenței artificiale generative. Cazul ar putea clarifica în ce măsură dezvoltatorii de modele AI pot fi considerați responsabili pentru modul în care utilizatorii folosesc informațiile generate de aceste sisteme.

Deocamdată, procesul se află în faza inițială, iar instanțele americane urmează să stabilească dacă acuzațiile formulate de statul Florida au temei juridic suficient pentru a continua.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/01/Director-OPEN-AI.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Prima condamnare în dosarul certificatelor de moștenitor false. Un notar a primit peste cinci ani de închisoare]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/prima-condamnare-in-dosarul-certificatelor-de-mostenitor-false-un-notar-a-primit-peste-cinci-ani-de-inchisoare.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/prima-condamnare-in-dosarul-certificatelor-de-mostenitor-false-un-notar-a-primit-peste-cinci-ani-de-inchisoare.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Curtea de Apel București a pronunțat vineri, 29 mai 2026, prima sentință în dosarul privind eliberarea ilegală de certificate de moștenitor și alte acte notariale folosite pentru preluarea unor imobile din București și județul Ilfov.

În centrul cauzei se află notarul public Lidia Simona Seceleanu, trimisă în judecată de Direcția Națională Anticorupție în urmă cu trei ani.

Instanța a achitat-o pe Seceleanu pentru acuzația de luare de mită, apreciind că fapta nu există, însă a condamnat-o pentru mai multe infracțiuni legate de emiterea unor documente notariale considerate nelegale.

Sentința reprezintă primul verdict într-un dosar care a vizat o presupusă rețea implicată în preluarea unor proprietăți aparținând unor persoane decedate fără moștenitori sau ale căror bunuri nu fuseseră revendicate.
Pedeapsă de 5 ani și 4 luni pentru notarul trimis în judecată de DNA
Judecătorii au stabilit pentru Lidia Simona Seceleanu o pedeapsă de 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, reținând 23 de acte materiale.

În plus, aceasta a primit:

 	1 an și 3 luni închisoare pentru fals intelectual în formă continuată (30 de acte materiale);
 	1 an închisoare pentru instigare la fals material în înscrisuri oficiale;
 	9 luni închisoare pentru instigare la uz de fals;
 	1 an închisoare pentru fals intelectual în formă continuată (6 acte materiale).

Prin contopirea pedepselor, instanța a dispus executarea pedepsei celei mai grele, de 4 ani de închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an și 4 luni. Pedeapsa rezultantă este de 5 ani și 4 luni de închisoare.

Totodată, Curtea de Apel București a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profesiei de notar public pentru o perioadă de trei ani după rămânerea definitivă a hotărârii. În aceeași perioadă, aceasta nu va putea ocupa funcții publice și nici funcții care implică exercitarea autorității de stat.
Celălalt notar inculpat a primit un avertisment
În același dosar a fost judecată și notarul public Eugenia Cuțaru.

Instanța a dispus încetarea răspunderii penale pentru acuzația de instigare la abuz în serviciu, apreciind că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Pentru infracțiunea de instigare la fals intelectual în formă continuată, judecătorii au renunțat la aplicarea unei pedepse și au dispus sancțiunea avertismentului, considerând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul Penal.

Potrivit hotărârii pronunțate în primă instanță, dintre cei 11 inculpați trimiși în judecată în cauză, doar unul a fost achitat integral. Ceilalți au primit sancțiuni care variază de la avertisment până la pedepse privative de libertate de mai mulți ani.
Cum funcționa mecanismul descris de procurori
Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în anul 2023 și vizează activități desfășurate în perioada 2019-2022.

Potrivit rechizitoriului, unele cabinete notariale ar fi emis, în schimbul unor sume de bani, certificate de moștenitor și alte documente care atestau în mod fals drepturi de proprietate asupra unor imobile din București.

Anchetatorii au susținut că documentele erau folosite pentru transferul unor proprietăți aparținând unor persoane decedate fără moștenitori cunoscuți sau ale căror bunuri nu fuseseră revendicate. Ulterior, imobilele ar fi fost vândute la prețul pieței.

[caption id="attachment_4673576" align="alignnone" width="1053"] DNA. Sursa foto: Facebook[/caption]

Procurorii au arătat că notarul Lidia Simona Seceleanu ar fi emis ilegal peste 20 de certificate de moștenitor care prezentau beneficiarii ca fiind unici moștenitori ai unor bunuri imobile.

În același dosar, DNA a susținut că au fost întocmite și alte acte notariale prin care anumite persoane au dobândit terenuri în județul Ilfov folosind procuri ale căror efecte încetaseră prin decesul titularilor, unele dintre acestea fiind emise cu peste 15 ani înainte de tranzacții.

Valoarea terenurilor vizate depășea 2 milioane de lei, iar în unele situații au fost transferate și părți sociale din societăți comerciale evaluate la peste un milion de euro.
Instanța a dispus anularea unor acte și recuperarea prejudiciilor
Pe latura civilă, Curtea de Apel București a dispus anularea mai multor proceduri succesorale, desființarea unor înscrisuri considerate nelegale și obligarea inculpaților la plata în solidar a unor sume importante de bani.

În faza de urmărire penală, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra unor imobile și bunuri pentru recuperarea prejudiciilor estimate la aproximativ 583.912 euro, 1.128.994 lei și 33.901 dolari americani.

Anterior trimiterii în judecată a lotului principal de inculpați, un alt participant la activitatea infracțională investigată de procurori a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Acesta a acceptat o pedeapsă de 5 ani și 6 luni de închisoare cu executare.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/2148230131-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[ÎCCJ a decis definitiv: Teatrul din Constanța păstrează numele Oleg Danovski]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/iccj-a-decis-definitiv-teatrul-din-constanta-pastreaza-numele-oleg-danovski.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/iccj-a-decis-definitiv-teatrul-din-constanta-pastreaza-numele-oleg-danovski.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins definitiv recursul formulat de Oleg Danovski Jr. în procesul prin care acesta solicita eliminarea numelui tatălui său din titulatura Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța.

Decizia instanței supreme, pronunțată la 12 mai 2026, închide un litigiu început în urmă cu mai bine de patru ani și confirmă soluțiile pronunțate anterior de Tribunalul București și Curtea de Apel București.

Prin hotărârea definitivă, instanța a respins ca nefondat recursul reclamantului și l-a obligat pe acesta să plătească 7.260 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată către Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.

Miza procesului a fost utilizarea numelui unuia dintre cei mai importanți coregrafi români de către instituția de cultură din Constanța.
Cine a fost Oleg Danovski
Oleg Danovski (1917–1996) este considerat întemeietorul școlii românești de balet modern și fondatorul primului teatru de balet din România. Născut la Voznesensk, în actuala regiune ucraineană Mîkolaiiv, acesta a avut o carieră internațională remarcabilă, fiind prezent pe scene prestigioase precum Teatrul Bolșoi din Moscova, Opera din Milano și Metropolitan Opera din New York.

În 1978, la Constanța, a contribuit la înființarea unei secții de balet în cadrul Teatrului de Revistă „Fantasio”, care avea să devină nucleul viitorului teatru de balet al orașului. Sub conducerea sa au fost montate spectacole emblematice precum „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din pădurea adormită” și „Spărgătorul de nuci”.

Din 1990, instituția de balet din Constanța poartă numele maestrului, iar ulterior titulatura a fost păstrată și după reorganizările administrative ale teatrului.
Nemulțumirile fiului marelui coregraf
Conflictul a devenit public în 2021, când Oleg Danovski Jr. a anunțat că dorește retragerea numelui tatălui său din denumirea instituției. Acesta a transmis inclusiv un memoriu Ministerului Culturii, în care și-a motivat solicitarea.

Fiul coregrafului a invocat o serie de scandaluri care au afectat imaginea teatrului de-a lungul anilor, susținând că acestea au prejudiciat reputația numelui „Oleg Danovski”.

De asemenea, el a afirmat că instituția nu mai promovează suficient creația artistică a tatălui său și că spectacolele semnate de acesta au dispărut treptat din repertoriu.

Printre criticile formulate s-au numărat și cele referitoare la starea clădirii teatrului, despre care a susținut că s-a degradat în timp din cauza unei administrări defectuoase și a lipsei investițiilor.
Ce a cerut în instanță
În februarie 2022, Oleg Danovski Jr. a deschis proces împotriva Ministerului Culturii și a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.

Acesta a solicitat instanței să constate că numele „Oleg Danovski” reprezintă o marcă notorie și să recunoască notorietatea semnului distinctiv atât în raport cu tatăl său, cât și în calitate de moștenitor al drepturilor de autor.

Totodată, reclamantul a cerut obligarea pârâților să înceteze folosirea numelui, să îl elimine de pe frontispiciul teatrului, să publice scuze publice și să plătească despăgubiri totale de 500.000 de lei pentru utilizarea fără drept a numelui și pentru presupusul prejudiciu de imagine.
De ce au respins judecătorii cererea
În mai 2023, Tribunalul București a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța a arătat că notorietatea unui artist și reputația sa profesională nu sunt suficiente pentru a transforma automat numele acestuia într-o marcă notorie în sensul Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

Judecătorul a reținut că documentele depuse la dosar nu demonstrează că numele „Oleg Danovski” a fost utilizat ca marcă de către coregraf sau de către fiul său.

[caption id="attachment_4733171" align="alignnone" width="1200"] Oleg Danovski / sursa foto: captură video[/caption]

De asemenea, nu au fost prezentate probe suficiente privind utilizarea semnului pe piață, amploarea serviciilor oferite sub această denumire ori gradul de recunoaștere a unei eventuale mărci în perioada analizată.

Tribunalul a mai constatat că problema acordului privind atribuirea numelui instituției ține de legalitatea actului administrativ prin care teatrul a primit această denumire. Cum hotărârea administrativă nu a fost anulată pe calea contenciosului administrativ, ea continuă să producă efecte juridice.
Apel și recurs respinse
Oleg Danovski Jr. a contestat sentința Tribunalului București, însă Curtea de Apel București a respins apelul la 16 aprilie 2025.

Ulterior, acesta a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

La 12 mai 2026, instanța supremă a pronunțat decizia definitivă în dosar. Completul de judecată a respins excepția nulității recursului și, pe fond, a respins recursul ca nefondat.

În plus, reclamantul a fost obligat să achite 7.260 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată către Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Teatrul-din-Constanta.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Gruparea generalilor audiați la DNA a fost pusă în fruntea Armatei de Klaus Iohannis]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/gruparea-generalilor-audiati-la-dna-a-fost-pusa-in-fruntea-armatei-de-klaus-iohannis.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/gruparea-generalilor-audiati-la-dna-a-fost-pusa-in-fruntea-armatei-de-klaus-iohannis.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Generalul Gheorghiță, șeful Armatei, se află în fața procurorilor DNA. Marți dimineața, în jurul orei 9.00, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării a sosit la sediul DNA, secția Parchetului Militar.

Însoțit de gardă de corp, ca înalt demnitar, eneralul Vlad Gheorghiță nu a făcut declarații reporterilor prezenți. A spus doar că nu știe de ce a fost chemat de procurori.

Deocamdată nu știm dacă a primit citație scrisă, dacă a fost convocat prin telefon și nici ce calitate are în dosar: martor sau suspect.

Potrivit unor informații obținute în exclusivitate de Dan Andronic, șeful Statului Major al Apărării (Marelui Stat Major), generalul Vlad Gheorghiță și alți doi generali, Iulian Berdilă și Mihai Șomordolea, sunt vizați într-o anchetă ce vizează suspiciuni grave de trafic de influență, dare și luare de mită în legătură cu fraudarea și favorizarea unor candidați la examenele de promovare și admitere în structurile de elită ale Armatei Române.
Desemnarea generalilor, făcută de Klaus Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis l-a numit pe generalul-locotenent cu trei stele Vlad Gheorghiţă în funcţia de şef al Statului Major al Apărării, începând cu data de 1 decembrie 2023 şi l-a înaintat în gradul de general – cu patru stele.

Vlad Gheorghiță l-a înlocuit la cârma Armatei pe generalul Daniel Petrescu. Anterior, generalul Gheorghiță a îndeplinit funcţia de locţiitor al şefului Statului Major al Apărării din data de 16 august 2022.

Generalul-locotenent Iulian Berdilă îndeplinește funcția de locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării din aprilie 2023.

Generalul-locotenent Mihai Şomordolea (50 de ani) este originar din Sibiu. Absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare din Bucureşti, licenţiat în ştiinţe juridice al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu şi doctor în Știinţe Militare. În perioada 2008-2015 a ocupat funcția de șef al Secretariatului Consiliului Suprem de Apărare a Țării și începând cu 9 martie 2015 a fost numit de președintele Iohannis Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Pe data de 30 ianuarie 2026, Mihai Șomordolea a părăsit Palatul Cotroceni după 10 ani. Președintele Nicușor Dan a semnat decretul privind eliberarea sa din funcție.

&nbsp;

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/Gen.-Vlad-Gheorghita-1200x704.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item></channel></rss><!-- end of xml string -->