<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0"
		xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
		xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
		xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
		xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
		xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
        xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >
		<channel>
		<atom:link href="https://evz.ro/feeds/10" rel="self" type="application/rss+xml" />
		<title>Evenimentul Zilei</title>
        <description>Evenimentul Zilei este o publicatie multimedia, dedicata celor care apreciaza stirile corecte, obiective si relevante din toate domenile de activitate</description>
        <link>https://evz.ro</link>
		<lastBuildDate>Fri, 05 Jun 2026 20:57:08 +0000</lastBuildDate>
					<item>
							<title><![CDATA[Nicolae Iorga, istoricul politician sau politicianul istoric]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/nicolae-iorga-istoricul-politician-sau-politicianul-istoric.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/nicolae-iorga-istoricul-politician-sau-politicianul-istoric.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Nicolae Iorga s-a născut pe 5/17 iunie 1871. A fost cel mai prolific istoric român având și o carieră politică. Aceasta nu a fost lipsită de controverse.
Nicolae Iorga, studiile și accesul în Academia Română
Nicolae Iorga se naște la Botoșani, fie la 6/18 mai fie la 5/17 iunie 1871, într-o familie de intelectuali, Nicu Iorga și Zulnia Arghiropol. Iorga va iubi istoria și va absolvi această specializare după numai un an de studii. Pasionat de studiul documentelor medievale, a făcut stagii în străinătate, a învățat numeroase limbi străine.

A reușit să fie primit în Academia Română, a devenit cadru universitar. Inițial, socialist și anti-monarhist, devine un politician aservit trup și suflet ideologiei naționalist-totalitare a regelui Carol al II-lea și îi sprijină deschis politica.
Nicolae Iorga, viața politică
Într-un regat, Nicolae Iorga a ocupat cele mai înalte poziții politice la care putea aspira un român. A fost Președintele Adunării Deputaților în 1919-1920. A fost apoi Președinte al Consiliului de Miniștri în 1931-1932. A fost apoi Președinte al Senatului câteva zile în iunie 1939. A fost membru al Consiliului de Coroană.

Nicolae Iorga a condus Partidul Naționalist Democrat și a scos ziarul Neamul Românesc. Inițial a fost un critic al Dinastiei de Hohenzollern, al ascendentului evreilor în știința. economia, cultura românească.

&nbsp;
Conflictul cu legionarii
Ca istoric, a editat documente, a studiat arhive, fiind cel mai prolific istoric român ca operă și discipoli. A făcut front comun cu AC Cuza, nașul de cununie al lui Corneliu Zelea Codreanu. A C Cuza a fondat Liga Apărării Național Creștine și formațiunea Lăncierilor.

Corneliu Zelea Codreanu s-a desprins și după achitarea în procesul împușcării prefectului Manciu, a fondat Legiunea Arhanghelului Mihail, în 1927. Nicolae Iorga se va distanța de cursul extremist adoptat de legionari.

Nicolae Iorga a fost un susținător al regelui Carol al II-lea pentru că îl ura pe Ionel Brătianu, decedat în 1927. Îi spunea Vizirul, critica ascendentul lui politic. A salutat spiritul Frontului Renașterii Naționale, a fost demnitar de rang înalt al regimului carlist. Faptul că devenise critic cu legionarii i-a atras o scrisoare din partea lui Corneliu Zelea Codreanu care îl acuza că ar fi „necinstit sufletește”.

Carol îi cere lui Iorga să intenteze proces lui Codreanu care e arestat și condamnat. Carol ordonă în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, asasinarea lui Codreanu, a Nicadorilor și Decemvirilor, în timpul unui transfer între închisori, la Tâncăbești.
Asasinarea marelui istoric
Abdicarea lui Carol și venirea legionarilor conduși de Horia Sima duc la răzbunarea acestora. La Jilava, în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, sunt asasinați fruntași carliști închiși, precum și șeful serviciilor secrete Mihail Moruzov.

În după amiaza de 27 noiembrie este asasinat Virgil Madgearu, lider țărănist. În acea seară, Iorga este ridicat de la Sinaia și dus spre București.

Nicolae Iorga a fost ucis în noaptea de 27 noiembrie 1940, pe raza Comunei Strejnicu. Moartea sa a arătat că nimeni nu putea fi în siguranță în România acelor ani. A fost descoperit pe 28 noiembrie, la ora 07.15 dimineața,]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2017/02/detalii-legate-de-asasinarea-lui-nicolae-iorga-de-ce-n-a-urcat-s.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[5 iunie, Gheorghe Lazăr și  Ziua Învățătorului]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/5-iunie-gheorghe-lazar-si-ziua-invatatorului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/5-iunie-gheorghe-lazar-si-ziua-invatatorului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Data de 5 iunie se celebrează ca Ziua Învățătorului. Data reprezintă ziua nașterii unuia dintre cei care au fondat școala românească la începutul secolului al XIX-lea, ardeleanul Gheorghe Lazăr. 5 iunie se celebrează ca Zi a Învățătorului prin Legea Nr. 289 din 29 octombrie 2007.
5 iunie  și Gheorghe Lazăr
Data  de 5 iunie a fost aleasă pentru că ar fi ziua de naștere a teologului, inginerului, pedagogului Gheorghe Lazăr. A fost un ardelean inteligent din Avrig, actualul județ Sibiu.

5 iunie 1779 este o dată convențională pentru ziua de naștere a lui Gheorghe Lazăr. Istoricul Ștefan Lupșa consideră, pe baza unor acte de arhivă că el s-ar fi născut pe 9 ianuarie 1782. Fiu de țăran liber, a studiat la Avrig, la Cluj, Sibiu și Viena. Aici s-a dedicat studiilor teologice, reale și umaniste, devenind cleric ortodox. Pasionat de ideea ca românii să studieze în limba română învățăturile laice și religioase, intră în conflict cu superiorii săi ortodocși. A ratat hirotonirea ca episcop la 1815.

Gheorghe Lazăr a fost un om de știință. Stăpânea arta literelor la fel de bine cum stăpânea și calculul matematic.Ardoarea cu care mergea pe linia luminării românilor ortodocși prin știința de carte românească i-a atras ura autorităților laice. Acestea  l-au urmărit și au căutat să-l aresteze. De aceea, Gheorghe Lazăr a decis să treacă Munții la 1816.
Gheorghe Lazăr, părinte al școlii românești
Lazăr a început să predea copiilor de târgoveți la București. A continuat  predând și în partiular elevilor cu psoibilități. Localul ales a fost la Biserica Sfântul Sava. Aceasta era unde astăzi este Universitatea din București, pe Bulevardul Elisabeta. A intrat însă și aici în focurile unei alte revoluții. Era revoluția condusă de Tudor Vladimirescu!

Gheorghe Lazăr și Petrache Poenaru l-au ajutat alături de elevii lui Lazăr pe Tudor să fortifice taberele din actuala zonă Panduri și de la Cotroceni, Lazăr a creat și ridicările topografice ale unor moșii din Dâmbovița și Prahova. A crezut sincer în cauza Revoluției și a sprijinit-o așa cum a putut, științific mai ales. Atât în Ardeal cât și la București, Gheorghe Lazăr a tradus cărți esențiale pentru pedagoie și cultură în limba română.
Moartea timpurie
Lazăr a ajuns și la București să fie urmărit pentru activități revoluționare și după asasinarea lui Tudor Vladimirescu și finalul revoluției. Privațiunile, munca intensă i-au ruinat sănătatea.

A plecat din nou în Ardeal, la Avrig unde a murit la 17 septembrie 1823, la 44 de ani. Mormântul său a fost amenajat cum se cuvine în 1934, de către cadeții Școlii de Ofițeri de la Sibiu.

Mai multe școli și licee din țară îi poartă numele, între care și faimosul Colegiu Național de lângă Cișmigiu, fondat la 1860, la 37 de ani de la moartea marelui om de cultură și pedagog Gheorghe Lazăr.

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/05/gheorghe-lazar-952x1200.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Babele, localitatea din Bugeac care a dat României doi Prim-Miniștri]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/babele-localitatea-din-bugeac-care-a-dat-romaniei-doi-prim-ministri.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/babele-localitatea-din-bugeac-care-a-dat-romaniei-doi-prim-ministri.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Babele este un sat din localitatea Sofian-Trubaiovca, raionul Ismail, regiunea Odessa, Ucraina. Ea făcut parte până în 1812 din Principatul Moldovei.

Din 1812 până în 1856 și din 1878, a făcut parte din Imperiul Rus. A făcut parte din Moldova în perioada 1856-1878. Din 1918 până în 1940 și din 1941 până în 1944, a făcut parte din România, în județul interbelic Ismail. Din 1940-1941 și din 1941 până în 1991, a făcut parte din URSS, RSS Ucraineană.  Localitatea este la 36 m deasupra nivelului mării, în nord-estul raionului Ismail, pe malul lacului Ialpug, la 20 km nord-est de orașul Ismail, centrul raional. Localitatea s-a numit General Alexandru Averescu în perioada interbelică. Din 1947, localitatea a purtat numele Ozerne.
Babele - localitatea unde s-a născut Mareșalul Alexandru Averescu
Mareșaul Alexandru Averescu a văzut lumina zilei în Basarabia de Sud (Bugeac), în Babele, județul Ismail, în data de 9 martie 1859. Atunci, localitatea făcea parte din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.

A urcat constant și rapid treptele ierarhiei militare: sublocotenent (1881), căpitan (1889), maior (1894), locotenent-colonel (1898) general de brigadă (1906), general de divizie (1912), general de corp de armată (1917), mareșal (14 iunie 1930). Asta în ciuda diferendelor personale pe care Averescu le-a avut cu generalul Constantin Prezan șeful Marelui Cartier General al Armatei Române.

După Marele Război, Mareșalul Alexandru Averescu s-a implicat în salvarea Basarabiei din ghearele contrarevoluției și anarhiei bolșevice. Armata Română a trecut Prutul la cererea conducerii Sfatului Țării de la Chișinău. A securizat infrastructura militară a Basarabiei și a peveni abuzurile trupelor țariste lovite de anarhie asupra populației românești. După Marele Război, Mareșalul Alexandru Averescu a fondat la cererea liderului PNL Ionel Brătianu, Liga Poporului. Mareșalul Alexandru Averescu a devnit Președinte al Consiliului de Miniștri de trei ori: ianuarie-martie 1918, 1920-1921, 1926-1927.

[caption id="attachment_4577148" align="alignnone" width="818"] Generalul Alexandru Averescu. sursa: arhiva[/caption]

Mareșalul Averescu a reușit să facă tranziția de la Vechiul Regat la România Mare. Vorbim de o tranziție de la guvernarea de război, la guvernarea democratică.   Aceasta s-a consolidat apoi prin Guvernul Ionel Brătianu. Acesta a funcționat în perioada 1922-1926. Atunci s-a adoptat Constituția din 1923. Reforma agrară din 1921 a fost considerată ca fiind meritul exclusiv al eforturilor lui din perioada Marelui Război de Reîntregire. A fost cea mai radicală și cuprinzătoare reformă agrară din Sud-Estul Europei.
Babele - locul de naștere al Primului Ministru desemnat Eugen Tomac
Eugen Tomac s-a născut la Babele pe 27 iunie 1981. A venit în România ca elev-bursier în 1998. Era vorba de bursele statului român pentru românii din afara granițelor. A urmat Facultatea de Istorie a Universității din București, în perioada 1999-2003 și studii aprofundate în perioada 2003-2004.

Eugen Tomac s-a specializat în problematica românilor din Basarabia, a studiat rusificarea și sovietizarea Basarabiei. A publicat articole de istoria Basarabiei la ”Magazin Istoric”. A urmat o carieră politică de consilier prezidențial, secretar de stat, deputat și europarlamentar. A îndeplinit și funcția de Președinte al Partidului Mișcarea Populară.


Alexandru Averescu și Eugen Tomac, funcții importante în vremuri grele
Alexandru Averescu și Eugen Tomac sunt, așadar, cei doi Prim Miniștri născuți la Babele-Ismail. Ambii politicieni au fost nominalizați în vremuri grele. Erau vremuri complicate pe plan internațional în vremea lui Averescu. România ieșea din Primul Război Mondial după o pace umilitoare separată și după 2 ani de ocupație a Puterilor Centrale.

Eugen Tomac s-a format în România aflată în tranziție, pe drumul euro-atlantic. Acum, România este în proximitatea unui război la granițele de nord și de sud-est. Localitatea natală a Premierului desemnat Eugen Tomac, Babele este într-o zonă intens bombardată de către Federația Rusă/]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Eugen-Tomac-si-Nicusor-Dan-1200x722.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Trianon, tratatul de apogeu al unei generații]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/trianon-tratatul-de-apogeu-al-unei-generatii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/trianon-tratatul-de-apogeu-al-unei-generatii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Dacă Trianon n-ar fi existat, cu siguranță ar fi trebuit inventat ar suna o parafrază la o expresie celebră a lui Voltaire. Tratatul din 4 iunie 1920 reprezintă apogeul generației care a făcut România Mare.
Marele Trianon, scena  duelului dinte Titulescu și Apponyi
Ungaria era înfrântă după Marele Război. România împiedicase transformarea ei într-o republică sovietică. Maghiarii căutau calea între nostalgia monarhiei dualiste și republicanismul naționalist.Pentru ei, Transilvania era considerată o parte organică a Ungariei. Pentru românii ardeleni, majoritari era o dureroasă dominație străină de secole.

Palatul Marele Trianon de la Versailles a găzduit delegațiile. Nicolae Titulescu și Dr. Ioan Cnntacuzino reprezentau România. De cealaltă parte, contele Apponyi adusese cu el savanți din toate ramurile. A fost cea mai bine construită minciună, avea să-și amintească Titulescu despre pledoaria maghiară. Îi lipsise doar adevărul ca să fie perfectă.


Trianon, o aventura, două valize, un revolver, un bilet de tren și un ofițer
Înainte de Tratatul de la Trianon, un ofițer român a trebuit să ducă două geamantane tixite cu dovezi ale drepturilor istorice ale românilor în Transilvania. Ofițerul s-a numit Titus Gârbea. Bucureștean prin naștere, gorjean prin căsătorie, a trăit 105 ani din 1893 până în 1998. Ionel Brătianu i-a dat un bilet de tren la o cușetă. Trenul mergea spre Paris. I-a pus în mână două valize uriașe și i-a strecurat în buzunar un revolver și niște bani de drum.



Misiunea sa a fost clară. Trebuia ca valizele să ajungă în cel mai mare secret la Paris. Acolo, trebuiau să ajungă la comisiile Conferinței de la Paris. Cine le prelua, avea să dea și presei detaliile. Generalul Gârbea a povestit la Radio România cum s-a derulat aventura.

[caption id="attachment_4717020" align="alignnone" width="861"] Alexandru Vaida-Voevod. sursa: Wikipedia[/caption]
Masoneria are partea ei de glorie la Trianon
Trianon n-ar fi însemnat nimic fără Masoneria română. Ionel Brătianu nu a activat niciodată, îi interzisese lui și fraților lui, venerabilul său tată. Dar, Brătianu, pus să jure pe Biblie că nu se va alătura, știa că România nu avea nicio șansă dacă nu avea sprijinul fraților francezi. Așa că Alexandru Vaida Voevod a fost trimis cu misiunea de a se afilia Masoneriei. A devenit membru al Lojei „Ernest Renan” de sub obediența Marelui Orient al Franței.

A avansat rapid, înainte de Trianon până la gradele superioare ale Francmasoneriei. În timp ce Regina Maria îl vizita pe Georges Clemenceau, Premierul francez, Vaida-Voevod se întâlnea cu frații francmasoni la Lojă. David Lloyd George, Premierul Marii Britanii era și el mason. Deodată, în presa franceză încep să apară articole de simpatie la adresa României. O statistică neoficială spunea că din 20 de jurnaliști francezi redutabili cel puțin 14-15 erau francmasoni. Iar din aceștia, aproape toți la Loja „Ernest Renan”.  Acum înțelegem de ce a fost un Trianon în istoria românilor.

[caption id="attachment_4275182" align="alignnone" width="902"] sursă: Facebook[/caption]
Geograful francez îndrăgostit de România
Emmanuel de Martonne a fost un alt om fără de care nu am fi vorbit de Trianon. Geograful savant specializat pe Munții Carpați a cutreierat Transilvania la pas. Nu a lăsat piatră pe piatră necercetată. A desenat frontiera dintre România și Ungaria, în zona Transilvaniei, așa cum a rămas ea prin Tratatul de la Trianon.



Expertiza sa a infirmat ce susținea contele Albert Apponyi că nu existau români în marile orașe transilvane. Emmanuel de Martonne a spus că situația era determinată de faptul că autoritățile maghiare interziseseră românilor să locuiască în orașe. de Martonne a spus iar asta a fost lovitura decisivă în încheierea Tratatului de la Trianon: în satele românești din jurul orașelor și din toată Transilvania, peste 90% din populație era românească.

Așa s-a scris povestea de succes de la Trianon, din 4 iunie 1920. Diplomați,  francmasoni, jurnaliști, oameni politici, suverani, ofițeri, savanți au scris o memorabilă pagină de istorie.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2020/06/trianon.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Amintiri din epoca sticlei cu plasă. Cum au supraviețuit românii fără apă minerală, datorită sifoanelor]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/amintiri-din-epoca-sticlei-cu-plasa-cum-au-supravietuit-romanii-fara-apa-minerala-datorita-sifoanelor.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/amintiri-din-epoca-sticlei-cu-plasa-cum-au-supravietuit-romanii-fara-apa-minerala-datorita-sifoanelor.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Înainte de Revoluția din 1989, peisajul urban al orașelor românești ascundea o rețea de mici oaze de prospețime, cunoscute sub numele de sifonării. Aceste ateliere modeste, adesea amenajate la parterul blocurilor, în gherete de tablă sau în curțile oamenilor, reprezentau un punct de referință în viața cotidiană.

Într-o epocă în care lipsurile de tot felul dictau ritmul zilnic, mersul la sifonărie devenise un adevărat ritual de cartier, un pretext de socializare și o necesitate pentru supraviețuirea în verile toride.
Cum au supraviețuit românii fără apă minerală, datorită sifoanelor
Motivele pentru care românii apelau masiv la aceste servicii țineau de realitatea economică dură a vremii. Pe piața socialistă, apa minerală îmbuteliată, cum era cea de Borsec, se găsea extrem de greu, fiind adesea direcționată către export sau către restaurantele de protocol. Pentru cetățeanul de rând, alternativa la apa de la robinet era sifonul.

Românii mergeau la sifonărie cu sacoșe de rafie sau cu plase din sârmă împletită, încărcate cu sticle grele, gata să fie umplute cu apă acidulată. Sifonul nu lipsea de la nicio masă de duminică și era ingredientul de bază pentru șprițul bunicilor, amestecat cu vinul de țară.


Tehnologia din spatele bulelor perfecte
Mecanismul prin care apa obișnuită devenea acidulată se baza pe utilaje robuste, proiectate să reziste la presiuni mari. Dispozitivele de încărcat sifoane, numite în limbaj popular pompe sau aparate de sifon, erau capodopere ale industriei mecanice din acele vremuri. Aceste instalații erau fabricate în principal din fontă masivă, oțel inoxidabil și alamă. Componentele din alamă și bronz erau esențiale pentru că rezistau excelent la coroziune și la contactul prelungit cu apa.

Aparatul era conectat la o butelie masivă de dioxid de carbon. Sifonarul fixa sticla în locașul special, adesea protejat de un ecran din plasă metalică sau sticlă groasă pentru a preveni accidentele în cazul în care recipientul exploda din cauza presiunii. Printr-o mișcare fermă de manetă, aparatul introducea gazul direct în apă, prin capul metalic al sifonului, transformând lichidul plat într-o băutură efervescentă.
Dispariția unui simbol cotidian
După anul 1989, deschiderea pieței și avalanșa de băuturi răcoritoare și ape minerale la sticle de plastic au transformat sifonăriile într-o amintire. Sticla grea, cu cap de plumb sau aluminiu, a fost înlocuită treptat de PET-urile de doi litri, mult mai ușor de transportat, dar lipsite de farmecul de altădată. Astăzi, puținele sifonării care mai supraviețuiesc prin sate sau la marginile orașelor mari sunt privite ca niște muzee vii ale unei epoci în care o simplă sticlă cu apă acidulată aducea bucurie în casele românilor.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/06/Sifonarie.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Românii, tributul și împrumuturile externe. De la cămătarii lui Mihai Viteazul până la datoriile lui Ceaușescu]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/romanii-tributul-si-imprumuturile-externe-de-la-camatarii-lui-mihai-viteazul-pana-la-datoriile-lui-ceausescu.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/romanii-tributul-si-imprumuturile-externe-de-la-camatarii-lui-mihai-viteazul-pana-la-datoriile-lui-ceausescu.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Românii au o istorie bogată în a împrumuta bani din mediul extern. După cum și tributul sub diferite forme a jucat un rol important. Românii au știut să alterneze autonomia contra cost cu independența menținută prin forța armelor. Mareșauui Josip Broz Tito, liderul Iugoslaviei a fost creditat cu expresia: „banii îi împrumutăm noi, ratele le plătesc nepoții”.
Românii și tributul
Românii au ales în Evul Mediu să plătească tribut. Asta până când puteau să strângă forțe interne sau să aibă alianțe antiotomane puternice. Mircea cel Bătrân sau Ștefan cel Mare au fost de acord să plătească tributul la finalul domniei lor.  Constantin Brâncoveanu a ales să plătească mereu și la timp tributul către otomani. Asta nu i-a asigurat bătrâneți liniștite, dimpotrivă, a dus la stingerea neamului său pe linie masculină.

Tributul a devenit un mod de a fi în epoca fanariotă. Se plătea haraciul, adică tributul anual. Se plătea micul mucarer, cadoul către Marele Vizir la 3 ani de domnie. Marele mucarer se plătea la 5 ani de domnie. Nu mai spunem de banii dați pentru ca tronul să fie cumpărat. Și nici cadourile, peșcheș pentru notabilitățile otomane venite în vizită.
Cedările de active
Românii au cedat mereu active. Mânăstirile de la Muntele Athos sau de la Ierusalim erau numite Locurile Sfinte. Șefii lor aveau trecere la Patriarhia de la Constantinopol. Patriarhia se avea bine cu Sultanii otomani. Așa s-a ajuns ca 13 % din terenul agricol al Moldovei și 11 % din terenul agricol al Țării Românești să fie sub controlul Patriarhiei de la Constantinopol.

Românii în epoca modernă au cedat apoi dreptul de construire a căilor ferate unor trusturi europene puternice. La fel. a fost și cu înarmarea Armatei Române. Cuza a preferat modelul francez, pentru a-l mulțumi pe Napoleon al III-lea. Carol I a preferat Prusia și Imperiul German după 1871.

Ceaușescu a construit și el cu ajutorul acelor state care-l ajutau pe plan extern. Evident, să îi contracareze pe sovietici. După 1989, au fost privatizări cu dedicație pentru ca România să adere la NATO și la UE. Afacerea Bechtel și cedarea PETROM sunt doar două exemple.


Românii și împrumuturile
Românii sub Mihai Viteazul au trăit prima încercare de a nu rambursa împrumuturile. Mihai Viteazul a fost creditat de cămătarii Levantului pentru a putea cumpăra tronul. Știa că va trebui să dea dobânzi mari. A ales să îi ucidă pe creditori și să nu plătească tributul. Timp de 7-8 ani, din 1593 până în 1601, Mihai Viteazul a încercat să contracareze pericolul otoman. Nu a reușit pentru că Habsburgii și Bathoreștii l-au contratacat sistematic. Apoi, evident, l-au eliminat.

Caragea Vodă a domnit între 1812 și 1818. Românii au cunoscut sub el marele episod al ciumei care aproape a ucis populația Bucureștilor sau a Craiovei. El a plătit și tributul și împrumuturile și cadourile. A strând 14 milioane piaștri (bani otomani de aur). Asta după ce a vândut 1472 titluri de domnie.

Nu a fost jefuit de haiduci cum arătau filmele cu Florin Piersic. Când a simțit că altul a oferit mai mult, a plecat spre statele italiene. S-a pierdut apoi în lumea negustorilor din Atena. Aici a trăit până la adânci bătrâneți, sponsorizând Eteria.


Ceaușescu, împrumutul și plata datoriei
Românii sub Ceaușescu au trăit febra împrumuturilor externe. Banii erau la dobânzi mici sau mari, ori erau condiționați de poziția contra sovieticilor. La un moment dat, Ceaușescu, în anii 80 a decis să ramburseze datoriile. În 1981, România a fost la un pas de incapacitatea de plată.

Împrumuturile au creat o industrie siderurgică, o industrie extractivă, a construcțiilor de mașini. S-a creat infrastructură. S-au luat licențe pe tipuri de vehicule pe care Occidentul nu le mai voia.

Ceaușescu voia ca românii să fie creditorii statelor africane, latino-americane după plata pe 12 aprilie 1989 a datoriei externe. Evident, istoria a vrut altceva.

România are în 2026, o datorie de peste 231 miliarde de euro. Asta deși datoria externă era 0 în aprilie-decembrie 1989. Se plătiseră circa 21 miliarde dolari care astăzi ar fi însemnat în jur de 50 miliarde de euro.

Tributul, împrumutul extern, cedarea de active au rămas un mod politic de a te menține la putere. Totul reprezintă o jonglerie în jurul acestor concepte.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2017/12/au-anuntat-datoria-externa-va-creste.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ruptură diplomatică la nivel înalt! România caută un conflict cu Rusia? Azi, la ora 12:00, la „Contrapunct”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ruptura-diplomatica-la-nivel-inalt-romania-cauta-un-conflict-cu-rusia-azi-la-ora-1200-la-contrapunct.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ruptura-diplomatica-la-nivel-inalt-romania-cauta-un-conflict-cu-rusia-azi-la-ora-1200-la-contrapunct.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[S-a terminat cu perioada mănușilor de catifea și a comunicatelor sterile. În urma incidentului de o gravitate extremă de la Galați, unde o dronă militară s-a prăbușit în proximitatea unei zone urbane și industriale vitale, Bucureștiul a abandonat „diplomația tăcerii”. S-a trecut la măsuri radicale care reconfigurează total raporturile de forțe pe Flancul Estic al NATO. Rusia răspunde vehement, deocamdată diplomatic.

Astăzi, la ora 12:00, în cadrul emisiunii „Contrapunct”, jurnaliștii Dan Andronic și Mirel Curea, alături de analistul de politică externă Ștefan Popescu, vor diseca în direct o situație fără precedent în istoria recentă: decizia istorică a României de a-l expulza pe consulul Federației Ruse de la Constanța și de a muta criza direct pe masa Consiliului de Securitate al ONU.
Escaladare totală: Bucureștiul reacționează cu cel mai aprins ton din ultimii ani
Dacă în cazul incidentelor anterioare din Deltă autoritățile române au preferat o abordare defensivă, prăbușirea dronei la Galați a declanșat o ripostă diplomatică de o duritate nemaiîntâlnită. Schimbarea de paradigmă de la București este totală.

Decizia de a-l declara persona non grata pe consulul rus de la Constanța reprezintă o palmă diplomatică directă aplicată Moscovei, un semnal clar că România nu mai tolerează violările repetate ale spațiului său aerian.

România nu s-a limitat la un protest bilateral, ci a ridicat oficial problema la Organizația Națiunilor Unite, transformând un incident de frontieră într-o dezbatere globală privind agresiunea și siguranța statelor suverane de la granița NATO.

Mesajele venite de la vârful statului român au abandonat nuanțele ambigue. Bucureștiul vorbește acum pe un ton extrem de dur, acuzând direct acțiunile iresponsabile ale Federației Ruse.
Ce se va discuta la „Contrapunct”
Miza podcastului de astăzi devine uriașă în contextul acestor decizii de ultimă oră. Cei trei, jurnaliști și analiști vor pune pe masă dedesubturile acestei reacții de forță:

De ce tocmai acum? Anatomia unei decizii radicale

Ei vor analiza culisele acestei mișcări strategice. A fost prăbușirea de la Galați picătura care a umplut paharul sau Bucureștiul a acționat în strânsă coordonare cu aliații din NATO pentru a da un semnal de neclintit Moscovei? Discuția va viza importanța strategică a Constanței și a Galațiului ca noduri logistice și de securitate.

[embed]https://www.youtube.com/watch?v=RlvRLjDGZLk&t=1s[/embed]

Mutarea la ONU: Strategie juridică sau presiune internațională

Vor decripta semnificația aducerii acestui caz în fața ONU. Ce poate obține România la nivel internațional prin această mutare și cum va reacționa Rusia, care deține drept de veto în Consiliul de Securitate? Este o lecție de diplomație ofensivă pe care România o oferă în acest moment pe scena mondială.
Consecințele pe frontul de la graniță
Trecerea la un ton atât de aprins și expulzarea consulului vor atrage, inevitabil, măsuri de retorsiune din partea Kremlinului. Suntem pregătiți pentru un război hibrid și mai intens? Cum se va reflecta această tensiune în gestionarea curentă a apărării antiaeriene la granița de pe Dunăre...

Emisiunea de astăzi nu mai este despre „ce ar trebui să facă România”, ci despre analiza unei realități geopolitice complet noi. Când Bucureștiul lovește diplomatic la Constanța și cere socoteală la New York, argumentele de la „Contrapunct” promit să fie mai incitante și mai percutante ca niciodată.

Astăzi, 2 iunie, începând cu ora 12:00, în direct pe canalele de YouTube și Facebook ale Evenimentului Zilei / EVZ Capital.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Drona-4-1127x1200.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cum se celebra Ziua Internațională a Copilului, 1 iunie, în comunism. Partidul sufoca sărbătoarea]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/merge-de-1-iunie-cum-se-celebra-ziua-internationala-a-copilului-1-iunie-in-comunism.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/merge-de-1-iunie-cum-se-celebra-ziua-internationala-a-copilului-1-iunie-in-comunism.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[1 iunie este celebrată drept Ziua Internațională a Copilului. Decizia a fost luată pe plan internațional. Începuturile discuțiilor pot fi atestate prin 1924-1925. Definitivarea s-a făcut în 1953-1954. De la Liga Națiunilor, la Societatea pentru Bunăstarea Copiilor, la UNESCO și UNICEF, multe asociații și oganizații s-au implicat.
1 iunie și serbările școlare
1 iunie este zi legală în România din 2003.  Din 2016, este zi liberă. În comunism, nici vorbă să fie zi liberă dacă această zi „cădea” de luni până sâmbătă.  Școlile organizau serbări și elevii spuneau poezii și cântece. Era o zi pentru care trebuia să te pregătești suplimentar. În acea zi, serbarea era după programul de studiu la sală. Așadar, lecțiile pentru a doua zi aveau și mai puțin timp.Dacă ziua cădea sâmbătă sau duminică. atunci în orașe, erau festivități în parcuri. Se organizau „desene pe asfalt”. Erau spectacole cu poezii și cântece.
„Șefele de la Pionieri” luptau să „iasă în față” de 1 iunie
Organizațiile Pionierilor și Șoimilor Patriei se organizau aproape în sistem militar. Erau „întreceri pe ramură”. Fiecare șefă de la Pionieri vedea exploatarea copiilor la serbări ca pe o rampă de lansare pentru a ajunge la „municipiu”, „județ” sau la „centru” în funcții de partid.

Să nu uităm că Elena Ceaușescu i-a ales-o de soție lui Nicu, ”Prințișorul” pe Poliana Cristescu, șefă la o organizație de pionieri.  Căsătoria a fost  în 10 decembrie 1983. Îi plăcuse „Mamei Națiunii” cum organizase Poliana o serie de manifestări. Nicu a cerut divorțul în aprilie 1985. Poliana Cristescu a rămas în siajul Ceaușeștilor. Din 1985 și până în decembrie 1985, a fost deputată în Marea Adunare Națională. A fost numită Președinta Consiliului Național al Organizației Pionierilor, cu statut de membră a CC al PCR.

Se „mullțumea din inimă partidului”, nu lipseau mesajele lui Ceaușescu. Consoarta lui era „Mama Națiunii” iar „Cârmaciul” ținea morțiș ca toți copiii până să ajungă la cofetărie la CICO, Brifcor iar adulții să meargă la o bere, ori să bea o cafea alături de ei, să audă cum se îngrijea partidul să le facă viața mai bună.

Era un fel de a spune, se știe că în ultimii ani ai comunismului, elevii munceau la câmp, apoi strângeau recolta. Creșteau viermi de mătase, trebuiau să aducă la școală bonuri cu maculatura sau sticlele și borcanele goale colectate. Cam așa era 1 iunie în comunism.
1 iunie la televizor
1 iunie la televizor, dacă era în cele 6 zile de luni până sâmbătă, nu avea nimic deosebit. Se adresau mesajele conducerii de partid și de stat. Seara, se prefera difuzarea filmului albanez „Taulanti vrea o soră”. Scenariul era simplu. Un copil, Taulanti voia o surioară. Cum dorința lui nu se împlinise de Anul Nou, părinții i-au spus că de 1 iunie ar putea să aibă surpriza. Evident, era o chestiune de amânare pe motiv că uită.

Micul Taulanti și cu prietena și colega lui de banză așteptau cu nerăbdare 1 iunie. Părinții lui Taulanti i-au făcut cadou o minge de plajă. Micul Taulanti, dezamăgit decide să adune banii de înghețată ai săi și ai colegei sale și să meargă la o Maternitate. Se gândiseră ei că așa ar putea să aibă surioara. Evident, medicii de acolo îi lasă să viziteze Maternitatea unde și el și colega sa se născuseră. Părinții lui Taulanti, îngrijorați că micuțul nu apăruse la masa de prânz au aflat unde era el.  Până la urmă, filmul se termină cu vestea că mama lui rămăsese însărcinată.
Filme pentru copii duminica
1 iunie prin 1987-1989 însemna, dacă era în zi de duminică un episod din „Eroii nu au vârstă” sau „Racheta Albă”. Erau seriale în care jucau actori copii, alături de adulți, puternic ideologizate. Familiile care aveau posibiltatea să aibă antene care să „prindă” televiziuni vecine din Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria sau URSS erau privilegiate.

Copiii lor aveau parte de desene animate, filme pentru copii făcute de americani. Cine nu-și mai amintește de „Leka noci deța?” Adică de expresia bulgărească „noapte bună copii”? Anul 1990 a venit cu schimbarea. Primul 1 iunie avusese un program special chiar dacă obiceiul serbărilor nu dispăruse. Pur și simplu, nu se schimbă modelele de azi pe mâine...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/11/nicolae_ceausescu_elena_ceausescu_coperta_revista_cinema-scaled-e1693117416265-1024x576.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Diplomația rusă și românească, între expulzări, dezertări și decese]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/diplomatia-rusa-si-romaneasca-intre-expulzari-dezertari-si-decese.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/diplomatia-rusa-si-romaneasca-intre-expulzari-dezertari-si-decese.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Diplomația rusă și românească a cunoscut, în 108 ani, câteva momente tensionate. Anii 1918, 1938, 1941, 1982, 1989 au fost marcați de momente extreme.

Dacă Președintele României s-ar decide să-l expulzeze pe ambasadorul Federației Ruse la București, n-ar fi ceva neobișnuit în diplomația bilaterală.

Vom arăta, în cele ce urmează, momentele semnificative.
Diplomația în 1918, Diamandy și Poklevski Koziel
Diplomația bilaterală avea să înregistreze un prim moment tensionat la începutul lui 1918. În ianuarie 1918, puterea revoluționară sovietică a rupt relațiile cu România. Ministrul plenipotențiar al României la Petrograd era Constantin Diamandy, Mai întâi, Lenin a dispus arestarea diplomatului român.Ulterior, ceilalți diplomați acreditați au protestat și lui Diamandy i s-a dat drumul după trei zile. Pe 26 ianuarie 1918, Lenin a rupt relațiile cu România. Se vor relua în 1934.

La București, Rusia țaristă îl avea acreditat pe diplomatul rus de origine poloneză Stanislav Poklevski-Koziel. Acesta era alături de alți diplomați,de Guvern, Rege și Parlament, la Iași, din decembrie 1916. Pe fondul schimbărilor de la Petrograd, el a ales să rămână în România, unde va trăi până la moarte în perioada interbelică.
Diplomația la limită, Ostrovski și Butenko
Diplomația va cunoaște noi provocări în perioada interbelică după stabilirea în 1934 a relațiilor româno-sovietice. În perioada 1934-1941, România a avut acreditați la Moscova trei diplomați pe postul de ambasador: Edmund Ciuntu, Alexandru Davidescu și Grigore Gafencu.

În aceeași perioadă, sovieticii i-au avut la București pe Mihail Ostrovski,  Fiodor Butenko, Pavel Kukoliev și  Anatoli Lavrentiev. Dintre toți, Mihail Ostrovski a avut o soartă dură. Rechemat în 1938, a fost arestat și deportat. I s-a reproșat, culmea faptul că ar fi contribuit la demiterea lui Nicolae Titulescu, adeptul unui tratat cu URSS. Ori tocmai demiterea lui Titulescu a accelerat lucrurile spre drama din 194o. Va muri în lagăr în 1952.

Fiodor Butenko  a fost prevăzător. Dorind să nu aibă soarta lui Ostrovski, a ales să fugă de la post și să se stabilească în Occident. A fost ajutat de SSI-ul lui Mihail Moruzov care l-a scos din țară în siguranță. Evident, sovieticilor li s-a spus că nu se știa nimic de soarta lui.
Războiul din 1941, Lavrentiev și Gafencu
La 21 iunie 1941, Anatoli Lavrentiev a fost somat să părăsească Legația sovietică împreună cu toți cei 95 membri ai legației. Ei au fost duși într-un tren garat la Chitila, de unde urmau să fie evacuați prin Giurgiu-Ruse spre Turcia, Pe acolo, urma să se facă evacuare personalului românesc din Moscova, șeful misiunii diplomatice fiind Grigore Gafencu,

Sovieticii au traversat Dunărea cu un vapor pe 7 iulie 1941, când deja românii ajunseseră în Turcia. Sovieticii au continuat deplasarea prin Bulgaria. În perioada 22 iunie-7 iulie 1941, personalul sovietic a avut probleme de sănătate pe fondul izolării în garnitura de tren, partea română încercând să ofere asistență medicală.

Grigore Gafencu a ales, după revenirea la București, să se autoexileze în Elveția. Lavrentiev avea să revină la București în perioada iulie 1952-iulie 1953.
 Diplomația la cote de alarmă, Drozdenko și Tiajelnikov
În 1971, sovieticii l-au acreditat la București pe Vasili Ivanovici Drozdenko. El a stat la București 11 ani, până la 30 noiembrie 1982, când a decedat subit. În epocă, s-a speculat faptul că ambulanța sunată în regim de urgență „a fost întârziată” din dispoziții care „urcau” spre Ceaușescu însuși.

A fost urmat de Evgheni Tiajelnikov care a fost la post din 1982 până în 1990. Se știe că Tiajelnikov a supravegheat îndeaproape anumite acțiuni de „schimbare a gărzii” în puterea de la București după 22 decembrie 1989.

Generalul Iulian Vlad a precizat că pe 31 decembrie 1989, a fost chemat la sediul MAPN din Drumul Taberei la acea dată (Bulevardul Ho chi Min, ulterior Vasile Milea, acum Doina Cornea). În curte, el a văzut mașina ambasadorului sovietic având drapelul diplomatic al URSS.

Generalul Vlad a fost arestat, urcat într-un transportor blindat al Armatei. Generalul Vlad își amintește că i-a văzut la o fereastră a clădirii MAPN pe generalul Militaru, noul Ministru al Apărării și pe ambasadorul sovietic Tiajelnikov.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/01/Lipaev-1200x797.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Conu Costică Argetoianu, omul care știa secretele României interbelice și a murit în Gulagul românesc]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/conu-costica-argetoianu-stapanul-secretelor-politicii-interbelice.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/conu-costica-argetoianu-stapanul-secretelor-politicii-interbelice.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Conu Costică Argetoianu a fost „o figură”. Nu se știe dacă firea oltenească ori vremurile i-au dictat destinul, deopotrivă impresionant și dramatic. Boierii Argetoieni au avut moșii la Argetoaia și Breasta, Dolj. Constantin (Conu Costică) s-a născut pe 3/15 martie 1871, la Craiova.  Părinții lui dețineau o mare moșie de 100 hectare la Breasta, lângă Craiova.
Conu Costică, un Petru Groza de Oltenia
Conu Costică Argetoianu s-a visat un fel de dr.Petru Groza oltean. A studiat Dreptul la Paris. Și-a dat Doctoratul în Medicină. Nu a practicat meseria, preferând diplomația. Era făcut pentru asta. Veșnic cu o țigară răsucită golănește în colțul gurii, veșnic surâzând, a fost un intrigant fără pereche.

Înzestrat cu o memorie fantastică, știa multe despre toți. A activat în diplomație până în 1913. S-a înscris în Partidul Conservator. Apoi, s-a alăturat lui Alexandru Averescu fiind fondator al Ligii Poporului. Era Ministrul Justiției în guvernul care a negociat la Buftea preliminariile păcii încheiate de Guvernul Marghiloman la București.

[caption id="attachment_4729266" align="alignnone" width="800"] Credit foto: Evenimentul Zilei[/caption]
Conu Costică, veșnic în Guverne și în Parlament
Conu Costică a fost Ministru de Interne în 1920 când a avut loc cea mai mare grevă generală din România interbelică. A fost cel care i-a arestat pe comuniști în mai 1921. Asta, după ce scăpase dintr-un atentat pus la cale de Max Goldstein asupra vagonului de tren ministerial în care circula în interes de serviciu prin țară. A spus atunci: „am terminat cu toți comuniștii”.

Va fi apoi Președinte al Senatului, va fi iar ministru, de data asta în Guvernul Iorga, în timpul Marii Crize.  Va fi Prim Ministru în septembrie-noiembrie 1939, aderând la planurile politice ale lui Carol al II-lea. Va supraviețui regimului legionaro-antonescian (legionarii au vrut să-l omoare) și antonescian. Intuind că se vor răzbuna comuniștii pe el,va reuși să plece în Occident în aprilie 1944. Va reveni, inexplicabil,în 1946, convins că va ajunge asemeni lui Petru Groza. Era convins că el va fi Ministru al Afacerilor Străine în locul liberalului Gheorghe Tătărescu. Nu a fost să fie așa. Asta deși când i s-a confiscat moșia Breasta la 1 septembrie 1946, nu a prostestat. A fost arestat în 5/6mai 1950 („Noaptea Demnitarilor”) și a trecut prin Gulagul românesc. A fost închis la Sighet, fără judecată unde a murit la 6 februarie 1955.
Memorialistul
Conu Costică Argetoianu a scris lucrări de medicină, teorie constituțională, politică, problematica proprietății, urbanizarea Capitalei, Acestea i-au apărut în timpul vieții, După 1989, la decenii de la moartea sa, au apărut Memoriile și Jurnalul.  În  Memorii, a scris pornind de la amintirile copilăriei și tinereții până în 1934. Din 1934, până în 1945, a scris  un Jurnal. Însemnările sale amintesc de amantlâcurile reginei Maria, despre incultura unor reprezentanți diplomatici ai României interbelice în SUA. A mai scris și despre modul cum Nicolae Iorga și-a constituit Guvernul. Comuniștii au permis ca anumite pasaje să apară în „Magazin istoric” pentru a arăta „decadența burghezo-moșierimii”.

Fără îndoială, Constantin Argetoianu a fost memorialistul principal al perioadei interbelice. A fost întrecut la intrigi și versatilitate doar de Petru Groza. Conului Costică Argetoianu i-a fost fatală hăiturirea comuniștilor în anii 20. Oportunist fără pereche, a înțeles prea târziu, în comparație cu Petru Groza că viitorul îi cuprindea pe comuniști „la butoane”. Dincolo de toate, rămâne moștenirea sa memorialistică.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Constantin_Argetoianu_1933.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Trădat de aliați. Cum a aflat Alexandru cel Bun că Polonia și Ungaria voiau să împartă Moldova]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/tradat-de-aliati-cum-a-aflat-alexandru-cel-bun-ca-polonia-si-ungaria-voiau-sa-imparta-moldova.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/tradat-de-aliati-cum-a-aflat-alexandru-cel-bun-ca-polonia-si-ungaria-voiau-sa-imparta-moldova.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Alexandru cel Bun a fost domnitorul Moldovei în perioada 1400-1432. Prin tradiție, este considerat bunicul marelui domnitor Ștefan cel Mare. Alexandru cel Bun a fost, ca și Mircea cel Bătrân, forțat să se implice în geopolitica Evului Mediu, pendulând între trei forțe: Polonia, Ungaria și Imperiul Otoman. În acest timp, trebuia să fie atent și la Țara Românească dar și la Imperiul Bizantin, din punct de vedere religios prin Patriarhia de la Constantinopol.
Alexandru cel Bun și Basarabia
Bugeacul este partea de sud a Moldovei dintre Prut și Nistru. S-a numit Basarabia, pentru că a fost dezrobită de către oștile Basarabilor din Țara Românească, fiind limitat avansul tătarilor. De aceea a și fost numit Basarabia. În 1812, denumirea va fi extinsă la toată partea dintre Prut și Nistru luată prin Tratatul de la Bucuești (16/28 mai 1812), de către Rusia.

După venirea pe tronul Moldovei a lui Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrân a făcut o mișcare strategică. Știind că zona Bugeacului era râvnită de turci dar și de Ungaria, a ales să o încredințeze lui Alexandru cel Bun. Așa se face că pentru cetățile Chilia și Cetatea Albă va începe o competiție între Ungaria și otomani. Va începe și prietenia dintre Moldova și Țara Românească, state medievale românești. Frontiera dintre ele va migra de la Prut și Siretul inferior, spre Milcov.

[caption id="attachment_4730544" align="alignnone" width="736"] Credit foto: Wikipedia[/caption]
Alexandru cel Bun între Polonia și Ungaria
Alexandru cel Bun a ales să recunoască vasalitatea Poloniei. La 12 martie 1402, el s-a recunoscut vasal al Poloniei, conduse de către Vladislav al II-lea Jagiello. O făcuse în 1389 și Mircea cel Bătrân, o va face și Vlad Uzurpatorul în 28 mai 1396. Tratatul de vasalitate a fost reînoit în anii 1404, 1407, 1411.  De ce a ales Alexandru cel Bun asta?

Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei și viitor împărat romano-german era aliat cu Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești. El ar fi dorit ca Ungaria să aibă control la gurile Dunării. I se părea echitabil să aibă controlul Chiliei. O alianță cu Polonia l-ar fi protejat pe Alexandru cel Bun.
Polonia și Ungaria își dau mâna pe ascuns
Alexandru cel Bun și Moldova erau în mare pericol. La 15 martie 1412, Sigismund de Luxemburg și Vladislav al II-lea Jagiello se întâlnesc în secret la Lublau. Scopul a fost încheierea unui tratat prin care Moldova să fie împărțită înre cele două state. Polonia ar fi luat un teritoriu pe linia Suceava-Cetatea Albă, Ungaria ar fi preferat linia Roman-Chilia. Tratatul intra în vigoare dacă Molodva nu se implica pe frontul anti-otoman sau nu își îndeplinea obligațiile față de Polonia.

Alexandru cel Bun a aflat abia în 1429 despre acest tratat secret. În 1420, Alexandru apărase cu eforturi proprii Chilia și Cetatea Albă. A fost prima dată când otomanii au atacat Moldova. În plus, în 1411 și în 1422, la Grunwald și Marienburg, trupe moldovene au ajutat Polonia contra teutonilor.

Aflând în 1429 ce i se pregătise, Alexandru a ales să-l jute pe fratele lui Vladislav al II-lea Jagiello, Swidrigallo în crearea statului lituanian la care visa. A decis să ofere cu titlu temporar, controlul Chiliei, Ungariei lui Sigismund de Luxemburg.
Sprijinul Moldovei pentru Țara Românească
Alexandru  nu a uitat ce făcuse pentru el Țara Românească. Mircea cel Bătrân a murit în ianuarie 1418.  El a decis să se situeze împotriva lui Sigismund de Luxemburg în disputa pentru controlul tronului Țării Românești. Dacă Sigismund îl dorea pe Dan al II-lea, Alexandru l-a susținut în 1422 pe Radu Praznaglava.

Mai târziu, ân 1431, Alexandru l-a susținut pe Alexandru Aldea pentru tronul Țării Românești.  A decis să pună la respect și Polonia. În 1432, cu puțin timp înainte de a deceda, Alexandru  a trimis o expediție militară în Polonia, până la Cameința (azi în teritoriul Galiției, controlat de Ucraina).

Iată cum doi domnitori, Mircea și Alexandru au inițiat o cooperare între statele medievale Țara Românească și Moldova. Din păcate, va fi una din puținele cooperări. Nu de puține ori, alți domnitori ai celor două Principate au avut poziții total divergente. Rămâne ideea unei absolute performanțe geopolitice a domnitorului Alexandru cel Bun.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/AlexandruCelBun-Neamt.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Mircea cel Bătrân și lupta pentru tron. Conspirația care i-a întrerupt domnia]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/mircea-cel-batran-si-lupta-pentru-tron-conspiratia-care-i-a-intrerupt-domnia.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/mircea-cel-batran-si-lupta-pentru-tron-conspiratia-care-i-a-intrerupt-domnia.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Mircea cel Bătrân a fost prezentat în istoria românilor drept cel mai „performant” domnitor medieval român. Istoricii au tins să-i acorde creditul pentru o domnie neîntreruptă de 32 ani. Datele recente arată că el a domnit de fapt 30 de ani. Practic, el a fost izgonit de pe tronul Țării Românești în intervalul 1394/1395-1396.
Mircea cel Bătrân, momentul Rovine 1394/1395
Mircea cel Bătrân, devenit domn al Țării Românești în 1386, are origine mixtă: român după tată și sârb după mamă. Tatăl său era domnitorul Radu I, fiul lui Nicolae Alexandru și frate cu Vladislav I (Vlaicu Vodă). Era așadar nepotul lui Basarab I Întemeietorul.  Mama sa era Callinichia, fiica lui Lazăr, Cneaz al Serbiei.  Serbia și Bulgaria cad sub otomani în 1389, respectiv 1394.  Adică în 35-40 ani de la punerea piciorului în Europa în Penisnsula Gallipoli (Çanakkale astăzi). Așadar, în toamna lui 1394 sau în primăvara lui 1395 a fost obligat să se confrunte cu otomanii. Baiazid „Yildîrîm” era sultan otoman din 1389, anul înfrângerii sârbilor la Kossovopolje. Baiazid „Fulgerul” se afla în fruntea unei puteri în ascensiune. Și totuși, în calea lui, mica Țara Românească va rezista. Mircea cel Bătrân încheiase cu regele Poloniei Vladislav II Jagiello, tratatul din 10 decembrie 1389, de la Radom în care se recunoscuse vasal al regelui Poloniei.

[caption id="attachment_4728840" align="alignnone" width="875"] Credit foto: Wikipedia[/caption]

Bătălia de la Rovine a fost un succes militar fără îndoială. Politic, însă. Mircea cel Bătrân nu a câștigat, fiind detronat printr-o conspirație boierească. Pretendentul susținut de Baiazid, care îi a locul este Vlad numit Uzurpatorul. Deși nu toți istoricii sunt de acord, Vlad ar fi fost nepotul lui Mircea cel Bătrân. Tatăl său ar fi fost Dan I, fratele lui Mircea cel Bătrân. Vlad Uzurpatorul ar fi fost, așadar frate cu Dan al II-lea.
Sigismund de Luxemburg, cel mai important suveran european
Având în vedere că pe 7 martie 1395, are loc întrevederea lui Mircea cel Bătrân cu Sigismund de Luxemburg, este clar că bătălia de la Rovine a avut loc în toamna lui 1394. Sigismund era Regele Ungariei. După 1433 va fi împărat romano-german. Așadar, Sigismund de Luxemburg era omul numărul 1 al Europei creștine.

Tratatul de la Brașov s-a semnat în casa parohială a Bisericii Sf. Martin din Tours, important sfânt romano-catolic. Tratatul a avut o istorie a sa. Unii istorici l-au considerat drept un tratat pe picior de egalitate. Se pare însă că a fost un tratat de tip senior-vasal, în care Sigismnund era seniorul și Mircea cel Bătrân era vasalul său. Mircea nu mai era domn, deși Vlad nu stăpânea integral țara după detronarea lui Mircea.

Mircea cel Bătrân a „întărit” tratatul cu „pecetea mică”, adică a folosit dreptul domnesc pentru actele interne. Sigiliul domnesc pentru tratate ar fi rămas în Țara Românească.  Sigismund îi oferă Țara Severinului, Amlașul, Făgărașul, adică posesiunile pierdute de tatăl său.
Tratat pus cu greu în aplicare
Mircea cel Bătrân era dornic să-și recupereze tronul. În aprilie, o armată condusă de Stefan  de Lozoncs intră în Țara Românească. Bătălia cu oștile lui Vlad are loc în mai 1395, iar trupele maghiare sunt înfrânte. În iulie, Mircea se pregătește mai bine cu trupele fidele din Oltenia și reușește alături de Sigismund să cucerescă cetatea de la Turnu (Turmu Măgurele) pe Dunăre. Și totuși, nici acum Vlad nu a fost înlăturat.

Vlad s-a îndreptat spre un tratat de vasalitate cu Polonia în care domnea Vladislav II Jagiello. Se știe că la 28 mai 1396, a emis de la Argeș un act în care era de acord să devină vasalul Regelui Poloniei. De ce făcuse Vlad asta? Evident, pentru că Mircea cel Bătrân încheiase primul un astfel de tratat de vasalitate cu Polonia, la 10 decembrie 1389, la Radom (azi municipiu din centrul Poloniei).

La 25 septembrie 1396, Mircea participă la Cruciada de la Nicopole, unde otomanii câștigă victoria.



Sigismund de Luxemburg, credit foto: Wikipedia
Revenirea lui Mircea
Înfrângerea de la Nicopole nu s-a datorat exclusiv orgoliului cavalerilor de a nu-l lăsa pe Mircea să comande expediția cum s-a scris la noi. Cruciații aveau într-adevăr orgoliu. Anumiți bulgari ortodocși au fost uciși de catolici în anumite cetăți de pe traseul expediției. Dar, o importantă pondere în dezastru a avut-o refuzul cnezilor sârbi de a-i susține pe cruciați. Unii au părăsit pozițiile pe câmpul de luptă, trecând la otomani. Alții, pur și simplu nu au intrat în luptă.

Expediția cruciată nu a mizat pe traversarea Țării Românești. Aici. le erau ostili și muntenii și otomanii care-l susțineau pe Vlad. Supraviețuitorii luptei care au ales repatrierea spre Transilvania au fost executați de soldații lui Vlad. Unii, cu rang mare au fost eliberați pentru recompense.

Sigismund de Luxemburg a realizat că avea nevoie de Mircea pe viitor. De aceea, a fost de acord ca voievodul Știbor al Transilvaniei să încerce înlăturarea lui Vlad, începînd din octombrie 1396. Vlad a fost în...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/10/Mircea-cel-Batran-proces-de-reconstructie-709x1024.jpeg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Închiderea Consulatului rus de la Constanța, a treia cotitură istorică]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/inchiderea-consulatului-rus-de-la-constanta-a-treia-cotitura-istorica.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/inchiderea-consulatului-rus-de-la-constanta-a-treia-cotitura-istorica.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Consulatul rus de la Constanța are o istorie de aproape 148 de ani, evident cu întreruperile din perioada 1918-1934, 1941-1945. După cum și controversele din jurul său nu sunt de neglijat. Recent, Președintele României a decis să-l închidă pentru a treia oară, în contextul incidentului de la Galați.  Rândurile de față sunt o reamintire a unor controverse legate de existența acestuia.
Consulatul rus și refacerea relației România-Rusia în 1914
Consulatul rus la Constanța s-a deschis alături de cel britanic după 14 noiembrie 1878, Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878 a permis României să primească Dobrogea. Rusia o luase ca urmare a războiului ruso-turc din 1877-1878 ca despăgubire de război de la otomani. Otomanii o stăpâneau din 1417 sau 1421 după alte surse. Rușii voiau Basarabia de Sud pe care Moldova o primise în 1856. Această regiune mult mai mică decât Dobrogea permitea accesul la Dunăre.

În iunie 1914, Țarul Nicolae II a vizitat Constanța. România era aliată în secret cu Germania și Austro-Ungaria. Rusia știa că România avea ca vis Transilvania. Relațiile ruso-române se răciseră după momentul răpirii Basarabiei de Sud de către ruși. Rușii au amenințat atunci că puteau ocupa România, aliată în Războiul din 1877-1878. Generalul Drenteln chiar avea ordin în acest sens.

În 1914, Țarul Nicolae II a întins ramura de măslin. Principele Ferdinand era căsătorit cu Principesa Maria, rusoaică după mamă. Era verișoară cu Țarul Nicolae II. Țarul ar fi încercat să obțină căsătoria viitorului Carol al II-lea cu una din fiicele sale.  Vizita din iunie 1914, evident, a fost organizată cu sprijinul reprezentanțelor diplomatice ale Rusiei de la București și de la Constanța.

Ferdinand, devenit rege în octombrie 1914 va accepta alianța cu Rusia. Rusia va fi devastată de revoluția socialistă și contrarevoluția comunistă în februarie-octombrie 1917. Țarul va fi executat în 1918. Relațiile româno-ruse vor fi întrerupte din ianuarie 1918 până în 1934. Relațiile româno-ruse s-au rupt din nou ca urmare a participării României la „Operațiunea Barbarossa” din 22 iunie 1941. S-au reluat după transformările generate de momentul 23 august 1944. Până în 1991, România a avut relații cu URSS, după 1991, cu Federația Rusă.
Consulatul sovietic și „Alio, Maskva, ia bîl gheneral Militaru”
Consulatul sovietic a fost văzut ca un punct prin care generalul Nicolae Militaru, o figură controversată a Revoluției din decembrie, ținea legătura cu sovieticii. S-a scris enorm despre faptul că el mergea incognito acolo, pretextând că voia să-și obțină diplomele din vremea studiilor moscovite.

S-a scris și de faptul că la Constanța,consulatul sovietic ar fi avut cunoștință de un desant sovietic pe actualul Aeroport Mihail Kogălniceanu. Viceamiraul Constantin Iordache era comandantul Garnizoanei Constanța. El a orecizat că pe 24 decembrie 1989, generalul Militaru i-a ordonat ca el să trimită ofițeri cunoscători de limba rusă pentru a aștepta avioane cu militari sovietici. Militaru „controla revoluționar” Ministerul Apărării.

Despre Militaru s-a scris că suna frecvvent în decembrie 1989 la Moscova, spunând: „Alo, Moscova, sunt generalul Militaru”. Vorbea rusește iar în rusă asta însemna: „Alio, Maskva, ia bîl gheneral Militaru”!

Informația a fost confirmată și de Șeful de Stat Major al  unității militare. Acesta spune că i-a primit la el în birou pe militarii români care așteptau „detașamentul precursor sovietic”. Evident, acei militari sovietici nu au mai ajuns niciodată.
Măsura anunțată de Președintele României
După Revoluție, Rusia a deschis Consulatul său de la Constanța. Președintele României a decis că acesta va fi închis după episodul dronei căzute la Galați. După momentul 1918, momentul 1941, ar fi al treilea moment când acest consulat se închide.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/rusia-ucraina-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Crina Dobre, consultant politic: La protestele din 2017 am fost niște idioți utili, entuziaști]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/crina-dobre-consultant-politic-la-protestele-din-2017-am-fost-niste-idioti-utili-entuziasti-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/crina-dobre-consultant-politic-la-protestele-din-2017-am-fost-niste-idioti-utili-entuziasti-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Protestele din anul 2017, privite într-o altă lumină de unul dintre participanți. Crina Dobre regretă că a luat parte la acea mișcare de masă. Consultantul politic a vorbit despre acest subiect la podcastul realizat de jurnalistul Romeo Couți, difuzat, vineri, pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
Crina Dobre, consultant politic: La protestele din 2017 am fost niște idioți utili, entuziaști
„Îmi pare extraordinar de rău că oamenii de la mine din partid, care știau, și care erau mult, mult mai bine pregătiți decât mine și înțelegeau mult mai bine lucrurile, nu mi-au explicat și mie ce se întâmplă la protestul din 2017. Și de ce el este ce este și a fost ce a fost și în 2018.
Regret că am fost un idiot util și unul de marcă, pentru că de la mine au pornit acele luminițe pe care le-a aprins piața de pe contul meu de Facebook. Evident n-a fost o idee a mea, a fost o idee a colegilor mei tot din PNL. Noi ne-am bucurat foarte mult cumva pe ideea de Maidan, dar noi nu înțelegeam Maidanul. Noi l-am înțeles târziu”, a explicat invitata emisiunii.
„Am fost niște idioți utili, entuziaști și credeam că generația noastră va schimba România în ceva modern și în ceva extraordinar. Că vom scăpa de toată această moștenire comunistă și că într-adevăr vom face și noi ce au făcut tații noștri și mamele noastre, care au reușit să construiască țara asta”, a mai afirmat Crina Dobre.

https://www.youtube.com/watch?v=lKNeJ1VmW94
„Am vrut și noi să contăm”
Care este de părere că totul a fost o mișcare coordonată din afara granițelor țării. „Într-adevăr sub comunism, dar ei au muncit pentru construcția a ceea ce noi acum avem. Sau bunicii noștri, cum ar fi fost al meu, care a fost veteran de război și a venit după 2 ani de zile când mamaia îi făcuse deja toate pomenile. Și medaliat, că și-a adus și ofițerul acasă. Adică am vrut și noi să contăm, generațional vorbind, și am crezut că chiar așa este. Și când colo, am fost niște idioți utile unei linii internaționale, sorosiste, globaliste.

Care ne-a lovit și pe noi, cum i-a lovit și pe ucraineni și pe multe alte țări din această Uniune Europeană și nu doar că iată și America a fost lovită, care ea era considerată tărmul libertății și al făgăduinței. Deci nu neapărat că am fost proști. Am fost păcăliți! Pe față, în tinereța noastră, în entuziasmul nostru, iar eu regret foarte mult că nu am fost mai deșteaptă. Atât, nimic altceva. Nu regret ce am făcut, pentru că acei ani au fost foarte importanți.”
„Am adus la conducerea țării un partid numit USR”
Majoritatea celor care au participat la proteste au făcut-o din convingere, fără să fi fost plătiți, a mai afirmat consultantul politic.

„Am fost 300.000 de oameni în piață. Nu erau toți niște oameni plătiți sau niște oameni pe care i-a scos cineva, indiferent cine a organizat aceste proteste, că sigur au fost organizate.

Eram niște români ai noștri, generația noastră, asta de 30-50 de ani, care credeam că facem ceva pentru țară și până la urmă nu am făcut altceva decât interesele altora, că iată am adus la conducerea acestei țări prin acțiunile noastre acest partid numit USR.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/10-august--1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Crina Dobre, despre profilul celui mai rău tip de politician: Crede că le știe pe toate]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/crina-dobre-despre-profilul-celui-mai-rau-tip-de-politician-crede-ca-le-stie-pe-toate-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/crina-dobre-despre-profilul-celui-mai-rau-tip-de-politician-crede-ca-le-stie-pe-toate-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Cum arată cel mai nociv profil de politician? Un subiect comentat, vineri, de jurnalistul Romeo Couți și de Crina Dobre, consultant politic, la emisiunea ce a fost difuzată pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.

Bună cunoscătoare a domeniului, cu studii de psihologie, Crina Dobre a făcut un portret al omului politic despre care se poate spune că este prost la superlativ.
Crina Dobre, despre profilul celui mai rău tip de politician: Crede că le știe pe toate
„Prostul suprem. Este cel care nu știe nimic și consideră că știe tot. Prostul suprem în politică este cel care, după ce că e el prost și nu știe nimic, își mai ia și consultanți proști sau mai proști decât el. Pentru că el nu suportă nici să fie contrazis, nici să aibă cumva vreodată, să se expună în fața unor consultanți pe care el îi plătește și îi consideră un fel de sclavi ai lui.

Care, Doamne ferește, să îi fie superiori intelectual acestui prost suprem. N-ar putea suporta asta niciodată. Niciodată. Chiar asta nu vine din narcisism. Narcisismul e o afecțiune deșteaptă. Asta vine din prostie pură care există la oameni. Am spus mai devreme un pic despre IQ. E bine că vorbim despre IQ, că ăștia se consideră cu 3 cifre.

Ei sunt cu 3 cifre la IQ. Le-a dat și Parlamentul trei cifre. Prostul suprem este cel care nu știe nimic despre nimic, dar consideră că știe tot despre tot și se înconjoară de oameni care sunt la fel ca el sau mai jos decât el ca să poată să-i controleze. E foarte agresiv”, a explicat invitata podcastului.

https://www.youtube.com/watch?v=BFdRo6nUVO4
„El vine cu ideile lui și în cinci minute pleacă cu ideile tale”
Acest tip de om politic este ușor de influențat fără să-și dea seama, a mai explicat Crina Dobre. Care a identificat astfel de personaje, dar despre care spune că nu sunt într-un număr dominant.

„Este foarte controlabil, de obicei sunt oamenii cel mai controlabil, că ei nu-și dau seama că îi controlează cineva de proști ce sunt. Ei cred că fac ceea ce fac pentru că îi duce capul și pentru că a fost decizia lor, dar ăștia sunt cel mai ușor de făcut. Eu mă distrez. M-am distrat în 15 ani de zile cu câțiva proști de ăștia.
Aglomerație în eșantioanele inferioare
În 5 minute. El vine cu ideile lui și în cinci minute pleacă cu ideile tale, dar crede că sunt tot ale lui. Ăsta e prostul suprem. N-avem mare lucru de vorbit despre proști. Din păcate există în politica românească, din fericire nu sunt mulți”, a afirmat Crina Dobre.

„La vârful politicii există cam 20%. Și dacă coborâm în eșaloanele celelalte, se mărește, se inversează procentul dintr-un motiv care ține tot de psihologie. Ei nu ar putea să facă ceea ce fac, dacă n-ar exista eșaloanele inferioare.

Iar dacă eșaloanele inferioare ar fi făcute din oameni, ar fi populate de oameni care ar avea caracteristicile unei structuri de personalitate sănătoase, puternice, bine întreținute în familii și în mediul de unde au crescut, în școli, nu le-ar permite să facă ceea ce fac”, a mai menționat consultantul politic.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Comisie-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Cum a fost construit politicianul Ilie Bolojan, om fără carismă. Explicațiile unui consultant]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/cum-a-fost-construit-politicianul-ilie-bolojan-om-fara-carisma-explicatiile-unui-consultant-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/cum-a-fost-construit-politicianul-ilie-bolojan-om-fara-carisma-explicatiile-unui-consultant-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Imaginea lui Ilie Bolojan, construită atent mulți ani. Pentru a ajunge la rezultatul unui politician atipic, simpatizat de români. Un subiect ce a fost discutat, vineri, de jurnalistul Romeo Couți și de Crina Dobre, consultant politic, la podcastul difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
Cum a fost construit politicianul Ilie Bolojan, om fără carismă. Explicațiile unui consultant
Cu o clasă politică fără credibilitate, românii aveau nevoie de un alt gen de om politic. Iar personajul la care s-a lucrat intens a fost Bolojan, după cum a explicat Crina Dobre.

„Lui Ilie Bolojan i s-a construit o altfel de imagine pentru că în ultimii 35 de ani, critica pe care în România am auzit-o cel mai frecvent a fost că oamenii politici sunt niște ca niște fluturi. Care nu știu încotro zboară. Azi aici, mâine încolo. Adică niște oameni nu neapărat consistenți și nu neapărat serioși în muncă și nu neapărat niște oameni care ceea ce spun pun așa asta și fac. Ba mai mult decât atât, sunt considerați niște oameni care schimbă ideea de la o zi la alta, partidul de la o zi la alta”, a afirmat invitata emisiunii.

„Deci nu a fost o linie de seriozitate. Și atunci ce-au gândit? Că au gândit. Sigur au gândit. Aducem un om cu o imagine de seriozitate maximă, cu rezultate vizibile, palpabile, căci Oradea, serios, este un rezultat vizibil, palpabil. Indiscutabil. El a fost în stare să facă, asta nu-i se poate lua. Aducem un om rigid.

Pentru că de rigiditate avem nevoie ca noi să putem combate tot ce am trăit în ultimii 35 de ani în politică. Un amalgam de persoane care nu au consistență și nu stau în picioare pe propriile picioare. Mai ales în ultimii 15 ani, că înainte au mai fost așa. Au mai fost”, a mai precizat consultantul politic.

https://www.youtube.com/watch?v=PygOoqv6F0g
„Un om intransigent, cu care nu poți negocia”
Chiar dacă nu a avut carismă, Bolojan a prins pentru că imaginea sa a fost a politicianului inflexibil, rigid, cu care nu se poate negocia.

„Și atunci au venit să contracareze această idee a politicianului flușturatic și care nu își ține promisiunile și linia pe care spune că merge în campanie, cu acest rigid, cu acest om stăpân pe el, care pare foarte bine înfipt în picioarele proprii și în pământ. Cu un om intransigent, cu un om cu care nu poți negocia, cu un om care oricum nu ține cont de părerile nimănui din jur și atunci dacă le ascultă.
„Merg după gândirea altora”
Nu ține cont oricum de ele, dar de obicei nu le ascultă, pentru că el știe tot, el face tot, el e capabil să țină lucrurile astea bine de tot în mână. Liderul providențial pe care o grămadă de idioți îl așteptau.

De ce îi fac idioți? Neavând o structură proprie de gândire logică, ei merg după gândirea altora, după teme care li se pun pe masă, care li se explică superficial, dar nu contează. Fiind explicațiile venite prin diverse sfere de influență, de la actori și până la oameni care scriu pe Facebook”, a conchis Crina Dobre.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Ilie-Bolojan-10-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Florin Manole, fost ministru al Muncii: Sunt foarte multe frustrări și nemulțumiri legitime]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/florin-manole-fost-ministru-al-muncii-sunt-foarte-multe-frustrari-si-nemultumiri-legitime.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/florin-manole-fost-ministru-al-muncii-sunt-foarte-multe-frustrari-si-nemultumiri-legitime.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Nemulțumirile din rândul bugetarilor, provocate de grilele de salarizare. Un subiect ce a fost discutat, joi, la podcastul Picătura de business, realizat de Radu Preda pentru capital.ro, evz.ro și canalul de YouTube Hai România. Invitat a fost fostul ministru al Muncii, Florin Manole.
Florin Manole, fost ministru al Muncii: Sunt foarte multe frustrări și nemulțumiri legitime
„Este nevoie de mai multă echitate în sistem. Pentru că sunt foarte multe frustrări și nemulțumiri legitime între diferite funcții, eventual similare sau egale, remunerate diferit, în entități diferite. Mai era și nevoia reproducerii unei grile foarte clare și pe administrația publică locală, care să însemne mai mult decât plafonul că viceprimarul trebuie să aibă un salariu mai mare decât ceilalți de sub el.

Evident că primarul și el, mai mult decât viceprimarul, dar nimeni în primărie să nu câștige mai mult decât viceprimarul”, a explicat fostul demnitar.

Care a vorbit și despre anumite inechități și dezacorduri existente în sistemul de retribuție.

https://www.youtube.com/watch?v=glJyfq3lyQk&t=1677s
„Trebuie să existe diferență între cineva cu 20 de ani vechime și cineva care debutează în administrația publică”
„Dar asta pentru că salariile viceprimarului, ăla-i salariul la primărie indemnizat. Faptul că veniturile, să zic așa, primarului și viceprimarului au rămas înghețate de mulți ani de zile. În același timp în care salariul minim pe economie a crescut, Aceste două lucruri au făcut ca grilele în administrația publică locală să se taseze foarte mult.
Ca diferențele să fie injust de mici. Pentru că totuși trebuie să existe diferență între cineva cu 20 de ani vechime și cineva care debutează în administrația publică, între cineva care are o anumită responsabilitate.
Este eventual director sau șef serviciu și cineva care abia intră în sistem. Aceste diferențe nu mai erau corecte, nu mai erau echitabile, odată ce baza s-a ridicat, iar plafonul a rămas acolo”, a mai precizat Florin Manole.

„Cine judecă cât de complexă e munca unui medic în raport cu cât de complexă e munca unui ambasador și de ce ambasadorul merită coeficient șase și medicul patru”?, a întrebat Radu Preda.
„Astea sunt niște criterii cumva universale”
Florin Manole a explicat că: „În primul și în primul rând, comparația aceasta nu trebuie făcută între grile diferite. În primul rând, trebuie să ne uităm în interiorul grilei fiecărei familii ocupaționale și după aia ele trebuie să fie similare cu niște grile făcute tehnic corect și obiectiv, nu te poți juca punând încă 02, 03 pe o funcție.”

„Pentru că asta dezordonează totul. Sunt niște evaluări pe care le are și statul român și ministerul Muncii în legătură cu unde trebuie să fie profesorul, raportat la grila de medici, raportat la administrația publică. Deci astea sunt niște criterii cumva universale sau, mă rog, folosite. Nu chiar universale, dar larg răspândite, ca să zic așa. Ori, Asta, sigur că poate să sufere modificări raportate la prioritățile unei țări”, a mai spus invitatul podcastului.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Ministerul-Muncii-1200x737.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Legea salarizării, explicată de fostul ministru al Muncii, Florin Manole. Cum a fost redactată]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/legea-salarizarii-explicata-de-fostul-ministru-al-muncii-florin-manole-cum-a-fost-redactata.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/legea-salarizarii-explicata-de-fostul-ministru-al-muncii-florin-manole-cum-a-fost-redactata.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Noua lege a salarizării, subiect analizat, joi, în podcastul Picătura de business, realizat de Radu Preda pentru capital.ro, evz.ro și canalul de YouTube Hai România. Invitatul jurnalistului a fost fostul ministru al Muncii, Florin Manole, care a explicat cum a fost analizată și redactată legea.
Legea salarizării, explicată de fostul ministru al Muncii, Florin Manole. Cum a fost redactată
„Avem un acord politic pe niște principii. Ele sunt deocamdată respectate. Acordul este în continuare și el respectat. Asta apropo de conținutul legii. În finalul procedurii acesteia de transparență și după toate dezbaterile publice din zilele următoare, săptămânile următoare, cu siguranță că vor apărea multe amendamente, multe diferențe. Cu siguranță unele vor fi tehnice.

Un proiect de lege când întrunește din nou consensul celor patru partide, atunci îl vom depune în Parlament ca parlamentari. Mai mulți parlamentari de la fiecare partid. N-am stabilit încă acum dacă doi, dacă trei, dacă cinci, dar e o chestiune”, a afirmat fostul demnitar.
„Demersurile pentru partea de bază a legii au început în urmă cu trei ani, atunci când s-a făcut o ierarhizare a funcțiilor. De fapt, cred că ar trebui să începem și mai devreme. Legea din 2017 era bună. Era bună după evaluări naționale și internaționale. După 300 de modificări, grilele au luat-o razna, nu mai semănau. Ce-ar fi fost în 2025 cu ce-a fost în 2017”, a mai precizat Florin Manole.
Discuții cu sindicatele și cu ministerele
A existat un grup de lucru care s-a ocupat de acest proiect și care a fost constituit în urmă cu câțiva ani.

„Deci e motivul pentru care erau necesare niște corecturi tehnice. În rearanjarea grilelor, rearanjare, ținând cont de ce? De complexitatea muncii, de nivelul de studii, de vechime, de tot felul de criterii obiective, tehnice, nimic subiectiv, nimic politic sau partinic.

Ei bine, această conversație, acest grup de lucru pentru rearanjarea grilelor a început să funcționeze de câțiva ani, au fost niște consultări pe principi al legii cu sindicatele, cu ministerele. Deci s-au făcut niște pași încă de atunci. Încă de atunci, consultantul pentru acest proiect era oficial asumat conform PNRR-ului - Banca Mondială. Banca Mondială, care evident că avea o perspectivă strict tehnică”, a mai explicat invitatul lui Radu Preda.

https://www.youtube.com/watch?v=glJyfq3lyQk&t=1677s
Implicarea specialiștilor de la Banca Mondială
Totodată, specialiștii Băncii Mondiale se ocupă în mai multe țări din zonă de constituirea unor astfel de legi ale salarizării, spune fostul ministru.

„De exemplu, a fost o decizie politică, bună, dar a fost o decizie politică ca în 2017 să crească atât de consistent salariile medicilor. A fost o decizie politică. Tehnic, dacă am fi respectat niște grile, poate medicii ar fi fost mai jos. Dar atunci am zis, ca guvern, ca țară, până la urmă, să oprim exodul medicilor. O prioritate. Bun. E bine, dând la o parte genul acesta de opinii subiective, fie ele și argumentate, Banca Mondială, care a făcut foarte multe legi ale salarizării în mai tot Estul Europei și în Croația, care nu e chiar în Est, are în continuare specialiștii din Direcția de Salarizare ai Ministerului Muncii.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/12/salariu_bugetari-1200x649.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Zeci de mii de români, ajunși șomeri din cauza AI. Milioane suferă de anxietate financiară]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/zeci-de-mii-de-romani-ajunsi-someri-din-cauza-ai-milioane-sufera-de-anxietate-financiara.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/zeci-de-mii-de-romani-ajunsi-someri-din-cauza-ai-milioane-sufera-de-anxietate-financiara.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Criza economică face ravagii în rândul românilor, care încep să resimtă serios sărăcia. O temă analizată, joi, la podcastul lui Robert Turcescu, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Invitații au fost Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră.
Zeci de mii de români, ajunși șomeri din cauza AI. Milioane suferă de anxietate financiară
Aproximativ 3.000.000 de români simt că le fuge pământul de sub picioare din cauza resurselor financiare tot mai scăzute.

„Institutul Național de Statistică, împreună cu asociații, nu ONG-uri, asociații care studiază fenomene sociale, au avansat cifra de aproximativ, e undeva la 2.900.000 și ceva, deci aproximativ 3.000.000 de români. O avem și pe asta pe ziua news. 3 milioane de români suferă în acest moment de anxietate financiară și o să spun de ce intră într-o legătură și într-o competiție directă cu acest sistem de burnout.

Deci, la fel cum în Occident ăia sunt deocamdată îngrijorați că vine inteligența artificială peste ei și le iau job-ul și o să rămână pe drumuri”, a afirmat Bogdan Comaroni.

„Și acolo sunt mult mai multe chestii, pentru că asigurările sociale sunt foarte scumpe, taxele, impozitele, chiriile, deci chiar dacă lefurile sunt mult mai mari ca să supraviețuiești, până la mâncare. Îți trebuie chiar o leafă și să fii bine ancorat într-un job, dacă nu chiar în 2-3, după alții.
Grijă permanentă legată de venituri”
Deci la noi s-a dat știrea, că 3 milioane de oameni în acest moment în care discutăm, 3 milioane este ceva imens, pentru că nu vorbim acum de copii, într-adevăr, pensionarii poți să-i pui, sunt în ceea ce se cheamă anxietate financiară”, a mai spus jurnalistul.

Aceste griji zilnice reprezintă un teren propice pentru instalarea bolilor pe fond nervos, cauzate de stres. „Adică sunt într-un stadiu în care ei nu numai că nu mai știu de la o pensie sau o leafă la alta dacă le ajung acești bani să trăiască, sunt fără joburi permanente, sunt fără joburi de tot.
Sau sunt într-o situație în care veniturile sunt atât de mici încât nu le mai permite traiul efectiv și atunci trăiesc cu o frică, cu o grijă permanentă referitoare la aceste venituri, la bani, încât au intrat în această depresie, care e numită anxietate financiară. Și care se manifestă, pe lângă faptul că ajunge la boli foarte grave care vin pe partea și din pricina acestei preocupări continue pentru cum poți să trăiești, s-a ajuns la o rată de gând suicidal imensă.
Adică, din aceste persoane, deja unul din zece se gândește la sinucidere. Ca să renunțe la tot, să nu aibă nicio grijă. Iar specialiștii aproximează că aceste cifre ar putea să crească”, a mai completat invitatul lui Robert Turcescu.

https://www.youtube.com/watch?v=drI99gZXm0U
Inteligența Artificială creează șomeri
Mulți români au rămas fără locuri de muncă din cauza Inteligenței Artificiale, adoptate în unele companii. „De la începutul anului până acum, din cauza automatizării, tehnologizării prin agenții AI ai companiilor, 50.000 de români au fost dtați afară de la job și e vorba de în acest studiu de 50.000 de români care nu s-au întors într-un alt job, adică nu au plecat și s-au dus în alt loc.

Deci 50.000 de români au rămas de la începutul anului până acum fără job. Se estimează că în ritmul actual se va atinge undeva la 120.000, dacă criza avansează, 120-125 de mii de români până la sfârșitul anului”, a mai precizat Comaroni.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/09/dreamstime_xl_74312802-scaled-e1698394677368-1024x577.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Motivul pentru care Robert Turcescu nu se duce la concertul Iron Maiden de pe Arena Națională  Robert]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/motivul-pentru-care-robert-turcescu-nu-se-duce-la-concertul-iron-maiden-de-pe-arena-nationala-robert.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/motivul-pentru-care-robert-turcescu-nu-se-duce-la-concertul-iron-maiden-de-pe-arena-nationala-robert.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Robert Turcescu nu merge joi seară la concertul legendarei trupe de heavy metal, Iron Maiden. Jurnalistul a explicat, azi, în podcastul pe care l-a realizat pentru evz.ro și canalul de YouTube Hai România - invitați Octavian Hoandră și Bogdan Comaroni - de ce nu va participa la un mare eveniment muzical.
Motivul pentru care Robert Turcescu nu se duce la concertul Iron Maiden de pe Arena Națională Robert
Gazda emisiunii a fost la Metallica și și-a împărtășit experiența trăită în mediul online. O mare problemă remarcată de Robert Turcescu a fost cea a acusticii de pe „Arena Națională”. El anticipează că și la Iron Maiden sunetul va fi, de asemenea, un punct sensibil.

„Nu mă duc, pentru că am emisiune diseară. M-aș fi dus. Dar atenție foarte mare, am ascultat Maiden-ul. Eu am fost ăla, știți, ăla care a zis că la Metallica suna de c...t. Cred în continuare, din păcate, că și Maiden pe Arena Națională va suna, apropo de sunet, că va fi îngrozitor. Arena Națională București.

Nu știu cum e la fotbal, dacă e potrivită pentru fotbal să-mi spună suporterul Barna, nu știu. Am fost la un meci, odată, acolo, dar m-am uitat mai mult la meci, nu am stat să analizez cum e în raport cu alte arene”, a explicat Robert Turcescu.

https://www.youtube.com/watch?v=XmvHasBEgk0
„Este absolut imposibil”
Problema sunetului de pe „Arena Națională” a fost dintotdeauna, remarcă jurnalistul, care a participat la concertele unor mari nume.

„Dar sunetul acolo, am încercat să văd toate concertele posibile, Coldplay, Ed Sheeran, am fost la tot ce s-a putut pe Arena aia Națională, încercând să găsesc un concert. O dată să se audă bine. Nu. Este absolut imposibil. În București nu există un spațiu de concert în afară. Sigur, nu vorbesc despre Ateneu. Pentru concerte din ăsta. Există un club, n-am să-i dau nume acum, unde am ascultat Geoff Tate la un moment dat, acum vreo lună.
„Maiden sună bine”
Ideea este că, n-ai mă, concertul unde se încapă 30.000 de oameni, un O2 Arena, da, făcut, cred, ăla, clasic pentru așa ceva, din ăsta multifuncțional. Nimic. Deci, e ceva rău. Maiden sună bine pentru că în continuare Bruce Dickinson are voce, are țeavă, sună bine. Am stabilit asta și cu domnul Comaroni”, a mai spus realizatorul podcastului.

În timp ce Octavian Hoandră a concluzionat: „Lumea nu se mai duce pentru muzică, lumea se duce pentru spectacol.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Iron-Maiden-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Angajații din marile companii luptă până la epuizare cu Inteligența Artificială]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/angajatii-din-marile-companii-lupta-pana-la-epuizare-cu-inteligenta-artificiala-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/angajatii-din-marile-companii-lupta-pana-la-epuizare-cu-inteligenta-artificiala-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Lupta pe care angajații au început să o ducă împotriva Inteligenței Artificiale, pentru a-și păstra joburile. O temă discutată, joi, la podcastul lui Robert Turcescu, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Invitații jurnalistului au fost Octavian Hoandră și Bogdan Comaroni.
Angajații din marile companii luptă până la epuizare cu Inteligența Artificială
În marile companii se muncește până la epuizare și apar probleme din ce în ce mai mari în rândul angajaților, spune Bogdan Comaroni.

„Prima fază este că treaba asta cu burnout-ul și cu creierele prăjite, cu fenomenul pe care ăștia îl numesc acum de creier prăjit, este momentul în care tot mai mulți constată că la job-urile pe care le au, ca să poată să țină piept față inteligenței artificiale, care vine și le rezolvă acele probleme, probleme, task-uri. Trag un semnal de alarmă în zona statelor puternic industrializate și acolo unde volumul de muncă intelectuală e cu mult mai mare decât în România, unde volumul intelectual e foarte foarte jos.

Dar ăștia ajung la concluzia că muncesc ore întregi, 6, 7, 8 ore, 3, 4 zile ca să poată să facă o sarcină pe care inteligența artificială o face de la câteva secunde până la 3, 4, 5 minute, până să zicem la o jumătate de , dacă e vorba de un proiect amplu”, a explicat jurnalistul.

https://www.youtube.com/watch?v=UnpmtAGcljs
„Unii încearcă o hibridizare a muncii”
„Se întâmplă un fenomen, pentru că toți administratorii de firme mari și care au echipe și în care au avut încredere în aceste echipe în decursul timpului, le e greu acum să fac o o tranziție bruscă către inteligența artificială. Unii încearcă să o hibritizeze, adică să facă job-uri compuse și nu e atât de ușor la vechii angajați”, a mai spus Comaroni.

Efectele muncii intelectuale prelungite încep să se vadă și foarte mulți angajați au nevoie de tratament specializat, în condițiile în care dezvoltă diverse afecțiuni.

„Atunci, în ideea ca ăștia să-și păstreze locul de muncă se suprasolicită, fac o supra muncă, deci intră într-o zonă, acel workaholic, știi, că îți face plăcere și te duci să muncești. Ci pur și simplu îți dai termene și ca să faci din ce în ce mai repede ca să demonstrezi, deci ești într-o luptă ca să arață că încă nu trebuie tu să fii înlocuit cu inteligența artificială. Și atunci, în această competiție deja se înregistrează fenomene care nu mai sunt de burnout prin epuizarea fizică.
Multe afecțiuni dezvoltate
Adică aia că la joburi, cum se întâmplau cu medicii sau ăia care intrau în gardă sau nu știu ce, care picau de epuizare. Acum e vorba de creier. E atacat ca sistem.

Și asta se vede din ce în ce mai mult. Sunt foarte mulți oameni care merg să fac tratamente, deci la psihologi, psihiatrii și se vede o incidență foarte mare a bolilor”, a mai explicat invitatul podcastului.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/11/Inteligenta-artificiala-2-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Octavian Hoandră critică viziunea lui Nicușor Dan despre democrație]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/octavian-hoandra-critica-viziunea-lui-nicusor-dan-despre-democratie-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/octavian-hoandra-critica-viziunea-lui-nicusor-dan-despre-democratie-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Implicarea lui Nicușor Dan în lupta cu fake-news-urile și definiția democrației dată de președinte. Un subiect ce a fost dezbătut, joi, la podcastul lui Robert Turcescu, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, alături de Octavian Hoandră și Bogdan  Comaroni.
Octavian Hoandră critică viziunea lui Nicușor Dan despre democrație
„Zice, foarte pe scurt, democrația înseamnă niște oameni care încearcă să se influențeze în mod legitim unii pe alții pentru ca împreună să iau deciziile cele mai bune pentru ei ca societate”, a sintetizat Robert Turcescu afirmațiile făcute de liderul de la Cotroceni.

Octavian Hoandră l-a criticat pe Nicușor Dan, despre care a spus că nu înțelege democrația. Și a făcut referire la celebra carte a lui George Orwell, „1984”.

„E ca în Orwell. Văd acum, am ajuns să primez lecție de democrație de la Nicușor. Dar faptul că el girează niște ONG-uri din astea, cărora eu nu le știu și nimeni nu le știe finanțarea, care ne propun o democrație. Păi probabil că democrația e exact ca și la Kim Jong-un ăla, când vine statul și îți spune ce-i real și ce nu.

https://www.youtube.com/watch?v=b6Kyo2pmVlA
„Iliescu era copil mic cu democrația originală”
Deci tu nu mai ești, ești un bou sinistru. Și vin aia, băieții, și spun, dom'le, noi știm ceea ce este real și ceea ce este fake news. Să refacem Ministerul Adevărului și atunci nu vom putea să spunem nimic decât dacă este bifat de Ministerul Adevărului. Asta este o democrație absolut perfectă. Iliescu era copil mic cu democrația originală. Asta e democrație totală”, a afirmat publicistul.

„Nu mă interesează pe cine influențez. Dacă găsesc oameni care rezonează la ceea ce spun, înseamnă că nu-s cretin și dacă George Orwell a scris cartea aia (n.r. - 1984) acum atâția ani și ea e valabilă și acum, înseamnă că el avea dreptate. Cred că Orwell știa mai bine ce înseamnă democrația decât pârlitul ăsta. Nu e președintele meu. Eu nu l-am votat, nici nu susțin ideea unui astfel de președinte”, a mai precizat Octavian Hoandră.
„Bifează acum lupta cu dezinformarea”
Bogdan Comaroni este de părere că Nicușor Dan are alte treburi presante și ar trebui să se ocupe de procesul instalării unui premier.

„Tot ce face Nicușor, dacă te uiți, are la bază mediul ăsta, vine dintr-un activism ăsta pe care îl găsim acum peste tot, la influencerii din rețele sociale, la toți care sunt finanțați, ONG-ști. Bifează acum lupta cu dezinformarea, cu fake news-ul, cu toate la un loc, când el, de fapt, în acest moment, el trebuie să se ocupe de guvern. Deci el nu trebuie să patroneze nimic, pentru că trebuie să avem un guvern cât mai repede.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Nicusor-Dan-2-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Secretarul de Stat Marco Rubio, sărbătoritul zilei]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/secretarul-de-stat-marco-rubio-sarbatoritul-zilei.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/secretarul-de-stat-marco-rubio-sarbatoritul-zilei.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Marco Rubio este un politician american care împlinește 55 de ani. Viața sa arată că în SUA, „visul american” nu este o simplă vorbă. Cum nu e simplă vorbă nici „țara tuturor posibilităților”.
Familia lui Marco Rubio și relația dintre Cuba și SUA
Marco Rubio s-a născut pe 28 mai 1971, în Miami, Florida.  Din anul 2025, este cel de al 72-lea Secretar de Stat al SUA.  Dar ascensiunea sa este una deosebită. Trebuie să avem în vedere istoricul relațiilor dintre Cuba și SUA din 1956 până în 1962. În 1956, Cuba era în relații deschise cu SUA. Dictatorul Fulgencio Batista era „omul americanilor”.

Bunicul matern al lui Marco Rubio plecase în SUA în 1956.  A revenit în 1959, după ce Fidel Castro a preluat puterea la Havana. Va pleca ilegal din nou în SUA, în 1962. Mama lui Marco Rubio a călătorit de patru ori în Cuba din 1959. În 1961, a stat în Cuba cel puțin o lună. Actualul secretar de stat american s-a născut în calitate de copil de refugiați. Părinții lui au fost naturalizați în 1975.

Faptul că mai mulți membri ai familiei lui Rubio au plecat din Cuba înainte de venirea lui Castro, a făcut ca actualul Secretar de Stat să aibă o problemă identitară. A încercat, în vremea ascensiunii politice să se apropie de comunitatea cubaneză din Florida, creată din migranții anti-Castro. Asta a creat contestări numeroase. Pur și simplu, anti-castriștii nu îi consideră pe cei din familia lui Rubio ca și ei.
Marco Rubio, licențiat în Științe Politice și Drept
Marco Rubio a finalizat studiile liceale în anul 1989. A studiat pe baza unei burse sportive în Missouri, după care a continuat studiile de colegiu în Gainesville, Florida. A urmat un nou transfer, devenind licențiat în Științe Politice în 1993, la Florida University. A obținut o diplomă în Drept (Juris Doctor, cum laude) în 1996 la Facultatea de Drept a Universității din Miami. Această calificare i-a deschis drumul spre a putea practica avocatura.
Activitatea politică
Din 1996, a lucrat ca asistent de congresman, a lucrat în campania prezidențială a lui Bob Dole. În 2000, a fost ales în Camera Reprezentanților din Statul Florida. Va deveni speaker al Camerei Reprezentanților din Florida în 2005.  Din 2008, a predat pentru 3 ani la Florida Internațional University.

Din 2011 și până în 2025, a fost Senator de Florida. A fost Vcepreședintele Comisiei pentru controlul Serviciilor Secrete. În timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, candidatul Donald J. Trump a decis că Marco Rubio va lucra ca Secretar de Stat al SUA. Și-a luat în primire mandatul în 20 ianuarie 2025. Practic Marco Rubio este Ministrul de Exgterne al Statelor Unite ale Americii.
Va candida la alegerile prezidențiale?
Se știe că Marco Rubio și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 2016, din Florida din partea Partidului Republican. Anunțul a fost făcut la 13 aprilie 2015. La alegerile primare s-a confruntat cu Donald J. Trump și Ted Cruz. A pierdut alegerile primare în Florida, statul său natal în fața lui Dnald Trump, care în acel an va câștiga primul mandat la Casa Albă.

Marco Rubio s-a retras din cursa electorală la 15 martie 2016. Nu se știe dacă el și JD Vance vor forma tandemul republican pentru alegerile prezidențiale din 2028.

&nbsp;

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Marco-Rubio-1200x653.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Ilie Bolojan și scenariile pentru prezidențiale. Rețelele care l-ar sprijini]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/ilie-bolojan-si-scenariile-pentru-prezidentiale-retelele-care-l-ar-sprijini.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/ilie-bolojan-si-scenariile-pentru-prezidentiale-retelele-care-l-ar-sprijini.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Are șanse Ilie Bolojan să devină președintele României? Un subiect ce a fost analizat, miercuri, la podcastul lui Robert Turcescu de pe evz.ro și canalul de YouTube Hai România împreună cu Viorel Cataramă și Liviu Mihaiu.
Liviu Mihaiu: Ilie Bolojan nu o să câștige în viața lui președinția României
Premierul intermiar ar avea parte de susținere puternică, la nivel înalt, pentru că ar face parte dintr-o gașcă, este de părere Liviu Mihaiu.

„Ilie Bolojan are două forme de sprijin, unul intern și unul extern. El e pe filieră pro-europeană. Prima lui vizită făcută, aia la vârf, a fost la Macron. După aia a mai făcut încă o vizită. Deci, Franța are un cuvânt de spus. Al doilea la mână. Are o gașcă acolo, Kovesi, Bolojan, Coldea, Sibiu, deci e o gașcă acolo care e foarte influentă și astăzi. Kovesi e în gașcă cu Bolojan, cum ar veni. Pe aceeași filieră. Și Clujul. Ca să vorbim puțin de cine îl sprijină pe Bolojan. Intern e gașca asta și extern e Franța, Germană. Nicușor merge pe varianta americană, pro-occidentală”, a afirmat jurnalistul.

„Nu-l vrea rival la prezidenție pe Bolojan. Sigur, Bolojan nu o să câștige niciodată în viața lui președinția României. Dar cum n-a câștigat nici Blaga la alegeri, absolut nimic. Adică un ardelean de tip buldog, nu are carisma necesară pentru vodă, pentru rolul de vodă. Bolojan n-are nicio legătură cu liberalismul. Nicio legătură.

https://www.youtube.com/watch?v=t7hOJhtS0a0
Trebuia să-și taie din leafă
Ce a făcut el n-are nicio legătură. Dacă vrea să fie mare contabil tăietor, trebuia să taie cum face noul premier al Ungariei, care își taie peste 50% din leafă. Noi am mărit pensiile speciale și lefurile parlamentare din nou. Iar el a tăiat la profesori, la veterani, la mame și la cultură”, a mai spus Mihaiu.

Care a vorbit și despre tăierile de salarii, care au făcut prăpăd în buzunarele românilor.
„Este prezentat ca un erou”
„Nu știu dacă îl putem încadra la marxist progresist sau la nepriceput. Habar n-am dacă e liberal, nu cu tăiatul ăsta. Adică nici liberalii nu pot să taie așa, fiind de dreapta. Nu poți să nenorocești aceste categorii mari de oameni doar pentru că tu n-ai curajul să tai acele lefuri din administrație. De 10 și 15, 20 de mii de euro. Nu le-a putut tăia. Știi de ce nu?

Pentru că atunci îl dădeau afară, nu îl dădea Grindeanu afară. Îl dădea administrația afară. Deci este prezentat ca un erou, dar cine îi face lui campania asta de un milion de euro pe lună?”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/03/Cotroceni.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Un membru al PNL, mesaj pentru Nicușor Dan: Nu poate să o lungească la nesfârșit. Îl paște suspendarea]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/un-membru-al-pnl-mesaj-pentru-nicusor-dan-nu-poate-sa-o-lungeasca-la-nesfarsit-il-paste-suspendarea.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/un-membru-al-pnl-mesaj-pentru-nicusor-dan-nu-poate-sa-o-lungeasca-la-nesfarsit-il-paste-suspendarea.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Situația incertă ce vizează numirea unui premier, analizată, miercuri, la podcastul difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Invitații realizatorului Robert Turcescu au fost Viorel Cataramă și Liviu Mihaiu.
Un membru al PNL, mesaj pentru Nicușor Dan: Nu poate să o lungească la nesfârșit
Presiunea este pe Nicușor Dan, pentru că președintele trebuie să facă urgent o mișcare. În caz contrar, spune Viorel Cataramă, liderul de la Cotroceni ar putea să fie suspendat din funcție.

„De la Cotroceni au fost lansate mai multe variante, nu numai Tomac, pentru că nimeni n-a declarat de la Cotroceni în mod oficial. Nici cu Tomac, nici cu fosta angajată a FMI-ului, nici cu nimeni. Sunt știri pe surse, toată lumea caută și navighează în ape tulburi, neînțelegând ce sunt. Domnul Nicușor Dan trebuie să înțeleagă că nu poate să o lungească la nesfârșit. Pentru că îl paște suspendarea.

Pe această situație contează Ilie Bolojan, care a convins PNL-ul să fie în spatele lui pentru că va conduce interimar România un an sau doi. Una din explicațiile care e posibilă să fi fost. Uite că au trecut 21 de zile deja și noi nu avem niciun fel de perspectivă, absolut nimic”, a spus liberalul.

https://www.youtube.com/watch?v=ICm6EMpb6Jw
Explicațiile date de Bolojan liberalilor
„Și uite că ticăie, ticăie. Dar domnul Bolojan le-a explicat celor din PNL cu putere de decizie că ei vor rămâne la guvernare mult timp, interimar. Ce înseamnă să rămâi la guvernare interimar? Să tot spui că nu poți să faci nimic pentru că nu-i așa, nu ai puteri depline, nu poți să dai ordonanțe de guvern, nu poți să dai ordonanțe de urgență”, a mai afirmat Viorel Cataramă.

Care este de părere că lui Ilie Bolojan îi convine situația în care este premier interimar, dacă își păstrează funcția cât mai mult.
„Dar pe de altă parte să-ți implantezi exact cum presa scrie și spune în acest moment, membri și susținători ai Partidului Național Liberal în toate funcțiile publice posibile și imposibile. Sau USR. Asta face. De ce ar trebui cei din PNL să-l schimbe pe domnul Bolojoan atâta timp cât ei au avantaje maxime? A dispărut UDMR-ul, a dispărut PSD-ul, toate demnitățile la nivel central și local sunt alocate membrilor și simpatizanților PNL în primul rând și USR secundar.
„Ne pregătim să trăim din ce în ce mai rău”
De ce să-l schimbi? Vrei să-l schimbi cu adevărat? Trebuie să numești pe cineva de la PNL, pentru că fără PNL nu se poate face combinația pro-occidentală, care într-adevăr întoarce situația. Nu faci asta? Nu faci decât să nenorocești România. Și cu consecințele de rigoare, pentru că românii nu trăiesc mai bine de ieri pe astăzi, trăiesc mai rău.

Și să ne pregătim să trăim din ce în ce mai rău, domnilor. Și atunci indiferent ce spune propaganda, totuși românul vede. Că ii se reduce nivelul de trai. Și atunci, consecințe vor fi”, a conchis Cataramă.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Nicusor-Dan-4-1200x680.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Mihai Viteazul și Tudor Vladimirescu, personalitățile care au marcat dramatic ziua de 27 mai]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/mihai-viteazul-si-tudor-vladimirescu-personalitatile-care-au-marcat-dramatic-ziua-de-27-mai.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/mihai-viteazul-si-tudor-vladimirescu-personalitatile-care-au-marcat-dramatic-ziua-de-27-mai.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Personalitățile zilei de 27 mai sunt Mihai Viteazul și Tudor Vladmirescu. Sunt personalități emblemantice ale istoriei românilor. Pentru Mihai Viteazul, este apogeul activității, pentru Tudor Vladimirescu este ziua tragicului său sfârșit.
Personalitățile zilei, Mihai Viteazul și data de 27 mai 1600
Personalitățile istoriei românilor sunt legate de anumite date esențiale. La 27 mai 1600, Mihai Viteazul semna la Iași, un document în care folosea titulatura de Domn al Țării Românești, Ardealului și a toată Țara Moldovei. Deja de la 10 mai 1600, cucerise Moldova și îi izgonise la Hotin pe Movilești.

Mihai Viteazul și-a exercitat autoritatea până pe 18 septembrie 1600, când a fost învins la Mirăslău de o coaliție a nobililor transilvani care s-au răsculat contra domnitorului român.

Mihai Viteazul a încercat să organizeze intern cât mai bine aceste trei state sub o singură autoritate. Documentele de cancelarie emise pentru Țara Românească, Ardeal, Moldova arată aceste preocupări.

[caption id="attachment_4155935" align="alignnone" width="833"] Mihai Viteazul, voievod al Țării Românești. Sursa foto: Wikipedia[/caption]
Personalitățile zilei, Tudor Vladimirescu și data de 27 mai 1821
Personalitățile epocii moderne l-au cinstit pe Tudor Vladimirescu, a cărui moarte tragică a survenit pe 27 mai 1821. Concret, grecii din Eteria lui Ipsilanti au dorit să preia controlul asupra Țării Românești. Doreau să pună mâna pe armele sale și să încerce să preia comanda asupra pandurilor.



Pretextul găsit de eteriști a fost acela că Tudor ar fi dorit o alianță cu turcii. De fapt, Tudor a reprezentat una din personalitățile care au înțeles că era inutil să se facă o vărsare de sânge contra turcilor care erau net superiori. Eteriștii greșiseră când au deconspirat Rusia, iar Rusia a dezavuat mișcarea grecilor dar și a românilor.

Alexandru Ipsilanti a fost una din personalitățile istorice care au mizat mereu pe cartea asasinatului. Tudor Vladmirescu voia să se retragă din București, spre Oltenia, via Golești. Aici, eteriștii l-au arestat. Tudor a fost dus sub pază la Târgoviște. În noaptea de 27 mai 1821,  a fost tăiat de către eteristul grec din Galați, Vasile Karavia, cel care va deveni cârciumar în Peloponez. Trupul mutilat al lui Tudor a fost aruncat în iazul lui Geartoglu.
Doi lideri legendari
Mihai Viteazul și Tudor Vladmirescu sunt prin activitatea lor, personalitățile cu destinul cel mai tragic. Mihai Viteazul a pus prima cărămidă la modernizarea statului român, iar Tudor Vladimirescu a deschis efectiv Epoca Modernă în Istoria Românilor.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2018/12/arcul-de-triumf-poate-fi-vizitat-astazi-vezi-programul.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Viorel Cataramă, despre singurul partener pe care poate să parieze România]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/viorel-catarama-despre-singurul-partener-pe-care-poate-sa-parieze-romania-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/viorel-catarama-despre-singurul-partener-pe-care-poate-sa-parieze-romania-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Cât de importantă este relația pe care țara noastră o are cu SUA. Una dintre temele abordate, miercuri, la podcastul lui Robert Turcescu, difuzat pe evz.ro și canalul de YouTube Hai România. Invitații jurnalistului au fost Viorel Cataramă și Liviu Mihaiu.
Viorel Cataramă, despre singurul partener pe care poate să parieze România
În opinia liberalului, România nu are de ales decât să țină aproape de Washington. Viorel Cataramă este de părere că politici conservatoare, care au făcut istorie în SUA și chiar Marea Britanie ar trebui adoptate și la noi.

„Ești pro-Uniunea Europeană. Ești pro-american. De ce? Pentru că tu trebuie să te legi ombilical de partenerul tău strategic pentru viitorul imprevizibil al lumii. Trebuie să ai o umbrelă protectoare și această umbrelă protectoare nu poate veni decât în primul rând de la America.

Posesoarea unei ideologii conservatoare, gen Ronald Reagan sau Margaret Thatcher, bazată pe dezvoltarea României plecând de la relaxarea fiscală și, îndeosebi, de la reducerea TVA-ului. Obligatoriu, ca să dai sectorului productiv posibilitatea să lucreze. Trebuie să fii atașat să reduci puterea guvernului și să crești drepturile și libertățile individuale ale omului”, a afirmat omul de afaceri.

https://www.youtube.com/watch?v=SXuRfmZTB_4
„Guvernul acumulează din ce în ce mai multă putere”
De asemenea, spune Cataramă, e foarte important ca Executivul să țină cont de drepturile și opiniile cetățenilor. „Pentru că astăzi, guvernul acumulează de în ce în ce mai multă putere și decide de în ce în ce mai mult pentru cetățeni, fără să țină cont sau fără să fie obligat să țină cont de părerea cetățenilor. Este o politică progresistă care a funcționat și în timpul pandemiei și după pandemie. De asemenea, nu în ultimul rând, un curent care să aibă o capacitatea de a negocia”.

Liberalul a adus aminte de episoade delicate la care a participat și a precizat că în situații limită orice este negociabil. „Domnul Turcescu, vă aduceți aminte în 1999, eu eram președintele Comisiei Economice a Senatului.
„Orice se poate negocia”
Când a fost greva din Valea Jiului, m-am dus cu toată Comisia Economică și în timp de 14 ore am negociat și am semnat un protocol de încetare a grevei. Ca dimineață, cineva să-i convingă să nu mai țină cont și a fost ce a fost mai departe.

În anul 1996, domnule Liviu Mihaiu, stăteam până la 3, 4, 5 dimineața și negociam în interiorul Convenției Democrată, toate etapele pentru a câștiga alegerea. Eu pot să vă spun că orice se poate negocia. Dacă ești o persoană credibilă, niciodată nu o să poată domnul Ilie Bolojan să negocieze un program conservator, el fiind progresist. Niciodată n-aș putea să negociez un program progresist de stânga, eu fiind conservator.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Romania-steag.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Un liberal avertizează: PNL a ajuns în acest moment la o răscruce de drumuri]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/un-liberal-avertizeaza-pnl-a-ajuns-in-acest-moment-la-o-rascruce-de-drumuri-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/un-liberal-avertizeaza-pnl-a-ajuns-in-acest-moment-la-o-rascruce-de-drumuri-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Atacuri în cascadă lansate de Viorel Cataramă la adresa lui Ilie Bolojan. Unul dintre cei mai vechi liberali a contestat activitatea premierului interimar, la podcastul lui Robert Turcescu, difuzat, miercuri, pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, la care a participat și Liviu Mihaiu.

PNL este într-un moment foarte delicat, a avertizat Viorel Cataramă, care a spus că partidul se îndreptă pe căi greșite.
Un liberal avertizează: PNL a ajuns în acest moment la o răscruce de drumuri
„Ilie Bolojan este demonstrat prin politicile adoptate, puse în aplicare, că este un progresist, un neomarxist, pentru că stânga crește fiscalitatea, dreapta o reduce. Problema care e? PNL-ul a ajuns în acest moment la o răscruce de drumuri. În ce sens? Am citit săptămâna asta sau săptămâna trecută o declarație a domnului Bolojan, prin care vrea un congres pentru clarificarea liniei partidului.

În opinia domnului Bolojan, partidul urmând să fie un partid liberal conservator. Eu n-am auzit o inepție mai mare politică, ideologică în viața mea. Ar fi ca și cum în America ai lua Partidul Democrat și Partidul Conservator, unul liberal, unul conservator, le pui cap la cap și ai face un partid, un melanj. Deci, în toată lumea liberali sunt de stânga progresiști, neomarxiști. Fără excepție aproape”, a afirmat liberalul.

https://www.youtube.com/watch?v=WSoNIe52UXQ
Cum e perceput partidul
„Datorită unor indivizi ca Dinu Patriciu, Viorel Cataramă și alții, a fost perceput din anii 90 ca fiind un partid de dreapta. Și el, chiar dacă s-a manifestat ca un partid de stânga, în opinia publică, el este perceput și toată lumea spune dreapta românească, PNL. Dar el nu este. Nici la ora la care discutăm astăzi.
La ora la care discutăm astăzi, prin politica făcută în Guvernul României și de Ilie Bolojan, un partid de stânga progresist, neomarxist. Punct. Care ți-a crescut taxele și a distrus sectorul productiv din România și mai ales IMM-urile”, a mai spus Viorel Cataramă.
Care a mai atenționat că PNL și-a pus în cap foarte mulți români din cauza măsurilor economice dezastruoase pe care le-a luat Ilie Bolojan.

„În loc să meargă și să reducă risipa pe nișele unde cu adevărat să scurg bani. Putem să discutăm care sunt acele nișe. Deci a reușit să-și ostilizeze milioane de români. Și să aducă o problemă inclusiv pentru România, pentru că, vedeți, dumneavoastră, în acest moment suntem într-o criză politică, ne place sau nu ne place, pe care nimeni nu poate să o rezolve. Deși, ar putea fi foarte ușor rezolvabilă. Cred că există o soluție simplă.
Cum s-ar putea rezolva criza politică
Eu vă spun acum soluția. Deci, hai să discutăm ce a spus președintele Nicușor Dan. Fără alegere anticipate, fără AUR la guvernare, guvern pro-occidental. Ce înseamnă asta? Tradus. Numai o continuare a coaliției pro-occidentale, care a condus România până la asta. Asta înseamnă că altceva nu mai poți să faci. Toată lumea vrea asta, cu excepția unei singure persoane, a lui Ilie Bolojan”.

În ceea ce privește rezolvarea crizei politice, invitatul lui Robert Turcescu a afirmat: „Cheia soluției este la PNL. Prin urmare, dacă vrei să deblochezi situația, trebuie să iei un membru al Partidului Național Liberal, un membru serios al Partidului Național Liberal și să-l desemnezi prim-ministru.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/PNL-1200x1001.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Viorel Cataramă: Ilie Bolojan a aruncat cu mulți bani ca să se promoveze. Cât costă trollii și boții]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/viorel-catarama-ilie-bolojan-a-aruncat-cu-multi-bani-ca-sa-se-promoveze-cat-costa-trollii-si-botii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/viorel-catarama-ilie-bolojan-a-aruncat-cu-multi-bani-ca-sa-se-promoveze-cat-costa-trollii-si-botii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Cum a ajuns Ilie Bolojan să aibă notorietate la nivel național în perioada în care era primar la Oradea. Un subiect discutat, miercuri, la podcastul realizat de Robert Turcescu pentru evz.ro și canalul de YouTube Hai România, alături de Viorel Cataramă și Liviu Mihaiu.
Viorel Cataramă: Ilie Bolojan a aruncat cu mulți bani ca să se promoveze. Cât costă trollii și boții
Unul dintre marii adversari ai premierului interimar, Viorel Cataramă a dezvăluit că Bolojan a investit sume importante pentru a-și construi imaginea.

„Ilie Bolojan, acum mulți ani, a început să arunce foarte mulți bani în spațiu public pentru promovare pe subiecte de Bihor. A durat această promovare ani de zile, în care toată lumea afla despre realizările remarcabile ale domnului Bolojan la Oradea, în oraș, și în județul Bihor. Corect. Că era așa sau nu era așa, e o altă chestiune”, a declarat invitatul podcastului.
„El deja era progresist, neomarxist”
De asemenea, liberalul a adus aminte și cum a fost introdus Ilie Bolojan în jocurile mari, la alegerile prezidențiale, atunci când numele său a fost rostit pentru funcția de premier și de Elena Lasconi, și de Nicușor Dan.

„Așa și-a clădit o imagine în media, bazată pe trolli și pe boți. Nu acum, ci de ani de zile. Ea a mers și nimeni n-a comentat-o pentru că era un subiect marginal. S-a întâmplat la ora aia. În momentul în care am avut ultimele alegeri, dumneavoastră pierdeți din vedere că atât Elena Lasconi cât și Nicușor Dan l-au adus în discuție pe Ilie Bolojan ca prim-ministru. Corect? Corect. Deci, el deja era progresist, neomarxist, fiind de ani de zile infiltrat în PNL. Și susținut cu bani mulți.”

Viorel Cataramă susține că o campanie de promovare, în care sunt implicați boți și trolli costă foarte mult. Întrebarea este de unde provin fondurile, în cazul premierului căzut la moțiune.

https://www.youtube.com/watch?v=eZHv8zhjqFA
„Ca să știe lumea despre ce sume vorbim”
„De către cine, o să aflăm, prin campanii, pentru că o campanie, ca să înțeleagă cei care se uită la noi, o campanie serioasă, puternică, cu trolli și boți, costă peste un milion de euro pe lună. Păi ce credeți că e ieftină? Deci o campanie să spunem cu atenție, nu cu o mie, cu 200 de boți și trolli, ca să aibă eficiență, te costă undeva la 1,5 milioane de euro pe lună. Ca să știe lumea despre ce sume vorbim. De unde vin acele sume o să afle instituțiile statului, dacă o să vrea să le afle”.

Invitatul lui Robert Turcescu a mai spus că Bolojan a ajuns președinte interimar al României, doar dintr-o întâmplare, nu planificat.

Pe linia USR-ului, pe linia Elena Lasconi, Nicușor Dan, au venit informațiile clare. Noi îl vrem pe Ilie Bolojan prim-ministru. În acest context a fost o candidatură formală a domnului Bolojan la Bihor, ca să fie senator. A fost o formalitate ca o coaliție care să forma să-l numească președintele Senatului și a fost o întâmplare, dacă vreți, că a ajuns președinte interimar pentru că a fost forțat, obligat, Klaus Iohannis să plece. Aia n-a fost planificată, dar s-a nimerit.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/iliebolojan_INQUAM_Photos_Octav_Ganea-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Marile puteri și-au împărțit lumea. Cum arată cel mai rău scenariu pentru România?]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/marile-puteri-si-au-impartit-lumea-cum-arata-cel-mai-rau-scenariu-pentru-romania-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/marile-puteri-si-au-impartit-lumea-cum-arata-cel-mai-rau-scenariu-pentru-romania-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[În ce sferă de influență se află România, într-o perioadă extrem de complicată la nivel mondial? O întrebare ridicată la podcastul Contrapunct, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Parteneri de dialog au fost jurnaliștii Dan Andronic, Mirel Curea și Victor Ciutacu.
Marile puteri și-au împărțit lumea. Cum arată cel mai rău scenariu pentru România?
„Nu credeți că lumea s-a împărțit și noi am picat în partea Rusiei?”, a întrebat Dan Andronic.

„Ba da, așa mi se pare. Este foarte clar. Este foarte clară delimitarea asta, cel puțin pentru mine, de când am văzut interesul american foarte sporit de a se asigura în bucata lor de lume, în emisfera lor de lume. Și că restul interesează foarte puțin. Îi interesează doar împărțeala pe care o execută cu chinezii. Că atât în momentul de față, după părerea mea, nu se poate vorbi decât de Statele Unite și de China. De nimic altceva.

Ca puteri care să fie și economice, și militare totodată. Restul mai sunt unele care sunt puteri economice, alții care mai sunt puteri cum e Coreea de Nord, care zice că e putere militară, dar economic mănâncă coajă de pomi. Da, și mie mi se pare. Și mi se pare că suntem ușor între vagoane”, este de părere Mirel Curea.

https://www.youtube.com/watch?v=zOIKyy_miAE
„Am picat iarăși de o parte greșită”
Victor Ciutacu spune că deocamdată sunt puține certitudini legate de acest subiect și e posibil să se află după zeci de ani cum au fost trasate sferele de influență.

„Eu am susținut de mult chestia asta și repet, fără să mă dau un geostrateg, un geopolitician, Ca o judecată de bun-simț. Am picat iarăși de-o partea greșită. Asta-i viața. Și măcar nu știu dacă este neapărat partea greșită, de asta e altă discuție. Dar mie mi se pare că atunci când s-au întâlnit băieții, unde s-au întâlnit. Acolo, nu știu, în Alaska, unde dracu s-au întâlnit?

Probabil o să aflăm iară, peste 50 de ani, peste 100 de ani, că au tras o hartă, au dat cu pixul pe ea, cum se împărțea Bucureștiul la începutul anilor 90 pe sectoare.”
Un sentiment contraproductiv
„Imediat după ce dictatorul a fugit din Comitetul Central. S-au strâns băieții acolo și trăgeau cu carioca. Asta e bucata mea, asta e bucata mea și așa mai departe. Am impresia că asta s-a petrecut și acolo. Și că noi am picat aici în toată povestea asta. Stimulăm absolut ca proști un sentiment antirusesc total contraproductiv”, a mai precizat Ciutacu.

Dan Andronic a remarcat, de asemenea, că: „Rușii au dispărut în ultima vreme, cum a dispărut și Călin Georgescu, au dispărut și rușii. La mine Federația Rusă a făcut protest oficial la Ministerul de Externe împotriva mea, a făcut nota verbală, deci nu cred că sunt printre aia simpatizați.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Steag-Romania-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Mirel Curea, despre varianta unirii României cu Republica Moldova: Ne trezim cu un UDMR rusesc]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/mirel-curea-despre-varianta-unirii-romaniei-cu-republica-moldova-ne-trezim-cu-un-udmr-rusesc-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/mirel-curea-despre-varianta-unirii-romaniei-cu-republica-moldova-ne-trezim-cu-un-udmr-rusesc-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Scenariul unirii României cu Republica Moldova. Una dintre temele discutate, marți, la podcastul Contrapunct, de Dan Andronic, Mirel Curea și Victor Ciutacu. Emisiunea a fost difuzată pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
Mirel Curea, despre varianta unirii României cu Republica Moldova: Ne trezim cu un UDMR rusesc
O problemă ridicată de Mirel Curea vizează numărul mare al etnicilor ruși din țara vecină. Într-un context în care Vladimir Putin a dat un decret care îi vizează pe cetățenii ruși din afara granițelor. „Hai să vă citesc o știre foarte, foarte proaspătă. Vladimir Putin a autorizat folosirea armatei pentru protejarea cetățenilor ruși din străinătate. Transnistria, adică (n.r. - -Dan Andronic)”, a spus jurnalistul.

„Putin a dat un decret în urmă cu câteva zile, în care a dat posibilitatea acordării cetățeniei mult mai rapid cetățenilor de limbă rusă din afara țării”, a explicat Dan Andronic.

Unirea ar putea să ducă la situații foarte delicate, este de părere Mirel Curea. „Au 200.000, în Republica Moldova, 200.000 de etnici ruși, așa s-au declarat ei. Și un milion de rusofuni. Că așa s-au declarat ei. Și cu ăștia ne unim, nu? Că ăsta-i visul. Ne unim și ne trezim cu un UDMR rusesc în Parlamentul României, care o să se vaiete lui Putin sau cine va venit după el, că sunt și rău tratați după modelul rușilor din Donbas.”

https://www.youtube.com/watch?v=kw2er4sBO48
„Victor Ciutacu: „Proiectul e al statului român mai vechi și se lucrează intens până ziua de azi”
„Deci, de fapt, Tomac este o piesă dintr-un angrenaj în care proiectul lui Nicușor Dan ar fi unirea României cu Republica Moldova”, a spus Dan Andronic.

Victor Ciutacu a vorbit despre un plan al unirii, dar care s-ar face din umbră, pentru că opinia publică nu are cunoștință de vreo intenție clară a autorităților.

„Ar putea fi și treaba asta. Nu, proiectul e al statului român mai vechi și se lucrează intens până ziua de azi. De-aia suntem leșinați cu toate alegerile din Republica Moldova, de-aia suntem leșinați să-l punem pe Demeter Andras să cumpere Radio Moldova, ca să nu-l cumpere rușii. De-aia suntem leșinați să băgăm ca înecații investiți în Republica Moldova. Inclusiv am ajuns să le asfaltăm din PNRR o bucată de drum de la ei din țară. De-aia suntem leșinați de toate. Pentru că există un plan de țară, dar pe care noi nu-l știm, din păcate. Că măcar dacă ar fi declarat public”, a afirmat jurnalistul.
Unde a fost Ilie Bolojan în acest joc?
„Nu-l știm și dacă îl bănuim, suntem adepții teoriei conspirației”, spune Mirel Curea.

Dan Andronic a întrebat, în acest context, dacă în marele plan nu era inclus și premierul interimar, Ilie Bolojan.

„Stați puțin, că ceva scârțâie aici. Ilie Bolojan este cel mai progresist premier pe care l-am văzut eu. Pe care l-a avut BND-ul în România. E prieten, dacă vă duceți aminte, Maia Sandu mergea des la Oradea. Bolojan nu face parte din planul ăsta? Că pare că el nu vrea”.

Victor Ciutacu a răspuns sec: „S-ar putea să fi făcut la un moment dat și să fi fost exclus.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/02/steaguri-Romania-Republica-Moldova.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Culisele moțiunii care l-a doborât pe Ilie Bolojan. Cine ar fi dat undă verde]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/culisele-motiunii-care-l-a-doborat-pe-ilie-bolojan-cine-ar-fi-dat-unda-verde-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/culisele-motiunii-care-l-a-doborat-pe-ilie-bolojan-cine-ar-fi-dat-unda-verde-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Culisele moțiunii care a dus la căderea Executivului condus de premierul Ilie Bolojan. O temă ce a fost abordată, marți, la podcastul Contrapunct, difuzat pe evz.ro și canalul de YouTube Hai România. Invitații realizatorului Dan Andronic au fost Mirel Curea și Victor Ciutacu.
Culisele moțiunii care l-a doborât pe Ilie Bolojan. Cine ar fi dat undă verde
Totul ar fi plecat de la contractul atribuit de Guvern concernului german Rheinmetall. Moment în care PSD-ul a dat drumul unei moțiuni cu care amenințau de multe luni.

„Cred că a fost un plan și cred că momentul în care americanii au decis moțiunea de cenzură ăla a fost momentul negocierilor secrete dintre Bolojan și ai lui cu Rheinmetall.

Eu cred că ăla a fost momentul, pentru că, alt fel, pe noi deja ne obișnuise Sorin Grindeanu, gata de linia asta roșie, nu mai trece. Timp de șase-șapte luni ne-a spus chestia asta, nu mai credeau nici pesediștii lui. Mai mult decât atât, la pesediștii lui, care mușcau din zăbală, Sorin Grindeanu le spunea, hai mă, că ne-a rugat Nicușor.

Asta știu de la cei cărora Grindeanu le spunea așa ceva. Momentul în care Grindeanu a apărut plin de testosteron și a anunțat că gata, e chiar gata. Până când o viață amară, da. Nu poate să mă mai întoarcă nimeni din chestia asta, în momentul în care li s-a dat, li s-a spus, dați drumul la moțiune”, a afirmat Mirel Curea.

https://www.youtube.com/watch?v=KqQwJ1L15jA
„AUR a primit telefonul ăla”
„Avem următoarea situație. AUR anunță cu 48 de ore înainte că nu votează moțiunea, după care o votează. Ce s-a schimbat acolo?”, a întrebat Dan Andronic.

Mirel Curea este de părere că au existat presiuni venite de la Washington, iar cei de la AUR au fost convinși.

„AUR a primit telefonul ăla două ore mai târziu. Părerea mea este că de la americani. Nu i-a sunat Trump. Nu, i-a sunat resortul. Resorturi au fost puse în mișcare, resorturi care țin de decizia Casei Albe. Iar chestia care i-a scos din sărite, ați văzut, au trecut elegant peste aia că Bolojan și-a adunat în jurul lui la Palatul Victoria numai din ăștia: Trump e tâmpit, Vance e diliu. Au trecut peste chestia asta, pentru că pe ei îi emoționează doar cașcaval. Doamne, povestea cu Rheinmetall i-a emoționat! și au acționat.
Cine l-a apărat pe fostul premier
Aveau și ambasador trimis, deși ei nu se grăbesc niciodată să-și trimită ambasadori. Ba chiar ăsta este un semnal, când ei nu-și trimit un ambasador, e un semnal pe care unii îl citesc. Nu, aici au acționat ferm. Uitați-vă la o singură chestie. Cine l-au apărat pe Bolojan? Atenție, nu toți deontologii, ci doar deontologii Bruxelles-ului. Deontologii americanilor, nu?”, a mai explicat Mirel Curea.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/INSTANT_MOTIUNE_CENZURA_04_INQUAM_Photos_Octav_Ganea-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Scenariu despre iureșul din jurul lui Andras Demeter. Mirel Curea: A fost lucrat din interior]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/scenariu-despre-iuresul-din-jurul-lui-andras-demeter-mirel-curea-a-fost-lucrat-din-interior-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/scenariu-despre-iuresul-din-jurul-lui-andras-demeter-mirel-curea-a-fost-lucrat-din-interior-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Andras Demeter, lucrat din interior, în scandalul care i-a provocat demisia ministrului Culturii. Un subiect ce a fost dezbătut, marți, la podcastul Contrapunct, realizat de Dan Andronic, pentru evz.ro și canalul de YouTube Hai România, alături de Mirel Curea și Victor Ciutacu.
Scenariu despre iureșul din jurul lui Andras Demeter. Mirel Curea: A fost lucrat din interior
Baza scandalului a stat chiar la UDMR, după cum a afirmat Mirel Curea. „E o lucrătura în interiorul UDMR-ului. A fost lucrat din interiorul UDMR-ului pentru că este foarte apropiat de radicalii din ungurime. De gașca lui Tokes și ceilalți. Acum, UDMR se va confrunta la următoarele alegeri cu o problemă foarte a dracului.

Ei ori iau 4%, ori iau mai mult de 20% în trei județe. Deja, ei nu mai au peste 20% decât un singur județ și au intrat în baza criteriului 4%. Că dacă ar fi luat 3,8% n-ar fi intrat în Parlament pentru că n-aveau, n-atingeau pragul și nu aveau nici pragul din județele respective. Aici este vorba de o epurare.

Cu Andras Demeter, și am informații de la un om important din UDMR, cu el s-au avut niște discuții, la care a răspuns nasol. Deci aici n-are nicio legătură, nici cu toată chestia, nici românii, nici nimic. Dar o concluzie de asta, că mie îmi plac concluziile, mai putem să tragem. Dom'le, ajungi demnitar în statul român, ai grijă cu cine stai la șpriț și ce vorbești”, a spus jurnalistul.

https://www.youtube.com/watch?v=wJnmvPnRMEk
Cu cine a avut discuția?
„Omul a încercat o figură de stil. Nu știu cum ți-aș spune eu, ție, bă, Dane, tu mi-ai lăsat portofelul pe masă timp de o lună de zile și nu ți l-am ciordit, deși am crescut în gară. Adică o chestie ca asta. Deci a încercat o figură de stil. Mă rog, actorii, și cabotini, el a mai avut și ieșirea aia față de colegii lui actori, că-s proști”, a mai precizat Mirel Curea.

„Chestia e că din informațiile mele este o lucrătură internă. Nu. Epurare e mult spus. O lucrătură internă a UDMR-ului. UDMR-ul l-a lucrat, UDMR-ul l-a îndepărtat. El nu ar fi putut să facă o asemenea confidență în fața unui director din Ministerul Culturii sau o juristă de pe acolo”, este de părere Curea.

„Dacă vorbea cu un coleg, vorbea cu un maghiar. El a vorbit acolo în română”, a remarcat Dan Andronic. „Probabil. Părerea mea e că acolo au fost ceva mai mulți și au fost apropiați de el. Au fost actorime de-a lui”, a replicat Mirel Curea.
„Ei de 36 de ani scot niște politicieni foarte bine selecționați”
„Mirele, eu pot să îmbrățișez și teoria ta, dar cu un singur amendament. Ce interes ar fi avut UDMR-ul să o facă acum și să se vulnerabilizeze”, a întrebat Victor Ciutacu. „Cu ce s-au vulnerabilizat? Au zis: noi suntem oameni serioși, noi tăiem din rădăcină orice manifestare. Cu ce s-au vulnerabilizat? Ei de 36 de ani scot niște politicieni la vedere foarte bine selecționați. Nu scot coafeze, nu scot, videochatiste sau din ăstia despre care descoperi că n-au carte, după ce au ajuns miniștri”, a replicat Mirel Curea.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2019/08/udmr.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Varianta Eugen Tomac - premier, analizată la podcastul Contrapunct EVZ]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/varianta-eugen-tomac-premier-analizata-la-podcastul-contrapunct-evz.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/varianta-eugen-tomac-premier-analizata-la-podcastul-contrapunct-evz.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Eugen Tomac, aflat în pole position pentru funcția de premier. Un subiect analizat, marți, de Dan Andronic, Mirel Curea și Victor Ciutacu la podcastul Contrapunct, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
Varianta Eugen Tomac - premier, analizată la podcastul Contrapunct
Pe Eugen Tomac nu-l recomandă nimic pentru a deveni șef al Executivului, a afirmat Victor Ciutacu. Jurnalistul a spus că președintele PMP nu este tehnocrat și conduce un partid care nu a intrat în Parlament.

„Sunt două lucruri foarte mișto în povestea asta cu Tomac. Primul dintre ele e că ne-a fost prezentat drept tehnocrat. Deci tehnocratul, așa cum știu eu după puținele mele cunoștințe politologice, este unul care nu are apartenență politică și care se pricepe la ceva, de regulă la economie și la finanțe. Tomac nu a fost nimic. Tomac este absolvent al Facultății de Istorie.

Tomac este, în ciuda aparențelor, președinte de partid politic, chiar dacă neparlamentar. Că n-a mai vrut securitatea să-l treacă pragul până la ultima tură, dar de partid europarlamentar, care inclusiv încasează subvenție de la bugetul de stat pentru această caritate.

https://www.youtube.com/watch?v=Blhkp_4eUQk
„De ce dracu facem alegeri?”
Iar cel mai bine a rezumat și o să citesc din el mai rău decât în Dalai Lama situația, Mișu Voicu de la PNL, într-o postare pe Facebook, care a fost extrem de plastic și a spus: Președintele poartă consultări cu șefii partidelor politice parlamentare ca să propună premier un președinte de partid politic neparlamentar”, a afirmat jurnalistul de la România TV.
„Și atunci la ce dracu mai facem alegeri? Până acum voiau toți în opoziție. Eu am propus inițial să se fac alegeri pentru șefia opoziței, nu pentru putere. Acum avem o variantă. Să facem alegeri ca să vedem pe cine punem premier dintre ăia care nu intră în Parlament”, a continuat Ciutacu.
Dan Andronic este de părere că România are nevoie de un premier care să ia decizii curajoase într-o perioadă critică din punct de vedere economic.

„Eu îl știu bine pe Tomac, am lucrat cu el. Dar eu cred că în momente de tipul ăsta, în situația economică a României, e nevoie de oameni care să aibă curajul să ia decizii și care să aibă capacitatea să ia decizii. Un guvern tehnocrat este un guvern care gestionează o situație dată. Nu este un guvern care rezolvă ceva într-un mod rapid. Noi am avea nevoie de niște soluții rapide. Cum ar fi micșorarea TVA-ului, cum ar fi reintroducerea etichetelor de vacanță.”
Doar o pistă falsă?
În timp ce Mirel Curea a pus în discuție o ipoteza cu Eugen Tomac, o pistă falsă. „V-ați gândit că ar putea fi și o variantă folosită în România, de-a lungul istoriei, că e doar un balon de încercare, în sensul că urmează să anunțe pe altcineva și noi toți să răsuflăm ușurați?”

„Pe mine, de la Bolojan încoace nimic nu mă mai îngrijorează”, a spus Victor Ciutacu.

Mirel Curea a mai precizat că Tomac este total nepotrivit pentru rolul de premier. „Pe mă îngrijorează în aceeași măsură și un premier pus pe rele, cum a fost Bolojan, și un premier care n-are nimic, nicio treabă cu nimic, habar n-are economie, finanțe, habar n-are vreo echipă, să-și facă o echipă care să fie eficientă. Nu știu, e șef de partid, nu a fost în stare să-și bage partidul în Parlament, să-și organizeze propriul partid, să-și strângă niște oameni ca lumea.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/05/eugen-tomac-1200x676.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Victor Ciutacu lămurește scandalul cu fostul ministru al Culturii, Andras Demeter]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/victor-ciutacu-lamureste-scandalul-cu-fostul-ministru-al-culturii-andras-demeter-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/victor-ciutacu-lamureste-scandalul-cu-fostul-ministru-al-culturii-andras-demeter-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Scandalul uriaș, urmat de demisia ministrului Culturii, a fost unul dintre subiectele podcastului Contrapunct, realizat, miercuri, de Dan Andronic, pentru evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România. Invitați au fost jurnaliștii Mirel Curea și Victor Ciutacu.

Despre întreg contextul înregistrării care a scandalizat spațiul public a vorbit jurnalistul de la România TV. Victor Ciutacu a explicat că discuția politicianului nu a avut loc în biroul vreunui procuror și a fost purtată cu un terț, nu cu un oficial al DNA.
Victor Ciutacu lămurește scandalul cu fostul ministru al Culturii, Andras Demeter
„Andras Demeter e un personaj, în general, mai colorat și mai, hai să spunem, ieșit din linia tipică a politicianului român. E și actor, e regizor, mă rog, nu e neapărat om politic, de asta a făcut la lucru. Înregistrarea aia, dincolo de faptul că e o măgărie difuzarea ei acum, și nu, e o măgărie. Înregistrarea e veche, e din 2021. Se referă la o chestie pentru care domnul Demeter ar trebui felicitat de un jurat.

Dosarul penal care s-a făcut la vremea respectivă la DNA, s-a făcut pentru, așa zis, o cumpărare, nu știu, abuzivă, la suprapreț, prin trafic de influență, a radio-ului, Radio Moldova, de la Chișinău, de către Radio România Actualități. Domnul Demeter Andras era, dacă nu mă înșel, la momentul respectiv, director general al Radio România Actualități și membru în Consiliul de Administrație, chiar președintele Consiliului de Administrație”, a afirmat jurnalistul.

„E clar, la momentul respectiv, și asta o spune și Demeter Andras, în comunicat, nu în înregistrarea aia mizerabilă, demersul a fost al statului român, A fost practic o operațiune specială, hai să spunem așa, decât să i-a rușii.

https://www.youtube.com/watch?v=MiXqy5h4qT4
„Drept mulțumire, DNA-ul i-a făcut dosar penal”
Că ăla era de vânzare, despre asta este vorba. Decât să ia rușii radio-ul de la Chișinău și să-l folosească la propagandă, Mai bine le luăm noi, tot de la aceiași vânzători, la aceiași bani și îl folosim noi la propaganda noastră. Aia bună, pro-europeană, pro-occidentală, spune-te-o cum vrei.
Statul român a decis la momentul respectiv și domnul Demeter Andras a fost mandatat, din partea radio-ului, să cumpere radio-ul ăla de la moldoveni. Iar ce s-a întâmplat? 5 milioane de euro, înțeleg că a costat distracția. Și, drept mulțumire sau drept răsplată, DNA-ul i-a făcut dosar penal. Nu mă întreba pe ce acuzații, că nu știu exact să spun”, a mai precizat Victor Ciutacu.
„Bănuiesc că au stabilit un prejudiciu, fiind mai mare de 500.000 de euro, automat era de competența DNA-ului”, a subliniat Dan Andronic.

Este foarte posibil care Andras să fi avut tehnică de interceptare în biroul său, a atras atenția Victor Ciutacu.

„Probabil că DNA-ul a decis la momentul respectiv sau a avut impresii, a avut indicii temeinice că acțiunea domnului Demeter Andras în numele statului român n-a avut un sens sau n-a avut un rost, nu mă întreba de ce. Și au făcut un dosar penal. Și atunci omul, din câte înțeleg din înregistrare asta, nici măcar nu e făcută în biroul procurorului, cum au dat ei golănia aia, că Demeter Andras și-a băgat-o și și-a scos-o de față cu doamna procuroare.
„Noi ne ducem să-l oferim rușilor”
Nu, înregistrarea e făcută în biroul lui Demeter Andras, în cazul acelui dosar penal, deci probabil a avut tehnică la el în birou, ambientală, în care el povestește de la audiere, înțelegi?
Deci vorbește cu un terț, nu vorbește cu doamna procuror și el povestește și interpretează așa, actoricește cum să pricepe că audierea lui de acolo. Și ce spune omul? Care-i fondul? Omul spune așa, că i-a spus procuroarei respective: Femeie, voi ați stabilit un presupus prejudiciu de 5 milioane de euro și ne-ați făcut un dosar penal. E ok.
Noi, în calitate de Consiliu de Administrație, care încă suntem în funcție și care am aprobat achiziția cu 5 milioane de euro a respectivului post de radio, credeam noi că e în interesul statului român, avem o variantă. Noi ne ducem și-l oferim rușilor cu 5 milioane. Să-l cumpere ei”.

Politicianul de etnie maghiară și-a asumat la un moment dat scenariul în care radioul ar fi fost vândut rușilor, pentru ca statul român să-și recupereze prejudiciul invocat de DNA.
„A fost promovat tot timpul”
„În momentul în care îl vindem la ruși cu 5 milioane, nu mai există prejudiciul invocat pentru statul român. Da? Dacă interesul național sau cum eu spun la operațiunea aia specială nu contează. Și lăsați-ne dracului în pace cu dosarul penal, că noi am făcut-o în numele statului, n-am făcut-o în numele nostru, ca să ne cumpărăm noi un radio să avem noi jucărie și la Chișinău. Da? Și omul a băgat aia frumoasă că, bă, în definitiv, știu, pot să-mi asum chestia asta că sunt ungur, nu sunt român, da?

Și puteți să dați vina pe mine în povestea asta. Că el are un limbaj practic, are un limbaj buruienos care contează mai puțin spre deloc în povestea asta. Dar Demeter Andras, care a avut, ca să fim foarte sin...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Andras-Demeter-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Criza alimentară care poate arunca lumea în haos. Adrian Severin vorbește despre riscul unui conflict global]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/criza-alimentara-care-poate-arunca-lumea-in-haos-adrian-severin-vorbeste-despre-riscul-unui-conflict-global.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/criza-alimentara-care-poate-arunca-lumea-in-haos-adrian-severin-vorbeste-despre-riscul-unui-conflict-global.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Avertisment alarmant lansat de ONU, în privința crizei alimentare. Un subiect analizat, luni, de Adrian Severin și de Robert Turcescu la podcastul difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
Avertisment la podcastul lui Robert Turcescu: Rămânem fără hrană
Fostul ministru de Externe a atras atenția că o foamete mondială va fi devastatoare și va duce la un război generalizat. În conflict urmând să fie implicare forțe care dețin arme nucleare.

„FAO, Organizație pentru Alimentație a Organizației Naționale Unite (ONU) a lansat un avertisment care este o gravitate extremă în viața noastră, ce depinde în primul rând de energie și de hrană. iar energia se regăsește în prețul sau în situația hranei.

Rămânem fără hrană. Vom ajunge, că vrem sau că nu vrem, la război. Știți foarte bine, oamenii flămânzi ajung să devină fiare. Să ia mâncarea unul din gura celuilalt. Iar dacă ajungem la război, nu putem uita că în acest război vor fi implicate în tabere adverse puteri nucleare. Nu putem, indiferent cât să zicem, de rațională ar fi politica Israelului, guvernul israelian, să aruncăm tot pământul în haos”, a avertizat invitatul podcastului.

https://www.youtube.com/watch?v=Iq3iXUxLP1s
Unde sunt marile probleme
„Pentru că un prim-ministru sau niște miniștri israelieni cred că nu se poate rezolva problema securităților decât compromițând orice pace. Iar asta am spus-o pentru că într-adevăr acolo e o problemă”, a mai spus fostul ministru de Externe. Adrian Severin a remarcat că mari probleme sunt și în administrația lui Donald Trump.

„Nu e unica problemă. Să nu reducem totul la Israel. Nu e unica problema. Avem o problemă chiar și la nivelul Washington-ului. Demisionează șefa serviciilor de informații, care a avertizat în legătură cu ce se va întâmpla dacă se va face cutare și cutare lucru. Avertismentul ei nu a fost băgat în seamă, s-a făcut exact ceea ce ea spunea să nu se facă și suntem în încurcătură. Și ce facem?”.
Iranul, exclusă din rândul puterilor nucleare
Izolarea Iranului din cercul puterilor nucleare este o dorință a mai multor forțe, a mai afirmat Adrian Severin.  „De fapt, a spus adevărul și a încercat să facă tot ce depindea de ea pentru a ne aduce în situația de a evita această situație.

Deci, sigur, aici putem discuta cu Rusia, putem discuta cu China, pentru că nimeni nu dorește ca Iranul să devină un hegemon al regiunii Orientului Mijlociu. De aceea, toată lumea spune, nu numai adversarii Iranului, dar și aliații Iranului, că nu se dorește ca Iranul să devină putere nucleară, pentru că la câte puteri nucleare avem și avem probleme cu ele, încă una nu ne face foarte bine.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/11/foamete-1024x681.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Tribunalul suprem la care se duc procesele cele mai grele. Sunt mize de miliarde]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/tribunalul-suprem-la-care-se-duc-procesele-cele-mai-grele-sunt-mize-de-miliarde.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/tribunalul-suprem-la-care-se-duc-procesele-cele-mai-grele-sunt-mize-de-miliarde.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Sunt conflicte comerciale care ajung la nivelul de țări. Cum se rezolvă aceste dispute a explicat Ștefan Deaconu, Președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR. Specialistul în drept a fost invitat, luni, la podcastul Picătura de business, realizat e Radu Preda pentru capital.ro și evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România.
Tribunalul suprem, la care se duc procesele cele mai grele. Sunt mize de miliarde
„Ce se întâmplă când una dintre părțile unui litigiu comercial e statul?”, a întrebat Radu Preda. „Dacă statul acționează prin intermediul unei companii și se comportă într-un contract ca un comerciant obișnuit, un minister încheie un contract comercial prin care achiziționează anumite servicii. Poate foarte bine ca acel contract pe care îl încheie, un contract de achiziție publică, să prevadă o astfel de clauză arbitrală. Există la nivel statal sau între state acorduri internaționale de protecție a investițiilor reciproce”, a spus invitatul emisiunii.

„Ca un stat să atragă investitori străini, trebuie să acorde acestor investitori și anumite garanții. Și dau exemplul României, care după 1990, ieșind din tipul de economie centralizată, s-a spus: avem o economie de piață, în care avem nevoie de investiții străine. Și au fost chemați investitori străini din alte țări, să vină să investească în România.

Există investiția la Dacia, a celor de la Renault sau investiția americană care a fost la Smithfield sau la Craiova, Ford. Un investitor străin Vrea să aibă și niște garanții că nu vine cu banii în țară și a doua zi tu îi, nu știu, dai o lege.

https://www.youtube.com/watch?v=SUs0lzC_0I4&t=3s
Dacă se încalcă un tratat bilateral
Și atunci, un astfel de acord bilateral, care se semnează între două state, prin care își protejează reciproc investițiile. Acord bilateral, să zicem România - America, în care orice investitor american în România beneficiază de clauzele acestui tratat bilateral, la fel și un român dacă se duce și investește în America”, a mai precizat invitatul podcastului.
Radu Preda a ridicat o posibilă problemă ce poate apărea într-o relație comercială: „Dacă statul român încalcă și anulează o parte din prevederea celui tratat? Este acționat de investitor sau și de statul american?”
Există o instanță a Băncii Mondiale, care se ocupă cu astfel de conflicte comerciale cu mari implicații finanicare, spune Ștefan Deaconu.
Răsunătorul caz Roșia Montană
„Acel investitor va putea da în judecată statul român. În general, statele intervin foarte rar. Pot interveni de partea investitorului, dar cel care are interesul pentru că nu statul american, să zicem, a fost deposedat de sume, ci investitorul care a venit cu investiția. Adică cel care are interesul este investitorul. Acest tip de litigii sunt soluționate separat.

Deci nu intră în competența noastră sau a celorlalte curți de arbitraj despre care v-am vorbit, nici ICC, nici Viena, nici Londra, nici Bucureștiul nu mai este competent. Ci există un tribunal specializat, al Băncii Mondiale. ICSID. Acest tribunal soluționează acest tip de litigii, care derivă din tratatele bilaterale. Probabil că ați auzit cel mai răsunător e cazul Roșia Montana. Dar au mai fost astfel de litigii, ultimul caz cel legal. de Casa Radio, câștigat de statul român.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/03/Banca-Mondiala-2-1200x837.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Arbitrajul comercial național și cel internațional. Soluții rapide pentru contractele dintre companii]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/arbitrajul-comercial-national-si-cel-international-solutii-rapide-pentru-contractele-dintre-companii.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/arbitrajul-comercial-national-si-cel-international-solutii-rapide-pentru-contractele-dintre-companii.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Subiectul arbitrajului comercial a fost disecat, luni, la podcastul Picătura de business, difuzat pe capital.ro, evz.ro și canalul de YouTube Hai România. Realizatorul Radu Preda l-a avut invitat pe Ștefan Deaconu, Președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR.

Avocatul a explicat mecanismele prin care companiile pot soluționa neînțelegerile contractuale într-un mod mult mai eficient decât în instanțele clasice de judecată.
Diferențele dintre curțile de arbitraj naționale și cele internaționale
Un aspect esențial în înțelegerea acestui domeniu este delimitarea competențelor pe care le au diversele structuri de arbitraj din Europa și din lume. În funcție de originea și specificul companiilor implicate, litigiile pot fi gestionate de instituții locale sau de entități globale.

„Există arbitraje comerciale soluționate de către curți de arbitraj naționale, cum suntem și noi, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional, de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. Și alte țări. Vecinii noștri din Republica Moldova au și ei o curte de arbitraj comercial. Bulgaria are și ea o curte de arbitraj. Cehia, pe lângă Camera de Comerț și Industrie.

Acestea sunt curți de arbitraj comercial, internațional, nu sunt niște curți internaționale de arbitraj, adică jurisdicția lor vizează comercianții din interiorul statului respectiv”, a explicat invitatul emisiunii.

https://www.youtube.com/watch?v=SUs0lzC_0I4&t=3s
Cum se aplică atributul internațional în contractele private
Chiar dacă o curte de arbitraj este legată de o cameră de comerț națională, activitatea ei se poate extinde dincolo de granițe, în funcție de parteneriatele economice dezvoltate de antreprenori. Astfel, jurisdicția capătă o dimensiune transfrontalieră atunci când apar litigii între companii din state diferite.
„Pot face comerț cu o entitate din interiorul statului sau cu o entitate din afară. Deci vine atributul internațional. O companie românească încheie un contract comercial cu o companie din Bulgaria. E un contract comercial privat. Poate fi soluționat de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Sunt curți regionale de arbitraj, cum este Curtea de Arbitraj de la Viena, sau cea de la Londra, sau Stockholm, sau Singapore, care soluționează litigii dintr-un areal vecin. Să spunem, Viena International Court of Arbitration soluționează litigii și între două entități din România. Sau între două entități, una din România, una din Ungaria.

Și sunt centre arbitrale internaționale, cum este ICC-ul, care are o acoperire globală, unde la ICC se pot duce două entități, una din oriunde de pe globul ăsta, pentru că are o jurisdicție care acoperă întreg globul, două companii, una din China, una din America, se pot judeca la ICC. Acestea sunt modalitățile de soluționare a litigiilor arbitrale de către aceste centre arbitrale.

Fiecare centru arbitral are propriile sale reguli, după care soluționează un litigiu. Mai există așa numitele arbitraje ad-hoc, care pot fi soluționate de un tribunal. Constituit ad-hoc, pe loc, prin voința părților”, a mai spus Ștefan Deaconu.
Ce înseamnă și cum funcționează arbitrajul pe model ad-hoc
Invitatul a mai vorbit despre procedurile tehnice ale arbitrajului comercial. În cazul în care părțile nu doresc să apeleze la o instituție stabilă, cum este Curtea de pe lângă CCIR, acestea au libertatea de a crea un cadru de negociere temporar, bazat pe reguli internaționale recunoscute.

„Și atunci n-am o instituție organizatoare a arbitrajului. Să zicem, noi doi avem două companii și de comun acord stabilim că vrem să soluționăm litigiul printr-un arbitraj ad-hoc și stabilim regulile, să zicem Comisia Națiunilor Unite pentru Comerț. Care are reguli de derulare a arbitrajului și în baza acestor reguli un arbitraj ad-hoc se constituie prin nominalizarea de către dumneavoastră a unui arbitru, de către mine, companie, a unui arbitru. Cei doi arbitri își nominalizează un supra-arbitru, acest tribunal stabilește regulamentul după care funcționează și în momentul în care pronunță hotărârea arbitrală, acest tribunal dispare”, a spus Deaconu.
Prevederile legale din România
Această metodă alternativă de rezolvare a disputelor de business este perfect legală și în țara noastră, fiind reglementată clar de legislația în vigoare, chiar dacă statisticile arată că firmele apelează mai rar la această variantă.

„Și în România există posibilitatea soluționării prin arbitraj ad-hoc, codul de procedură civilă dă această posibilitate. Urmând ca acel dosar, că trebuie să rămână cumva dosarul, acel dosar să fie înaintat la instanța de judecată din raza teritorială a locului pronunțării arbitrari. Spre păstrare. Există situații de genul ăsta, dar mai rare”, a mai precizat avocatul.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/Avocat-1200x580.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Soluționarea litigiilor comerciale fără tribunal. Ștefan Deaconu: Arbitrajul este o alternativă asumată prin contract]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/solutionarea-litigiilor-comerciale-fara-tribunal-stefan-deaconu-arbitrajul-este-o-alternativa-asumata-prin-contract.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/solutionarea-litigiilor-comerciale-fara-tribunal-stefan-deaconu-arbitrajul-este-o-alternativa-asumata-prin-contract.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ce este arbitrajul comercial și cum funcționează această cale alternativă de soluționare a litigiilor a fost subiectul dezbătut, luni, la podcastul realizat de Radu Preda. Emisiunea a fost difuzată pe capital.ro, evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Invitatul special a fost Ștefan Deaconu, Președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR și arbitru internațional de top.
Soluționarea litigiilor comerciale fără tribunal
Specialistul a explicat mecanismul prin care companiile pot evita procesele lungi din instanțele clasice, optând pentru o metodă mult mai rapidă și specializată. Arbitrajul funcționează ca o opțiune privată și confidențială, bazată pe acordul liber al părților implicate într-un contract comercial.

„Ca să încep cu o definiție așa mai scolastică, arbitrajul comercial este o formă alternativă de soluționare a litigiilor. Și când spun alternativ, înseamnă alternativ la instanțele judecătorești. Adică atunci când două sau mai multe persoane au de soluționat o divergență care derivă dintr-un contract comercial, se pot duce fie la instanțele judecătorești, care este instanța comună de drept, fie la arbitraj, să-și soluționeze acest litigiu sau dispută. Noi funcționăm ca o alternativă la instanțele judecătorești statale. Este o alternativă asumată prin contract de la început”, a explicat invitatul lui Radu Preda.

https://www.youtube.com/watch?v=SUs0lzC_0I4&t=3s
Importanța clauzei arbitrale încă de la semnarea contractului
Pentru a beneficia de această modalitate de rezolvare a neînțelegerilor, companiile trebuie să fie prevăzătoare. Introducerea unei clauze specifice în momentul redactării contractului inițial este o condiție obligatorie pentru ca eventualul litigiu să poată fi trimis în fața arbitrilor, nu a judecătorilor statali.

„Este o alternativă pe care trebuie să o iei în calcul încă de la semnarea contractului, adică în momentul în care părțile semnează un contract comercial. Printre clauzele contractului legate de drepturi, obligații, trebuie să se pună o clauză prin care să precizeze în mod expres că, în caz de divergență între părți, vom soluționa acea divergență pe cale de arbitraj.

Și să nominalizeze și instituția, pentru că sunt multe instituții care pot soluționa pe cale arbitrală un litigiu. Instituții naționale, cum suntem noi, Curtea de Arbitraj Comercial International, de pe lângă Camera de Comerț și Industria României sau instituții internaționale, cea mai cunoscută fiind ICC-ul, International Commercial Center. Camera de Comerț Internațională, care are și ea o curte, așa cum Camera de Comerț și Industria României are o curte de arbitraje”, a mai spus specialistul în drept.
Cum este organizat arbitrajul comercial în România
Peisajul intern oferă multiple opțiuni pentru antreprenori și companii. Deși Curtea de Arbitraj de pe lângă CCIR este principalul reper la nivel național, cadrul legislativ din România permite și structurilor județene să ofere servicii similare, adaptate nevoilor mediului de afaceri local.

„Pe plan intern, suntem curtea de arbitraj recunoscută la nivel național, dar prin legea Camerelor de Comerț, legea 335 din 2007, și Camerele Județene de Comerț pot să-și înființeze o curte de arbitraj. După cunoștința mea, câteva camere de comerț județene din România au o astfel de curte de arbitraj. Altele nu și-au organizat-o și au o jurisdicție proprie, au o jurisprudență sigur proprie.

Regulile sunt stabilite de către curțile de arbitraj. Noi avem actual reguli din 2018, le-am îmbunătățit în 2025, am făcut o îmbunătățire a lor bazată pe experiența soluționării litigiilor în ultimii 8 ani. Deci, fiecare curte de arbitraj are drept să-și facă propriile reguli. In general, și noi ne-am inspirat din regulile Curții Internaționale, ICC-ul este etalonul tuturor curților din lume.”
Căile de atac și rolul acțiunii în anulare
Deși hotărârile arbitrale sunt definitive și obligatorii, sistemul legal prevede mecanisme de siguranță pentru a preveni eventualele abuzuri sau erori procedurale majore. Totuși, calea de atac nu presupune rejudecarea de la zero a conflictului comercial, ci doar verificarea legalității modului în care s-a desfășurat procesul de arbitraj.
„Există o cale de atac, care se numește acțiune în anulare, prevăzută de codul de procedură civil în România. Din care, dacă tribunalul arbitral a făcut greșeli majore, să spunem, n-a luat în calcul o certaină probă propusă sau a fost tribunalul arbitral constituit în mod nelegal. Dacă nu li s-au respectat părților anumite drepturi, atunci au această cale - acțiunea în anulare.
Dar în acțiunea în anulare, instanța judecătorească competentă pe acțiunea în anulare e totdeauna Curtea de Apel din raza teritorială a locului pronunțării hotărârii arbitrale. Dei dacă o hotărâre arbitrală este pronunțată de către noi, la București, competentă este Curtea de Apel București care se uită și analizează dacă într-adevăr motivele invocate de o parte în acțiunea în anulare s...]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/09/verdict-1024x768-1.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Robert Turcescu: Inteligența Artificială va transforma oamenii în niște anexe]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/robert-turcescu-inteligenta-artificiala-va-transforma-oamenii-in-niste-anexe-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/robert-turcescu-inteligenta-artificiala-va-transforma-oamenii-in-niste-anexe-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Eveniment istoric, azi, la Vatican, cu Papa Leon al XIV-lea în  prim-plan. Suveranul Pontif a lansat un mesaj de impact legat de Inteligența Artificială. Subiectul a fost discutat, luni, în podcastul realizat de Robert Turcescu pentru evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România, la care a participat și fostul ministru de Externe, Adrian Severin.
Robert Turcescu: Inteligența Artificială va transforma oamenii în niște anexe
„Semnalez un eveniment care are loc astăzi la Vatican. Eu îl consider un eveniment extraordinar de important pentru că suntem în fața recunoașterii oficiale dintr-o zonă, sigur, mai puțin politică în sensul clasic când ne gândim la marile puteri. Dar de la Vatican, Papa Leon al XIV semnează prima sa enciclică, Magnifica Humanitas.

Este vorba despre îngrijorările majore și ale Vaticanului în legătură cu inteligența artificială și cu ceea ce rămâne din persoana umană în era inteligenței artificiale”, a afirmat Robert Turcescu.

Documentul de la Vatican are o mare însemnătate, chiar dacă este vorba mai mult despre una simbolică.
„Nu avem nici măcar niște norme de etică”
„Spun că e un document important pentru că în această cursă extraordinară în legătură cu inteligența artificială în care se investesc miliarde, aș spune chiar pe picior de egalitate cu câți bani se investesc în armare în acest moment. Dacă în ceea ce privește înarmarea și mai ales în ce privește cursa înarmării nucleare, să spunem, avem tratate, avem limitări, avem chestiuni discutate de-a lungul anilor, în ceea ce privește inteligența artificială nu avem niciun fel de documente.
N-avem nici măcar niște norme de etică, dacă vreți, măcar la nivel de simbol, norme discutate, negociate între cei mai mari creatori de inteligență artificială din lume, câteva companii, practic, de Big Tech”, a mai notat realizatorul emisiunii.
Un viitor dominat de Inteligență Artificială, care nu arată deloc bine pentru omenire, a mai avertizat Robert Turcescu. În care totul va fi controlat de entitatea aflată în plin avânt.

https://www.youtube.com/watch?v=LZZnKLzcYaA
„Semnal de alarmă în ceea ce privește omul”
„Care, potrivit tuturor datelor existente până în acest moment, vor ajunge ca în câțiva ani, nu doar să domine din punct de vedere financiar prin capitalul imens pe care le au deja la dispoziție. Ci și din punct de vedere tehnologic, să domine lumea în sensul în care cred că statele devin niște anexe ale unor astfel de companii. Pentru că ele vor avea, practic, acces prin intermediul inteligenței artificiale cât vor mai putea să controleze aceste entități AI, la tot ceea ce înseamnă secret de stat, secret bancar. Nu mai există nimic practic care să nu depindă la un moment dat de inteligență artificială.

Iar acest companii vor deveni practic noi stăpâni ai lumii. Papa atrage un semnal de alarmă în ceea ce privește omul. Ce rămâne din om sau la ce mai e folositor omul în era în care inteligența artificială va transforma oamenii în niște anexe sau în niște chestiuni mai deloc folositoare”, a conchis jurnalistul.

&nbsp;

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/11/Inteligenta-artificiala-3-1200x679.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Adrian Severin, predicție alarmantă: Cred că ne ducem spre un război nuclear]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/adrian-severin-predictie-alarmanta-cred-ca-ne-ducem-spre-un-razboi-nuclear-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/adrian-severin-predictie-alarmanta-cred-ca-ne-ducem-spre-un-razboi-nuclear-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un viitor sumbru pentru omenire. Profeția făcută, luni, de Adrian Severin, invitatul lui Robert Turcescu la podcastul difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Fostul ministru de Externe este de părere că s-a ajuns într-un punct critic, în care un război nuclear este iminent.
Adrian Severin, predicție alarmantă: Cred că ne ducem spre un război nuclear
Mari probleme vor apărea în curând din cauza crizei alimentare. „Eu cred că ne ducem spre un război nuclear. Pentru că observăm că suntem într-un blocaj strategic total, nu se poate ieși din nicio încurcătură sau din niciun conflict. Când pare că soluția e acolo, ne întoarcem la un alt lucru. Și, deși în acest proces își pune cuvântul și stilul de negociere al președintelui Trump, care aduce din zona comună, comercială în zona politică, deși politicul e mai complicat decât comercialul, sisteme de negociere cu presiune, mărește criza pentru a obține ceva.

În zona aceasta a politicului și a geopoliticii, lucrurile sunt mai complicate și impresia mea este că, sigur, toate aceste avertismente sunt corecte, dar inutile”, a spus fostul ministru de Externe.

https://www.youtube.com/watch?v=gZaCWWCfFBE
O mare problemă cu viitorul alimentelor
„Deși vedem nenorocire apropiindu-se, ba mai mult decât atât, dumneavoastră ați spus foarte bine și eu confirm din ceea ce simt eu însumi. Deci simt și eu că deja avem o criză energetică. Simt și eu că deja alimentele se scumpesc și orice om care gândește cât de cât și mai are și niște informații și mai are niște cunoștințe de economie.

Sau dacă vreți, de agricultură, pentru că, mă rog, au mai fost pe undeva niște îngrășăminte care puteau fi folosite. Sau însămânțările și folosirea îngrășămintelor. Deja au avut loc în trecut, dar ce facem pentru viitor?”, s-a întrebat invitatul lui Robert Turcescu.

Care a remarcat că la vârful piramidei, factorii de decizie sunt interesați doar de obținerea puterii.
„Deci este un ciclu până când ne va lovi criza cea mare. Sunt doar semnele ei și cine se pricepe cât de cât își dă seama de ciclicitatea proceselor în agricultură. Își dă seama că ceea ce acum este un mic deranj pe piața alimentelor va deveni o criză majoră. Deci toți vedem ceea ce se întâmplă, dar nu înțelegem să facem niciun sacrificiu. De ce? Pentru că nu ne interesează decât puterea pe care o deținem și cum putem și cum reușim să ajungem la ea.
„Nu se va putea evita”
Mă refer evident la clasa politică și la acele corporații care se gândesc la profitul pe care îl calculează pe termen scurt, în cicluri mici, nu în cicluri mari. Iar dacă tot timpul ne gândim la câștig și vrem ca în fiecare zi să câștigăm, în final vom pierde totul și vom pierde toți. Din această situație, părerea mea este că în final, ținând seama că pe părți diferite ale baricadei se află puteri nucleare, nu se va putea evita războiul nuclear”.

Ce va fi după un posibil război nuclear? Mai nimic de discutat. „După care vom vedea ce se va întâmpla, dacă vom mai avea vreo problemă sau nu vom mai avea nicio problemă. Pentru că dacă îți cade bomba nucleară în bucătărie sau în dormitor, nu mai ai absolut nicio problemă după aia. Totul e rezolvat. Dacă ea cade ceva mai încolo, ai diverse categorii de probleme. Deci ar trebui ca lumea să se conștientizeze acest pericol”, a mai afirmat invitatul lui Robert Turcescu.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2020/10/razboi-nuclear-e1714304649368-1200x676.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Robert Turcescu: S-a ajuns la un soi de lehamite națională. Pe oameni nu-i mai interesează]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/robert-turcescu-s-a-ajuns-la-un-soi-de-lehamite-nationala-pe-oameni-nu-i-mai-intereseaza-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/robert-turcescu-s-a-ajuns-la-un-soi-de-lehamite-nationala-pe-oameni-nu-i-mai-intereseaza-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Românii s-au blazat în privința clasei politice și nu mai au niciun interes legat de subiectul nominalizării viitorului premier. O temă discutată de Robert Turcescu și de Adrian Severin, luni, la podcastul difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
Robert Turcescu: S-a ajuns la un soi de lehamite națională. Pe oameni nu-i mai interesează
Realizatorul emisiunii a fost atent în ultima vreme la reacțiile apropiaților legate de frământarea politică pentru desemnarea unui prim-ministru. Robert Turcescu a constata că subiectul nu mai trezește nicio emoție.

„Vă spun un lucru, pentru care, sigur, nu am un sondaj, dar aș putea să fac un sondaj inclusiv acum în live în timp ce suntem și vorbim împreună. Nu, ni se pare, mie, dumneavoastră și altora care suntem atenți, să zicem, la partea asta politică. Ne dăm seama, ni se pare că ăsta este un moment în care, nu știu, România e interesată de cine va fi viitorul prim-ministru și e o frământare și nu știu ce.
Fără emoții legat de subiectul viitorului premier
Am o veste, cum să spun, nu știu eu că proastă sau bună, nu știu cum să o cataloghez. Constat în dialogurile pe care le am inclusiv cu oameni apropiați din familie, care sunt, nu-i interesează. S-a ajuns la un soi de lehamite națională. În care întrebi oamenii: Și cine credeți că o să fie prim-ministru. Și ăia, îmi răspund: Nu mă interesează. Cum nu te interesează? Cum a căzut Bolojan moțiunea de cenzură, eveniment tare...”, a afirmat realizatorul podcastului.
Nici momentul în care se va decide cine va conduce Executivul nu va fi urmat de mari reverberații în rândul românilor, a mai atras atenția jurnalistul.

„Deci, s-a ajuns la situația în care oamenii privesc cu, nu știu dacă indiferență, indiferența încă e prea puțin spus, cu un soi de lehamite. De ce mă interesează cine o să fie prim-ministru. Deci, mâine, dacă Nicușor Dan o să-l monteze în fruntea guvernului pe Tomac, de exemplu, dau și eu un exemplu, sau pe Burnete sau pe mama naibii, nu știu, găsește unul din ăsta, de-l scoate de undeva din joben, o să fie un soi de emoție într-o bulă”.

https://www.youtube.com/watch?v=Pyd4QPEMVvE
Doar nominalizarea lui Călin Georgescu ar agita apele
Robert Turcescu mai crede că doar desemnarea lui Călin Georgescu ar da naștere la mari discuții la nivel național. Iar spiritele s-ar încinge serios.

„La nivelul României, domnule Severin, am curajul să pariez cu oricine, nu există niciun fel de emoție în legătură cu numele viitorului prim-ministru. A! Va exista o singură tulburare națională dacă Nicușor Dan, printr-o, nu știu cum, îl nominalizează să facă guvernul pe Călin Georgescu.

Atunci, în momentul ăla, se iscă, nici nu știu ce se iscă, o nebunie întreagă, un război civil, se împarte România în două, pro-georgiști și așa anti-georgiști și se iau la bătaie cu ciocanul. Nu cred că există niciun fel de emoție în legătură cu cine o să fie viitor prim-ministru. Deja subiectul este aproape e plicticos.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Guvernul-Romaniei-1200x737.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Adrian Severin, despre tactica negocierilor la Cotroceni. Ce guvern vrea Nicușor Dan]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/adrian-severin-despre-tactica-negocierilor-la-cotroceni-ce-guvern-vrea-nicusor-dan-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/adrian-severin-despre-tactica-negocierilor-la-cotroceni-ce-guvern-vrea-nicusor-dan-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Negocieri fără rezultate concrete între președintele Nicușor Dan și partide, pentru desemnarea unui premier. O temă ce a fost analizată, luni la podcastul realizat de Robert Turcescu, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, alături de Adrian Severin.
Adrian Severin, despre tactica negocierilor la Cotroceni. Ce guvern vrea Nicușor Dan
Fostul ministru de Externe este de părere că între personaje din umbră care controlează zona politică nu există înțelegere și tocmai de aceea Nicușor Dan trage de timp cât mai mult.

„Domnul Nicușor Dan nu caută să pună în funcție un guvern al lui, ci un guvern al stăpânilor lor. Al lor. Al celor care l-au pus pe el pe scaunul acesta. Deci, despre asta vorbim și sigur că așa stau lucrurile. Numai că aici e o problemă. Între aceia care fie l-au pus pe scaunul respectiv, fie au fost de acord ca el să fie așezat pe scaunul respectiv, nu există consens.

Vedeți, noi doi am reușit totuși să găsim consensul. Aceea nu găsesc consens. Și pentru că nu găsesc consens, îi spun lui Nicușor Dan: Tu discută cu cine mai poți, trage de timp până când ne-om înțelege noi între noi”, a afirmat invitatul lui Robert Turcescu.

https://www.youtube.com/watch?v=M4gUTX8RfJA
„Se bat între ei, se faultează”
„Aici cred eu că este cheia problemei. Sigur că jucătorii ăștia ai noștri, locali de aici, băștinași, aborigeni, ca să îi numesc așa, aceștia au și ambițiile lor, au și veleitățile lor, se bat și ei între ei, se faultează. Asta este indiscutabil, fiecare încearcă să fie el cel care ajunge la linia de sosire primul, încearcă să câștige susținerea patronilor cei importanți și cei din umbră”, a mai spus Adrian Severin legat de negocierile politice.

Fostul ministru de Externe nu crede că formațiunile politice nu pot să facă și niște compromisuri în această perioadă și țin atât de mult la doctrine.
„Aici este iar nenorocirea”
„Doar nu credem că partidele noastre sunt așa de principiale și așa de ferme în apărarea strategiilor pe care nu le au, încât nu reușesc să fac niciun compromis. E gata să facă și cu grădina zoologică guvernul, dacă va fi cazul, că oricum nu e mare diferență. Aici este iar nenorocirea, pe lângă atâtea altele. Este că această tragere de timp și aceste piruete care se fac ca să ne ia ochii, practic bagatelizează procesul și într-o democrație politică această bagatelizare conduce la o și mai mare ruptură între politic și social”, a conchis Adrian Severin.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Nicusor-Dan-9-1200x900.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Corneliu Coposu și „blestemul României”: Profeția despre FSN și efectele ei politice]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/corneliu-coposu-si-blestemul-romaniei-profetia-despre-fsn-si-efectele-ei-politice.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/corneliu-coposu-si-blestemul-romaniei-profetia-despre-fsn-si-efectele-ei-politice.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Corneliu Coposu s-a născut la Bobota, Sălaj pe 20 mai 1914. Seniorul ne-a părăsit pe 11 noiembrie 1995, la București. Soarta a făcut să apuce de ziua lui, primele alegeri de după momentul decembrie 1989. Avea să indice clar în aprilie 1990, care era pericolul pentru România. Împlinea atunci, la 20 mai 1990,  76 de ani. Finalul tinereții și maturitatea deplină le-a trăit în Gulagul românesc.
Coposu a menținut vie flacăra PNȚ
Arestat între 1947 și 1962, cu 2 ani de domiciliu forțat până în 1964, Corneliu Coposu a fost omul principiilor. A stat 7 ani într-o celulă zidită complet fără să se spele pentru că a refuzat să depună mărturie  mincinoasă contra lui Lucrețiu Pătrășcanu. Abia a fost oprit de Iuliu Maniu în 1945, când voise să publice în „Dimineața” adevărul despre 23 august 1944.

[caption id="attachment_4037967" align="alignnone" width="1650"] Maniu și Coposu. sursa: arhiva istorica[/caption]

Coposu a reînființat PNȚ în ilegalitate. În 1987, l-a afiliat în secret la Internaționala Creștin-Democrată. Din 1990, a creat PNȚCD. Pe 20 mai 1990, au fost alegeri. A înțeles că istoria nu ține cont de aniversări. La 76 de ani, a explicat de ce românii au votat cu urmașii comuniștilor. Anii de întuneric urmați de scoaterea bruscă la lumină provoacă un șoc.

O știa cel mai bine. 7 ani, nu fusese scos la plimbare, nu se spălase cu o cană de apă. Mâncarea i se strecura printr-o firidă în fosta ușă zidită și tot pe acolo i se scotea hârdăul cu dejecțiile. Când a fost scos din acel cavou după 7 ani, pielea i s-a desprins așa cum năpârlesc șerpii.
Coposu și coșmarul numit FSN
Coposu a fost un vizionar. Anii de experiență politică pe care i-a adunat alături de Iuliu Maniu, Ilie Lazăr, Romul Boilă și alții, și-au spus cuvântul. Închisoarea politică și domiciliul de la Rubla i le-au șlefuit. Omul care negocia „orice, dar nu principii” a spus, în aprilie 1990:

„Blestemul României ar fi ca după 20-25 de ani F.S.N. să se afle şi la stânga, şi la dreapta eşichierului politic”

El a mai trăit până în 1995. Dacă socotim intervalul prevestit de Senior, ajungem la perioada 2010-2015. Dacă ne gândim la USL din 2012 sau la PSD, aliat cu ALDE în 2015-2016, realizăm ce om  a fost Corneliu Coposu.
Un epilog amar
În mai 2026, când s-ar comemora 112 ani de la nașterea lui Coposu, PNȚCD a pierdut sediul central din Capitală. Nu și-a plătit chiria, conform Primăriei Capitalei care are calitatea de proprietar al spațiului.  Dispariția Seniorului în noiembrie 1995, cu un an înainte ca să vină partidul său la putere arată că pe undeva, soarta a decis ca marele Coposu să nu își vadă profeția amară făcută. Partidul căruia i-a dedicat o viață în cea mai grea temniță posibilă, urma să se sfărâme cu tot cu statuile marilor săi lideri.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2021/06/testamentul-lui-corneliu-coposu-a-fost-gasit-dupa-23-de-ani-ce-m-1024x859.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[PNL, scindări și unificări în ultimii 36 ani]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/pnl-scindari-si-unificari-in-ultimii-36-ani.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/pnl-scindari-si-unificari-in-ultimii-36-ani.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[PNL s-a reînființat la 15 ianuarie 1990. Partidul a continuat să își asume ca dată a înființării, data de 24 mai 1875, în ciuda inactivității politice din perioada 1947-1989. Deși s-a aflat de mai multe ori la guvernare, PNL nu a scăpat de scindări. Ele au fost cauzate de disputele de a se raporta la o cooperare, respctiv la o confruntare cu FSN și partidele desprinse din FSN.
PNL-Aripa Tânără și PL-93
PNL a participat la alegerile parlamentare și prezidențiale din 1990. PNL a ocupat poziția a doua cu mult în spatele FSN, primul partid ca rezultate. A fost înaintea PNȚCD. PNL a fost condus de Radu Câmpeanu. Acesta, acceptând să fie vicepreședinte al CPUN a trezit antipatia unor tineri liberali imediat după 20 mai 1990. Așa se face că în data de 23 iulie 1990 a apărut Partidul Național Liberal Aripa Tânără.

Nu a fost singura sciziune din PNL după 1990. Cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale din 1992, Radu Câmpeanu a scos Partidul Național Liberal  din cadrul Convenției Democrate din România.  În cadrul CDR, a rămas o altă parte a național-liberalilor, PNCD, adică  Partidul Național Liberal Convenția Democrată.

În 1993, Partidul Național Liberal Aripa Tânără fuzionează cu o parte din Partidul Național Liberal Convenția Democrată și se creează Partidul Liberal 93.
PNL, reveniri la matcă
Până în 1998, liberalii vor cunoaște și alte reorganizări. În 1996, o parte a  din PNLCD revine la matcă:  În data de 14 iunie 1997, restul PNLCD condus de Niculae Cerveni se alătură PL 93 și rezultă PL, adică Partidul Liberal. Acest partid se va întoarce în patidul mamă  la 7 septembrie 1998.

Ultimii membri ai PNLCD se unesc cu o mică facțiune din PNL, desprinsă sub conducerea lui Radu Câmpeanu și așa apare PNL Câmpeanu în 2002.
Între ceartă și împăcare
În 2006, Partidul Național Liberal  cunoșate o scindare. Apare Partidul Liberal Democrat. Va începe o apropiere de PD, urmașul FSN (după rupererea din FSN a FDSN devenit PDSR). Așa apare PDL.  PLD s-a înființat la 1 martie 2007 și s-a unit cu PD în decembrie 2007.

La 3 iulie 2014, fostul lider al Partidului Național Liberal din perioada 2004-2008, Călin Popescu Tăriceanu fondează Partidul Liberal Reformator. Acesta se va uni cu Partidul Conservator în data de 19 iunie 2015. Așa a apărut ALDE.  PDL, fără facțiunea care a creat PMP s-a lăsat absorbit în PNL la 17 noiembrie 2014.  ALDE s-a reunit cu PNL la 22 martie 2022.

Așadar, din 1990 până în 2022, Partidul Național Liberal a fost marcat de numeroase sciziuni și reunificări.

&nbsp;

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/02/PNL-1200x1001.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Coroana sau „cuca” domnească? Simbolistica puterii în Evul Mediu Românesc]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/coroana-sau-cuca-domneasca-simbolistica-puterii-in-evul-mediu-romanesc.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/coroana-sau-cuca-domneasca-simbolistica-puterii-in-evul-mediu-romanesc.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Coroana este un simbol al puterii care apare la domnitorii medievali. Totuși, pentru mulți dintre ei, coroana devine un simbol în picturile bisericești. În portretizări laice, ei apar cu o căciulă cu pene numită „cucă”.
Coroana, până în secolele XV-XVI
De la Basarab Întemeietorul, foarte mulți domnitori apar purtând coroane domnești. Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun apar în portretele oficiale și în picturi purtând coroane. Ce se întâmplă ulterior? Când se încheie Capitulațiile Țării Românești și ale Moldovei, ceva se schimbă.

În iconografia românească, domnitorii apar purtând „cuca” domnească. Ea era o căciulă cu pene de păsări exotice care era un simbol politic al învestiturii de către Sultan. Ea venea în schimbul recunoașterii suzeranității otomane.

[caption id="attachment_4260384" align="alignnone" width="1080"] Mircea cel Batran reconstructie[/caption]
Coroana în pictura bisericească
Neagoe Basarab, Despina Doamna și Petru Rareș poartă coroane domnești. Acea coroană a Despinei Doamna avea să devină modelul ales mai târziu pentru coroana Reginei Maria. Ea a primit această coroană pe 15 octombrie 1922, la încoronarea de la Alba Iulia.

La Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vasile Lupu și Constantin Brâncoveanu, dominantă în imagini este „cuca” domnească. În reprezentări în interiorul bisericilor pe care le ctitoreau, domnii apar purtând coroana. Mihai Viteazul este considerat primul unificator. Și totuși, el apare în imaginea iconografică occidentală purtând cuca. La Mânăstirea Căluiu-Romanați, de pe moșia Buzeștilor, Mihai Viteazul apare purtând coroana.

Matei Basarab, Vasile Lupu sunt rivali feroce. Unul a domnit în Țara Românească iar celălalt a domnit în Moldova. Constantin Brâncoveanu a avut o rivalitate extraordinară cu Dimitrie Cantemir. Și totuși, martir pentru credință, Constantin Brâncoveanu nu renunță la cuca domnească. El va fi pictat purtând coroană în mânăstirile ctitorite.
Regalitatea, simbolul din Războiul de Independență
Principele Carol I atunci când a devenit Regel al României a purtat o coroană specială. Aceasta a fost făcută din oțelul primului tun capturat de Armata Română la Plevna. Coroana României a devenit Coroana de Oțel. Regina Elisabeta a preferat să poarte un acoperământ special pentru păr.

Regina Maria a purtat o coroană care era inspirată de coroana Despinei, soția lui Neagoe Basarab. Așadar, coroana și cuca sunt două simboluri ale puterii: independență vs. suzeranitate. Coroana ajunge să fie folosită în iconografia ortodoxă. Otomanii nu intrau în Bisericile creștine, deci, acolo, „unșii lui Dumnezeu” putând să apară cu însemnul pentru autoritatea de stat, coroana,  deși politic acceptau suzeranitatea otomană, adică purtau cuca.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/10/coroana-regala-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Doza constantă de otravă de la marginea Bucureștiului. De ce nu se implică autoritățile?]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/doza-constanta-de-otrava-de-la-marginea-bucurestiului-de-ce-nu-se-implica-autoritatile.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/doza-constanta-de-otrava-de-la-marginea-bucurestiului-de-ce-nu-se-implica-autoritatile.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[O afacere ilegală, de mari dimensiuni, nederanjată de autorități. Robert Turcescu, realizatorul podcastului difuzat, joi, pe evz.ro și canalul de YouTube Hai România, a discutat cu Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră despre celebrele focuri de la Sintești.
Doza constantă de otravă de la marginea Bucureștiului. De ce nu se implică autoritățile?
Problema este știută, dar nicio autoritate nu pare să se implice suficient pentru a o rezolva. Bogdan Comaroni susține că la mijloc sunt mari interese financiare.

„Deci, șpaga este la un nivel atât de mare, ca să ne înțelegem, da? Deci nu e ce a zis Tavi, o șpagă cu băieții de acolo, că dacă ar fi cu băieții de acolo s-ar rezolva că ar veni băieții de la vârf și ar i-ar rezolva pe băieții de acolo.

Care cum a venit ministru și pe la poluare, pe la mediu, pe la toate astea, primele lucruri și declarații, dacă dai prin ziare și dacă dă acum oricine o căutare pe Google, Ministerul Mediului sau Ministrul Mediului, Sintești, o să vadă numai declarații cu pumni în piept legat de acest subiect”, este de părere jurnalistul.

https://www.youtube.com/watch?v=ZyMcjuh3BXo
La cât ajunge profitul pentru un foc
Care a remarcat că mulți miniștri ai Mediului au anunțat la început de mandat că se ocupă de cazul Sintești. „După toate declarațiile de început, cele fulminante, lucrurile și-au intrat în făgașul normal, adică, așa cum a zis Robert, acolo un foc mititel produce 100.000 de euro.

Unul micuț. Adică, când te uiți la prețurile la cupru și la cantitățile respective, ce înseamnă cabluri, pentru că se fură cabluri întregi de pe role întregi. Noi, când am făcut anchetă și am scris despre Sintești am verificat și calitatea aerului. Toate normele treceau de cota de avarii, adică toți oameni din București respiră aceste particule.

Îmi închipui ce colaci întregi sunt acolo, de cupru. Deci, se pun cauciucuri de la roți, anvelope, cauciucul dă un foc care arde continuu, știi, e greu de stins”, a mai spus Comaroni.

Invitatul emisiunii a descris un mecanism complex, în care sunt implicate multe persoane pentru a-l face funcțional.
Un mare vid legislativ
Fenomenul e atât de îndelungat, de zeci de ani, de aceea am avut undeva prin 2011 o anchetă în care un reporter care s-a infiltrat acolo, deci a făcut pozele respective la pregătirea unui astfel de foc. Deci se pun cauciucuri, colacii, ăștia, tot ce se poate. Se fură deja organizat pentru că sunt tone întregii. Astea trebuie duse, cărate, sunt camioane, sunt basculante, sunt angrenate în acest traseu al furtului, multe, inclusiv instituții. Deci, este o mafie.
Tu știi ce spăgi se dau pe tot traseul, inclusiv până la judecători, până la polițiști, la tot. Și este un sistem protejat de la vârf. Deci nu de ministru. Ministrul va lua la rândul lui un fel de șpagă ca șeful de sală, înțelegi, la cârciumă.”
Bogdan Comaroni a mai atras atenția și asupra unui bizar vid legislativ, de care profită cei din spatele arderilor de la Sintești.

„La noi, legislația vizavi de poluare, adică de partea focului în sine, pentru că ea are două componente: componenta de furt calificat și traseul normal al furtului, a vânzării materialului furat. Dar are și componenta de poluare, adică aia care ne-ar deranja pe toti intr-o prima etapă, cu sănătatea. La asta, legislația din România nu prevede că băieții ăștia te agresează pe tine și un București întreg și că îți pun viața în pericol. Nu există așa ceva.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/poluare-1200x799.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Crina Dobre, despre o mare problemă a lui Ilie Bolojan: Nu va putea să înțeleagă niciodată țara]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/crina-dobre-despre-o-mare-problema-a-lui-ilie-bolojan-nu-va-putea-sa-inteleaga-niciodata-tara-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/crina-dobre-despre-o-mare-problema-a-lui-ilie-bolojan-nu-va-putea-sa-inteleaga-niciodata-tara-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Ilie Bolojan a ajuns la un nivel politic peste posibilitățile sale. Este o concluzie prezentată, vineri, de consultantul politic Crina Dobre, într-o discuție avută cu jurnalistul Romeo Couți, la podcastul difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
Crina Dobre, despre o mare problemă a lui Ilie Bolojan: Nu va putea să înțeleagă niciodată țara
O mare problemă a premierului interimar este legată de capacitatea de-a înțelege România în ansamblul ei.

„În primul și în primul rând, Ilie Bolojan nu va putea să înțeleagă niciodată țara, nu neapărat Bucureștiul. El nu fi putut să facă față nici măcar la primăria Bucureștiului, da, păi ca premier. Nu are cum, pentru că este un om care întotdeauna a lucrat în spațiul de stat, nu în spațiul public. El a avut într-adevăr la începuturile vieții lui, probabil mânat de sărăcie, și spun asta nu pentru că așa vreau eu să o spun, ci pentru că se vede.

Până și în ziua de astăzi, el ne-a arătat că locul în care a crescut și s-a educat este un loc cu aspecte sărăcăcioase, deși ar fi putut să facă să fie alt fel. Dar nu e. Așadar, probabil mânat de aceste condiții un pic mai grele de viață în satul în care s-a născut, a încercat să facă și școală. Bravo, a făcut facultăți destul de dificile. Evident, nu de cinci ani cum făceam noi toți. El a făcut de câte trei ani, dar să nu ne luăm din atât”, a afirmat Crina Dobre.

https://www.youtube.com/watch?v=O4xHwdIFftA
Afacere cu un butic, la fel ca mulți alți români
Care a amintit de perioada în care liderul PNL își deschisese un butic, în anii 90, o afacere la modă în România aflat în tranziție.
„După care a încercat să-și facă o afacere personală cu niște buticuri, cum încercau toți. Aici, nu, chiar nu o să spun cuvântul ăsta, sub nicio formă, că stăm în București și sunt mulți și chiar nu vreau să pățesc ceva pe stradă. Dar sper să înțeleagă toată lumea ce am vrut să spun. Toți! Așa încercau să-și facă un butic, unde să vândă și o eugenie, un suc, un ceva.
Este o afacere pentru care nu trebuie să ai școală de matematică și de inginerie ca să o faci. O face orice om care are o oarecare școală, care nici măcar nu are pretenția că e cine știe ce școlit și o face ca să-i trăiască familia, să trăiască și el. El și recunoaște omul de genul ăsta despre care vorbesc.

O structură psihologică aparte își recunoaște limitele și ceea ce poate și să facă și ceea ce este el în viață. Nu sare gardul să spună că este vreun dublu laureat la niște facultăți grele din Timișoara sau că este un excepțional politician sau că este un un excepțional român superior altor români. Care se ocupă de țară și o duce mai departe și e mai bun decât toți ceilalți. Nu. Oamenii aceia își cunosc locul. Ei au făcut un butic ca să trăiască ei și familiile lor și atâta fac. Nu. ”, a mai explicat consultantul politic.
Și-a calculat fiecare pas
Dar, Bolojan a încercat să iasă din rând și și-a calculat foarte bine fiecare mișcare ce avea să-i marcheze destinul. „Acesta n-a făcut așa, el a făcut ca să poată probabil să acceadă într-o lume pe care, din punctul meu de vedere, premeditat întotdeauna, în toată viața lui a premeditat următorul pas, întotdeauna. Sunt psiholog și pun ștampilă pe asta. Întotdeauna a premeditat, de când era mic și citea. Inconștient, evident că un copil nu poate să premediteze ce va face în viața lui de după 20 de ani”, a mai punctat Crina Dobre.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Ilie-Bolojan-7-1200x794.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Motivul pentru care Rareș Bogdan este foc și pară pe Ilie Bolojan]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/motivul-pentru-care-rares-bogdan-este-foc-si-para-pe-ilie-bolojan-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/motivul-pentru-care-rares-bogdan-este-foc-si-para-pe-ilie-bolojan-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Rareș Bogdan este foarte supărat pe Ilie Bolojan, premierul interimar al României și liderul PNL. Un subiect ce a fost analizat, vineri, la podcastul difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, la care au participat jurnalistul Romeo Couți și Crina Dobre, consilier politic, apropiată de liberali.
Motivul pentru care Rareș Bogdan este foc și pară pe Ilie Bolojan
Drumul ideologic pe care merge Bolojan nu este deloc pe placul lui Rareș Bogdan. Despre contradicțiile dintre cei doi politicieni a vorbit Crina Dobre, care a explicat de au apărut disensiunile.

„Rareș Bogdan este foarte supărat pe Ilie Bolojan. Este supărat pentru că din punctul lui de vedere, Bolojan merge spre o politică progresist- globalistă, care depășește cu mult limitele conservatorism-liberalismului cu care noi am trăit în PNL și cu care doream să mergem mai departe. Rares Bogdan ține foarte mult la câteva principii de bază ale liberalismului și ale conservatorismului.

https://www.youtube.com/watch?v=4SU_d37XwPY
„El e mai mult conservator decât liberal”
El e mai mult conservator decât liberal. În fine, reușește cumva să le întrepătrundă. Și familia, creștinismul, asta domnul Bolojan nu neapărat atacă, dar liberalismul economic, stat minimal, toate discuțiile care se fac în legătură cu mediul de afaceri, cu IMM-urile, chiar cu țărănimea.

Spun țărănimea în sensul propriu al cuvântului. Țărănimea română, care ține țara în picioare, este motivul pentru care noi existăm, că până la urmă cu toții venim de acolo. Ăsta e un stat relativ tânăr. Noi venim din țărănimea română cu toții”, a explicat invitata emisiunii.
„Sunt câteva lucruri la care chiar ține”
Crina Dobre este de părere că Ilie Bolojan are o direcție evidentă către progresismul Occidental. „Tot ce face domnul Bolojan în momentul ăsta este să nu mai respecte aceste valori ale poporului român. Rareș, și indiferent cum îl văd alții, indiferent ce putem spune cu toții despre el, are câțiva piloni la care ține foarte mult. Țara, familia, creștinismul, IMM-urile, activitatea oamenilor în privat. Sunt câteva lucruri la care el chiar ține.

Rareș Bogdan nu este o persoană care să se lase influențată de ceea ce spun cei din jur. El are propria lui personalitate destul de puternică și lucrează în funcție de ceea ce gândește și simte el”, a conchis consultantul politic.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Ilie-Bolojan-2-1200x799.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Crina Dobre, consultant politic, despre Rareș Bogdan: A adus procente importante PNL-ului]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/crina-dobre-consultant-politic-despre-rares-bogdan-a-adus-procente-importante-pnl-ului.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/crina-dobre-consultant-politic-despre-rares-bogdan-a-adus-procente-importante-pnl-ului.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Plusul pe care îl are Rareș Bogdan față de alți politicieni și cum a ajutat fostul om de televiziune PNL-ul un subiect discutat, vineri, la podcastul difuzat de evz.ro și canalul de YouTube Hai România, la care au participat jurnalistul Romeo Couți și consilierul politic Crina Dobre.
Crina Dobre, consultant politic, despre Rareș Bogdan: A adus procente importante PNL-ului
Un capitol la care europarlamentarul a bifat de-a lungul timpului este cultura socială. Crina Dobre, care l-a consiliat pe Rareș Bogdan, a remarcat că politicianul a simțit publicul mai bine decât mulți alți colegi de breaslă

„Rareș Bogdan este un produs al lui însuși. El s-a construit în televiziune. Știe să comunice, știe să fie apropiat de oameni și să vorbească cu oamenii ceea ce el știe că vor să audă. Rareș Bogdan este un personaj deja, că nu mai este doar o persoană sau un politician, e deja un personaj care s-a tot construit de-a lungul anilor.

https://www.youtube.com/watch?v=wM_aBoqWs6o
Primul pe listă la alegerile europarlamentare
Un om care citește foarte mult, care știe, spre deosebirea de alți politicienii, să simtă publicul, să simtă ce vrea publicul, ce își dorește să audă”, a afirmat Crina Dobre.

Care a mai povestit și cum a ajuns Rareș Bogdan să fie propulsat pe listele PNL pentru alegerile europarlamentare.

„A venit din televiziune și a fost direct primul pe listă Partidului Național Liberal pentru alegerile europarlamentare. Aceste lucruri nu se întâmplă de la sine sau prin muncă asiduă. În politica românească se întâmplă în urma unor consultări, a unor discuții și a unor planuri făcute de obicei înainte de a veni perioada alegerilor, nu numai pentru el, pentru toată lumea, pentru toți candidații.

Activismul de partid și oarecare prezență în partid, o vechime în partid nu îți asigură ceea ce Rareș Bogdan a asigurat Partidului Național Liberal într-un moment destul de greu politic. Pentru că în 2019, când a intrat prima dată Rareș Bogdan pe listele Partidului Național Liberal, veneam după o fuziune oarecum eșuată între PDL și PNL.”
„A venit cu ceva ce alții nu aveau”
La acea vreme, scorul celor de la PNL a crescut după cooptarea în rândurile formațiunii politice a omului de televiziune, a mai afirmat invitata emisiunii.

„Veneam de asemenea după foarte multe lupte interne, pentru că această fuziune a adus Șși multă agresivitate a împărțit, pe lângă discuții, respingeri între membrii și așa mai departe. S-a realizat destul de greu. Nici în ziua de astăzi nu este total realizată și nici nu va fi.
O dată, pentru că sunt doctrine diferite și oameni diferiți.

Dar Rareș a venit cu ceva ce alții nu aveau. Rareș a venit cu cel puțin șapte procente personale. El venea din televiziune, de unde a avut o prezență, a fost primul până la urmă jurnalist al țării la nivel de rating-uri și la nivel de prezență. El a fost un om care vorbea direct cu poporul de acolo, de la pupitrul pe care îl avea la realitatea.”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Rares-Bogdan-1-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Avocat: S-au furat bani europeni cu tona. Cazul unui ONG din România care a deturnat donațiile]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/avocata-claudia-s-au-furat-bani-europeni-cu-tona-cazul-unui-ong-din-romania-care-a-deturnat-donatiile.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/avocata-claudia-s-au-furat-bani-europeni-cu-tona-cazul-unui-ong-din-romania-care-a-deturnat-donatiile.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Mari nereguli financiare făcute sub paravanul ONG-urilor. Un subiect abordat, joi, în podcastul Picătura de business, realizat de Radu Preda. Invitata emisiunii difuzate pe capital.ro, evz.ro și canalul de YouTube Hai România a fost avocata Claudia Postelnicesu.
Avocata Postelnicesu: S-au furat bani europeni cu tona. Cazul unui ONG din România care a deturnat donațiile
Specialista în drept a povestit că a avut personal de-a face cu un caz de deturnare de fonduri. Un ONG care primise mulți bani sub formă de donații a folosit sumele în alte scopuri.

„Eu personal, ca avocat, am avut client cu ONG, care a obținut sume enorme, vorbesc de peste 100.000 de euro. De la instituții internaționale. Să facă proiecte pentru copilașii bolnavi de cancer, pentru copilașii care n-au computere pe la țară, prin mediul rural, pe care nu le-au făcut. Și au venit la mine pentru că se certau între ei pe banii furați de la finanțatori. Dar banii erau furați, că ei n-au făcut nimic. Și am zis, bun, dar sponsori ăștia care v-au dat finanțări, nu au verificat că voi de fapt n-ați implementat.

Mi-au spus că au implementat, au cumpărat vreo 400 de computere care sunt într-un depozit, dar n-au ajuns la beneficiar, la copiii pentru care s-au dat bani. Și mi s-a părut absolut halucinant și vorbim de 100.000 de euro care au intrat în buzunarele celor 2-3 fondatori”, a afirmat Claudia Postelnicescu.

https://www.youtube.com/watch?v=Cha2k2XnLKw
„Noi sponsorizăm, nu știm exact ce sponsorizăm”
Astfel de probleme nu sunt doar în România, ci în toată Uniunea Europeană. Unde ONG-urile au făcut afaceri necurate extrem de profitabile.

„Situația asta este omnigeneralizată în toate statele membre. Adică s-au furat bani europeni cu tona, ca să se facă grădini, să se facă școli, să se facă tot felul de proiecte. S-au dat acești bani și n-a verificat nimeni că nu există transparența asta, adică țările membre la rândul lor nu au mecanisme.

Apropo de mecanismul pe care l-am avea prin această modificare, da, automat registrul ăsta îl trimiți și către Comisia Europeană, către fondul norvegian, către fondul Danemarce, către fondurile olandeze, către USA. Cine mai dă bani pe aici? Dom'le, uite! Așa s-au folosit banii voștri. Altfel, noi sponsorizăm, nu știm exact ce sponsorizăm”, a mai afirmat invitata lui Radu Preda.
Transparență benefică pentru autorități
Transparența ar ajuta la devoalarea multor tertipiuri și ar ajuta și organele de cercetare în diferite dosare, a mai spus avocata.

Cei care au intenții maligne, să zic așa, nu plătesc în contul tău sau al meu milionul de euro. Sunt alte metode și e foarte greu și de aflat. Și atunci, dacă ai aceste informații publice, când se desfășoară o anchetă penală, de exemplu, pe corupție, pe fraudare, pe așa mai departe. Le e mai ușor și organelor de cercetare penală să ia urma banilor. Pentru că apare acolo X-ulică. Păi cu cine e conectat X? Și ajungi mai ușor. Adică cred că facilitează și lupta anticorupție, din punctul meu de vedere.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/05/Euro-4-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Robert Turcescu: Vreau să aflăm cine sunt finanțatorii campaniei lui Nicușor Dan]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/robert-turcescu-vreau-sa-aflam-cine-sunt-finantatorii-campaniei-lui-nicusor-dan-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/robert-turcescu-vreau-sa-aflam-cine-sunt-finantatorii-campaniei-lui-nicusor-dan-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Activitatea ONG-urilor și transparența acestor organizații O temă ce a fost discutată, joi, la podcastul lui Robert Turcescu, realizat pentru evz.ro și canalul de YouTube Hai România, alături de invitații Bogdan Comaronii și Octavian Hoandră.
Robert Turcescu: Vreau să aflăm cine sunt finanțatorii campaniei lui Nicușor Dan
Jurnalistul și-a adus aminte de o întrebare la care nu există încă un răspuns și vizează campania prezidențială a liderului de la Cotroceni, Nicușor Dan.

„Vreau să aflăm cine sunt finanțatorii campaniei domnului Nicușor Dan? Noi nu știm nici la această oră cine sunt marii finanțatori ai domnului Nicușor Dan. Domnul Comaroni, cum ne uităm noi la această chestiune legată de finanțare și de transparență?”, a întrebat realizatorul emisiunii.

Bogdan Comaroni a explicat că este nevoie de transparența finanțării ONG-urilor, pentru a nu exista suspiciuni.

https://www.youtube.com/watch?v=5xK94oQlJog
„Afli ce interese au vizavi de venituri, de cheltuieli”
„Domnul Nicușor Dan chiar a câștigat, rămâne și în posesia a 980.000 de lei, adică în jur de un milion din toată afacerea asta prezidențială. Că până la urmă e afacere prezidențială, după cum pare. Firește că ar fi perfect să putem să aflăm fiecare parte de ce e finanțată și de către cine, pentru că pe de o parte vezi ce activitate au aceste ONG-uri și ce susțin, și pentru cine fac lobby.
Că e vorba practic de un lobby în momentul în care sunt plătiți oamenii de acolo și afli ce interese au vizavi de venituri, de cheltuieli, de salarii în primul rând pe care și le iau pentru că foarte multe ONG-uri apar că sunt spre binele populației, spre binele poporului sau comunităților sau au acțiuni care sunt țintite.
Și în momentul în care poți afla cine finanțează, pe lângă faptul că afli și direcția pe care o iau sau ce influențe au, sau dimpotrivă sunt finanțate ca să nu cerceteze în anumite direcții, chiar în zona lor de lucru”, a explicat jurnalistul.

În România, numărul ONG-urilor care au activitate este impresionat și cu atât mai mult este nevoie de ieșirea din zona incertitudinilor, mai spune Comaroni.
„Sunt cu sutele de mii”
„Poți să vezi și dacă banii respectivi sunt chiar folosiți ulterior prin ce poți avea transparență în acele activități sau nu sunt, ca în alte cazuri celebre, îngropați prin salarii și prin alte venituri proprii. Deci eu sunt total pentru această transparență privind ONG-urile și verificarea banilor de la care provin la ONG-urile. Repet, n-am nimic cu ONG-urile și cu activitatea lor în sine, atâta vreme cât ea este pentru ce e declarată și câtă vreme produc binele cu care se laudă că-l fac.

Foarte puține ONG-uri raportează utilizarea banilor respectivi care au provenit de la cetățenii, adică din impozite taxe, banii pe care îi poți direcționa din formularul de impozitare și de venit de la ANAF. La noi în țară sunt cu sutele de mii, deci sunt 125 sau 129 de mii, ceva de genul ăsta, de ONG-uri, care toate funcționează. Nu mă refer la alea închise, pe care le-au făcut unii și stau așa, fără nicio activitate”, a mai afirmat invitatul lui Robert Turcescu.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Nicusor-Dan-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Octavian Hoandră remarcă o mare problemă legată de liderii de sindicat]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/octavian-hoandra-remarca-o-mare-problema-legata-de-liderii-de-sindicat-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/octavian-hoandra-remarca-o-mare-problema-legata-de-liderii-de-sindicat-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Lipsa unor proteste de amploare, într-o perioadă extrem de dificilă pentru România, din toate punctele de vedere. Un subiect ce a fost dezbătut, joi, la podcastul difuzat pe evz.ro și canalul de YouTube Hai România. Jurnalistul Robert Turcescu i-a avut invitați pe Octavian Hoandră și pe Bogdan Comaroni.
Octavian Hoandră remarcă o mare probleme legată de liderii de sindicat
Nu există combustie pentru a scoate oamenii în stradă, iar asta cade pe umerii liderilor de sindicat, a remarca Octavian Hoandră. Pe de altă parte, publicistul a spus că românii s-au și blazat. Iar asta permite politicienilor să ia decizii extrem de importante fără teama de consecințe.

„Mai bine mimezi revolta ca să-ți iei banii cum fac sindicaliștii. Deci, faptul că e o țară absolut coruptă România este legată și de faptul că sunt aceiași lideri de sindicat de zeci de ani. Asta e o corupție infernală. Uite cum arată protestele lor. Cine ar ține cont de protestele astea de rahat pe care le fac?

Și aia se știe, zic, bă, dar de ce să protestăm? Că oricum țara e vândută, suntem conduși din altă parte, că protestăm, că nu protestăm, noi suferim. Suveranitate nu mai aveam. Că dacă am avea suveranitate, ar însemna că aveam un guvern care s-ar teme de reacțiile ăstora. Și zic, facem SAFE, dăm la Germania. Poporul român, lasă-l, că nu contează. Facem licitație? Nici o licitație, dați-i așa”, a afirmat Hoandră.

https://www.youtube.com/watch?v=RILaFeXBsTU
Războaie aprige duse pe Facebook
În timp ce Bogdan Comaroni este de părere că lumea duce războaie pe rețelele sociale, acolo unde este mult mai comod, deși inutil ca efect.

„Pur și simplu i-a îndobitocit, își închipuie că lupta e pe Facebook. Care mai de care, acolo, care scrie și se zbate și face, și nu știu ce, face lupte pe Facebook. I-au împărțit pe români, între români, da? Român cu român. Da, așa a fost. Unii îi consideră idioți pe alții. Poate pe unii, pe bună dreptate. Dar și ceilalți, cu o superioritate și cu tot provenind din sorosisme și din alte finanțări, dau legea”, a afirmat invitatul emisiunii.
„Ni s-a indus sentimentul ăsta”
O altă lipsă explicație pentru lipsa de reacție a societății ține de înțelegerea unor anumite direcții și credința că nu li se pot opune.

„Ideea este că oamenii cât sunt așa de proști, ei se prind. Împotriva cui să protestăm? Împotriva unor marionete puse de Bruxelles, care e apărat și noi protestăm și ea tot acolo va fi. Deci, ai un sentiment că noi suntem în lumea a treia, ni s-a indus sentimentul ăsta, că suntem în lumea a treia și că suntem de c...t, că nu contăm, că suntem la periferie. Ăsta-i sentimentul oamenilor”, este de părere Octavian Hoandră.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/06/Cartel-Alfa-proteste-1200x874.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Proiectul de lege care vizează ONG-urile, contestat de o avocată. Ar trebui să pice]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/proiectul-de-lege-care-vizeaza-ong-urile-contestat-de-o-avocata-ar-trebui-sa-pice.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/proiectul-de-lege-care-vizeaza-ong-urile-contestat-de-o-avocata-ar-trebui-sa-pice.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un subiect care a încins opinia publică din România, transparența ONG-urilor, a fost analizat, joi, la emisiunea Picătura de business, difuzată pe capital.ro, evz.ro și canalul de YouTube Hai România. Realizatorul Radu Preda a discutat cu avocata Claudia Postelnicescu despre proiectul de lege. Unul care are mari hibe, după cum a remarcat specialista în drept.
Proiectul de lege care vizează ONG-urile, contestat de o avocată. Ar trebui să pice
„Acest proiect de lege comportă niște critici și cred că sunt vizibile și ar trebuit să pice în forma actuală în Cameră. Pentru că sunt problemele legate de protecția datelor private, GDPR, chiar și pentru donatorii care donează mai mult de 5.000 de lei. Nu este ok să le dai numele public. Adică trebuie să-i protejezi pe oameni și avem legislații și ar ajunge la CCR”, a afirmat invitata podcastului.
„Se pierde timp pe traseu, ar fi bine să fie amendată treaba asta și pe acest tip de legislație, ce am văzut că se face în alte țări, că m-am uitat, ca să văd comparativ ce au făcut alții prin alte țări. Își stabilesc foarte clar care este obiectivul acestei modificări. Da, ce vrem să obținem prin modificarea asta?
Pe ce niveluri și cum, care-i scopul, pe cine targetăm și de ce, și ce vrem să obținem, care este outcome-ul? Și atunci, dacă stabilești foarte clar aceste trei aspecte, ți-e mai ușor să ai și un text de lege bun. Aici apare un text de lege făcut așa, pe dușmănie, cumva”, a mai explicat avocata.

https://www.youtube.com/watch?v=Cha2k2XnLKw
„E cumva făcut: hai să vă arătăm noi vouă”
Claudia Postelnicescu este de părere că acest proiect de lege a fost scris cu năduf, cu țintă directă.

„E cumva făcut: hai să vă arătăm noi vouă. Și asta nu e ok, pentru că se va aplica textul de lege tuturor și celor cărora vrei tu acum să le dai în cap, dar și alor tăi. Îndrept cu o aplicare generală, adică tuturor. Și atunci trebuie să gândești să fie echilibrat.”

Radu Preda a spus că există o problemă cu repercusiunile ce vizează ONG-urile. „Sancțiunile sunt disproporționat de mari, poate, față de neregulile pe care le sancționează.”

Avocata a replicat: „Sancțiunea, da, cu desființarea de iure, iarăși nu e regulă. Având în vedere că înființarea unui ONG trebuie să treacă obligatoriu printr-o instanță. Neapărat și desființarea trebuie să treacă printr-o instanță. Nu poți să decizi tu prin lege că dacă ăia n-au depus raportul până pe 31 decembrie, gata, pe 1 ianuarie tu începi, cum sunt și diligenții, tu începi procedura de desființare.
„Se acumulează sesizările”
Nu merge așa. Trebuie să se uită un judecător, pentru că poate eu îmi fac un ONG mâine și la câți adversari am eu și poate și tu și mulți dintre noi, dacă spunem niște lucruri care nu-s comode, mă trezesc cu o serie de sesizări. Doar că nu fac niște lucruri ilicite, că sunt sponsorizată de Rusia, că sunt sponsorizată de Canada, sunt sponsorizată de extratereștri.”

Decizia obiectivă nu poate să fie luată decât de un judecător a atras atenția invitata lui Radu Preda.

„Se acumulează sesizările, ok, te desființăm că, uite, avem un snop aici. Nu. Un judecător care știe carte trebuie să se uite, dom'le, cine minte în situația asta? Unde este problema? Nu putem să facem pe genunchi legislație, pentru că după aceea tot noi ne confruntăm cu probleme. Dacă se stabilește obiectivul, de ce vrem această lege? Adică să fie clar de ce o vrem. Adică ce s-a constatat în practică că nu avem și ar trebui să avem?”]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/09/Camera-Deputatilor-5-1200x768.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Focurile de la Sintești, o problemă de nerezolvat. Robert Turcescu, despre afacerea cu profit colosal]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/focurile-de-la-sintesti-o-problema-de-nerezolvat-robert-turcescu-despre-afacerea-cu-profit-colosal.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/focurile-de-la-sintesti-o-problema-de-nerezolvat-robert-turcescu-despre-afacerea-cu-profit-colosal.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[O problemă discutată de mulți ani în spațiul public. Focurile organizate din comuna ilfoveană Sintești, surse uriașe de popuare. Un subiect ce a fost analizat, joi, în podcastul lui Robert Turcescu, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Invitați au fost publicistul Octavian Hoandră și jurnalistul Bogdan Comaroni.
Focurile de la Sintești, o problemă de nerezolvat. Robert Turcescu, despre afacerea cu profit colosal
Robert Turcescu a explicat, revoltat, ce se întâmplă la Sintești de foarte mult timp. Iar autoritățile nu intervin pentru a stopa fenomenul.

„O știți pe madama aia, Buzoianu de la Mediu? Aia care se duce prin pădurea Băneasa și zice au rămas surcele aici, nu este în regulă, nu știu ce. Și care se dă de ceasul morții că ea este mare apărătoarea mediului din România. Bă, nenorociților! De o grămadă de ani, la Sintești, pentru cei care nu știu, așa că, ce mă cu asta cu focurile de la Sintești? Acolo se ard cabluri. Se ard cabluri pentru a se scăpa de învelișul ăla de pe cabluri, din cauciuc, din tot soiul de substanțe, din nu știu ce, ca să rămână doar sârma. Sârma, care după aceea, evident că este vândută”, a explicat realizatorul emisiunii.

https://www.youtube.com/watch?v=QGQD8VIInj0
„Locul în care polițiștii se uită în zare”
„La tonele de cabluri care se ard la un foc de genul ăsta, care se face la Sintești, se spune că profitul este în jur de vreo 100.000 de euro pe fiecare foc ars, cel puțin o dată pe săptămână la Sintești. Locul în care polițiștii stau și se uită în zare. Au dat foc, nu-i niciun fel de problemă. E un fenomen care durează de ani de zile, foarte mulți ani de zile.

Ce cabluri sunt alea? Cablurile adunate de pe stradă, care au fost dezafectate de pe stâlpii de iluminat. Că s-a făcut Net City și toate cablurile care atârnă, nu știu ce, cabluri de la mașini care sunt dezmembrate și se arde tot ceea ce înseamnă metal, care este acoperit cu ceva, cauciuc, plastic și așa mai departe, pentru a se putea scoate metalul și a rămâne doar metalul pentru a fi vândut la fier vechi. Sunt aia care strigă: fiare vechi. Așa. Își știți foarte bine!”, a mai spus Turcescu.
Aerul devine otravă
Fenomenul este alarmant, ținând cont că aerul poluat ajunge în comunele din zonă, dar și în București. „Nimeni nu face nimic. Tot fumul ăla, care nu că e toxic, e otravă curată otravă, o otravă a otrăvurilor. Ajunge in plămânii tuturor celor care au ghinionul să se afle la momentul respectiv în raza de acțiune, dacă vreți, a vântului care aduce, sau a curenților care aduc acest fum în București sau în comunele din apropierea Bucureștiului sau localitățile din apropierea Bucureștilor”, a mai precizat Robert Turcescu]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2024/02/INCENDIU-VEGETATIE-CAPTURA-VIDEO-1200x800.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Marius Tucă explică diferența dintre suveraniști și progresiști]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/marius-tuca-explica-diferenta-dintre-suveranisti-si-progresisti-2.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/marius-tuca-explica-diferenta-dintre-suveranisti-si-progresisti-2.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[România, împărțită între două tabere: cea suveranistă și cea progresistă. Un subiect ce a fost discutat, miercuri, la podcastul lui Robert Turcescu de pe evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România, alături de Marius Tucă.
Marius Tucă explică diferența dintre suveraniști și progresiști
Una dintre doctrine este caracterizată de fanatism și inflexibilitate, a apreciat Marius Tucă. „Din 1996 mai ales, de pe vremea Convenției Democratice, dar până se ajungă la putere Convenția, talibanii ăia sunt același tipar. Au fost și ai lui Băsescu, au fost și ai lui Iohannis, sunt ai lui Nicușor, s-au transformat în USR. Că trebuia să le dea un nume. Ăștia care sunt în bula progresiștilor nu ies de acolo, Robert. Adică poți să le dai și cu tămâie, nu-i mișcă nimic de acolo. Poți să le dai cu apă sfințită, poți să arunci apă clocotită, acolo sunt.

Poți să le fluturi un tramvai, nimic. Același informații, același narative, aceleași multe fake news-uri. În timp ce ăștia, suveraniștii, mai pleacă urechea, mai văd, îi combat pe aia, văd ce au spus aia și vin, bă, nu e așa”, a spus invitatul emisiunii.

https://www.youtube.com/watch?v=XjHmKiJ9H-g
„Acum nu-l mai suportă pe Nicușor Dan”
Robert Turcescu a vorbit despre antipatia pe care au dezvoltat-o susținătorii lui Nicușor Dan, în ultimul timp, față de liderul de la Cotroceni.

„Asta îi face foarte puternici pe progresiști, că sunt monolit. Acolo sunt bloc. Și acum când nu-l mai suportă pe Nicușor, înțelegi? Îl înjură, scrâșnesc”.

În ceea ce-l privește pe premierul interimar, Tucă a afirmat că mai are unele pârghii de susținere. „Bolojan e pa, ar o parte a sistemului încă îl ține acolo, pentru că e și PNL-ul și așa mai departe”.
„Asta am crezut și despre Traian Băsescu”
În ceea ce privește viitorul actualului președinte al României, Robert Turcescu a întrebat: „Crezi că Nicușor Dan termină mandatul?”

„Eu cred că nu. Dar asta am crezut și despre Traian Băsescu și uite, a terminat două mandate. Și ăsta o să aibă un mandat. Perfect. Cinci ani de zile, ceas, brici”, a răspuns invitatul podcastului.

„Eu cred că ăsta nu termină mandatul”, a pronosticat și Robert Turcescu.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2026/04/Nicusor-Dan-13-1200x680.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Un mare avantaj al societății românești, remarcat de Crin Antonescu: Nu suntem otrăviți de progresism]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/un-mare-avantaj-al-societatii-romanesti-remarcat-de-crin-antonescu-nu-suntem-otraviti-de-progresism.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/un-mare-avantaj-al-societatii-romanesti-remarcat-de-crin-antonescu-nu-suntem-otraviti-de-progresism.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Societatea românească, printre multe alte probleme, are un mare atu. Un subiect atins, azi, de Crin Antonescu, fost lider al PNL și candidat la alegerile prezidențiale, la podcastul Contrapunct, realizat de Mirel Curea. Emisiunea a fost difuzată pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
Un mare avantaj al societății românești, remarcat de Crin Antonescu
Crin Antonescu este de părere că societatea românească nu a fost atinsă de ideologia progresistă, care s-a dezvoltat în ultimii ani în Europa Occidentală. De asemenea, a remarcat că și Ilie Bolojan a fost atins de acest curent.

„Pe domnul Bolojan l-am crezut, totuși, un conservator. Om, serios, are o vârstă. Povestea asta cu conservatorismul, permiteți-mi o mică paranteză, domnule Curea. Nu e un simplu ping-pong aici, că unii ne dăm progresiști și unii conservatori și așa mai departe. Eu consider, ca un om care am și trăit niște ani totuși. Consider că noi, am spus-o și în campanie, dar, mă rog, în campanie lucrurile nu se aud. Doar țipetele se aud.
„Au distrus Occidentul”
Una din cărțile, unul din atuurile noastre ca societate, a lumii românești, care are atâtea și atâtea belele, atâtea și atâtea handicapuri. Dom'le, avem și un avantaj. Și anume că noi nu suntem otrăviți până-n ultima picatura de sânge cu tâmpeniile progresiste, hashtagiste care au distrus aproape Occidentul”, a afirmat Crin Antonescu.

Antonescu a mai afirmat că pe scena politică românească ar fi mare nevoie în această perioadă de un partid nou, de orientare conservatoare. Pentru că PNL nu poate juca acest rol.

https://www.youtube.com/watch?v=O1LqTAqI7Qo
„Toți colaboratorii lui Bolojan sunt din zona aia”
„Noi suntem o societate potențial mai sănătoasă. Ne trebuie mai multă democrație, ne trebuie mai multă toleranță, dar fundamental suntem încă niște oameni cu mințile în capul nostru din acest punct de vedere.

Mi se pare absolut necesar și în plan politic, un partid conservator, care am crezut eu că nu poate fi decât PNL-ul. Într-o paranteză la paranteză fie spus, singura calitate pentru mine a PSD-ului este că dintre toate partidele de stânga din Europa este singurul partid pe fond conservator. Care nu e un partid stângist, progresist și hashtagist.

Ori aici, în momentul în care domnul Bolojan pune simbolic rucsacul în spatele PNL-ului, toți colaboratorii lui apropiați sunt din zona aia. Înfrățirea asta până la nediferențiere cu domnul Fritz și cu USR-ul și cu modul lor de gândire”, a conchis invitatul lui Mirel Curea.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/04/Antonescu-1-e1745591207512-1200x675.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Marius Tucă, salariu fabulos în perioada de glorie la Antena 1. Ce mare regret are jurnalistul]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/marius-tuca-salariu-fabulos-in-perioada-de-glorie-la-antena-1-ce-mare-regret-are-jurnalistul.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/marius-tuca-salariu-fabulos-in-perioada-de-glorie-la-antena-1-ce-mare-regret-are-jurnalistul.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Cât câștiga Marius Tucă în perioada în care realiza un talk show de mare succes la Antena 1 și conducea Jurnalul Național. O dezvăluire pe care jurnalistul a făcut-o, miercuri, la podcastul lui Robert Turcescu, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.

Tucă recunoaște că a avut venituri impresionante, dar a povestit că a muncit pe brânci și a renunțat mulți ani la weekenduri.
Marius Tucă, salariu fabulos în perioada de glorie la Antena 1. Ce mare regret are jurnalistul
„Am lucrat sâmbetele și duminicile 25 de ani. Sâmbăta și duminica eram la Casa Scânteii, îți imaginezi. Sigur că era o frenezie, era o stare excepțională din asta, de transă, și oamenii veneau sâmbăta și duminica. Parcă nu e ca acum. Dumnezeule, să n-ai sâmbăta, duminica liberă, te împuști. Generațiile astea noi, eu mă întâlnesc cu foarte mulți oameni care au între 20, 30, 35 de ani. Trebuie să le spun că eu, până la Revoluție, făceam școală sâmbăta. Da. Deci făceam școală sâmbăta și sâmbăta toată lumea muncea. Sâmbăta nu era o zi liberă”, a afirmat Marius Tucă.

Cel mai mare regret este legat de un proiect care ar fi vizat deschiderea unei televiziuni. Într-un context în care ar fi beneficiat de un mare sprijin financiar.

https://www.youtube.com/watch?v=m1zq7TTkoKA
„Am făcut business, că nu aveam ce să fac cu banii”
„Asta e unul dintre regretele mele. Unul dintre marile regrete. Și asta și aia cu sâmbetele și duminicile, dar asta e primul lucru pe care l-aș schimba. La un moment dat ar fi trebuit să-mi fac televiziunea mea și cu asta basta. Pentru că erau foarte mulți oameni care veneau cu bani atunci, care veneau pentru Marius Tucă Show.
Am avut foarte multe propuneri. Inclusiv de la agenții de publicitate, eram și cu Oancea, puteam să facem amândoi. Dar știi cum e comoditatea. Eu câștigam atât de mulți bani atunci, că nu aveam ce să fac cu banii. De asta am făcut business, că nu aveam ce să fac cu banii”, a mai spus invitatul emisiunii.
20.000 de dolari lunar
„Nu ți-ai dorit de mic să ai o cârciumă?”, a întrebat Robert Turcescu. „Nu m-am gândit vreodată. Imaginează-ți că în 96, în anii a 2000, eu câștigam undeva la 20.000 de dolari. Pe lună, îți imaginezi? Salariul era de 3.000-4.000 de lei, adică ceva de genul ăsta. Și așa am început să fac”, a fost răspunsul.

„Ai vreo pasiune, colecționezi ceva?”, a mai fost chestionat Marius Tucă.

„Cărțile. Am acasă patru biblioteci mari, numai acasă, și mai am și în altă parte depozitate și așa mai deși mult și în câteva boxe unde am mai scos din ele și plus colecțiile de ziare”, a dezvăluit jurnalistul.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2025/08/Dolari-1-1200x848.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[Marius Tucă, despre un moment de cumpănă în televiziune: Nu mai puteam să intru fizic în studio. Mi-era rău]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/marius-tuca-despre-un-moment-de-cumpana-in-televiziune-nu-mai-puteam-sa-intru-fizic-in-studio-mi-era-rau.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/marius-tuca-despre-un-moment-de-cumpana-in-televiziune-nu-mai-puteam-sa-intru-fizic-in-studio-mi-era-rau.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[Un program de muncă epuizant, care l-a doborât. Marius Tucă a povestit la podcastul realizat de Robert Turcescu pentru evz.ro și canalul de YouTube Hai România, ce a însemnat să conducă ziarul Jurnalul Național și să realizeze un talk show la Antena 1.
Marius Tucă, despre un moment de cumpănă în televiziune: Nu mai puteam să intru fizic în studio
„Mâncam la 10 la redacție. La 11 aveam prima ședință de sumar. Știi foarte bine că ai fost și tu la ziar. Și Robert, ajungeam la 3 dimineața acasă, 4. Și au fost ani și ani de zile, adică nu eram om. Dacă mă întreba cineva cine sunt, spuneam Turcescu. Era și vârsta, am început la 30 de ani. Dar era și pasiunea asta de a face, știi? Dar televiziunea, la un moment dat, să știi că era mult mai greu să merg să fac emisiunea decât să merg la ziar. Eu da-ți seama, nu mai puteam să intru în studio fizic. Deci nu puteam, efectiv, mi-era rău. Intram acolo și mă rugam să se termină să plec de acolo”, a povestit Marius Tucă.

Pentru că era epuizat, jurnalistul s-a decis la un moment dat să renunțe la emisiunea de la Antena 1, care se bucura de mare succes la acea vreme.

„Și am tot vorbit cu cei de la Antena 1, atunci cu Sorin Oancea, ai lucrat și cu Sorin. A avut de-a face cu multe vedete, cu mulți oameni de televiziune. Și zic, Sorinel, eu nu mai pot să intru. Du-te mă, lasă-mă, astea sunt fițe, e vrăjeală, nu știu, până într-o zi când am zis, gata, de mâine nu mai vin și asta a fost.”

https://www.youtube.com/watch?v=N-c9cjKKst0
Nivel foarte scăzut al clasei politice de azi
Tucă a mai spus că nu ar mai face un asemenea gen de emisiune și a explicat că nivelul clasei politice din prezent este mult sub nivelul celei din anii 90.

„Erau la început talk show-ului, acum n-aș mai face-o. E diferență ca de la cer la pământ între politicienii de atunci și cei de acum. Explicația mea pentru asta e valabilă și pentru politică, și pentru presă, și pentru societate: educația, școala, tot ce s-a întâmplat.”

După o perioadă de liniște, jurnalistul și-a dat seama că e foarte greu să nu aibă activitate. Mai ales că ani de zile trăise tumultul din presă.

„M-am întors pentru renunțasem la presă după 25 de ani, timp în care am fost director la Jurnalul Național. Și nu aveam ce face, Robert. E foarte greu să nu ai ce face. A fost o perioadă când mă trezeam dimineața, mă duceam la un cappuccino și stăteam câte trei ore. Puteam să stau și 5 ore.

Mă întâlneam cu un prieten, stăteam de vorbă, puteam să beau un pahar de șampanie la prânz. Înainte nu beam niciodată, pentru că întotdeauna eram la redacție sau la emisiune. Eu n-am băut cât am făcut talk show-ul ăsta vreodată. Nici după. Nu mai suna telefonul, că nu mai eram nici la ziar, nu mai eram nici la televiziune.
„Nu mai suna nimeni”
Mă uitam pe telefon, aveam reflexul ăsta, te uiți, bă, mi-a mai scris unul, mă sună, avem un subiect, nu știu ce, mă uitam. Nu suna nimeni toată ziua. Dimineața mă suna mama. Nu mă regăseam absolut deloc. Mă uitam stânga, dreapta, mă bucuram că am timp. Am început să citesc din nou”, a mai povestit invitatul emisiunii.

„Aveam restaurantele astea, dar nu puteai să stai acolo. Ajungeam acasă și ziceam: ce fac eu cu viața mea de acum înainte? Și atunci a existat oportunitatea asta cu radio, că era Smart Radio atunci. Și de acolo, tăvălugul cu, am luat radio-ul, după aia am ajuns să fiu asociat cu Sârbu, să încep să fac televiziune acolo și așa mai departe”, a încheiat Marius Tucă.]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2022/08/Marius-Tuca_RzV-1024x683.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item>
					<item>
							<title><![CDATA[„Duminica Orbului”,  20 mai 1990, primele alegeri și „Columbo”]]></title>
							<link><![CDATA[https://evz.ro/duminica-orbului-20-mai-1990-primele-alegeri-si-columbo.html]]></link>
							<guid isPermaLink="true"><![CDATA[https://evz.ro/duminica-orbului-20-mai-1990-primele-alegeri-si-columbo.html]]></guid>
							<description><![CDATA[]]></description>
							<content:encoded><![CDATA[În 20 mai 1990, era duminică. Sfinții Talaleu și Talasie, alături de Sfânta Lidia din Philippi. erau celebrați în „Duminica Orbului”. Era a șasea duminică după Sfintele Paști. Numele bisericesc însemna de fapt minunea lui Hristos de a reda vederea unui orb din naștere în Capernaum. Atunci,au fost primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România de după 1989.
20 mai 1990, succesul lui Ion Iliescu
Ion Iliescu (FSN) a câștigat detașat cu peste 85% din voturi. Radu Câmpeanu (PNL) a avut 1,5 milioane voturi, Ion Rațiu (PNȚCD), 600 000 voturi. Pe 17 mai 1990, fusese ultima dezbatere electorală între cei trei competitori.

Corneliu Coposu spusese atunci că dacă stai în întuneric decenii, nu poți percepe beneficiile luminii imediat. El a condamnat dezinformarea practicată de FSN după 22 decembrie 1989.

Ion Rațiu, ultimul clasat la alegerile prezidențiale a spus că românii au ales, de frică, o continuitate. Dorința de libertate ar fi fost reprimată de teama față de schimbare.


20 mai 1990, la TVR, „maratonul electoral”
La 20 mai 1990, duminica, nu era programul obișnuit. Dimineața a început cu un maraton din studioul TVR. Acolo, cunoscuții prezentatori comunicau cu reporteri de teren. Nicolae Melinescu, Victor Ionescu și alții prezentau momentele votului. Pentru prima dată, românii aflau că existau institute de sondare a opiniei publice.

Unul dintre ele era institutul vest-german INFAS. Acesta făcuse primele sondaje în aprilie 1990. Celălalt, era IRSOP, creație românească postdecembristă. Alternativ, între relatările despre vot, era difuzat un episod din serialul american „Columbo”. Episodul a rulat pe tot parcursul zilei.
Un episod din „Columbo”
Episodul fusese difuzat prima dată pe 2 martie 1975. Se numea „Playback” și făcea parte din sezonul 4. Era episodul numărul 5. Pe scurt, un ginere care conducea firma de electronice a soacrei sale, era amenințat să fie concediat. În plus, soacra știa că ginerele o înșela pe soția lui, adică pe fiica ei.

Ideea era că ucigașul alesese să-și ucidă soacra, înscenând o „crimă perfectă”. Pregătise un video cu o încăpere goală. Înregistrarea a rulat pe camere pentru a le vedea paznicii. În acest timp, simulând o spargere pentru a o atrage pe soacra lui, criminalul o împușcă. El ia înregistrarea cu momentul crimei și o plasează mult mai târziu în acea zi.

Adică atunci când el era la o expoziție de artă. Soția sa era imobilizată într-un cărucior cu rotile, deci  nu avea acces în toate încăperile casei. Locotenentul Columbo demască până la urmă crima, realizând cum se făcuse înscenarea ei.

Retrospectiv, acel episod nu însemna decât o prezentare pe ecran a ceea ce se desfășura electoral în acea zi. Fusese o înscenare electorală de proporții, prezentată drept proces electoral democratic. Mulți români nu se lăsaseră totuși păcăliți
„Piața Universității”, final brutal în 24 de zile
Fenomenul „Piața Universității” s-a născut pe 22 aprilie 1990. Se dorea un avertisment internațional la adresa ascensiunii  brutale a FSN. S-a manifestat pe parcursul primei campanii electorale de după 1989. Studenți, intelectuali, muzicieni, urmașii deținuților politici din anii comunismului au vrut să arate că România trebuia să continue cu schimbarea începută în decembrie 1989.

Nu aveau încredere în cei din eșaloanele inferioare ale recent desființatului PCR, cățărați la putere.  Iliescu i-a numit „golani”. Cei din piașă au promovat „Imnul golanilor” și „Golaniada”. Fenomenul a fost tolerat de autorități pentru a nu se da iluzia că se revine la momentul decembrie 1989. Totuși, după 20 mai, prostestele au mai durat fix 24 zile. Din 13 iunie 1990 și până pe 15 iunie a durat „curățenia” ordonată de regimul care câștigase alegerile din Duminica Orbului.

&nbsp;]]></content:encoded><enclosure url="https://evz.ro/wp-content/uploads/2018/05/1990-in-duminica-orbului-ion-iliescu-este-ales-presedintele-roma.jpg" length="1024" type="image/jpeg" />		
					</item></channel></rss><!-- end of xml string -->