Băsescu şi Tăriceanu sunt îngrijoraţi că ţara noastră nu va scăpa de efectele recesiunii care urmează crizei financiare.
Recesiunea economică care urmează crizei financiare afectează deja România, iar efectele ei pot fi cel mult diminuate, printr-o abordare prudentă, au avertizat, ieri, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu- Tăriceanu. Strategie europeană
Cei doi au vorbit la sfârşitul Consiliului UE de la Bruxelles, unde au susţinut, alături de aliaţii europeni, consolidarea supravegherii sectorului financiar, dar şi luarea de măsuri pentru susţinerea economiei reale. „Criza economică nu ne va ierta dacă nu vom fi prudenţi“, a precizat Băsescu, care a subliniat că „vor exista multe diminuări de investiţii“. „Deja efectele crizei se văd şi în România“, a admis Tăriceanu. Dezacord preşedinte-premier
În vreme ce atât premierul, cât şi preşedintele au lansat un apel la prudenţă, Băsescu a formulat o critică voalată la adresa cheltuielilor bugetare. „Resursele financiare care există, care pot fi atrase trebuie dirijate către producţie, către realizarea de investiţii, nu către consum - dacă vrem să diminuăm la maxim etapa a doua a crizei financiare, care e criza economică“, a spus şeful statului.
În acelaşi timp, Băsescu s-a arătat reticent în privinţa garantării integrale a depozitelor bancare de orice valoare şi a apreciat că nu era nevoie de ridicarea pragului de garantare a depozitelor la 50.000 de euro, deoarece sistemul bancar românesc este solid. Premierul a apărat însă decizia guvernului, precizând că măsura era necesară pentru ca depozitele „să nu migreze în alte ţări“. Celulă de criză şi sprijin pentru industrie
Cele 27 de state UE au susţinut, în cadrul summitului, planul de protejare a băncilor europene, în valoare de peste 2 trilioane de euro.
În plus, în condiţiile în care mai multe state, printre care şi România, s-au opus unei autorităţi europene de reglementare financiare, Consiliul a decis formarea unui mecanism informal de alertă financiară, o „celulă de criză“ în cadrul căreia şefii băncilor centrale naţionale se vor întâlni lunar pentru a schimba informaţii. Concluziile summitului au atras atenţia şi asupra nevoii supravegherii companiilor multinaţionale şi a celor de rating.
În paralel, liderii UE au salutat decizia Băncii Europene de Investiţii de a pune la dispoziţie, în mod deosebit pentru IMM-uri şi pentru infrastructură, circa 30 de miliarde de euro. Invocând modelul SUA, preşedintele Sarkozy a solicitat totodată susţinerea industriei auto europene, ale cărei vânzări au scăzut deja simţitor. Summit după summit
Consiliul European dedicat crizei financiare va fi urmat, luna viitoare, de un summit internaţional, care va avea, practic, rolul de a stabili o nouă ordine financiară mondială.
Reuniunea, la care ar urma să ia parte statele G8 şi economiile emergente, va pune în discuţie rolul instituţiilor financiare precum Fondul Monetar Internaţional, al organismelor de supraveghere financiară şi al relaţiilor dintre monedele lumii. Toate aceste lucruri vor fi discutate, în prealabil, mâine, de preşedintele UE Nicolas Sarkozy şi de şeful Comisiei Jose Manuel Barroso, la întâlnirea cu liderul american George W. Bush, de la Camp David.
ENERGIE ŞI CLIMĂ
Compromis nu tocmai ecologic
Concluziile summitului pe tema pachetului energie-climă au ţinut seama de nemulţumirile statelor est-europene, printre care şi România, privind cheltuielile necesare reducerii emisiilor poluante. Cei 27 s-au angajat să ajungă la un acord, până în decembrie, în privinţa obiectivelor principale - 20% reducere a emisiilor de CO2, 20% eficienţă energetică şi utilizarea în proporţie de 20% a energiilor regenerabile până în 2020. Preşedinţia şi Comisia UE trebuie însă să găsească soluţii care să ţină cont de situaţia specifică a fiecărui stat, vizând în acelaşi timp un raport cost-eficacitate. Nouă state, printre care România, au subliniat că eforturile financiare necesare atingerii obiectivelor stabilite sunt prea mari, în condiţiile în care economiile lor au trecut deja printr-o perioadă de restructurare la începutul anilor ’90, în care au redus emisiile de CO2.