Fără egalitate la Comisia de evaluare a procurorilor. Cum au fost promovaţi unii acuzatori cu probleme de integritate

Republica Moldova. Mai mulţi acuzatori cu probleme de integritate au şanse de a fi aleşi în două structuri cheie ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) – Colegiul de Disciplină şi Etică şi Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor. Acest lucru a devenit posibil după ce au primit undă verde de la Comisia de evaluare a procurorilor. În pofida faptului că aceeaşi comisie a constatat că procurorii respectivi au încălcat regimul juridic al declarării averii şi intereselor personale.

Procurorii care şi-au încercat norocul, dar nu a putut să treacă de filtrele Comisiei de evaluare, au rămas confuzi: după ce criterii s-au condus membrii Comisiei atunci când i-au promovat pe cei care nu au declarat case, terenuri sau conturi de sute de mii de lei? Şi de ce alţii care au comis abateri similare sau mai puţin grave nu au trecut promovarea?

Pentru a determina dacă un candidat întrunește criteriul de integritate financiară, Comisia verifică dacă averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate. Precum şi modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului.

Alegerea în cele două colegii ale CSP urmează să aibă loc la adunarea generală a procurorilor, programată pentru 11 februarie 2025.

Procuror cu casă nedeclarată

Viorel Beiu este procuror în Chişinău şi vrea să ajungă în Colegiul de etică şi disciplină. Omul legii locuieşte de mai mulţi ani într-o casă cu suprafaţa de 161 metri pătraţi, în oraşul Sângera. Pe care a început s-o declare „construcţie nefinisată” din 2019. Iar la audierile în Comisie a declarat că imobilul a fost construit în 2008, din banii părinţilor. Cu un an înainte ca să-şi înceapă cariera în Procuratură.

Viorel Beiu a cumpărat terenul de 0,07 în 2006. El a înregistrat casa la 16 decembrie 2019. În declarațiile anuale de avere și interese personale pentru anii 2019 și 2020 Viorel Beiu a indicat că valoarea casei era de 800.000 lei (cca 40.000 euro). În declarațiile anuale pentru anii 2021 și 2022, casa a fost raportată la valoarea cadastrală de 491.963 MD (cca 25.000 euro).

Comisia a analizat imaginile de arhivă, făcute din satelit, ale terenului și casei lui Viorel Beiu. Dar şi imaginile oferite de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, pentru anii 2006 - 2016. Imaginile arată că imobilul nu a fost construit până în 2008.

Mai mult, s-a stabilit că procurorul a început să locuiască în casă în 2017. El a spus că a declarat casa în 2019, când a fost dată oficial în exploatare. Dar nu a putut justifica de ce a comunicat inţial Comisiei că imobilul a fost construit în 2008.

Chiar dacă Viorel Beiu nu a raportat corect averea, Comisia de evaluare „nu a stabilit dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară”.

Amintim că alţi procurori au ajuns pe banca acuzaţilor „pentru fals în declaraţi”. Pentru că nu au raportat corect averea şi veniturile. Cum ar fi, de exemplu, foştii şefi de la Procuratura Generală Ruslan Popov şi Igor Popa.

Conturi cu sute de mii de lei „ale părinţilor”

Natalia Andronic şi-a început cariera de procuror în 2004, la Comrat. Iar acum lucrează în secţia combaterea traficului de fiinţe umane din Procuratura Generală. Andronic speră să ajungă în Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor după ce a trecut cu brio prin „filtrele” Comisiei de evaluare.

Comisia a stabilit că, în perioada anilor 2012-2014, procurorul Andronic nu a declarat câteva conturi bancare în care păstra peste 700.000 de lei (cca 5000 de euro). În 2014, Andronic a retras 236.800 de lei (cca 12.352 euro) din conturile respective ca să-şi cumpere maşină. Pe care a înregistrat-o pe numele soţului.

Natalia Andronic le-a explicat membrilor Comisiei că banii erau ai părinţilor care pe atunci munceau în afara ţării. Şi că aceştia i-au permis să-şi cumpere maşină din banii lor.

Comisia a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale. Dar a promovat-o pe Natalia Andronic. Justificarea Comisiei a fost că „nu există indicii privind existenţa unei averi nejustificate” şi că „nu a constatat alte încălcări în anii ulteriori”.

În context, nu putem să nu amintim cazul judecătorului Ion Chirtoacă, care nu a promovat evaluarea pentru o sumă mult mai mică, declarată, pe care a primit-o de la părinţii din Italia. Mai mult, părinţii magistratului au fost audiaţi de Comisie, declarând că au muncit mai mulţi ani la negru.

Comisia a sesizat autorităţile italiene. Iar părinţii magistratului au fost amendaţi cu vre-o 20.000 de euro pentru neachitarea impozitelor în Italia.

A uitat de declaraţia de avere

Pentru un loc în Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor luptă şi Tatiana Rotaru. Aceasta a demisionat la 29 iulie 2016, după o carieră de patru ani în Procuratura raionului Soroca. Şi s-a mutat cu traiul în Germania. Iar în 2023 a revenit în Republica Moldova.

Comisia a constatat că Tatiana Rotaru nu a depus declaraţia de avere şi interese personale la plecarea din sistem. Lucru obligatoriu pentru toţi funcţionarii publici, subiecţi ai declarării averii şi intereselor personale.

Fosta procuroră a explicat Comisiei că nu a depus declaraţia pentru că „nu s-a schimbat nimic în jumătate de an”.

Chiar dacă legislaţia prevede sancţionarea pentru neprezentarea declaraţiei de avere la plecare, Comisia a promovat-o pe Tatiana Rotaru, deoarece aceasta „a recunoscut cu rapiditate eroarea sa”. Şi a relatat „despre întârzierile şi dificultăţile în obţinerea informaţiilor contabile de la Procuratură”.

Teren gratuit pentru construcţie şi apartament la preţ preferenţial

Comisia i-a dat undă verde în Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor şi lui Nicolae Zanevici, procuror-șef interimar al Secției analiză criminologică și inițiative legislative din cadrul Procuraturii Generale. Chiar dacă a constatat mai multe abateri.

În calitate de procuror, Nicolae Zanevici a beneficiat de două ori de un program destinat îmbunătățirii condițiilor de trai pentru procurori. Prima dată, în anul 2006, când a obținut un teren pentru construcţii, alocat de administraţia publică locală a oraşului Străşeni, în baza Legii cu privire la Procuratură. În 2010, procurorul „a donat” terenul tatălui său.

Omul legii s-a justificat în faţa Comisiei că „terenul era inutilizabil pentru construcții”. Dar nu l-a returnat administraţiei locale pentru că „avea drept de proprietate”.

La scurt timp după ce a făcut „donaţia”, tot în 2010, Zanevici a beneficiat de programul Procuraturii Generale privind locuinţele la preț preferențial, destinat angajaților procuraturii. La 28 martie 2011, procurorul a semnat contractul de investiţie într-un apartament de 94 metri pătraţi.

Fiind procuror, Nicolae Zanevici a donat intenționat tatălui său terenul. Dar nu a informat Comisia de selectare a procurorilor ce vor beneficia de preț preferențial despre faptul că a obținut gratuit un teren pentru construcţii.

Totodată, în 2013, Colegiul de etică şi disciplină a constatat o abatere disciplinară în privinţa lui Zanevici. Acesta a scos de sub urmărire penală agenţi economici, bănuiţi de spălare de bani. Peste zece luni, ordonanţa lui Zanevici a fost anulată de către procurorul general.

Comisia de evaluare l-a justificat pe Nicolae Zanevici că

explicațiile candidatului cu privire la decizia de a nu iniția urmărirea penală menționată în procedura disciplinară din anul 2013 au fost convingătoare și rezonabile. De asemenea, Comisia a ținut cont de faptul că, deși a fost desfășurată o procedură disciplinară cu privire la refuzul candidatului de a iniția urmărirea penală, care a fost ulterior anulat de procurorul ierarhic superior, totuși acestuia nu i-a fost impusă o sancțiune penală, care servește ca indicator al lipsei de răspundere disciplinară a candidatului.

Cât priveşte „donarea” terenului, Comisia „nu are dubii serioase”.

Declaraţia întârziată a unui fost membru al CSP

Constantin Şuşu este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 2 ianuarie 2024, după ce a fost, timp de 5 ani, membru al Consiliul Superior al Procurorilor. Iar acum vrea să ajungă membru al Colegiului de etică şi disciplină.

Ca şi Zanevici, Şuşu a obţinut un teren pentru construcţii, de la administraţia locală din Sângerei. Terenul, obţinut în perioada anilor 2008 – 2012, a fost vândut de procuror în 2021. Însă a raportat la Fisc venitul peste cinci luni.

Comisia a mai constatat că Şuşu nu a inclus toate conturile bancare în declarațiacu privire la venituri pentru anul 2012. Procurorul s-a justificat depunerea declaraţiei pentru 2012 a avut loc la o etapă mai timpurile, când „procesul ı̂ncă nu era bine stabilit şi lipseau instrucțiuni clare din partea Comisiei Naționale de Integritate cu privire la completarea formularelor de declarație”.

„Important este faptul că, Comisia nu a identificat avere nejustificată sau venit ascuns de către candidat. Deși acești factori nu scuză omisiunile admise de candidat ı̂n legătură cu obligația de a declara conturile bancare în declarația anuală pentru anul 2012, această încălcare nu se ridică la nivelul de „dubii serioase”, i-a găsit scuze lui Şuşu Comisia de evaluare a procurorilor.

Procuror cu bunuri la preţuri derizorii

Alexandru Lozan, cu 20 de ani de activitate în Procuratură, este șef-interimar al Secției activități speciale de investigații și asigurarea regimului secret din cadrul Procuraturii Generale. Şi a trecut promovarea Comisiei de evaluare pentru Colegiul de Etică şi Disciplină.

 Lozan a ajuns în vizorul presei, după ce deputații PAS Radu Marian și Dan Perciun au cerut să fie investigat pe motiv că și-a declarat bunurile la prețuri derizorii. Lozan a fost considerat unul din procurorii de încredere a fostului procuror general Alexandr Stoianoglo.

Comisia de evaluare a constatat în privinţa lui Lozan nedeclararea economiilor de 213.927 MDL (est. 11.000 euro ) în declarația de avere și interese personale pentru anul 2019. Este vorba despre sursa fondurilor utilizate pentru achiziționarea unui apartament, în 2020.

Totodată, Lozan a declarat un preț de achiziție redus pentru automobilul Hyundai Tucson, a./f. 2013, cumpărat în 2019.

În contextul obligației de declarare a veniturilor în numerar în monedă națională și/sau în valută străină, care depășește suma a 15 salarii medii pe economie, instituită prin Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și intereselor personale, declar că pentru perioada 2007 - 2022, la finele fiecărui an nu am avut economii în numerar în Republica Moldova sau peste hotare, a declarat Lozan la solicitarea Comisiei.

Comisia l-a rugat pe Lozan să explice de ce nu a declarat economiile în numerar ı̂n sumă de 213.927 lei pentru anul 2019. Candidatul a oferit următorul răspuns:

Îmi asum omisiunea că nu am indicat economiile de numerar în rubrica respectivă pentru 2019. Dar acest aspect solicit să nu-l considerați ca o incapacitate de plată a cheltuielilor, ori din declarațiile de avere depuse până în 2019 se poate observa că nu am procurat careva imobile și nu am avut careva cheltuieli majore, care ar putea afecta integritatea financiară a familiei Lozan.

La 18 noiembrie 2019, Procuratura Anticorupție a inițiat un proces penal privind presupuse acțiuni ilegale ale procurorului Alexandru Lozan. Pe faptul că în declarația anuală pentru 2019 acesta a arătat un preț mai mic al automobilului Hyundai, a./f. 2013, procurat la 28 februarie 2019 cu 100.000 MDL (est. 5.114 EUR) de la o companie. Preţul de piaţă fiind de 9000 de euro.

La începutul lunii decembrie 2019, Stoianoglo l-a inclus pe Lozan în grupul special de efectuare a controlului la Procuratura Anticorupţie în urma destituirii lui Viorel Morari.

La 10 decembrie 2019, Procuratura Anticorupție a emis o ordionanţă prin care a refuzat inițierea urmării penale ale lui Alexandru Lozan. Motivul fiind că acţiunile sale nu întruneau elementele unei infracţţiuni.

Comisia de  l-a justificat pe Lozan că „putea să deţină economii în numerar din salariu şi veniturile soţiei”. Şi l-a crezut pe procuror că automobilul avea defecţiuni tehnice. Procurorul a prezentat facturi că a investit în reparaţia maşinii 35.212 MDL (1.783 euro).