Evenimentul Zilei > International > Facebook ÎNFRÂNTĂ în justiție: VICTORIE crucială pentru LIBERTATEA de EXPRIMARE
Facebook ÎNFRÂNTĂ în justiție: VICTORIE crucială pentru LIBERTATEA de EXPRIMARE

Facebook ÎNFRÂNTĂ în justiție: VICTORIE crucială pentru LIBERTATEA de EXPRIMARE

Precedent juridic excepțional în Germania, prima țară care a introdus cenzura de stat pe rețelele de socializare.

Un editorial excepțional de Stefan Frank pentru Gatestone Institute.

Un tribunal din Berlin a emis un ordin de restricție împotriva Facebook. Sub amenințarea unei amenzi de 250.000 de euro sau a închisorii, Facebook a fost obligată să reposteze comentariul unui utilizator, pe care îl ștersese.

Mai mult, instanța a interzis Facebook să îl interzică pe respectivul utilizator.

Este pentru prima dată când un tribunal din Germania a avut de-a face cu consecințele legii cenzurii pe internet, care a intrat în vigoare pe 1 octombrie 2017. Legea obligă companiile care au rețele sociale să șteargă sau să blocheze „aparentele” delicte, cum ar fi calomnia, defăimarea sau incitarea, în termen de 24 de ore de la primirea unei plângeri de la un utilizator.

Așa cum au subliniat nenunărați critici, această cenzură de stat îl lasă dreptul liberei exprimări la mâna deciziilor arbitrare ale unor corporații private, care este probabil că vor cenzura mai mult decât este necesar, pentru a nu risca o amendă zdrobitoare de 50 de milioane de euro.

Potrivit unei informații publicate de Tagesspiegel, la scurt timp de la intrarea în vigoare a legii, cenzorii Facebook au doar zece secunde la dispoziție pentru a decide dacă să cenzureze o postare sau nu.

Cazul adus în fața instanței, pomenit mai sus, se referea la faptul că pe 8 ianuarie 2018, ziarul elvețian Basler Zeitung a postat pe site-ul său un articol cu titlul: „Viktor Orban vorbește despre invaziile musulmane”.

Textul de prezentare nota:

„Viktor Orban se întreabă cum într-o țară ca Germania haosul, anarhia și trecerea ilegală a frontierei pot fi privite ca ceva bun.”

Utilizatorul de Facebook Gabor B. A postat următorul comentariu:

„Germanii devin din ce în ce mai stupizi. Nici o mirare, de vreme ce presa de stânga îi îndoapă zilnic cu fake news despre ‘muncitori pricepuți’, contrazicând cifrele șomajului sau pe Trump.”

Acest comentariu a primit foarte repede foarte multe „like”-uri până când a fost șterd de Facebook din cauza unei presupuse încălcări a „standardelor comunitare”. În plus, Gabor B a fost suspendat de pe Facebook timp de 30 de zile.

„Cineva poate fi de acord cu opinia comentatorului sau să o considere polemică sau neobiectivă”, a declarat pentru Gatestone avocatul lui Gabor B, Joachim Nikolaus Steinhöfel. „Dar cel mai important lucru este acesta: comentariul este acoperit de dreptul la libera exprimare.”

Avocatul a adăugat că înainte de a se prezenta în fața instanței, biroul său a trimis o scrisoare de avertisment către Facebook.

„Parțial, Facebook a cedat, renunțând la interzicerea utilizatorului, dar nu a repostat comentariul. Avocații Facebook ne-au informat că o examinare atentă a constatat că standardele comunității au fost aplicate corect și prin urmare conținutul nu va fi repostat.”

Steinhöfel, pe lângă avocat, este și un renumit jurnalist, blogger și activist anti-cenzură. El deține un site unde a documentat cazuri nenumărate în care Facebook a șters conținuturi sau a blocat utilizatori; uneori pe amândouă.

Adeseori, Facebook blochează utilizatori din cauza comentariilor lor critice la adresa imigrației în masă sau a anumitor aspecte ale culturii islamice.

De exemplu, în martie 2018, Frank Bormann a fost blocat după ce a scris: „Bărbații musulmani își iau a doua nevastă. Pentru a-i finanța pe ei, germanii își iau a doua slujbă.”

Uneori, Facebook pare să nu fie de acord nici măcar cu criticile explicite la adresa organizațiilor teroriste. În aprilie 2018, Christian Horst a fost interzis pentru trei zile pentru că a postat membri ai organizației teroriste palestiniene DFLP afișând salutul nazist.

Uneori, utilizatorii sunt blocați fără nici un motiv aparent. În martie 2018, Marlene Wisz a fost interzisă de Facebook pentru 30 de zile pentru că a postat un set de două fotografii: una arăta echipa națională feminină de volei a Iranului, din anii 1970, purtând tricouri și șorturi; alta, echipa actuală a Iranului, purtând văl și haine care le acoperă integral mâinile și picioarele.

Steinhöfel a explicat că în mod normal instanțele nu prezintă motivaâia pentru ordinele de restricție. Cu toate acestea, instanța poate face precizarea dacă conținutul șters a fost considerat legal și legitim:

Steinhöfel afirmă:

„Este o decizie crucială și este primul tribunal care judecă o astfel de cauză în Germania… În final, utilizatorii pot acționa împotriva practicilor netransparenete ale companiilor care își asumă responsabilități, ca și cum nu ar avea de-a face cu oameni ci cu biciclete second-hand.”

Steinhöfel spune că, dată fiind poziția dominantă de piață a Facebook, dezbodământul acestei bătălii legale va avea repercusiuni cu bătaie lungă în ceea ce privește exprimarea și schimbul de opinii pe rețelele sociale.

„Trebuie ca un utilizator care respectă legea și contractele să fie supus în fața unor companii precum Facebook sau Twitter când îi șterg postările și îi interzic accesul? Decizia instanței este o importantă victorie de etapă pentru libertatea de exprimare.”

Publicat in categoriile: International
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: