Justiţia germană a aplicat Facebook o amendă de 2 milioane de euro, acuzând gigantul social media că a comunicat în mod „incomplet” numărul de comentarii răuvoitoare care circulă pe reţeaua socială.
Potrivit legislaţiei germane, platformele online trebuie să elimine în termen de 24 de ore mesajele cu un conţinut ce incită la ură, pasibile de urmărire penală pentru defăimare sau care difuzează informaţii false.
Servicii cum ar fi Twitter, Facebook sau Youtube trebuie, de asemenea, să facă publice rapoarte care enumeră mesajele pe care le-au şters şi motivele pentru care au făcut-o.
În raportul său pe primul semestru din 2018, Facebook a raportat 1.704 de conţinuturi semnalate de către utilizatori, cu mult sub cifrele pentru YouTube (aproximativ 215.000 de conţinuturi) sau Twitter (aproape 265.000).
Ne puteți urmări și pe Google News
„Numărul de plângeri legate de conţinutul ilegal este incomplet', dând o 'imagine deformată a dimensiunii' problemei şi a 'modului în care reacţionează reţeaua socială”, a apreciat Biroul federal de justiţie (BfJ).
Facebook poate contesta această decizie, a precizat BfJ într-un comunicat.
Biroul reproşează în mod special Facebook faptul că le oferă utilizatorilor două formulare pentru a semnala conţinuturi pe care ei le consideră ilicite: unul, în conformitate cu legislaţia germană, semnalele fiind contabilizate; celălalt declanşează pur şi simplu procedura internă a Facebook. Astfel, un comentariu sau un conţinut semnalat nu vor fi înregistrate într-un raport special.
Formularul stabilit de legislaţia germană este de fapt 'ascuns' şi utilizatorii sunt 'direcţionaţi' spre formularul clasic, adaugă BfJ.
Raportul nu indică decât o „fracţiune” din cifra reală a comentariilor răuvoitoare, potrivit BfJ, în timp ce „numărul de semnale privind utilizarea formularului clasic este considerabil”.
Legislaţia germană, una din cele mai stricte în Europa pe această temă, a fost adoptată ca urmare a unei acumulări de comentarii marcate de ură pe internet în Germania, după sosirea a peste un milion de migranţi în 2015 şi 2016 în ţară. Berlinul se săturase să constate că platformele nu reacţionează la această problemă în mod adecvat.
Dar criticii legii, atât la stânga, cât şi la dreapta eşichierului politic au denunţat un text liberticid care duce la restrângerea libertăţii de exprimare şi atribuie giganţilor internet rolul de cenzor, notează AFP, citat de Agerpres.
Recomandările noastre
