Extremiştii olandezi, care se opun islamului, imigraţiei, şi ar prefera să excludă România din UE, au fost câştigătorii simbolici ai scrutinului european desfăşurat joi în Ţara Lalelelor.
Partidul Libertăţii (PW), de extremă-dreapta, a obţinut 16,9% din voturi şi 4 mandate în viitorul Parlament European (PE), potrivit rezultatelor parţiale oficiale. Extremiştii conduşi de controversatul politician Geert Wilders au fost depăşiţi numai de creştindemocraţi, principalul partid aflat în coaliţia de guvernare, care a obţinut în jur de 20% şi cinci mandate în PE. Laburiştii, al doilea partid din coaliţia de guvernare, au fost nevoiţi să se mulţumească cu numai 12,2%, de două ori mai puţine voturi decât în 2004.
Excluderea României din UE, pe agenda lui Wilders
Rezultatul bun al PW, anticipat de sondaje, a confirmat succesul discursului antieuropean, antiislamic şi împotriva imigraţiei, într-o ţară cu o puternică minoritate musulmană, frământată de tensiuni interetnice şi afectată de criza economică. Geert Wilders, cunoscut pentru filmul în care critică puternic religia musulmană, a fost catalogat rapid de comentatori drept „moştenitorul lui Pim Fortuyn”, deputatul extremist asasinat în 2002.
În campanie, politicianul s-a declarat împotriva migranţilor şi a cerut ca banii olandezilor să nu mai ajungă „în autostrăzile din România”. Wilders a promis chiar că va lupta pentru excluderea României şi a Bulgariei, „două ţări corupte”, din UE.
Brown se declară învins
Potrivit regulilor europene, rezultatele alegerilor pot fi date publicităţii abia duminică, după încheierea procesului de vot din toate cele 27 de state membre. Prin urmare, Comisia Europeană a cerut ieri explicaţii Olandei, care a furnizat rezultatele oficiale parţiale la câteva ore după închiderea urnelor.
Marea Britanie nu a comunicat oficial rezultatul scrutinului european. Premierul Gordon Brown a furnizat însă indirect o informaţie, recunoscând că laburiştii au suferit o înfrângere dureroasă la alegerile europene şi locale de joi, potrivit AFP. Sondajele de opinie dinaintea scrutinului anticipau deznodământul, creditându-i pe conservatori, aflaţi în opoziţie, cu 40% din voturi.
Departe de urne
Prima zi a scrutinului, care a debutat în Olanda şi în Marea Britanie, a confirmat temerile privind o scădere a prezenţei la urne. Doar 36,5% dintre alegători au mers la vot în Olanda, mai puţini chiar decât în 2004, la precedentele alegeri europene, când prezenţa a fost de 39,1%. Prezenţa scăzută la vot a fost, de altfel, unul dintre elementele care a favorizat succesul extremiştilor.
Un nou sondaj dat publicităţii ieri şi publicat în presa franceză a arătat că două treimi dintre europeni (64%) s-au declarat puţin sau deloc interesaţi de scrutin.
Indiferent de interesul electoratului, alegerile au continuat ieri în Irlanda, singura ţară care a respins Tratatul de la Lisabona, de reformă a UE. Sondajele anticipau o înfrângere a partidului Fianna Fail, aflat la guvernare. Cehii au votat, la rândul lor, ieri, dar merg la urne şi azi. Scrutinul european este considerat un test pentru alegerile legislative anticipate, prevăzute în luna octombrie.
Tot azi au loc scrutinele din Franţa, Cipru, Italia, Letonia, Malta şi Slovacia.
Citiţi mai multe pe evz.ro/europarlamentare.