Ozscath Szolt a depus un denunț la DNA Alba în data de 15 octombrie după ce și-a dat seama că urmează să cadă victimă afacerilor în spatele cărora de află Dan Barna.

Ozscath Szolt a reclamă, printre altele, supraevaluarea prețurilor şi licitaţii trucate, explicând că persoanele cu handicap au fost folosite, şi nu ajutate, cum anunţa în mod formal iniţiativa.

Afacerea vizată este și una dintre cele menționate în dezvăluirile făcute de Rise Project și despre care s-a dezvăluit că a luat naștere la Sebeș, în anul 2011, sub forma unui centru de copiere, fotografie și design computerizat, înființat în cadrul asociației „Trebuie”.

Dacă șefa de proiect desemnată din partea Consiliului Județean Alba a fost Magdalena Bene, coordonatorul regional formator era firma lui Dan Barna. Ba mai mult, însuși prezidențiabilul USR-PLUS era implicat personal în proiect, spune Ozsvath Zsolt, notează B1TV.

„În 2011 a început acest proiect și manager de proiect a fost Magdalena Bene, din partea CJ Alba, ca și instituție de implementare a proiectului. Dan Barna a fost unul din principalii pioni ai acestui proiect. A fost consilierul proiectului și partener important în acest proiect. Dânsul a fost repartizat de către managerul de proiect Magdalena Bene să se ocupe de întreprinderea noastră. Adică să ne ofere sprijin, suport pe limbaj”, a afirmat Ozsvath Zsolt, în direct pe B1TV, în emisiunea „Actualitatea Românească moderată de Sorina Matei.

Suma pe care Zsolt o primea era uluitoare: 2700 de lei pe zi. Scopul proiectului a fost acela de a specializa oamenii cu dizabilități în design computerizat, astfel încât la final să poată face o întreprindere sustenabilă pe piața locală și județeană.

„Trebuia ca noi să ne specializăm în copiere, desing computerizat, pentru ca la final să putem să facem o întreprindere sustenabilă pe paiața locală și județeană, ca să avem o activitate. Ei au plătit un PFA și nu s-a mai realizat nimic. Nicio asociație, nicio întreprindere. Mai mult a fost vorbărie goală”, a adăugat acesta.

De reținut din denunțul către DNA este și faptul că banii pe proiect au fost „risipiți”, iar persoanele cu handicap „lucrau pe un singur calculator” sau erau nevoiți să își aducă laptopul de acasă, deși conducerea proiectului plătise prețuri importante pentru o aparatură supraevaluată.

 

Ozvath Zsolt a dezvăluit și momentul revelator, când și-a dat seama că minciuna prinde proporții uriașe. „Când noi am cerut aparatura necesară. Noi am făcut niște studii de piață. Ne-a cerut Magdalena Bene să facem așa ceva. Am făcut referat de necesitate, de materiale, ce aparatură, ce utilaje de care am mai avea noi nevoie pentru ca întreprinderea să poată fi viabilă, la sfârșitul proiectului. De fapt, ei nu ne-au dat apartura necesară, pentru că noi nici nu puteam să facem față când se termina proiectul cu firmele de pe piață”.

 

„Eu am făcut memorii la coordonatorul organizației «Trebuie», am făcut la doamna Magdalena, manager de proiect. Am adus în discuție toate problemele cu care ne confruntăm și dânsa cunoștea, de fapt, că noi nu putem cu aparatura pe care ne-a dat-o să putem fi sustenabili, să putem continua”, spune Ozvath Zsolt, care a precizat că demersurile sale nu au avut niciun rezultat concret.

 

„Eu sunt prieten cu domnul Barna pe Facebook, nu m-a blocat. Eu n-am făcut plângere împotriva lui. Doar că domnul Barna nu mi-a oferit suportul până la capăt. Nu ne-a ajutat cum ar trebui și cum spunea el, pe limbajul de fonduri europene. Îmi e rușine de dânsul și nu știu cum are tupeul să vrea să ajungă președintele României, când proiectul acesta, pe care am lucrat eu, și întreprinderea au eșuat”.

 

Acest dosar a mai fost pe masa procurorilor DNA în două rânduri, dar el a fost închis de tot atâtea ori. Prima oară se întâmpla în 2018, în timp ce a doua închidere se petrecea un an mai târziu, în martie 2019.

„În concluzie eu, ca persoană cu handicap din grupul țintă, am ajuns în aceeași situație în căutarea unui loc de muncă din anul 2011. Acest proiect a avut la dispoziție o sumă foarte mare de bani pentru incluziunea pe piața muncii a persoanelor cu handicap și al altor categorii de persoane vulnerabile social. Am realizat în ce mă privește pe mine, excluziunea mea de pe piața muncii. Instituția care a implementat acest proiect social, nu și-a pus niciodată problema că nu voi mai avea serviciu. Prin susținerea lor reală a IS de ES Sebeș, eu puteam să lucrez în continuare la această întreprindere socială în producerea unor materiale competitive”, se arată în denunțul depus de Ozvath Zsolt, în 15 octombrie, la DNA Alba.

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: