Fostul judecător al Curții Constituționale, Toni Greblă, a explicat contextul în care CCR a sesizat secretarul general al Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia şi preşedintele Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene. Mișcarea Curții vine în contextul unor percepute atacuri la adresa instanței, venit din spațiul public, în urma deciziei care îl obligă pe președintele Klaus Iohannis să o revoce pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.
Greblă a vorbit, marți seară, la România TV, despre sesizarea înaintată de CCR, explicând că atacurile îndreptate asupra Curții din ultimul timp au obligat judecătorii să ia această decizie.
„E o reacție normală, nu își pot desfășura activitatea sub o astfel de presiune a decidenților politici. Nu ne referim la articole de presă sau la discuțiile unor cetățeni. E un atac furibund, un atac mai dur decât cel din primăvara lui 2015 și care a determinat CCR o decizie fără precedent să ceară protecția pentru a-și desfășura activitatea. E un atac concertat la activitatea și soluțiile CCR”, a spus toni greblă.
Curtea Constituţională a României a anunţat marţi că a sesizat instituțiile menționate anterior în privinșa atacurilor grave, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare au discreditat şi delegitimat autoritatea instituţiei.
„Plenul Curţii Constituţionale a României, întrunit marţi, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezenţa tuturor membrilor săi, sesizarea secretarului general al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a preşedintelui Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu atacurile virulente declanşate împotriva Curţii Constituţionale, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare au discreditat şi delegitimat autoritatea acestei instituţii fundamentale a statului - garantul supremaţiei Constituţiei - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populaţiei şi preşedintelui statului să nu respecte şi să nu pună în aplicare Decizia Curţii Constituţionale numărul 538 din data de 30 mai, privind cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului”, se arată într-un comunicat al CCR.