Expert Forum a lansat raportul anual pe 2016, "Priorități politice în România, priorități politice în Moldova", cu trei teme principale: alegerile locale și clientelismul politic, justiția în 2016 și situația din Moldova. La evenimentul de lansare a raportului, care a avut loc în București, au intervenit Maia Sandu (fost ministru al Educației, Republica Moldova), Ion Sturza (fost prim ministru, R. Moldova), Igor Boțan (Asociația pentru Democrație Participativă), Nadejda Hriptievschi (Centrul de Resurse Juridice din Moldova), precum și experții EFOR Sorin Ioniță, Laura Ștefan, Septimius Pârvu și Otilia Nuțu.
Concluziile Raportului arată trei tendinţe: 1. Având în vedere faptul că 2016 implică numiri importante la conducerea unor instituții cheie, agenda pe justiţie trebuie să asigure stabilitate şi continuitate, deci mai puţin schimbări instituţionale, al căror ciclu politic s-a cam încheiat şi mai mult selecţie competentă şi transparentă de echipe care să livreze performanţă măsurabilă.
2. În ceea ce privește alegerile, provocarea vine din faptul că o mare parte din primarii în funcție – mulți dintre ei cu probleme de integritate sau aflați în relații clientelare cu centrul – au șansa de a fi realeși pe baza votului într-un singur tur de scrutin.
În acest context, Expert Forum a lansat harta primarilor clientelari (www.expertforum.ro/primari-clientelari), pentru a reflecta apartenența politică a primarilor din România în mandatul 2012-2016 și problemele pe care le-au avut aceștia cu ANI sau DNA. În acest interval s-au produs mai multe fuziuni de partide, dar și dizolvări de alianțe, cele mai semnificative fiind ruperea USL în februarie 2014 și fuziunea PDL cu PNL în octombrie 2014. Altfel spus, autorii raportului au ajuns la concluzia că lista din 2012 nu arată deloc ca cea din 2016 și este, probabil, greu de înțeles de ce un politician a fost ales ca USL, a ajuns în PNL, apoi în PLR și apoi în ALDE, în mai puțin de patru ani. Mai mult, este greu de înțeles cum un primar care trebuia să își piardă mandatul conform deciziei Curții Constituționale, după migrație, ajunge să organizeze alegeri.
Practici clientelare
Dacă în 2012, PSD, PNL, PC și UNPR au avut între 65-70% din mandate, în 2015 PSD, UNPR și ALDE au aproape 55% din primari, care au mari șanse să primească mandatele din primul tur, fără să mai vorbim de alte localități în care vor avea candidați cu șansă de câștig. Cele două tururi de scrutin reprezintă un mecanism de protecție împotriva unui monopol al partidelor mari, la finalul unui ciclu de patru ani, caracterizat de migrație politică intensă. În ultimii patru ani, aleșii locali au migrat din diverse motive, care nu au nimic de-a face cu interesul comunității, iar obținerea unei noi majorități de 60-70% nu ar face decât să asigure continuitatea unor astfel de practici clientelare.
Moldova, pe muchie de cuţit
3. Situația din Moldova a stagnat în ultimul an, iar nemulțumirile se reflectă prin protestele din stradă, la care participă cetățeni, noi forțe politice sau populiști. Situația Moldovei este cu atât mai dificilă cu cât donatorii externi au oprit sursele de finanțare. România rămâne una dintre puținele șanse ale Republicii Moldova, însă pentru a ne asigura că banii nu vor lua soarta miliardului de dolari dispărut, trebuie să impunem condiții clare legate de reforme. Cine le va monitoriza nu este foarte evident, însă este clar că societatea civilă din România și Republica Moldova va juca un rol important în implementarea unei reale Agende a Bunei Guvernări.