Un bătrân veteran de război, ajuns la venerabila vârstă de 100 de ani, în loc să își petreacă liniștit ultimii ani de viață, se judecă cu propriul nepot pentru un petic de pământ. Evz.ro a obținut detalii în exclusivitate
Exact ca în romanul „Ion” a lui Liviu Reabreanu, pământul reprezintă drama ţăranului român din cele mai vechi timpuri, care este mai mult decât un mijloc de subzistenţă. La sate, domină mentalitatea că oamenii sunt respectați dacă au oarecare agoniseală, fapt ce face ca relațiile sociale să fie tensionate între „sărăntoci” și „bogătani” şi să se dea în permanență o luptă aprigă chiar şi între familii din acelaşi neam.
O astfel de relaţie tensionată ce durează de prea mulţi ani este cea a familiei Iosub, din satul Leghin, comuna Pipirig, județul Neamț. Protagoniști: Gavril Iosif Iosub - unchiul şi Petru Iosub - nepotul.
Nea Iosif Iosub împlinește, în curând, venerabila vârstă de 100 de ani şi după cum se pare nu îşi va petrece liniştit ultimii ani din viaţă. Este veteran de război şi a luptat pentru eliberarea Basarabiei.
A ajuns prizonier de război la ruși, care l-au poreclit Iosif Visarionovici Stalin. A trăit povestea războiului şi a prizonieratului. A fost mobilizat și a ajuns pe front la doar 20 de ani, în 1942. Capturat de ruși, a stat prizonier timp de patru ani într-un lagăr din Caucaz.
Motivul disputei dintre cele două familii este o suprafaţă de teren fâneţe de 2.600 mp aflat în satul Leghin.
Nepotul, Petru Iosub, care se află în litigiu cu unchiul său, Iosif Iosub, din anul 2006 a declarat, în exclusivitate pentru evz.ro:
„Noi suntem strămutaţi din comuna Hangu, şi eu, şi tata şi Iosif Gavril Iosub, unchiul meu, din anul 1958. Atunci la strămutare s-a dat la fiecare câte 15.000 de mp. Câte 15.000 de mp a avut parte tata, bunica şi Iosif Gavril Iosub. Tata a fost în partea de la deal, bunica la mijloc şi Iosif Gavril către Ghiţă Iosub”.
În 1958, susține nepotul, „s-au făcut acele titluri de proprietate pe fiecare teren de 15.000 de mp. În 1964 bunica l-a înzestrat pe tata cu 27 de prăjini din terenul ei, a lui Leţ Ana. Acel teren l-a stăpânit tata, Iosub Gavril Ion până în anul 1975. În 1975 m-am căsătorit cu actuala soţie şi tata mi l-a dat mie ca zestre şi mi l-a trecut în Rol la Consiliul Popular de la Pipirig. Şi pe acel teren mi-am făcut casa”.
Din declarația lui Petru Iosub reiese că acel teren, de 2.700 mp, l-a stăpânit până în anul 2006. Care a fost reacția bătrânului său unchi...
Petru Iosub a declarat, pentru evz.ro:
„Atunci a venit ginerele unchiului meu şi a început scandalul. Că nu e terenul meu, că e terenul lor. Că e terenul unchiului meu, Iosif Gavril Iosub. Când am făcut adresă la Grupa Tehnică de la Bicaz mi s-a trimis schiţa terenurilor şi s-a dovedit faptul că s-a făcut o hoţie. A fost scos terenul dintre tata şi bunica şi l-a trecut în altă parte”.
În 2006, susțin Petru Iosub, a fost dat în judecată de unchi, bătrânul veteran.
„Am câştigat că i-a respins judecata. Apoi iarăşi a deschis proces în 2007 şi m-am judecat până în 2010. În 2010 tot eu am câştigat şi mi-a plătit şi cheltuieli de judecată. Acum iar trebuie să mă judec cu el”, a declarat nepotul.
Primul dosar de judecată în această speţă datează din anul 2006, când instanţa a decis că respinge acţiunea în constatarea proprietăţii introdusă de reclamantul Iosub Iosif, împotriva Primarul Comunei Pipirig şi Iosub Petru.
Dar unchiul lui Petru Iosub nu s-a lăsat şi a deschis un al doilea proces în anul 2007.
Însă instanţa s-a pronunţat în 2010:
„Respinge acţiunea pentru revendicare teren şi daune formulată de reclamantul Iosub Iosif împotriva pârâtului Iosub Petru, ca nefondată. Obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 1195,5 lei cheltuieli de judecată. Sentinţă definitivă şi irevocabilă”.
Despre acest subiect am luat un punct de vedere şi de la primarul comunei Pipirig, Vasile Dorneanu: „Această speţă este de competenţa instanţei judecătoreşti. Este o dispută dintre două persoane fizice. Primăria nu are nicio treabă cu această problemă”.
Despre şansa ca această dispută să se rezolve pe cale amiabilă, mai ales că între cele două familii există şi un grad de rudenie important, Petru Iosub a mărturisit, în xclusivitate pentru evz.ro:
„Nu am cu cine vorbi, pentru că nu mă primeşte în ogradă. Nu vor să rezolvăm problema amiabil. Am deschis zilele acestea proces în instanţă şi mă voi judeca, ca să-mi apăr dreptul meu”.
Aşa cum era firesc am luat un punct de vedere şi de la cealaltă tabără, respectiv de la nea Iosif Gavril Iosub şi nepoata sa, Iulia Roşu. Aceştia ne-au pus la dispoziţie mai multe documente care ar atesta faptul că ei sunt proprietarii terenului de 2.600 mp. Între timp, terenul a fost vândut în luna mai a acestui an altei familii.
„Acest pământ este al meu. Sunt acte pe el din anul 1958. Din 1961 cele trei hectare din care fac parte şi cei 2.600 de mp sunt ai mei, că au fost trecuţi în rolul meu la primărie. Prin anii 70, fratele meu, tatăl lui Petru Iosub a venit la mine să-i dau un teren în chirie să-l lucreze. Şi i l-am închiriat cu trei martori până la sfârşitul vieţii urmând ca după aceea să-mi iau pământul înapoi. I l-am închiriat cu 100 de lei pe an. I l-am închiriat cu un act de mână şi cu trei martori”, susține bătrânul veetran.
Iosif Gavril Iosub a adăugat:
„În 1995 fratele meu a murit şi aşa cum convenisem trebuia să-mi iau terenul înapoi. Dar fiul lui, Petru Iosub nu a vrut să mi-l mai dea înapoi şi l-a stăpânit abuziv din 1995 până în 2006. Şi în 2006 l-am dat în judecată şi m-am judecat cu el vreo trei ani de zile. La al doilea proces mi-a furat şi avocata. El acum nu mai vrea să-mi cedeze terenul pentru că spune că are decizie definitivă. Dar el a făcut mărturii mincinoase. Dar terenul este al meu, i l-am dat fetei şi fata l-a şi vândut anul acesta”.
Iulia Roşu, nepoata lui nea Iosif Iosub, a precizat:
„Ei au nişte hotărâri care nu sunt definitive şi irevocabile. Au obţinut câştig în fond, dar la recurs li s-a desfiinţat hotărârea. Dacă s-ar fi menţinut acea hotărâre ea ar fi ţinut loc de titlu de proprietate şi ar fi fost proprietari de la acel moment. Dar instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile de uzurpatură, pentru că proprietarul trăieşte. Plus că Petru Iosub nu a avut niciodată rol pe acest teren şi nu a plătit niciodată impozite pe acest teren”, explică Iulia Roşu.
„Actul de proprietate este din 1958, proprietarul trăieşte şi Petru Iosub a folosit abuziv terenul”, a mai precizat Iulia Roşu.
Nepoata susține că, „în luna mai a acestui an propietarul a vândut terenul printr-un act legal la notariat, pe baza documentelor de la primărie, unei alte persoane”.
„Deci, acum, acest teren de 2.600 de mp aparţine altei persoane. Nu mai este terenul lui Iosif Iosub. Aşadar, ei se vor judeca cu noul proprietar al terenului, nu cu noi”, a mai precizat Iulia Roşu.