Președintele executiv al al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) și co-președintele Consiliului de Export al României (CEXP), dr. Mihai Ionescu, a depus la Parchetul de pe Înalta Curte de Justiție, pe 18 august, o Plângere Penală împotriva ministrului Economiei de la acea dată, Claudiu Năsui (foto).
Deși acuzațiile sunt foarte grave – abuz în serviciu, atentat la interesele economiei naționale și ale exportatorilor, formarea unui grup infracțional organizat și tentativă de sabotare a bugetului de stat și a ajutorului de minimis – parchetele joacă ping-pong cu Plângerea Penală.
Astfel, Parchetul General decide în 25 august, sub semnătura Procurorului șef de secție, ca Plângerea nu este de competența instituției sale, ci a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
La rândul său, Șeful Secției de la DIICOT, care a primit Plângerea de la Parchetul General, decide pe 5 octombrie, după mai bine de cinci săptămâni de gândire, că Plângerea nu este de competența instituției sale, așa cum scrie negru pe alb Parchetul General, ci a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), unde a și trimis-o.
Aflând de plimbarea între parchete a Plângerii, dr. Mihai Ionescu a răbufnit:
„Sunt curios la cine va mai pasa DNA hârtia respectivă. Oare este vorba de intenția de a-l proteja pe reclamat, pasând hârtia de la o instituție la alta, sau, poate, este o probă notorie despre lipsa de profesionalism a celor atât de bine plătiti, adică corpul magistraților?
Desigur nu generalizez, dar nu pot omite ca cele două documente primite de ANEIR sunt însușite de conducători ai celor două instituții ale Parchetelor centrale, deci „la vârf”, si nu de niște procurori oarecare de la margine de țară!”.
„Nu pot să-l acuz decât de prostie”
Întrebat de Evenimentul zilei despre ce crede că s-ar fi ascuns în spatele faptelor ministrului Năsui pe care le-a reclamat la Parchetul General, Mihai Ionescu a răspuns:
„Nu pot să-l acuz decât de prostie, că nu înțelege economia. Nu am argumente, deocamdată, să-l acuz de altceva. Nu pot cuantifica nici cu cât a prejudiciat, prin acțiunile pe care le-am reclamat, statul, dar a blocat accesul exportatorilor la piețele externe.
Noul ministru al Economiei, Virgil Popescu, a înțeles și a dat drumul Programului de Export, dar nu poate fi bugetat, deși bani există, până nu se face o rectificare bugetară, fie prin ordonanță de urgență, fie prin lege.
Rectificarea este necesară pentru rezolvarea multor probleme urgente ale țării, printre care și a noastră.
Dacă nu vom avea curând un guvern, o să colaborăm cu clasa politică pentru ca rectificarea să fie făcută prin lege”.
Faptele pentru care ANEIR l-a reclamat pe Năsui:
1) Abuz în serviciu, prin blocarea - odată cu instalarea sa în funcție - a PPE (Programul de promovare a exporturilor), încălcând prevederile OUG nr. 120/2002, și prin refuzul de a bugeta PPE 2021. încălcând prevederile Legii 30/1999 si ale actualului Program de guvernare 2020-2024 aprobat de Parlamentul țării.
2) Atentat la interesele economiei naționale și ale exportatorilor, prin inter-zicerea – fără niciun temei legal – a organizării Pavilioanelor naționale ale României la târgurile internaționale, unde exportatorii își prezintă ofertele de bunuri și servicii (pentru încheierea de noi contracte de export), ceea ce a condus la creșterea deficitului balanțelor comerciale și de plăți ale României și pierderi semnificative pentru firme, încălcând prevederile HG nr. 296/2007.
3) Formarea unui grup infracțional organizat, alcătuit din Ministrul economiei și Secretarii de Stat din subordinea sa, care au sabotat activitatea CEXP prin nepar-ticipare – cu toate că au fost convocați oficial – la niciuna din reuniunile CEXP de la data numirii lor până în prezent, încălcând prevederile HG nr. 486/2004.
4) Tentativă de sabotare a bugetului de stat și a ajutorului de minimis, prin inițierea în urmă cu 2 luni a unui proiect de OUG, care – inclusiv la sesizarea noastră – nu a primit acordul instituțiilor avizatoare.
Ce sunt PPE și CEXP
Prin Programul de Promovare a Exportului, administrat de către Ministerul Economiei, se suporta, parțial sau total, din fonduri de la bugetul de stat cheltuielile privind participarea la târguri si expozitii internaționale, cu suportarea a 50% din cheltuielile privind transportul, cazarea și asigurarea medicală pentru un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru instituțiile publice, precum și suportarea totală a cheltuielilor privind organizarea și funcționarea standului expozițional.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a lansat, pe 6 mai 2021, spre consultare publică, proiectul de Ordonanță de urgență pentru liberalizarea promovării exportului românesc.
Prin proiectul legislativ se urmărește desființarea Programului de Promovare a Exporturilor (PPE), conform comunicatului oficial.
Din anul 2002, România a implementat un program de promovare a exporturilor dirijat prin intermediul Ministerul Eeconomie.
PPE era un instrument de subvenții, cu finanțare de la bugetul de stat. Prin acesta s-au subvenționat parțial sau total, în principal, cheltuielile privind participarea la târguri internaționale și organizarea de misiuni economice.
Conform Ministerului Economiei, cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape 3 ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei. În 2020, din cauza pandemiei, nu s-au mai organizat târguri și expoziții internaționale.
Consiliul de Export este o structura organizatorica la nivel naţional, cu caracter public-privat, fără personalitate juridică, care funcţionează pe lângă Ministerul Economiei și are ca obiectiv armonizarea strategiilor sectoriale, intersectoriale si regionale cu Strategia Naţională de Export, precum si stabilirea obiectivelor și priorităților în domeniul exportului.
Secretariatul Consiliului de Export este asigurat de către Ministerul Economiei.