Alexe Artiom sau "călugărul" cum îl ştiau locuitorii pe bărbatul de 40 de ani găsit decapitat în comuna constănţeană Ghindăreşti a fost un lipovean sărac care a trăit într-un bordei. A îmbrăcat hainele monahale şi s-a retras la mânăstirea ortodoxă de rit vechi Uspenia, din Slava Rusă. A rezistat doar trei ani acolo. Întors acasă, el trăia din ajutorul social de la Primărie. "Evenimentul zilei" a aflat tragica poveste a celui care şi-a găsit sfârşitul într-un sac de rafie aruncat în şanţ.
UPDATE 1. După efectuarea necropsiei, anchetatorii spun că s-au constat mai multe lovituri în zona feţei, cel mai probabil provocate de lama unui topor. Artiom Alexe ar fi fost decapitat după ce a murit.
Procurorii au găsit în locuinţa sa şi telefonul mobil. Avea mai multe apeluri pierdute de la un singur număr, dar şi un SMS cel puţin dubios. Cineva îi trimisese un mesaj în limba italiană, prin care îi transmitea lui Artiom Alexe că îi dor de el şi că ar dori să-l revadă. Fostul călugăr a lucrat câteva luni în Italia, iar anchetatorii cred că ar fi vorba de o cunoştinţă pe care şi-a făcut-o în acea perioadă.
Comunitatea de lipoveni care formează Ghindăreştiul, comuna constănţeană cu un singur sat situată pe malul Dunării, nu şi-a revenit, încă, din şocul provocat de vestea că un călugăr a fost omorât cu atâta cruzime la ei în localitate. Viceprimarul Adrian Vartolomei a declarat pentru "Evenimentul zilei" că nici el, nici primarul şi nici şeful de post nu recunoşteau, ieri, cadavrul găsit în şanţ chiar pe strada Nucilor, unde stă edilul-şef. "Ne rugam să nu fie de la noi din sat. Nu s-a auzit până acum o asemenea grozăvie. Până nu a venit şeful de post cu buletinul, nu ne-a venit să credem", a povestit vicele. "Era un om cumsecade. Dădea bineţe la toată lumea. Cam retras el de fel, dar nu făcea rău nimănui", l-a descris Adrian Vartolomei pe cel decedat.
Trăia într-un bordei
Dincolo de ancheta oamenilor legii, povestea celui care a îmbrăcat, pentru o scurtă vreme, straiele monahale este cunoscută de puţini dintre lipovenii locului. Din ce îşi amintesc aceia care i-au cunoscut familia, reiese că Alexe Artiom s-a născut într-o familie modestă. "Părinţii lui erau ţărani. Munceau la câmp cu sapa. Aşa a fost şi el până să plece la mânăstire", povesteşte viceprimarul. Alexe era cel mai mic dintre copiii familiei. Mai mari ca el sunt un frate, de 45 de ani, şi o soră care are puţin peste 50 de ani, spun localnicii. "Am văzut-o pe biata de ea cum plângea când a aflat de frate-său", spunea edilul. Alexe s-a străduit cu greu să îşi facă o casă, în urmă cu câţiva ani. L-au ajutat oamenii din sat pentru că şi el era săritor şi îi ajuta la treburi, fie la câmp, fie în gospodării. Înainte să îşi încropească căsuţa în care a trăit în ultima vreme, a stat într-un bordei. "Îşi făcuse o colibă şi acolo stătea. Muncea cu ziua pe la oameni, mai mergea pe la sora lui…", a descris fruntaşul satului viaţa dinainte de călugărie a lui Alexe. Viaţa monahală, un mister
Fostul ţăran s-a hotărât să urmeze calea mânăstirii în urmă cu trei ani, spune viceprimarul Cam atunci s-a dus Alexe la Slava Rusă, localitate în care se află Mânăstirea Uspenia, lăcaş de cult ortodox de rit vechi situat în judeţul Tulcea. De altfel, despre viaţa sa la sediul Eparhiei Ortodoxe de Rit Vechi a Slavei, centrul spiritual al credincioşilor lipoveni, oamenii nu au aflat mare lucru. "Călugărul" era un om mai tăcut. Nu prea vorbea cu consătenii săi despre aceste lucruri. "Se retrăgea de multe ori în casă, în dumnezeirea lui. Probabil că şi de asta oamenii l-au crezut ori nebun, ori homosexual", îşi dă cu părerea viceprimarul. Cert este că de la Slava Rusă s-a întors anul acesta "prin Primăvară", în satul natal. Şi, de atunci, şi-a reluat activitatea de dinainte: munca cu ziua. În plus, era mai retras şi îmbrăcat mai tot timpul în haine călugăreşti.
Trăia din ajutorul social
Până la vârsta de 40 de ani, Alexe Artimon nu a avut nicio ocupaţie, ne-a spus viceprimarul. "Primea ajutor social de la Primărie. Nu avea nicio meserie anume. Doar muncea cu ziua", a mai adăugat Vartolomei. Era, în schimb, săritor şi harnic. Îi ajuta pe vecini la treburi şi căpăta ceva de mâncare sau bani la schimb. "Era sărac. Nu avea de unde să aibă bani ca să îl atace vreun hoţ", susţine edilul. Şi din acest motiv oamenii sunt nedumeriţi şi nu îşi pot închipui ce s-a întâmplat în noaptea de vineri spre sâmbătă, când se resupune că i-a fost zdrobit capul şi, apoi, i-a fost retezat gâtul. "S-or fi îmbătat unii şi l-au omorât, că la beţie se întâmplă atâtea nenorociri. Sau s-o fi dat la vreunul dacă avea, cum se zicea, înclinaţii homosexuale. Cine ştie?", se înteba, nedumerit, vicele.
Grozăvia care a înspăimântat satul
Toată suflarea Ghindăreştiului a aflat, sâmbătă dimineaţa, despre macabra descoperire de pe strada Nucilor. La doi paşi de casa primarului Vasile Simion, o femeie care trecea pe stradă a văzut aruncat în şanţ un sac de rafie. "Era din acela care se foloseşte la îngrăşământ şi avea urme de sânge pe el", a explicat viceprimarul. Înspăimântată, Eugenia Averian a strigat la poarta primarului. Edilul-şef, la rândul lui, s-a dus să îl cheme pe şeful de post. "M-am dus şi eu acolo. Şeful de post a deschis gura sacului şi a văzut că e un om mort şi a chemat criminaliştii. Până au venit cei de la Constanţa, nu am crezut că e de la noi din sat. Credeam că l-a adus cineva şi l-a aruncat acolo", a povestit viceprimarul. Astfel, drumul prin viaţă al "călugărului Artiom" s-a sfârşit, tragic, într-un şanţ de la marginea drumului. CITIŢI ŞI:
- Macabru: călugăr decapitat la Constanţa