Evenimentul Zilei > Justitie > Exclusiv! Judecător Dana Gârbovan, preşedintele UNJR: Ministrul Justiţiei doreşte preluarea controlului politic asupra judecătorilor
Exclusiv! Judecător Dana Gârbovan, preşedintele UNJR: Ministrul Justiţiei doreşte preluarea controlului politic asupra judecătorilor

Exclusiv! Judecător Dana Gârbovan, preşedintele UNJR: Ministrul Justiţiei doreşte preluarea controlului politic asupra judecătorilor

În ultima zi a anului trecut, pe 31 decembrie, noul ministru de Justiţie, Stelian Ion (USR) a depus la Consiliul Superior al Magistraturii spre examinare, un proiect de lege în care propune desfiinţarea  Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Atribuţiile acestui organism, urmează, conform proiectului de lege, să fie preluate de către DNA şi DIICOT.

Conform aceluiaşi act normativ, inclusiv judecătorii ÎCCJ, ceilalți judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri CSM, vor fi investigați de cele două direcții de parchet, în cazul în care comit infracțiuni.

„De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența DNA și infracțiunile prezăvute de legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt săvârșite de judecători ÎCCJ, de ceilalți judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii” – se arată în noul proiect trimis către CSM de ministrul Justiției Stelian Ion.

La rândul său, DIICOT are şi al bucata lui din desfiinţarea SIIJ: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența DIICOT și infracțiunile prevăzute de art 11 alin 1 din Ordonanta de urgență a Guvernului nr 78/2016 pentru organizarea și funcționarea DIICOT, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, săvârșite de Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ceilalți judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

Nu este primul atac asupra SIIJ

Noul ministru de Justiţie, Stelian Ion, nu este primul conducător al instituţiei, care vrea desfiinţarea SIIJ. Fostul ministru, Cătălin Predoiu, a încercat şi el desfiinţarea secţiei, în februarie 2020. Nu a avut succes. Proiectul a fost respins cu 10 voturi împotrivă, 8 pentru și 1 vot nul.

De astă dată însă, noul ministru pune sub bradul de Crăciun al CSM, un proiect diferit de cel al lui Predoiu. Diferit, dar nu mult. Lipseasc de fapt două articole din fostul proiect respins în februarie, anul trecut.

„Precizăm că forma actuală a proiectului este similară cu cea care v-a fost transmisă spre avizare la data de 4.02.2020, cu două excepții- au fost eliminate art, 4 și 5 din forma anterioară a proiectului”  –  se arată în adresa trimisă către CSM pe 31 decembrie 2020, citată de „Agerpres”

Despre ce este vorba în aceste două articole eliminate

Articolele 4 și 5 din forma anterioară a proiectului de lege se refereau la posibilitatea ca punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror să se facă cu autorizarea prealabilă a Procurorului General al PÎCCJ, iar trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor să se încuviințeze de secțiile pentru judecători, respectiv pentru procurori din cadrul CSM. De asemenea, tot secțiile din CSM erau abilitate să încuviințeze și perchezițiile, reținerile, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu în privința magistraților, în cazul în care nu este vorba de infracțiune flagrantă.

Acum, practic, toate aceste filtre cad şi se dă mână liberă procurorilor să investigheze pe oricine.

Deşi nu au trecut decât câteva zile de când a fost depus proiectul de lege, zile dintre care cele mai multe au fost libere, juriştii au reacţionat prompt.

Dana Gârbovan, judecător, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România:

„Poziţia UNJR a fost constant contrară proiectelor de desfiinţare a SIIJ, cu atât mai mult cu cât nu sunt dublate de garanţii de independenţă individuală a judecătorilor, aşa cum solicită de altfel şi Comisia de la Veneţia. Am arătat şi în trecut, şi e valabil şi acum că, prin proiectul de desfiinţare a SIIJ, actualul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, doreşte preluarea controlului politic asupra judecătorilor. SIIJ este în afara oricărei decizii politice, numirile în secţie făcându-se de căptre CSM, prin concurs. Conducerea tuturor structurilor de parchet – Parchetul General, DNA şi DIICOT – este făcută politic. Prin urmare, a dori desfiinţarea SIIJ şi revenirea la vechea formulă de anchetare a magistraţilor, la parchetele unde conducerea este numită politic, dovedeşte că se doreşte un control politic asupra Justiţiei”.

Cătălin Dancu, avocat, Baroul Bucureşti:

„Categoric, nu sunt de acord cu această măsură. Pentru că trebuie să existe o anumită specializare pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi. Nu poate oricine cerceta asemenea fapte. Nu există nici un motiv pentru desfiinţarea SIIJ. Cu atât mai mult cu cât, de când a fost înfiinţată, aceasta şi-a dovedit eficienţa. Mie mi se pare normal ca şi magistraţii, asemenea medicilor spre exemplu, să fie investigaţi de către colegii de breaslă, aleşi de ei. În al treilea rând, am avea, fără discuţie, de-a face cu o politizare a actului de justiţie. CSM este un organism independent politic. Cei care ocupă funcţii acolo sunt numiţi de către CSM prin concurs. Deci, mie secţia mi se pare necesară şi utilă. Ca fost consul în SUA, cunosc şi sistemul de justiţie de acolo. În America există un organism independent de cercetare a magistraţilor, similar SIIJ. Doar că în SUA, magistraţii nu au imunitate. Când greşesc, răspund ca oprice cetăţean.”

Max Bălăşescu – fost procuror: „Din start, legea este greşită. Nu se pomeneşte în ea decât despre DNA şi DIICOT şi nimic despre Parchetul General. Să luăm un exemplu: un magistrat este prins beat la volan. Cu o îmbibaţie alcoolică peste limita prevăzută a fi contravenţie. Deci, a comis o infracţiune. Cine o cercetează? Că nu e nici corupţie, să fie de competenţa DNA, nici trafic de droguri sau de carne vie, să fie cercetată de DIICOT. Cine îl cercetează? Ca să nu mai vorbim despre independenţa celor care cercetează. SIIJ este alcătuit din magistraţi numiţi de CSM, prin concurs. Pe când un procuror este numit de un şef, în faţa căruia răspunde şi ale cărui ordine trebuie să le execute. Se va înfiinţa din nou secţia în cadrul DNA. Mai lipseşte protocolul cu SRI-ul şi Justiţia devine din nou un câmp tactic.

Carmen Obîrşanu, avocat, Baroul Tmişoara, avocatul familiei Melencu şi al Luizei Melencu, fata răpită în celebrul „Caz Caracal”:

„Nu ar fi o mare pierdere desfiinţarea. Pentru că nu s-a schimbat mare lucru. Eu cred că suntem în continuare în „Epoca Portocală”. Spre exemplu, am depus la SIIJ probe că s-au falsificat probe de către anchetatori în „Dosarul Caracal”. Până acum, nu s-a întâmplat nimic. Magistraţii nu au fost cercetaţi pentru această infracţiune”.

Violeta Oancea, avocat, Baroul Bucureşti:

„Nu este decât o întoarcere la perioada Kovesi. Vor apărea imediat noi Portocală care vor fabrica dosare şi vor nenoroci oameni nevinovaţi, pentru că aşa le cer şefii numiţi politic. Este o imixtiune pe faţă a politicului în Justiţie. Cel puţin noi, avocaţii, putem să ne pierdem şi bruma de încredere pe care o mai avem în magistraţii integri. Pentru că există şi magistraţi, atât judecători, cât şi procurori, care îşi fac treaba bine şi cinstit. Acum vor putea fi ameninţaţi cu dosare. Dacă nu ar fi existat precedentele de la Ploieşti şi Oradea, poate ar fi de discutat această lege. Care este de fapt o iniţiativă, mai degrabă decât un proiect de lege. O expresie a dorinţei cuiva şi nu un document care să reglementeze mai bunul mers al Justiţiei în România. Atâta timp cât am văzut ce se poate întâmpla din cauza vechii organizări, desfiinţarea SIIJ nu este decât un atac la adresa independenţei magistraţilor.”

Ce este SIIJ

Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) este o structură operativă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Efectiv, activitatea ei a început pe 23 octombrie 2018.  SIIJ are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, SIIJ își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care, alături de magistraţi, în dosare sunt cercetate și alte persoane.

În acest moment, SIIJ funcționează doar cu 7 procurori, deși volumul de muncă este mare.

 

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: