Ambarcaţiunea, care stă deocamdată degeaba, la Tulcea, e destinată câtorva masteranzi din Iaşi, care vor să studieze fundul mării. Ministerul cheltuieşte încă un milion şi pe tractoare.
La începutul lunii noiembrie, o barcă nou-nouţă a fost ancorată în Portul Tulcea. Nu este vorba despre un moft al vreunui miliardar, ci despre una dintre achiziţiile trăsnite făcute în ultimii ani de Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT). Ambarcaţiunea a costat un milion de euro şi e burduşită de aparatură de cercetare destinată unui număr mic de iniţiaţi: masteranzii de la facultăţile de geografie şi istorie din Iaşi. Deşi iahtul reprezintă o cheltuială destul de importantă pentru un domeniu atât de sărac precum Educaţia, oficiali ai ministerului habar n-au ce au cumpărat, în frunte cu miniştrii care erau la cârma educaţiei în anii când s-au alocat fondurile, adică 2006-2008.
Tot la capitolul achiziţii de un milion de euro s-ar fi numărat anul acesta şi cele 54 de tractoare pentru care ministerul a făcut licitaţie, dar n-a avut noroc de o firmă serioasă care să deruleze proiectul. Milionul de euro s-a reportat pentru 2009. Ministerul nu ştie ce a cumpărat
Laboratorul plutitor de geo-arheologie, care face parte din Platforma de Formare şi Cercetare Interdisciplinară Arheoinvest de la Iaşi, va fi baza de practică a masteranzilor şi doctoranzilor de la două facultăţi ieşene: de Geografie şi de Istorie. Despre ambarcaţiunea ce va sta toată iarna într-un garaj, în Portul Tulcea, fără să vadă luciul apei, ministerul nu are habar. „Ambarcaţiunea nu a fost din bani de la noi. În 2006 a fost un concurs de proiecte şi a câştigat Platforma de formare şi cercetare interdisciplinară. Noi încă de atunci am început să alocăm bani pentru platformă, dar finanţarea noastră nu a fost pentru ambarcaţiune“, susţine Mihaela Suciu, purtător de cuvânt al MECT. O contrazice coordonatorul proiectului, Gheorghe Romanescu, amuzat de neştiinţa ministerului. „Banii sunt de la minister, daţi pentru Platforma de cercetare. Iahtul a costat 140.000 de euro, iar toată aparatura care este foarte complexă, cu toate dotările - aparatură de analiză a apei, de măsurare a caracteristicilor solului - au ajuns până la un milion de euro. Iahtul a fost cumpărat de la firma Mano Marine din Italia, prin licitaţie publică. Aparatura a fost licitată din Olanda“, susţine profesorul ieşean. Adomniţei: „Se întâmplă multe în timpul mandatului“
Nici fostul ministru al educaţiei, Cristian Adomniţei, nu-şi aminteşte de finanţarea acestui proiect. „Este uman imposibil să-mi aduc aminte de un anumite proiect, din miile de obiective unde s-au dus bani de la minister. Se întâmplă multe în timpul mandatului unui ministru“, a declarat scurt Adomniţei. „Nu cunosc. Există o comisie la nivel naţional care validează aceste proiecte de care nu ştie nici ministrul şi nici măcar secretarul de stat“, s-a disculpat şi fostul ministru, Mihail Hărdău. Supraevaluat cu 50.000 de euro
Iahtul cumpărat de minister, din Italia, cu 140.000 de euro, este de tip 26.50 Cruiser. O astfel de ambarcaţiune costă mai puţin de 100.000 de euro, spun dealeri din branşă. „Preţul de plecare al unui iaht de tipul 26.50 Cruiser este de 92.100 de euro. Depinde de opţiunea celui care îl cumpără. Dacă vrea să-şi tuneze iahtul, să- şi mai pună GPS sau altă aparatură performantă, atunci poate ajunge şi chiar trece de 140.000 de euro“, explică Victor Solomon, agent de vânzări la Neptun Yacht Constanţa. Cheltuielile nu se opresc însă după achiziţionarea aparaturii, ambarcaţiunea având nevoie de fonduri chiar şi când nu este folosită. Criza ţine iahtul la mal
Rodajul iahtului costă 7.000 de lei, bani pe care i-a scos din buzunar, pentru început, profesorul Romanescu. Continuarea activităţii laboratorului plutitor ar putea fi afectată de criza economică, pentru că iahtul are nevoie de un loc de parcare, motorină, asigurarea cazării şi drumului norocoşilor care-l vor folosi.
„Vom continua activitatea cât timp vom avea bani. Avem nevoie de bani de motorină şi pentru plata investigaţiilor. Noi ne bazăm pe granturile de cercetare pe care le vom obţine anul viitor pentru a lucra pe acest iaht. Să vedem totuşi ce-o să se întâmple cu toată criza asta şi dacă nu ni se vor micşora fondurile“, se teme Vasile Cotiugă, coordonatorul programului de la Facultatea de Istorie.
Până una alta, abia în luna martie laboratorul îşi va începe activitatea şi profesorii mai au timp încă să facă un orar al activităţii ca „învăţăceii“ să nu se calce pe picioare.
DESTINATARI EXCLUSIVI
Numai profesorul stă la cârmă, studenţii se uită
Iahtul cu laborator încorporat are un singur cârmaci, adică o singură persoană ştie să-l conducă şi să-i folosească aparatura, şi anume directorul laboratorului, profesor universitar dr. Gheorghe Romanescu de la Geografie, secondat de Vasile Cotiugă de la Istorie.
Pe acest iaht, studenţii, masteranzii şi doctoranzii de la Facultăţile de Istorie şi de Geografie vor asista, pe rând, la cercetări în domeniul geoarheologiei subacvatice şi marine. Profesorii coordonatori au planificat ca o săptămână din practica de vară obligatorie a studenţilor să se facă pe iaht, chiar dacă pe vasul lung de aproape zece metri nu încap decât 6-8 persoane odată.
Pentru cercetările subacvatice, doar doi masteranzi au brevet de scufundări. Alin Micu este unul dintre aceştia, masterand în anul I la „Riscuri naturale şi amenajarea teritoriului“.
„Suntem doi scafandri, probabil că noi o să facem scufundări. Noi suntem cei care vom coborî de pe platformă şi vom lua mostre de pământ, apă. La noi, la master, face parte din practica obligatorie, dar nu ştiu dacă şi studenţii vor face practică pe vas“, spune acesta.
Studenţii nu vor putea însă atinge nimic, neavând pregătirea necesară, ci doar vor observa. Dacă studenţii de la Geografie vor studia relieful subacvatic, vor monitoriza calitatea apei şi depunerile de aluviuni, „istoricii“ vor căuta resturi antropice ale unor cetăţi antice, înghiţite de apă. Graficul plăţilor Platforma de formare şi cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei a câştigat un concurs de proiecte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior în 2006. Acest proiect cuprinde realizarea a cinci laboratoare de cercetare: de arheologie aplicată şi teoretică, de georheologie, din care face parte şi iahtul-laborator, de bioarheologie, arheofizică şi investigaţie ştiinţifică şi conservare a bunurilor de patrimoniu cultural. În 2006, platforma a primit finanţări de 148.500 de lei, în 2007, 158.400 de lei şi în 2008, de 700.000.
LICITAŢIE ANULATĂ Tractoarele n-au avut noroc
Dacă cercetarea în domeniul arheologiei s-a bucurat de susţinere, grupurile şcolare agricole nu au avut la fel de mult noroc. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a organizat în luna august a acestui an o licitaţie pentru achiziţionarea a 54 de tractoare pentru grupurile şcolare cu profil agricol. Valoarea contractului se ridica la 3.860.000 de lei. Licitaţia a fost adjudecată de o firmă producătoare din Cehia. Cu puţin înainte de perioada de livrare a maşinilor agricole, adică între octombrie şi decembrie a acestui an, firma furnizoare a refuzat să mai semneze contractul. „O explicaţie ar fi incapacitatea firmei de a furniza tractoarele. Dar ministerul doreşte achiziţionarea lor, aşa că vor fi trecute pe proiecţia bugetară a anului viitor. În plus, intenţionăm să luăm şi tractoare cu remorcă“, a dat asigurări Mirabela Amarandei, consilier personal al actualului ministru al educaţiei, Anton Anton.