Curtea de Apel Bucureşti a decis, marţi, arestarea preventivă pentru 30 de zile a preşedintelui ASF, Dan Radu Ruşanu, decizia fiind definitivă. CAB a admis astfel recursul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), după ce propunerea acestora de arestare preventivă a lui Ruşanu a fost respinsă, pe 26 februarie, de Tribunalul Bucureşti.
Update ora 13.55 Dan Radu Ruşanu a fost arestat preventiv de Curtea de Apel Bucureşti. Minuta: Admite contestatia Parchetului de pe langa ICCJ. Admite propunerea de arestare a inculpatului Rusanu Dan Radu si dispune arestarea acestuia pentru o perioada de 30 de zile de la data incarcerarii. Definitiva. Update Un echipaj medical de urgenţă s-a prezentat marţi la camera de consiliu a Curţii de Apel Bucureşti (CAB), unde era audiat, în şedinţă secretă, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Radu Ruşanu, în dosarul Carpatica-ASF. Acuzaţiile DNA Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, a fost reţinut, săptămâna trecută, în dosarul "Carpatica", după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au extins urmărirea penală în cazul său, pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor.
- Caracatiţa din Asigurări. «Unchiu’» Ruşanu şi finul Chiţoiu au năşit un grup infracţional organizat
În urmă cu două săptămâni, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Dan Radu Ruşanu, în acest dosar, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat "protejarea frauduloasă" a intereselor SC Carpatica. "Evenimentul Zilei" prezintă cele mai interesante pasaje din motivarea Tribunalului Bucureşti, judecătorul Andi Malaliu, care a decis cercetarea în libertate a lui Dan Radu Ruşanu.
- Propunerea de arestare preventivă a lui Ruşanu, RESPINSĂ de instanţă
- Dan Radu Ruşanu a ieşit din arestul Poliţiei Capitalei după expirarea ordonanţei de reţinere
Despre "grupul infracţional organizat"
Cu privire la infracţiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine următoarele:
- Potrivit art. 367 alin. 6 Cod penal, prin "grup infracţional organizat" se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.
- Aşadar, pentru existenţa acestei infracţiuni trebuie să existe o conducere, o organizare structurată, o împărţire a rolurilor şi atribuţiilor în cadrul grupării, grupare care să acţioneze coordonat şi animată de un scop comun (săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni).
- În cauză n-a fost demonstrată convingător nici existenţa structurii criminale, nici că aceasta este organizată şi acţionează coordonat, nici cine o conduce şi ce infracţiuni urmează să săvârşească.
- Astfel, convorbirile şi SMS-urile de la dosar nu-i aparţin inculpatului Dan-Radu Ruşanu şi în niciun caz nu fac dovada că s-a constituit un grup criminal organizat şi cu atât mai mult că inculpatul ar face parte din acesta.
- Faptul că se propune o ordonanţă de urgenţă nu are, în sine, nimic ilicit şi DNA-ul n-a demonstrat că respectiva ordonanţă ar fi contrară legii şi ordinii de drept, cu atât mai mult cu cât respectivul act normativ a fost însuşit de Guvernul României şi a fost publicat în Monitorul Oficial, dobândind astfel putere normativă.
- În sinteză, Parchetul n-a reuşit să dovedească existenţa grupului infracţional, organizarea şi structurarea acestuia, nici că scopul grupului infracţional organizat ar fi săvârşirea unor infracţiuni şi care ar fi acestea.
În consecinţă, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că încă de la acest moment nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, astfel că această acuzaţie nu poate constitui temei al arestării. Oricum, n-au fost dovedite nici rolul şi atribuţiile inculpatului Dan-Radu Ruşanu în presupusul grup infracţional organizat.
Despre "complicitatea la abuzul în serviciu"
Inculpatul mai este acuzat şi de complicitate la abuz în serviciu în varianta calificată şi agravată prevăzută de dispoziţiile art. art. 132 din Legea nr. 78/2000.
- În primul rând, este surprinzător că Parchetul nu precizează autorul infracţiunii (s-ar părea că este acuzat domnul Daniel Chiţoiu), ci ne indică doar presupusul complice, complice care ar fi inculpatul Dan-Radu Ruşanu.
- Chiar şi aşa, trebuie subliniat că forma de participaţie a complicităţii presupune nu numai intenţia ca formă de vinovăţie, dar şi o înţelegere prealabilă între făptuitori.
Or, în cauză nu a fost dovedită înţelegerea prealabilă între făptuitori, n-a fost dovedit faptul că inculpatul Dan-Radu Ruşanu, de comun acord şi în înţelegere cu un alt inculpat (posibil Daniel Chiţoiu) i-a dat acestuia un ajutor deliberat şi conştient în săvârşirea unei infracţiuni.
Despre "folosul necuvenit"
Mai trebuie adăugat şi că, deşi Parchetul reţine în acuzare dispoziţiile art. art. 132 din Legea nr. 78/2000, din nicio probă nu rezultă că inculpatul Dan-Radu Ruşanu ar fi obţinut vreun "folos necuvenit" şi care ar fi acela.
- Prin "folos" doctrina înţelege orice avantaj de natură patrimonială, nu orice altă împrejurare care i-ar fi, eventual, favorabilă inculpatului.
Aşa fiind, chiar dacă ar fi reale acuzaţiile ce i se aduc inculpatului, şi anume că acesta ar fi urmărit schimbarea din funcţia deţinută la A.S.F. a numitului Tudor Daniel George, această împrejurare nu constituie un "folos necuvenit" în înţelesul legii penale şi nu poate fi reţinută în acuzare.
Despre "favorizare a făptuitorului şi influenţarea declaraţiilor"
Ultimele două acuzaţii aduse inculpatului sunt de favorizare a făptuitorului şi de influenţare a declaraţiilor.
- În concret, i se reproşează inculpatului că prin luarea angajamentelor de confidenţialitate unui număr de angajaţi ai A.S.F. ar fi săvârşit şi aceste infracţiuni.
- De menţionat însă că aceste infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei se săvârşesc cu intenţie directă, ceea ce înseamnă că inculpatul este conştient că împiedică înfăptuirea justiţiei, şi urmăreşte să obţină tocmai acest scop.
- În condiţiile în care angajamentele respective sunt prevăzute şi în contractul colectiv de muncă şi se pare că au fost luate şi anterior, în condiţiile în care ele sunt o practică obişnuită şi constantă în cadrul firmelor sau instituţiilor mari şi în condiţiile în care nu se interzice colaborarea cu organele de cercetare penală (cum rezultă din chiar conţinutul actului depus la dosar), judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că Parchetul n-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul a acţionat cu intenţia cerută de lege pentru a împiedica înfăptuirea justiţiei şi că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor fapte sub aspectul laturii subiective.
- Luarea acestor angajamente de confidenţialitate nu are semnificaţia dată de Parchet, ci se justifică prin recenta reorganizare a instituţiei prin reducerea numărului de membri ai Consiliului A.S.F. şi a numărului de angajaţi.
În concluzie, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că probele administrate până acum nu creează o suspiciune rezonabilă că inculpatul a săvârşit o anumită sau mai multe infracţiuni.
"Lipsa unei suspiciuni rezonabile"
Lipsa unei suspiciuni rezonabile de comitere a unei infracţiuni împiedică luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, după cum constituie un impediment şi pentru luarea celorlalte măsuri preventive mai blânde.
- Pe lângă aceste considerente, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că privarea de libertate a inculpatului nu este nici necesară în condiţiile în care acesta nu va mai fi preşedinte al A.S.F. (nemaiputându-se susţine că ar influenţa negativ cercetarea penală) şi în condiţiile în care nu există riscul să fugă ori să se sustragă de la cercetarea penală.
- Faptul că privarea de libertate a inculpatului Dan-Radu Ruşanu nu este necesară este dovedit şi de faptul că alte persoane din acest dosar sunt cercetate în stare de libertate, fără ca acest fapt să afecteze real şi semnificativ mersul anchetei penale.
- Nu în ultimul rând, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nu există nici starea de pericol pentru ordinea publică aptă să justifice luarea măsurii arestării preventive.
Pericolul pentru ordinea publică trebuie înţeles ca o stare de temere, de insecuritate care ar afecta o colectivitate, societatea civilă în cazul în care inculpaţi acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni grave ar fi cercetaţi în stare de libertate.
Caracterizare: Specialist financiar, fost parlamentar şi ministru, cu o familie organizată, cu o bună reputaţie
- Or nu se vede cum ar fi în mod real zdruncinată, afectată, oripilată, înspăimântată etc. societatea civilă dacă inculpatul, profesor universitar, doctor în economie, specialist financiar, fost parlamentar şi ministru, cu o familie organizată, cu o bună reputaţie, fără antecedente penale, cu o vârstă înaintată (aproape 64 de ani), ar fi cercetat în stare de libertate, cu atât mai mult cu cât are şi o stare de sănătate precară (cardiac).
Prin urmare în cauză nu există nici starea de pericol pentru ordinea publică.
- Parchetul a încercat să argumenteze starea de pericol pentru ordinea publică, făcând referire la acuzaţiile aduse inculpatului. Pericolul pentru ordinea publică nu se confundă (şi nici nu trebuie confundate) cu pericolul social al faptelor penale.
Or, în cauză, acuzaţiile aduse inculpatului pot constitui temei al răspunderii penale a acestuia în cazul în care va fi găsit vinovat (deocamdată el beneficiază de prezumţia de nevinovăţie), dar la acest moment, ţinând cont şi de datele personale ale inculpatului expuse mai sus, nu justifică, prin ele însele, arestarea inculpatului. DNA: "Necesitatea privării de libertate şi starea de pericol pentru ordinea publică"
Parchetul a invocat drept caz al arestării pe cel prevăzut de art. 223 lit. b Cod procedură penală, numai că acest caz de arestare nu poate fi reţinut, în condiţiile în care nu sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute de art. 223 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală pentru luarea măsurii arestării (probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune; necesitatea privării de libertate şi starea de pericol pentru ordinea publică).
- Chiar şi trecând peste acest lucru, invocarea dispoziţiilor art. 223 lit. b Cod procedură penală este neîntemeiată.
Astfel cercetarea penală s-a desfăşurat şi în timpul când inculpatul îndeplinea funcţia de preşedinte al A.S.F., martorii au fost audiaţi de către organele de cercetare penală, iar inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală, punând la dispoziţia acestora toate documentele solicitate.
- Or această atitudine a inculpatului, infirmă, o dată în plus, acuzaţiile de influenţare a martorilor, acuzaţii pe care Parchetul îşi fundamentează propunerea de arestare.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază, pentru toate aceste motive, că ne aflăm în situaţia prevăzută de art. 227 Cod procedură penală, drept pentru care va respinge propunerea de arestare preventivă ca neîntemeiată.
- Dan Radu Ruşanu, şeful caracatiţei din Asigurări. Corupţia din ASF, legiferată prin Ordonanţă de Guvern - Asigurari si Pensii
- Milionarul Carabulea a corupt Autoritatea de Supraveghere Financiară
- Dan-Radu Ruşanu a fost reţinut de DNA. Se cere avizul Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Daniel Chiţoiu