EXCLUSIV. De ce a fost arestat procurorul Emilian Eva. Curtea Supremă: „Există o suspiciune rezonabilă!”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis motivat de ce a emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile în cazul procurorului Emilian Eva, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, cercetat penal de DNA pentru luare de mită, spălare de bani, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, fals în declaraţii.

“Examinând în aceste coordonate actele de urmărire penală efectuate în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătorul de drepturi şi libertăţi, constată că, în prezenta cauză, există o suspiciune rezonabilă, bazată pe motive plauzibile de a crede că inculpatul Eva Emilian a desfăşurat în mod repetat acte de cumpărare, evaluare şi restaurare în vederea vânzării ori de intermediere a unor operaţiuni de vânzare-cumpărare ce aveau ca obiect lucrări plastice, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru alţii de sume de bani. Concret, în intervalul noiembrie 2014 – aprilie 2015, inculpatul Eva Emilian a achiziţionat de la diverse persoane fizice un număr de 94 de tablouri, parte din ele semnate de pictori români sau străini bine cotaţi pe piaţa de artă din România, pe care, în mod direct sau prin intermediul fiicei sale Eva Bianca-Mădălina ori al fostului prieten al acesteia, Creţu Alexandru Ştefan, le-a lăsat în custodie spre evaluare la Casa de licitaţie ...  din Bucureşti, dintre acestea un număr de 16 tablouri, menţionate expres în referatul procurorului, fiind evaluate la suma totală de 81.600 de euro. Există, de asemenea, o suspiciune rezonabilă că, în perioada ianuarie – februarie 2015, inculpatul a postat prin intermediari, spre vânzare, pe  site-ul OLX (cu menţiunea „tablouri originale/expertizate”) un număr de 34 de tablouri, solicitând suma totală de 51.800 de euro, iar în intervalul 04 februarie – 22 iunie 2015, a achiziţionat sau a dus tratative în vederea achiziţionării de la diverse persoane fizice sau galerii de artă, a cerut evaluări de la persoane cu expertiză în domeniu, a restaurat, apelând la diverşi pictori/restauratori, şi a valorificat sau a încercat să valorifice un număr de aproximativ 97 de tablouri, 12 dintre acestea având o valoare evaluată de către Eva Emilian ori de intermediari la sumele de 84.500 de euro, 95.000 de lire sterline şi 7.500 de lei.”, motivează Curtea Supremă.

 

Despre declarația de avere

Magistrații arată că în luna ianuarie 2015, prin intermediul fiicei sale, Eva Bianca Mădălina, Emilian Eva  a trimis în Regatul Unit al Marii Britanii un număr de 3 tablouri semnate Dimitrie Berea, spre a fi valorificate prin intermediul unei case de licitaţii aflate pe teritoriul statului mai sus menţionat.

La nivelul unei suspiciune rezonabile, "există de asemenea informaţii că, în declaraţia de avere completată olograf la data de 15.06.2015, inculpatul Eva Emilian a inserat date contrare adevărului, menţionând în mod nereal că ar fi achiziţionat, în perioada 13.06.2014 – 15.06.2015, un număr de doar 27 de tablouri de la casele de licitaţie şi colecţionari, evaluate la sumele totale de 9.000 de euro, 10.750 de lei, 1.000 de USD."

"Această primă parte a activităţii infracţionale imputate inculpatului (pe care s-a grefat şi măsura preventivă a controlului judiciar dispusă iniţial în speţă, prin ordonanţa din data de 26.06.2015), este evidenţiată de probatoriul administrat anterior acelei date, necontestat de către inculpat", mai arată Curtea Supremă.

 

Judecători: Controlul judiciar nu este suficient

Judecătorul apreciază că, raportat la amploarea prezumată a operaţiunilor financiare desfăşurate de Eva Emilian "într-o perioadă moderată de timp şi la modalitatea în care acesta a speculat prestigiul funcţiei deţinute, exclusiv în scopuri pecuniare, astfel cum se conturează aceste elemente în această fază relativ incipientă a anchetei,  arestarea preventivă este atât proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse, cât şi necesară, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal."

"O măsură preventivă mai puţin restrictivă, cum este cea a controlului judiciar, nu este, cel puţin în acest stadiu al anchetei, suficientă pentru a asigura în mod efectiv atât prezervarea ordinii publice, cât şi administrarea, în bune condiţii, a probatoriului necesar clarificării împrejurărilor cauzei.", Curtea Supremă.

 

Despre prestigiul funcției de procuror

În aceste coordonate, mai susțin magistrații, constată că există cazul prevăzut de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, deoarece fapte de corupţie ori asimilate de natura celor analizate, săvârşite de un magistrat procuror prin specularea poziţiei deţinute în cadrul Ministerului Public şi a prestigiului funcţiei, în scopul obţinerii de foloase materiale pentru sine sau pentru membrii familei, sunt de natură a genera grave suspiciuni asupra probităţii profesionale a procurorilor în activitatea de urmărire penală.

"În egală măsură, o atare conduită aduce o gravă atingere prestigiului şi încrederii pe care trebuie să le inspire, în activitatea sa, orice funcţionar public şi, cu atât mai mult, un magistrat, creându-se în mod inacceptabil aparenţa disponibilităţii procurorilor de a a-şi îndeplini îndatoririle profesionale în afara cadrului legal, în schimbul unor foloase materiale mai mult sau mai puţin consistente. Lăsarea în libertate a inculpatului, având în vedere modalitatea concretă în care rezultă că s-au comis faptele,  prezintă, aşadar, o stare de pericol concret pentru ordinea publică, înţeleasă ca un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile şi ca o temere că justiţia nu acţionează suficient de ferm faţă de funcţionarii suspectaţi de corupţie, stare de natură a încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare."

În plus, mai arată judecătorii Curții Supreme, implicarea repetată a lui Emilian Eva  "în operaţiuni financiare obscure pe piaţa neagră a lucrărilor de artă, aparenta sa disponibilitate de a se prevala de credibilitatea funcţiei de magistrat în scopul de a capta încrederea partenerilor şi a asigura finalizarea tranzacţiilor propuse, dar şi demersurile orientate spre disimularea operaţiunilor desfăşurate (prin interpunerea altor persoane), sunt elemente de natură a potenţa starea de pericol pentru ordinea publică într-o măsură ce justifică dispunerea, faţă de inculpat, a unei măsuri preventive privative de libertate".

Magistrații susțin că circumstanţele personale favorabile lui Emilian Eva, cu precădere cariera sa îndelungată ca procuror, nu au relevanţă sub aspectul analizat, cât timp tocmai în considerarea acestor elemente a fost posibilă implicarea sa în actele ce fac obiectul cauzei.

 

Supendat din funcție

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât în şedinţa din 13 iulie  suspendarea din funcţie a lui Emilian Eva, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, ca urmare a dispunerii faţă de acesta a măsurii arestării preventive.

Emilian Eva a devenit cunoscut după ce a instrumentat dosarul privatizării ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani închisoare.

 

Acuzațiile DNA

Iniţial, procurorul a fost pus sub acuzare pentru că a tranzacţionat peste 200 de picturi, cu o valoare de piaţă de aproximativ 300.000 de euro, deşi calitatea de magistrat este incompatibilă cu efectuarea actelor de comerţ.

Potrivit DNA, în cursul lunilor mai - iunie 2014, perioadă în care tatăl său se afla internat în spital, Emilian Eva i-a solicitat unui medic să depună toate diligenţele profesionale "ca să fie bine pentru toată lumea", în sensul de a-i acorda tratamentul de specialitate tatălui său.

Ulterior acestei solicitări, în data de 16 iunie 2014, Emilian Eva a dispus printr-o ordonanţă clasarea unei cauze penale, respectiv renunţarea la urmărirea penală faţă de medicul respectiv, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, înşelăciune, purtare abuzivă, fals intelectual, uz de fals.