Ucraina a anunțat oficial că „relansează Bâstroe ca rută alternativă” pentru exporturile sale de cereale. Jurnaliștii Robert Turcescu și Dan Andronic au comentat, alături de invitatul lor în podcastul HAI România, colonelul (r) Tudor Păcuraru, implicațiile poziției României care a acceptat tacit acțiunea Ucrainei.
Porturile de pe Dunăre sunt esențiale pentru exporturile agricole, în condițiile în care acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră este în pericol, a declarat vineri vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov.
Bâstroe are o miză strategic-militară enormă pentru România
Jurnalistul Robert Turcescu, moderatorul podcastului HAI România, a amintit că brațul Chilia, din care face parte și Bâstroe, a avut dintotdeauna un avantaj militar și strategic extraordinar pentru România. „E clar că au săpat, au adâncit, se circulă liniștit cu nave de mare tonaj. Înțeleg că România a pierdut, din punct de vedere strategic-militar, un atu extraordinar", a remarcat Turcescu.
Chestionat de gazda podcastului marca EVZ dacă apreciază că acțiunea de adâncire a canalului Bâstroe și realizarea unui canal paralel cu Sulina a afectat interesele strategice ale României, col. Păcuraru a răspuns afirmativ. Invitatul a creionat și un scurt istoric al canalului care a provocat conflictul dintre România și Ucraina.
„Acest canal a început să fie construit în 1947 de fosta Uniune Sovietică, care a construit mai întâi Bâstroe, după aceea a adâncit Sulina. (...) Ideea era de a proteja traficul de la Odessa până în sudul Bulgariei, din motive militare. Ca să-l protejeze se avea în vedere crearea unui cordon de mine anti-submarin și anti-suprafață, care să protejeze de la Insula Șerpilor până la Suzupol în Bulgaria toate porturile respective, constituind un canal de navigație. Nu aveau cum să facă baraje anti-submarine în largul Odessei din cauza faptului că acolo fundul e foarte abrupt și scade repede. La care s-au gândit să facă acest canal ca să permită ocolirea Sulinei și intrarea directă de acolo în jos . Aceasta e justificarea mișcării pe care o fac ucrainenii, mișcare care are toate avizele internaționale inclusiv ale noastre", a explicat col. Păcuraru.
Dăm multe de la primirea în UE, primim mai nimic
Mai mult, pornind de la cazul Bâstroe, Tudor Păcuraru a remarcat că România în general pare net dezavantajată după 17 ani de la accederea în UE. Întrebarea în ambele cazuri este ce a primit România. Practic, mai nimic, apreciază invitatul,
„Autoritățile noastre le-au dat voie, oare de ce? Noi am dat aici ceva, România avea niște interese la Deltă, noi le-am dat. Dar nu spunem că le-am dat ca să nu fim obligați să spunem ce am primit. Ce am primit? Asta ar fi o întrebare, da? Fiindcă noi am dat ceva, să vedem dacă vom primi ceva. Deocamdată n-am primit, suntem în continuare afară din Schengen. După 17 ani de integrare în Uniunea Europeană nu este niciun spital nou construit. Suntem după 17 ani de integrare în Uniunea Europeană și Bucureștiul și Sofia sunt singurele capitale europene care nu au legătură de autostradă cu alte capitale europene. Pot continua cu zeci de exemple.
Unii spun că din vina guvernului României. Eu nu cred că toate, dar absolut toate guvernele României au fost atât de blege încât să fi fost toate din vina lor. A fost și din vina MCV, veșnica amenințare că ni se taie finanțările și veșnica amenințare că vă primim în Schengen, dar... Un PNRR prost făcut care nu va finanța până la sfârșit absolut nimic. Cu ce ne-am ales? Că vedem ce dăm, dăm multe", a mai precizat expertul militar în studioul EVZ-Capital.
Emisiunea poate fi văzută AICI
Cartea redă obiectiv, pentru prima dată, dinamica evenimentelor Revoluției Române în întreaga lor profunzime.
Volumul este construit exclusiv pe documente desecretizate de Statele Unite și Rusia, dar mai ales pe declarații date de protagoniști, sub jurământ, în Dosarul Revoluției. Faptele fiind deja prescrise, martorii citați chiar spun adevărul în fața procurorilor, pentru a nu comite infracțiunea de sperjur. Și spun lucruri total neașteptate!
Volum recomandat de Evenimentul Istoric!