Mulţi angajaţi vor fi nevoiţi să-şi ia pastilele (şi să-şi facă, poate, şi câte-un masaj) la locul de muncă.
Din cauza cheltuielilor mari pe care le suportă statul, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii vor să reducă numărul concediilor medicale neîntemeiate. Pe fundalul acestor motive, ministerul îşi propune ca până în anul 2017 să reducă numărul de cazuri cu incapacitate temporară de muncă pe motiv de boală cu 15 la sută. Intoxicaţiile alcoolice sau narcotice nu vor fi plătite
Autorităţile propun o serie de restricţii pentru angajaţi. Astfel, salariatul va pierde dreptul la plată pentru concediul medical dacă nu va respecta regimul prescris de medic. De asemenea, incapacitatea de muncă cauzată de intoxicaţiile alcoolice sau narcotice nu vor fi plătite, iar în cazul în care angajatul va prezenta acte false sau dacă acesta va pleca peste hotare în timpul concediului medical, indemnizaţia acestuia va fi retrasă. Alte propuneri vizează reducerea până la 20 pe an a numărului zilelor de concediu de boală, dar şi acoperirea cheltuielilor pentru incapacitate temporară de muncă de Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Tot CNAM urmează să monitorizeze eliberarea certificatelor de concediu medical. Medicii, interesaţi material
Oficialii de la Ministerul Sănătăţii au emis mai multe dosare legate de solicitarea sporită a certificatelor de concediu medical. Astfel, s-a identificat că ,,mulţi dintre angajaţii întreprinderilor care nu funcţionează sunt trimişi de către angajatori în concedii fără întreţinere şi aceştia solicită certificat de concediu medical", se arată în propunerea de politică publică "Reducerea poverii certificatelor de concediu medical asupra bugetului public naţional". Potrivit aceleiaşi surse, angajaţii solicită să le fie eliberate certificate de concediu medical cu scopul de a soluţiona probleme personale, familiale. Totodată, creşterea cheltuielilor pentru concediile de maternitate, cazurile de fraudare înregistrate, dar şi interesarea materială a medicilor pentru eliberarea neargumentată a certificatelor au determinat autorităţile să ia măsuri pentru a combate fenomenul.
Salariaţii, nemulţumiţi Mulţi dintre angajaţi nu sunt deloc impresionaţi de noile schimbări. "Recunosc că se poate întâmpla ca unele persoane să-şi ia concediu medical fără nici un motiv, doar pentru a-şi rezolva problemele personale, dar sunt oameni care au nevoie de acesta. Starea mea de sănătate nu e una din cele mai bune, aşa că sunt nevoită să fac tratament cu regularitate. Şi aşa medicamentele sunt costisitoare, dar mai rămâi şi fără bani", spune indignată Maria Cibotari, o locuitoare a Capitalei. Şi Ion Marcu susţine că noile restricţii nu sunt deloc benefice. "Cei care lucrează în condiţii nocive se îmbolnăvesc mai des. Este vina mea că o să pretind un concediu medical pentru a-mi reveni sau ar trebui să mă sacrific muncii chiar dacă nu o mai pot face?" , se întreabă retoric bărbatul. Autorităţile mai susţin că noile strategii ţin de protejarea sănătăţii, de securitatea angajaţilor la locul de muncă şi de armonizarea legislaţiei cu principiile trasate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. Lideri la capitolul concediu de boală acordat nemotivat sunt raioanele Drochia, Hânceşti, Sângerei şi municipiul Bălţi. Potrivit datelor unor studii, cauzele care au determinat indicatorii morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă sunt lipsa sistemelor de încălzire în încăperile de producere şi auxiliare în perioada rece a anului, prezenţa curenţilor de aer rece, prezenţa unor substanţe chimice toxice în aerul zonei de muncă, a factorilor fizici, biologici, al căror nivel depăşeşte deseori limitele maxim admisibile, lucrul fizic greu, nemecanizat, locurile de muncă inadecvate, nerespectarea regimului de muncă şi odihnă, a cerinţelor tehnicii securităţii şi igienei muncii.
Ce spun statisticile
Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, cheltuielile pentru plata indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă au crescut de la 78 893,8 mii de lei în anul 2001 la 598 mln. de lei în anul 2010, 608 mln. de lei în anul 2011 şi 562 mln. de lei în anul 2012. Totodată, Ministerul Sănătăţii mai precizează că, în 2001, 48 de angajaţi din 100 au cerut concediu de boală, în timp ce în 2010 acest indice a ajuns la 59 din 100. Conform calculelor estimative pentru anul 2014, Bugetul asigurărilor sociale de stat va suporta cheltuieli în valoare de 307.545.154 de lei.