Sorin Ovidiu Bălan publica, pe 11 iulie, în Evenimentul zilei, articolul intitulat „Incompentență, năravuri? Guvernanții se joacă de-a calea ferată Gara de Nord-Aeroportul Otopeni” în care scria: „Așa că, în legătură cu EURO 2020, ne-am ales doar cu grijile organizării. Mari și astea. Pentru că dintre condițiile impuse de UEFA ca să ni se atribuie găzduirea celor patru meciuri, Bucureștiul nu îndeplinea la vremea aceea decât una singură”.

Directorul general al Aeroportului Otopeni, George Alexandru Ivan, a declarat că în perioada următoare vor începe lucrările la două bretele rutiere al căror scop este de a fluidiza circulația în zona aeroportului Henri Coandă: „Împreună cu CFR SA am stabilit un plan de lucrări. Vom construi două bretele de acces, una pentru sosiri, cealaltă pentru ieșirea din zona aeroportului, astfel încât traficul rutier dinspre și spre aeroport să fie cât mai puțin afectat”.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a emis, acum o săptămână, autorizația de construire pentru linia feroviară Gara de Nord – Aeroportul Henri Coandă. Conectarea Aeroportului Otopeni de Capitală printr-o altă legătură decât cea rutieră este una dintre cerințele puse autorităților de la București pentru ca România să găzduiască patru meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal din vara lui 2020.

EURO 2020, în iunie, finalizarea lucrărilor, în noiembrie. Ar fi culmea!

Proiectul va costa 398 milioane de lei, fără TVA. Constructorul este asocierea formată din companiile Arcada Company, ISPCF, DB Engineering & Consulting GMBH. Durata contractului este de 14 luni (2 luni pentru proiectare şi 12 pentru execuţie).

Finanțarea este asigurată din fonduri europene și de bugetul de stat. Deci vorbim de luna noiembrie 2020, în condițiile în care meciurile EURO 2020 de la București sunt programate pentru luna iunie. Finanțarea este asigurată din fonduri europene și de bugetul de stat.

Se vor construi 2,95 de kilometri de cale ferată simplă neelectrificată pe care vor circula automotoare, un viaduct cu o lungime de 1.521 metri și care va traversa DN1 la o înălțime de peste 5,67 metri, 3 podețe, o instalaţie de centralizare electronică și o stație de călători la terminalul T1, cu peroane care vor avea o lungime de 150 de metri, panouri pe care va fi afișat mersul trenurilor, dar și informații în legătură cu zborurile de pe aeroportul Otopeni, bănci din lemn, trotuare rulante, ghișeu de vânzare a biletelor de tren, dar și automate de comercializare a biletelor, plus două lifturi. Acoperișul stației de cale ferată va fi realizat din sticlă securizată antireflex pe structură metalică.

În paralel cu această lucrare, compania austriacă Porr Construct lucrează la dublarea celor 8 kilometri cât are linia de cale ferată între staţiile Mogoşoaia şi Baloteşti. Valoarea acestui proiect este de 50,5 milioane lei.

La finalizarea lucrărilor, în condițiile în care nu se va face nicio oprire, cei circa 20 de kilometri dintre Gara de Nord și Aeroportul Otopeni vor putea fi parcurși în 22 de minute, promit reprezentanții CFR. Garniturile pe această rută ar urma să circule din jumătate în jumătate de oră.

 

Plimbare de plezir cu vagonul-restaurant

Sorin Ovidiu Bălan povestea, în articolul din 11 iulie, că după ce fostul ministru al Transposturilor Felix Stroe s-a lăudat degeaba cu realizarea unei linii de metrou până la Aeroportul Otopeni, „noile autorităţi instalate la Palatul Victoria au fost nevoite să apeleze la Planul B. Uitaţi-l pe Felix, că nu ştie ce spune. Nu mai facem metrou. Facem tren normal, pe deasupra, să ducem suporterii”.

Reportajul jurnalistului este spumos, dar mai ales descoperă realitatea din teren, ascunsă de autorități. De aceea redăm un pasaj interesant: „Pe o vreme splendidă de sfârşit de toamnă, Planul B a demarat în forţă.

Cu o plimbare de plăcere, cum altfel decât cu trenul, pe traseul Bucureşti Nord – Halta Odăi, adică până la doi paşi de aeroport. Ca să arate oficialii presei şi, prin ea, publicului, că se poate. De la Odăi nu mai trebuia decât să se construiască o bretea care să lege linia principală, pe care veniseră ei, şi aerogară. Ce simplu! Garnitura festivă a fost o premieră pe calea ferată românească.

Pe lângă locomotivă, mai avea doar două vagoane. Unul de călători, în care nu a stat nimeni şi un vagon-restaurant, care a fost tot timpul plin şi din care, când s-a coborât înapoi pe peron la Bucureşti-Nord, toată lumea era veselă şi optimistă. Îi tragem o cale ferată la aeroport, de o să se ia trenul la întrecere cu avionul!

Oricum, planul lui Stroe cu metroul era de rahat. Mult mai bine cu trenul. Metroul nu are vagon-restaurant. În vagonul-restaurant însă, poate din cauza muzicii, poate a veseliei şi a clinchetelor de pahare, nu s-a auzit că, în glasul roţilor de tren, erau mai multe note false.

 Există de pe vremea lui Ceaușescu

Şi acum, cireaşa de pe tortul din vagonul-restaurant cu care s-au plimbat până la Halta Odăi. Tronsonul de cale ferată, breteaua sau cum vreţi să-i spuneţi, care să lege linia principală de aerogară, există. Există demult. Un oficial din cadrul Ministerului Transporturilor, ne-a confirmat acest lucru.

Nu l-am crezut. Aşa că am verificat noi, singuri. Şi, da, l-am găsit. L-am văzut şi l-am fotografiat. Există o cale ferată care a fost construită o dată cu aeroportul şi care, înainte de 1989, era folosită pentru transporturi speciale. Acum este dezafectată.

Am descoperit-o, înecată în bălării şi mărăcini. Dar există.

Se termină la aproximativ un kilometru de pista aeroportului. Şi poate fi prelungită inclusiv până în sala de aşteptare a aerogării dacă vreţi, pentru că nu încurcă în nici un fel mersul aeronavelor pe pistă. Există deja un pasaj peste care rulează avioanele către punctul de aşteptare pentru decolare.

Acum, pe sub el este o şosea şi nu trec decât maşini. Foarte bine ar putea trece şi un tren. Breteaua descoperită de noi se desprinde din linia principală cam la cinci kilometri distanţă de locul unde ar trebui să fie macazul pentru linia nouă pe care CFR-ul ţine musai să o construiască.

Cuc nu are nici măcar mintea cocoşului

Acum, că ştim că există deja o cale ferată până la aerogară, normal este să ne întrebăm: De ce ţine morţiş CFR S.A. ca breteaua să treacă peste proprietăţile oamenilor şi nu o reabilitează pe cea veche. S-a dat un răspuns, care este de fapt o diversiune. Cum că la mijloc s-ar afla omul de afaceri Ion Ţiriac, care ar fi afectat la proprietăţi de noua linie de tren. Pentru că are un patinoar în zonă. Vrăjeală.

Patinoarul lui Ţiriac este fix pe partea cealaltă a drumului pe unde ar urma să fie construiţi pilonii pasajului suprateran. În plus, este o construcţie uşoară, care poate fi demontată şi remontată pe un alt amplasament, foarte simplu şi cu costuri minime. Mai mult. Trenul va trece şi pe un teren extravilan, proprietatea omului de afaceri, care ar urma să fie şi el despăgubit, asemenea celorlalţi proprietari, cu doi euro metrul pătrat. Ceea ce ar însemna pagubă. Să-şi fi folosit Ion Ţiriac influenţa, ca să iasă în pagubă? Răspuns sigur în două cuvinte: Exclus!

Altceva trebuie să fie. Şi acest altceva credem că se află în diferenţa uriaşă de preţ. Construcţia noii bretele costă, aşa cum am spus, 583,8 milioane de lei. Pe când reabilitarea celei existente, costă cu mult mai puţin. Probabil nici cât despăgubirile, pentru că în cazul ei nu trebuie expropriat nimeni. Terenul este al CFR-ului. Există chiar un studiu care se referă la această reabilitare, care se poate face de către CFR în regie proprie şi care costă practic nimic faţă de costurile liniei noi.

Studiu rătăcit printr-un sertar din minister. Iar ministrul Cuc nu pricepe ceva ce-i la mintea cocoşului. De ce să construieşti ceva, dacă este deja construit şi nu trebuie decât renovat. El ţine morţiş ca trenul să treacă prin dormitorul doamnei Roxana Mărişoiu”, scria S.O. Bălan care vorbise cu proprietarii caselor de pe traseul noii căi ferate.

 

63 de imobile vor fi expropriate. Urmează ani de procese

„La propunerea Ministerului Transporturilor, Guvernul a adoptat o hotărâre importantă pentru realizarea liniei de cale ferată dintre Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Gara de Nord, obiectiv de investiţii de utilitate publică de interes naţional.

Aşadar, a fost aprobată declanşarea procedurilor de expropriere pentru 63 de imobile proprietate privată care se află pe amplasamentul acestei lucrări.

Suma despăgubirilor care vor fi acordate este de aproape 7 milioane de lei şi se acordă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor”, a declarat, pe 31 iulie, Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al Executivului. Problema e că treaba cu expropierile s-ar putea să dureze ani, deoarece proprietarii, care sunt deja nemulțumiți de prețul oferit de guvern, se vor adresa sigur instanțelor de judecată.

 

Antreprenorul, speriat de bombe. Mai mulți polițiști decât muncitori

La aeroportul Henri Coandă, unde au „început” lucrările la calea ferată care va lega terminalul de Gara de Nord, erau mai mulți polițiști decât muncitori. Regulile de circulație în sensul giratoriu de la ieșirea din aeroport au fost schimbate, prioritate având autovehiculele care părăsesc zona. Traficul nu a fost cu mult mai aglomerat decât de obicei, iar antreprenorul firmei Züblin, pe care l-am găsit la fața locului și care se ocupă de terasament, a fost foarte rezervat în declarații. Ne-a spus doar că linia de tren va avea aproximativ 2 kilometri, plus cei 950 de metri ai pasarelei. „Vorbiți cu ministrul, întrebați-l pe el când va fi gata!”, ne-a zis acesta.

„Despăgubiri mizerabile pentru acea zonă”

„Am fost expropriată deja pentru că hotărârea de Guvern s-a dat pe 31 iulie, iar despăgubirile sunt mizerabile: 9,44 lei/m2 pentru zona extravilană și aproximativ 21 de euro/ m2 pentru cea intravilană. Ghinionul face să avem două terenuri în zona respectivă. Nici nu ne-am gândit vreo secundă ca despăgubirea pentru terenul extravilan să fie sub 100 de euro/m2, iar cea pentru cel intravilan să fie mai mică de 150 de euro. Dețin aproape 2 hectare, un teren extravilan de 11.000 de metri pătrați și unul intravilan de 9996 de metri pătrați.

Problema este că nu ne expropriază întreaga suprafață. De pe cel extravilan ne expropriază aproximativ 4000 de metri pătrați, iar terenul devine nefolosibil pentru că nu vom mai avea cale de acces din cauza terasamentului.

De la cei de la exproprieri nu am putut să aflăm cum s-a calculat suprafața pe care o expropriază, nu am putut să aflăm dacă viaductul începe la al doilea teren sau dacă și acela este pentru terasament, nimic! Asta în condițiile în care am vrut să aflu dacă mi-au luat accesul la un teren sau la ambele. Mai sunt 62 de proprietari în situația mea, din care 40 sunt persoane fizice.

Ceea ce mă șochează foarte tare este că valoarea totală a exproprierilor este undeva la 6.900.000 de lei, iar din această sumă 43% îi revine Aeroportului Otopeni, care este proprietar pe terenul din DN1 până la intrare”, ne-a declarat Mariana Iancu, o proprietară furioasă din acea zonă.

 „Trenul nu ne va lua pâinea de la gură”

Cel puțin pentru moment, taximetriștii care fac ruta Otopeni – București nu se simt incomodați de lucrările din zona aeroportului. Mai mult, nici nu-și fac griji că trenul le va „fura” din clienți.

„Eu zic că o să fie OK, treabă bună. Să vedem cum o să fie mai târziu, probabil trafic mare, aglomerație. Dacă o să dea drumul la metroul ăsta, oameni o să meargă și cu el. Dar cine va avea valiză și va dori să meargă cu taxiul, va merge. 50-60 de lei cu taxiul de la aeroport nu e foarte scump”, a declarat un taximetrist.

„Merge bine, nu e nicio problemă. Vin din București, de la Brâncoveanu și până aici a mers foarte, foarte bine (…) Nu cred că voi pierde din clienți. Nu are de ce, nu-mi fac probleme”, a declarat o doamnă taximetristă care-și aștepta un client în fața Aeroportului „Henri Coandă”.

Alți doi taximetriși ne-au declarat că trenul „nu le va lua pâinea de la gură”, mizând pe faptul că oamenii care vin cu bagaje mari și cu copii vor opta pentru taxi.

 

Întrebare pentru Cuc. Răspuns pentru naivi

Ancheta noastră privind linia ferată care ar trebui să lege Aeroportul „Henri Coandă” – Otopeni de Gara de Nord, obiectiv „strategic” pentru Turneul final UEFA 2020, în care şi România urmează să organizeze patru meciuri, nu a rămas fără ecou la Ministerul Transporturilor.

Înainte să publicăm reportajul din iulie, am adresat instituţiei conduse de domnul Răzvan Cuc o întrebare simplă: Există, deja, o cale ferată între Aeroportul Otopeni și Gara de Nord?

Dacă da, de ce mai trebuie construită alta? Răspunsul primit de la Serviciul de Comunicare MassMedia al ministerului este mincinos: „Vă informăm că nu există o cale ferată care face legătura între Gara București Nord și Terminalul T1 existent al Aeroportului Internațional Henri Coandă București. Traseul feroviar actual se află la o distanţă minimă de aproximativ 3 km, motiv pentru care se construieşte racordul CF la Terminalul T1 Aeroport”.

De ce spuneam că mint? Pentru că există o cale ferată racord care duce la aeroport. Fotografia noastră demonstrează că linia ferată se termină chiar în buza pistei aeroportului. În plus, avem şi declaraţia unui fost oficial din MT, care afirmă că linia există încă de dinainte de Revoluţie şi era folosită pentru transporturile speciale.

De altfel, recunosc faptul că există o linie, dar trece la trei kilometri distanţă de aerogară. Atunci, nu-i mai simplu să construieşti aceşti trei kilometri pe pământ, decât să construieşti cam 13 kilometri, cu linie suspendată, poduri şi pasarele, peste casele şi curţile oamenilor care trebuie expropriaţi şi care oricum nu vor mai putea locui în acele case când va trece trenul pe lângă geamul lor? Iată că s-a putut, după reportajul din EVZ!

 

Câştigătorul licitaţiei, probleme cu DNA din cauza a 30.000 de salcâmi

Să-i dăm din nou cuvîntul lui S.O. Bălan: „Firma Arcada din Galaţi, asociată cu nişte puiuleţi care nu contează. Ce ştim despre firmă? Că este abonată la contractele cu Ministerul Transporturilor. A reabilitat gări, tronsoane de cale ferată, dar s-a băgat şi la autostrăzi.

Datele de la Ministerul Finanţelor arată că firma din Galaţi şi-a redus afacerile în ultimii ani. Astfel, în 2016, aceasta raporta o cifră de afaceri de 297 milioane de lei şi un profit net de aproape 40 de milioane de lei. Anul trecut, afacerile au scăzut la 105 milioane de lei, iar profitul la 6,76 milioane de lei. Aşadar, motive de îngrijorare, că lucrarea nu va fi gata până la EURO 2020. Dar să nu ne facem griji, că ne linişteşte Manuela Badea, şeful de serviciu pe proiecte din cadrul Companiei Naţionale CFR SA: „Constructorul poate va realiza într-o zi cât alții în șapte”! Dacă eşti fată, e tonic încă să mai crezi în Făt-Frumos. Chiar dacă ai depăşit vârsta”.

Numai că DNA Galaţi i-a trimis în judecată, acum trei ani, pe preşedintele şi vicepreşedintele consiliului de administraţie al SC Arcada Company, alături de firma de construcţii, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Concret, Arcada a decontat plantarea fictivă a 30.000 de salcâmi.

Te-ar putea interesa și: