Eurodeputat: „La 11 ani de la aderare, în România sentimentele anti-maghiare s-au intensificat”

Eurodeputat: „La 11 ani de la aderare, în România sentimentele anti-maghiare s-au intensificat”

Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei s-a reunit, în premieră în România, la Băile Bálványos.

Reprezentanții locali și regionali ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei discută despre situația comunității maghiare din România, încălcările drepturilor care se cuvin comunităților minoritare și lacunele din legislația internă și europeană în problema minorităților.

 

Eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler a declarat că este necesară consolidarea relațiilor dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană, deoarece, consideră el, UE nu a luat toate măsurile pentru implementarea recomandărilor și normelor Consiliului Europei privind drepturile minorităților naționale. „În ciuda faptului că am ridicat de mai multe ori aceasta problemă în Parlamentul European, dilema de la Copenhaga nu a fost rezolvată. Ce înseamnă acest lucru: statele care sunt în procesul de aderare la UE trebuie să îndeplinească anumite condiții, inclusiv pe cele legate de protecția minorităților naționale și etnice, dar obligația acestora de a continua să asigure condițiile respective și după aderare nu mai există. În cazul nostru, acest lucru a dus la faptul că, după 11 ani de apartenență la UE, situația etnicilor maghiari din România s-a înrăutățit considerabil, nerespectarea legilor și sentimentele anti-maghiare intensificându-se”, a semnalat Iuliu Winkler. Prin urmare, UDMR a inițiat, în cadrul oferit de Inițiativa Cetățenească Europeană, Minority Safepack, care a fost sprijinită de 1,2 milioane de cetățeni aparținând minorităților naționale și etnice. „Cerem Uniunii Europene să-și asume protecția minorităților naționale și etnice și să oblige statele membre să respecte drepturile acestora. De asemenea, este necesar să se pună în practică recomandările și normele Consiliului Europei privind protecția minorităților în reglementările Uniunii Europene. Și conferința de azi servește acestui obiectiv, care este unul de prim rang în activitatea noastră din Parlamentul European. În concluzie, trebuie să sprijinim o colaborare mai strânsă între Consiliul Europei și organismele sale și Parlamentul European”, a mai spus europarlamentarul UDMR.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Korodi Attila, a declarat că UDMR susține de 28 de ani, în mod ferm, o descentralizare reală.„Din acest motiv, legiuitorii UDMR susțin atribuirea către autoritățile locale de competențe reale, nu fictive, pentru că, și în Europa, progresul și pacea sunt garantate de o descentralizare puternică. Totodată, avem nevoie de un cadru legislativ la nivel european, care asigură, prin descentralizare, respectarea drepturilor minorităților și aplicarea legilor în vigoare din acest domeniu. Principiile descentralizării și ale autonomiei locale nu pot fi situate deasupra legilor care garantează respectareadrepturilor fundamentale ale omului sau a drepturilor minorităților naționale. Trebuie să spunem în mod clar, că este inacceptabil ca în Româniasă fie considerată încălcarea legii faptul că o administrație publică locală decide să ofere unele drepturi pentru minoritatea națională din localitate, chiar dacă nu este obligată de lege să facă acest lucru. Aceste situații nu sunt în concordanță cu prevederile Convenției cadru pentru protecția minorităților naționale și cu cele din Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare. O autoritate publică locală poate fi eficientă doar dacă are competența de a decide în problemele carevizeazăacea comunitate locală”, a arătat deputatul UDMR.

Potrivit lui Korodi, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliul poate fi o instituție puternică doar dacă există colaborare și în privința acestor chestiuni, între diferitele instituții ale sale.

„În calitatea mea de membru al APCE am senzația că interesul unora este să nu existe colaborare și schimb de informații între diferitele instituții.Împreună putem corecta acest lucru. Adunarea Parlamentară ar putea avea rezultate mai bune dacă am colabora mai frecvent pe baza unor rapoarte elaborate de Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, dacă am ști că există o rețea de instituții care nu omite, ci sprijină soluțiile propuse de acest congres în unele domenii de interes major pentru Europa”, a afirmat Korodi.

 

Vicepreședintele CJ Covasna, Róbert Grüman, a criticat forma de administrare cu 42 de județe și a vorbit despre reorganizarea administrativă, cu regiuni mai mari. „România are zone cu identități regionale puternice, din păcate, sistemul administrației de stat cu 42 de județe nu recunoaște sau nu promovează la niciun nivel dezvoltarea unor regiuni mai mari. Această atitudine nu ajută nici celelalte regiuni istorice importante ale țării. Acestea sunt de asemenea dezavantajate de modul în care funcționează sistemul de procedură, deoarece nu pot exploata avantajele cooperării regionale în domeniile turistic și economic”, a spus Grüman. El a fost ales în acest an vicepreşedinte al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. ”Pentru noi, comunitatea secuiască, strategia regională este, de asemenea, o chestiune de naționalitate, identitate, deoarece aici trăiesc în majoritate maghiari. Administrația locală joacă un rol important aici, ca sistem instituțional care reprezintă comunitatea noastră națională, spre deosebire de instituțiile de stat care folosesc standarde duble și care încearcă să-i trateze pe membrii comunității maghiare din România ca pe niște cetățeni de rangul doi ai acestei țări. Congresul autorităților locale și regionale al CE promovează vocea a cinci sute de regiuni europene, o forță care nu poate fi și nici nu trebuie ignorată. Cred că rolul acestui organism va fi consolidat și, mai devreme sau mai târziu, statul român va trebui să recunoască faptul că aspirațiile regionale nu reprezintă o amenințare pentru structurile de stat, ci se pot completa, se pot consolida reciproc. Aceasta este calea pe care Europa o urmează astăzi și pe care ar trebui să o urmeze și România”, a subliniat vicepreședintele CJ Covasna.

La reuniunea de la Băile Bálványos participă și președintele Congresului autorităților locale și regionale al Consiliului Europei, Gudrun Mosler-Törnström. „Fiecare regiune este unică în felul ei. Este foarte important să aibă loc întâlniri și în afara Strasbourg-ului pentru a putea cunoaște diferite regiuni și comunități. Suntem cu toții politicieni în administrațiile locale și regionale, deci știm că fiecare regiune are propriile specificități și tradiții”, a subliniat Törnström.

Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei se reunește între 30 și 31 mai 2018, la Băile Bálványos, la invitația Consiliului Județean Covasna. Miercuri a avut loc reuniunea comisiei de specialitate, iar joi se va desfăşura conferinţa internaţională intitulată „Utilizarea limbilor în administrațiile locale și regionale”.

 

*** În 1994, Consiliul Europei a înființat Congresul Autorităților Locale și Regionale Europene ca organism consultativ, înlocuind Conferința Permanentă a Autorităților Locale și Regionale din Europa. Acest for prezintă punctele de vedere ale regiunilor și orașelor Europei în cadrul Consiliului Europei, un forum în care reprezentanții aleși locali și regionali pot discuta despre problemele lor și pot compara experiențele întâlnite. Congresul Autorităților Locale și Regionale Europene organizează pentru prima oară o reuniune a comisiei în România.