Înalta Curte de Casație și Justiție a admis protocolul de constituire a alianței Forța Dreptei și a anulat decizia BEC. Azi, secția de Contencios al ICCJ a conexat dosarele 631 cu 630 și a decis că acțiunea BEC nu mai poate produce efecte.
La ședința de judecată au fost prezenți în sală Eugen Tomac, Ludovic Orban și Cătălin Drulă. Avocații lor au arătat că Biroul Electoral Central a decis duminică să respingă protocolul de constituire a alianţei electorale Alianţa Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei pe motiv că Eugen Tomac nu apare în Registrul partidelor politice ca președinte al PMP. Argumentele lor au convins instanța să respingă decizia BEC.
„Suntem într-o situaţie critică, iar astăzi pe umerii judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stă viitorul democraţiei. Votul din BEC, la solicitarea PSD, este antidemocratic şi vizează excluderea Opoziţiei de pe buletinul de vot”, a declarat preşedintele USR, Cătălin Drulă, într-un comunicat transmis luni Agerpres.
Decizia Înaltei Curți
„Admite contestaţia formulată de contestatorii Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară şi Partidul Forţa Dreptei împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 1/D/17.03.2024, astfel cum a fost îndreptată prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 1/D/18.03.2024. Anulează Decizia Biroului Electoral Central nr. 1/D/17.03.2024, astfel cum a fost îndreptată prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 1/D/18.03.2024. Admite Protocolul de constituire a alianței electorale - ,,Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei”. Definitivă. Pronunţată astăzi, 19 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”.
Argumentele pentru Eugen Tomac
Așa cum am spus, dosarele 631 și 630 au fost comasate și s-a discutat speța în ședința publică.
Reprezentantul Parchetului a fost de acord cu susținerile PMP, USR și Forța Dreptei privind constituirea alianței, întrucât Congresul PMP a ratificat și validat documentele referitoare la înființarea alianței . Decizia BEC încalca drepturile constituționale prevazute de art 38 și 40 din Constituție, a mai argumentat reprezentantul Ministerului Public. Procurorul de ședință a susținut că BEC a dat dovadă de exces de zel.
Pe de altă parte, avocații au susținut că Diaconescu a fost exclus din PMP, dovadă că acesta nu a fost interesat de reprezentativitatea PMP în BEC, nu a transmis niciun document. La art 136, 141 din statutul PMP se indică competențele organelor de execuție ale partidului cu privire la aprobarea alianțelor electorale, astfel că Eugen Tomac și Ionuț Simionca erau în măsură să facă demersul de constituire a alianței, au mai arătat avocații.