Editura Evenimentul si Capital

Eşti cumva la pensie? | România cititorilor

Alexandru Ghillis
Autor: | | 7 Comentarii | 4134 Vizualizari

Recent, am afirmat pe această pagină din EVZ/EVZ.RO că, inerent, vine o vârstă în care, neoficial, eşti împins(ă) spre făraş. Mă refer la marea masă a foştilor bugetari, care au contribuit cinstit prin munca lor pentru asigurarea veniturilor celor aflaţi atunci în pensie şi nu la foştii politruci ai activului de partid comunist şi la cei din alte instituţii de forţă ale statului, care au contribuit insignifiant sau deloc pentru pensii, deşi au avut salarii care nu sufereau comparaţii cu cele primite de grosul slujbaşilor din România.

Cuantumul pensiilor actuale se explică simplu, prin faptul că, în totalitate, pensionarii de azi au fost cu toţii bugetari până în 1990, fiind angajaţi la stat şi doar puţini au lucrat în privat după ’90. La scară naţională, a existat şi un număr infim de profesionişti liber întreprinzători, în majoritate mici meseriaşi autorizaţi şi destui oameni de artă - pictori, sculptori, muzicieni şi alţii - membri cotizanţi ai uniunilor de creaţie.

Pensionarul român de serie largă este cel ce populează ziua pieţele agro- alimentare, magazinele, mijloacele de transport în comun, trăgând după el un cărucior de piaţă sau agitând sacoşe pline cu de-ale gurilor. Zic gurilor, fiindcă bietul pensionar român tipic, răspunde şi de alimentarea odrasleleor sale aflate la muncă şi a nepoţilor de acasă. Că aşa-i la noi! Există o puternică interdependenţă între viaţa pensionarului român de rând şi cea a urmaşilor săi. Nu cum putem vedea mulţi pensionari occidentali de serie mare, care se plictisesc la ei acasă şi bat Europa în autocare, ajungând des în plimbările lor şi pe meleagurile noastre, unde îşi lasă o parte din pensii. Aici, odată ieşit la pensie, dar nu cu una „nesimţită”, vezi curând că dacă îţi cumperi toate medicamentele necesare şi îţi mai şi plăteşti întreţinerea casei, va trebui să reduci volens-nolens din mâncare. La ce vei renunţa? Este o vorbă din bătrâni: „întinde-te cât ţi-e plapuma!”. O fi bine, n-o fi bine? Cert este că unii vârstnici nu mai sunt capabili să ţină singuri cont de ea.

Deunăzi, m-a captat o dezbatere televizată, în care subiectul discuţiilor era o distinsă doamnă în vârstă, văduvă, ajunsă între timp o persoană publică, dar cu o pensie foarte modestă şi care, în pofida situaţiei materiale precare, cu ceva vreme în urmă a fost plasată de către fiul dumneaei (azi dispărut fără urme) într-un azil particular de lux. Aici, doamna se simte excelent, însă nerealizând situaţia delicată pe care a creat-o fără voia sa. Se punea problema ca foştii săi discipoli, unii ajunşi astăzi vedete în domeniul lor de activitate, să facă o chetă pentru a-i susţine întreţinerea completă acolo – cazare, mâncare, tratamente - în valoare totală de mai multe mii de lei pe lună. Însă, în ciuda unor promisiuni publice anterioare, cei mai mulţi dăduseră în timp bir cu fugiţii. Bietul patron, se întreba: „ce inimă aş avea s-o duc cu maşina în faţa casei sale şi s-o las acolo, unde nu mai locuieşte nimeni?...”.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor

Veste MARE despre rezultatele la Evaluarea Nationala! Ce au facut profesorii cu notele

Pagina 1 din 1


Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației

Tag-uri: pensie, evz, evz.ro, europa



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Invitaţii evz

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI