Anticonstituţională, absurdă, stalinistă, inutilă sau etică şi necesară. Un text de lege care revine în atenţia opiniei publice şi pe agenda politică românească reaprinde controversele asupra înlăturării fostei elite comuniste din funcţiile importante din Stat.
România putea să deţină o lege a lustraţiei încă din martie 1990, odată cu proclamaţia de la Timişoară, cu al său punct 8. Alte state au reuşit. În octombrie 1991, Cehoslovacia a devenit primul stat postcomunist care a recurs la o versiune apropiată de ceea ce avem în discuţie, în România. Polonia şi Ungaria au trecut, la rândul lor, prin această experienţă. În România, clasa politică este împărţită, încă odată, de subiectul lustraţiei. Una dintre cele mai proeminente figuri asociate cu efectele documentului legislativ este Ion Iliescu. În opinia fostului preşedinte, legea este “o prostie”, fără nicio utilitate. “E o ruşine că la 20 de ani de la Revoluţie am ajuns să ne bălăcim în balta mentalităţii primitive”, a precizat acesta pentru evz.ro. “În 1990 am păşit într-o nouă eră. Votul liber al cetăţeanului este suprema judecată, iar campanile electorale oferă prilejul ca trecutul fiecărui candidat să fie expus. Iar electoratul alege în funcţie de propriile convingeri”, consideră preşedintele de onoare al PSD. Iliescu: “Dacă votează, PSD se compromite” Fostul preşedinte a mai subliniat că referitor la implicarea în funcţiile publice, a persoanelor care au avut legături puternice în regimul communist, s-a discutat încă din 1990, împreună cu reprezentanţii partidelor politice nou-înfiinţate. Legea din 1990 face referire la persoane care se fac vinovate, concret, de crime ale comunismului, precizează primul preşedinte al României post-comuniste.
“Atunci, oameni precum Câmpeanu au susţinut că este o prostie să se excludă persoane, doar în baza unor funcţii sau pe categorii. În schimb, prin acel proiect de legea erau excluse persoane într-adevăr vinovate. Acum, această lege a lustraţiei este o bătaie de joc, fără utilitate, iar PSD, dacă votează, se compromite. Este o lege întoarsă pe dos. Este un document stalinist şi un instrument demagocic”. Pîrvulescu: “Să se aplice şi celor care au încălcat drepturile omului”
Preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia Cristian Pîrvulescu contestă însă măsura amintită de Iliescu, pentru legea electorală din 1990. “Cred că era dificil, imediat după 1990, să se stabilească gradul de vinovăţie. Au existat câteva procese cu condamnări politice, însă nu cred că ştiu despre altele. Ceea ce spune multe despre situaţia justiţiei de atunci”. Referitori la subiectul zilei, Pîrvulescu susţine că, din punct de vedere moral, această lege a lustraţiei îşi păstrează valorile. Însă, există şi multe îndoieli. “Sunt obiecţii serioase privind nivelul de discriminare. Şi sunt aspecte controversate de luat în calcul. Este Ion Iliescu lustrabil? Spre sfârşitul regimului era un nomenclaturist de gradul şapte. În 1984 a fost exclus exclus din Comitetul Central al PCR. Se aplică legea şi asupra lui?” Problemele controversate ale acestei legi se referă şi la punctarea acestor categorii. “Nu ar trebui să avem criterii. Au fost oameni care au executat, fără să supună judecăţii, diferite persoane. Aceşti oameni nu au avut funcţiile enumerate de lege. Asta înseamnă că, potrivit acestui document, ne-am putea trezi cu ei în funcţii înalte în Stat. Dar pot fi oare numiţi sau aleşi doar pentru că nu au ocupat, înainte de 1989, acele posturi?” “Suntem în plin absurd, iar legea lustraţiei este în pericol să cadă şi ea în absurd. Pentru că această lege ar trebui să se aplice tuturor celor care au avut responsabilităţi politice, dar şi celor care au afectat drepturile omului”. Oltean: “Şanse mici să fie neconstituţională” Vicepreşedintele PD-L Ioan Oltean susţine însă că textul legii este suficient. Chiar dacă admite că legea vine cam târziu, şi astfel doar puţini vor fi aceia care se vor afla sub incidenta documentului, aceasta acoperă toate categoriile de funcţii importante. În ceea ce priveşte şansele ca textul să fie considerat neconstituţional, crede că sunt destul de mici. Şi senatorul György Frunda (UDMR) consideră necesar acest document. “Din punct de vedere istoric, politic şi moral este un demers bun. Încet-încet, însă, îşi pierde din actualitate. Pentru că, dacă societatea dorea, această măsură ar fi fost deja implementată, după modelul altor state. O curăţare morală a avut totuşi loc”, consideră acesta. Cioroianu: “Legea nu a fost niciodată o prioritate” La rândul său, Adrian Cioroianu (PNL), unul dintre iniţiatorii proiectului de lege, împreună cu fosta parlamentară Mona Muscă, spune că acum este mai puţin optimist decât în 2005, în ceea ce priveşte adoptarea acestei legi, şansele fiind mici. “Dincolo de declaraţii, nu cred că este vorba despre o preocupare reală, pentru că nu s-a trecut de etapa numelor. Totul este politic. Eu am susţinut această lege pentru că este un principiu corect, dar observ că nu a fost niciodată prioritară pe agenda politică a României”. În opinia fostului ministru de Externe, legea lustraţiei nu este niciodată prea târzie în România şi are o dublă utilitate: politică şi morală. “Numai că, în acest moment, chiar dacă au trecut 20 de ani de la Revoluţie, iar clasa politică s-a întinerit, asta nu înseamnă că avem şi o calitate mai bună a oamenilor din Parlament. Din contră. Vârsta nu înseamnă calitate. Iar totul este politic. De aceea, cred că legea are şanse mici”. Este prea târziu pentru o lege a lustraţiei în România? Care ar fi efectele acesteia, la 20 de ani de la Revoluţie?