Editura Evenimentul si Capital

"Este imn naţional, nu şlagăr"

95f75634ed90f3b9f4663f9154606bc8
Autor: | | 44 Comentarii | 0 Vizualizari

Ceremonia susţinută la Cercul Militar Naţional în cinstea Zilei Imnului, sărbătorită an de an la 29 iulie, a strâns mai puţini oameni decât steaguri arborate în apropierea Universităţii din Bucureşti.

Mulţi dintre cei prezenţi au fost persoane în vârstă, detaliu care te face să te întrebi dacă respectul pentru simbolurile naţionale nu este cumva pe ducă. Un imn trecut prin piepturile victimelor revoluţiilor. E cel mai simplu lucru care se poate spune despre “Deşteaptă-te române”. Mergem în spate 161 de ani: pe 29 iulie 1848, versurile sale erau auzite pentru prima oară în stradă, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Erau zilele fierbinţi ale epocii paşoptiste şi ale idealurilor naţionale fervente. “S-a simţit nevoia unui cântec războinic” Istoria scrierii imnului naţional pleacă tocmai de la această nevoie a versificării eroice şi exaltate, într-o perioadă în care românii îşi desenau naţiunea cu ajutorul miturilor. George Coşbuc scria la vremea respectivă: „S-a simţit nevoia unui cântec războinic, unei "Marsellieze” a românilor, în Ardeal. Fără îndoială, Andrei Mureşanu, ca ardelean, ştia cel mai bine ce are şi ce trebuie spus ardelenilor; a priceput, însă, să spună păsurile neamului întreg”. Restul e istorie: cântecul a aprins mulţimile revoluţionare de la 1848, a însoţit soldaţii români pe frontul Războiului de independenţă şi a ţinut de urât în tranşeele teribile ale celor două războaie mondiale. Revoluţia din 1989 l-a investit din nou cu speranţa însângerată a românilor şi cu rolul de a mobiliza idealuri. Traseul a fost previzibil: imediat după evenimentele acelui decembrie de acum două decenii, “Deşteaptă-te române” a devenit imnul naţional al României, consacrat definitiv în Constituţia din 1991. PESTE ANI Sărbătoare tristă în cinstea imnului Sărbătorită relativ târziu, de la finalul anilor '90, Ziua Imnului nu a avut prea mult succes. În 1998, anul primei sărbători contemporane în cinstea lui "Deşteaptă-te, române!", nu s-au strâns prea mulţi oameni. Mai mult, de atunci, an de an, se strâng tot mai puţini. Anul acesta a respectat această tradiţie tristă. Nici Bucureştiul nu s-a primenit prea tare, autobuzele neavând steaguri agăţate deasupra parbrizului, iar imnul auzindu-se doar la primele ore ale dimineţii, pe la oamenii care au uitat televizoarele deschise pe TVR. La evenimentul de astăzi au fost prezenţi câţiva veterani de război, care au profitat de prilej pentru conversaţii interminabile, şi câteva persoane cunoscute din administraţie, dintre care îi amintim pe premierul Emil Boc şi popularul purtător de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan. "Mie mi-a plăcut în comunism. Respectam simbolurile şi atunci" Ultimul, "prezent nu din obligaţie, ci ca simplu român", crede că imnul şi steagul naţional sunt cele care reprezintă cel mai bine România în lume, stând deasupra tuturor variantelor de brand de ţară. "Semnele şi simbolurile naţionale trebuie respectate de tot neamul. Ele sunt cele care ne reprezintă în lume. Mergi la turci şi vei vedea drapele pe fiecare stâlp şi clădire. Eu am crescut la Turnu Severin, în apropierea sârbilor. Îi admir enorm, ca neam. Le admir patriotismul. Înainte şi chiar şi după căderea comunismului, în fiecare casă era/este câte un tablou al lui Tito". Purtătorul de cuvânt al Poliţiei crede că respectul faţă de valorile naţionale nu trebuie să ţină cont de perioadă sau ... preferinţe muzicale. "Mie mi-a plăcut în comunism. M-a învăţat ce e ordinea, disciplina. Şi atunci respectam simbolurile naţionale, cum le respect şi pe cele de acum. La Revoluţie eram soldat şi m-a prins aici, în Bucureşti. Ştii ce am simţit? Panică. Atât" Întrebat de ce la Madonna românii se îngrămădesc pentru bilete iar la Ziua Imnului nu vine mai nimeni şi se remarcă o indiferenţă naţională, Ciocan a răspuns: "Ăsta e imn, nu şlagăr. De fiecare dată când ascult "Deşteaptă-te, române!" mă trece un fior. Totuşi, important este că acest cântec nu trebuie neapărat să îţi placă, precum o simplă melodie, ci trebuie să îl respecţi". POVESTEA IMNURILOR De la marşul triumfal la zdrobitele cătuşe Necesitatea unui imn naţional s-a făcut pentru prima oară simţită după 1840, când domnitorii români ai Principatelor au înţeles utilitatea şi puterea simbolică ale acestuia, mai ales în cazul festivităţilor oficiale.

  • În 1862, a fost organizat un concurs public pentru imnul noului stat constituit prin unirea Ţării Româneşti cu Moldova. Câştigătoare a ieşit piesa “Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnnitor”.
  • Două decenii mai târziu, poetul Vasile Alecsandri scria imnul regal – „Trăiască Regele”, care devenea imnul de stat al României, fiind intonat pentru prima dată în 1884. Acordurile lui s-au auzit în România până la sfârşitului anului 1947.
  • Versurile actualului imn naţional al României îi aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător şi unul dintre personajele principale ale anului 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi culegător de folclor.
  • 1900 consemnează prima înregistrare pe disc a imnului, realizată în Statele Unite ale Americii.
  • "Deşteaptă-te, române!" a fost interzis imediat după instaurarea dictaturii comuniste, la 30 decembrie 1947. Abia după 1970 melodia a putut fi din nou cântată, însă fără versurile originale.
  • Perioada comunista a „cunoscut” trei imnuri naţionale. „Zdrobite cătuşe”, în perioada 1958-1953, "Te slăvim Românie", în perioada 1953-1977 şi pe cel care i-a urmat până în 1989, "Trei culori", în perioada 1977-1989.

Cutremur DEVASTATOR! 7,5 grade pe scara Richter! Pagubele sunt URIASE

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei
19:28 RAREȘ BOGDAN contra DACIAN CIOLOȘ. Jocurile de putere din spatele unei nominalizări neașteptate. 18:10 Update PROCURORII din CONSTANȚA au ieșit ÎN STRADĂ. Își SUSPENDĂ ACTIVITATEA: "Vrem justiție independentă!" 15:59 DESANT EUROPEAN la București. Se vor CERE și DA explicații în LEGĂTURĂ cu KOVESI 15:24 Dosarul Tel Drum. Dragnea A LOVIT ÎN PLIN. Adio, emoţii? Decizie de ultimă oră în Justiţie. Breaking news 14:59 PROTEST. 100 de judecători și procurori din CLUJ își suspendă activitatea o săptămână. Magistrații vor face grevă 11:40 Tandemul Lazăr-Kovesi DECIDE ce instituție se ocupă de Tel Drum. Culisele SCANDALULUI dintre DNA și Secția de investigare a magistraților 10:50 Kovesi, AGENT SECRET. Ce scrisoare a primit DRAGNEA: „Nu mai este un SECRET” Breaking news 19:06 Președintele Parlamentului European A FĂCUT ANUNȚUL așteptat. Kovesi nici NU ȘTIE ce o așteaptă 16:25 Cerere HALUCINTANTĂ în CAZUL Kovesi. „Să-i RETRAGEM CETĂȚENIA!” 15:30 Kovesi este devastată. SEMNAL NEGRU de la Bruxelles. N-a fost niciodată în cărţi. Breaking news 13:24 Lazăr A CEDAT NEVOS după aroganţa lui Toader. Este CEL MAI DUR ATAC în direcţia ministrului Justiţiei 11:50 Ultima LOVITURĂ pentru KOVESI! PLÂNGERE PENALĂ de la fosta ȘEFĂ a DIICOT, Alina BICA 10:30 Kovesi ŞI CEL MAI MARE ABUZ din mandatul la DNA. Cine sunt „MÂNJIŢII DE PE LISTA NEAGRĂ”. Breaking news în Justiţie 18:16 BREAKING NEWS. DEZASTRU pentru KOVESI! Îi FUGE PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE... PRIMELE REZULTATE în procesul de selecție pentru Parchetul European 17:24 Kovesi LOVEȘTE DUR la Bruxelles. Instituțiile europene AU FOST ALERTATE 13:49 Kovesi ARE UN PLAN ASCUNS şi elaborat, cu PUNCT FINAL la Cotroceni. Cine s-ar fi gândit? Breaking news 09:16 Tudose A DEVOALAT MAREA MANEVRĂ de pe axa Dragnea-Toader. CE SE SCHIMBĂ LA DNA? Breaking news 22:49 KOVESI, MITRALIATĂ cu SENTINȚE DEFAVORABILE. Mihaela Iorga Moraru, CONCEDIATĂ ILEGAL! 22:34 „În dosar apare şi numele lui Ţiriac” Breaking news în România. MAI MULTE NUME GRELE sunt implicate 11:59 Să fie acesta SFÂRȘITUL pentru KOVESI? Va fi ANCHETATĂ de CEL MAI MARE DUȘMAN. Cândva a DAT-O AFARĂ, acum s-a întors roata