Se spune că dacă ar exista un aliment perfect, ouăle ar fi favorite pentru această titulatură, având în vedere că sunt ușor de procurat, ușor de gătit, accesibile și pline de proteine. Totuși, deși consumul ouălor alături de alte alimente poate ajuta organismul să absoarbă mai multe vitamine – un studiu a constatat că adăugarea unui ou în salată poate crește cantitatea de vitamina E pe care o primim din salată – există și câteva semne mari de întrebare. Unii le-ar spune chiar controverse. Majoritatea sunt se referă la colesterol.

Conform BBC, consumul ouălor a fost controversat din cauza conținutului ridicat de colesterol, pe care unele studii l-au asociat cu un risc crescut de boli de inimă.

Astfel, gălbenușul unui ou conține aproximativ 185 miligrame de colesterol. Asta reprezintă mai mult de jumătate din cantitatea zilnică de 300 mg de colesterol pe care ghidurile alimentare din SUA o recomandau la un moment dat.

Totuși, unele studii au arătat că persoanele care mănâncă ouă și creveți consumă de fapt singurele alimente bogate în colesterol, dar care au un conținut scăzut de grăsimi saturate.

"Deși colesterolul din ouă este mult mai mare decât cel din carne și alte produse de origine animală, grăsimile saturate cresc colesterolul din sânge. Acest lucru a fost demonstrat de o mulțime de studii timp de mulți ani", a declarat Maria Luz Fernandez, profesor de științe nutriționale la Universitatea din Connecticut, SUA.

Ouăle provoacă boli cardiovasculare?

Cercetările effectuate aici nu au reliefat nicio legătură între ouă și riscul crescut de boli cardiovasculare. Studiile au constatat că persoanele slabe și sănătoase au șanse mai mari să observe o creștere a LDL după ce mănâncă ouă.

Colesterolul LDL este o lipoproteină care conține 60-70% din colesterolul seric total (n.r. - adică cea mai mare cantitate de colesterol). Colesterolul LDL este responsabil de apariția aterosclerozei dacă are o concentrație ridicată în organism. Concentrația ridicată de HDL colesterol scade riscul de a dezvolta ateroscleroza.

Cei care sunt supraponderali, obezi sau diabetici vor vedea o creștere mai mică a LDL și mai multe molecule HDL. Colesterolul HDL reprezintă lipoproteinele cu densitate mare. Rolul lui este de a transporta colesterolul din organe spre ficat, pentru a fi filtrat.

Cercetările publicate la începutul anului 2020 au contestat consensul potrivit căruia ouăle nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea noastră. Cercetătorii au analizat date de la 30.000 de adulți urmăriți în medie timp de 17 ani.

Mare atenție la colesterol

Așa au descoperit că fiecare jumătate de ou în plus pe zi a fost semnificativ legată de un risc mai mare de boli de inimă și de deces. Autorii cercetării au controlat modelele de alimentație ale subiecților, starea generală de sănătate și activitatea fizică pentru a încerca să izoleze efectele ouălor.

"Am constatat că, pentru fiecare 300 mg de colesterol suplimentar consumat de o persoană, indiferent de alimentele din care provenea, aceasta avea un risc cu 17% mai mare de boli cardiovasculare și cu 18% mai mare de mortalitate din toate cauzele", a spus Norrina Allen, profesor asociat de medicină preventivă la Universitatea Northwestern din Illinois, SUA.

Studiul intră în conflict cu rezultatele din trecut. Numeroase studii sugerează că ouăle sunt bune pentru sănătatea inimii. O analiză anterioară efectuată pe o jumătate de milion de adulți din China, publicată în 2018, a constatat chiar contrariul.

Chinezii au remarcat următoarul aspect: consumul ouălor a fost asociat cu un risc mai mic de boli de inimă. Cei care au mâncat ouă în fiecare zi au avut un risc cu 18% mai mic de deces din cauza bolilor de inimă și un risc cu 28% mai mic de deces prin accident vascular cerebral, comparativ cu cei care nu au mâncat ouă.

În ouă găsim colina

Lăsând în urmă aceste dezbateri, jurnaliștii britanici au remacat că în ouă există un compus numit colina, care ne poate proteja de Alzheimer. De asemenea, protejează ficatul. Sursa citată a notat că poate avea și efecte negative.

Colina este metabolizată de microbiota intestinală într-o moleculă numită TMO, care este apoi absorbită în ficatul oamenilor și transformată în TMAO, o moleculă asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

În acest context, unii cercetători s-au întrebat dacă nu cumva consumul unei cantități mari de colina din ouă ar putea duce la creșteri ale TMAO. Au fost citate studii în care s-a observat că oamenii aveau niveluri ridicate de TMAO până la 12 ore după ce au mâncat ouă.

TMAO este măsurat ca marker pentru bolile de inimă doar la un nivel de bază, care poate fi detectat când oamenii sunt în post. Situația este similară cu momentul în care nivelul nostru de zahăr din sânge crește temporar după ce consumăm carbohidrați, dar nivelurile ridicate de zahăr din sânge sunt asociate cu diabetul doar când aceste niveluri sunt continue.

"Problema este când, în loc să fie absorbită în sânge, colina continuă în intestinul gros, unde se poate transforma în TMA și apoi în TMAO. Dar în ouă, colina este absorbită și nu ajunge în intestinul gros, așa că nu crește riscul de boli de inimă", spune Fernandez.

Între timp, oamenii de știință încep să înțeleagă și alte beneficii ale ouălor pentru sănătate. De exemplu, gălbenușurile de ou sunt una dintre cele mai bune surse de luteină, un pigment care a fost legat de o vedere mai bună și de reducerea riscului apariției bolilor oculare, conform BBC.