Zeci de români s-au îmbogățit, în acte, după ce au fost angajați, fictiv, la firme înființate de câțiva escroci pentru a accesa credite de la bănci și de la IFN-uri. O anchetă DIICOT a scos la iveală o adevărată rețea care funcționa în București și în nouă județe. Doi tineri, însă, au găsit o modalitate prin care i-au furat, practic, pe cei care au avut încredere în ei și le-au folosit datele de identitate

Nu mai puțin de de 35 de percheziții domiciliare au avut loc, miercuri, pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Călărași, Ialomița, Teleorman și Prahova într-un dosar în care a fost destructurat un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și uz de fals.

De asemenea, au fost puse în executare mandate de aducere, emise pe numele unor persoane domiciliate în București și în județele Ilfov, Prahova, Argeș, Mureș, Neamț, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu și Ialomița. Trei persoane au fost reținute iar pentru alte 9 s-a dispus măsura controlului judiciar.

Poliția Română transmite că, din investigații, a reieșit că cei nouă membri ai grupării ar fi accesat credite de la bănci cu documente false. Practic, începând cu anul 2018, aceștia ar facilitat obținerea, în mod fraudulos, de produse de creditare de către persoane fizice care nu aveau loc de munca și niciun fel de venit. Prin intermediul falșilor angajați, a fost cauzat un prejudiciu mai multor instituții de creditare, în valoare de peste 3.740.000 de lei.

Așa cum reiese din informațiile puse la dispoziție de anchetatori, în perioada iulie 2018 – august 2019, escrocii, patroni în acte, au facilitat obținerea, în mod fraudulos, de credite de nevoi personale, credite ipotecare, carduri de credit, leasinguri auto etc., de falși angajați care, în realitate, nu aveau loc de muncă și nu realizau venituri.

Fabrica de țepe

Practic, din luna ianuarie 2018, liderii rețelei au preluat, prin persoane interpuse, aflate în anturajul infracțional al acestora, o serie de societăți comerciale, care derulau o activitate comercială aparent legală. Ulterior preluării, aceste societăți nu au mai derulat nicio activitate comercială, fiind destinate exclusiv angajării fictive a persoanelor care au solicitat produsele de creditare. DIICOT precizează că angajarea fictivă s-a realizat prin depunerea on-line a unor declarații fiscale (D 112 - Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate), în cuprinsul cărora s-a specificat, nereal, faptul că cei care au solicitat acordarea creditelor ar fi fost angajați în perioade cuprinse între 6 luni și un an, obținând venituri lunare considerabile. Astfel, deși solicitanții creditelor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale controlate de liderii grupului infracțional, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.

De regulă, declarațiile 112 au fost depuse cu câteva zile înainte de solicitarea produselor de creditare. În acest fel, reprezentanții băncilor și ai IFN-urilor au fost induși în eroare. „Patronii” au avut grijă să întocmescă în fals contracte individuale de muncă, adeverințe de venit, rapoarte per salariat etc. Când erau solicitate documente de venit, membrii grupului infracțional au falsificat aceste înscrisuri, punându-le ulterior la dispoziția solicitanților de credite pentru a face dovada calității de salariat și a veniturilor realizate. Mai mult, se deplasau la sediile unităților bancare/IFN-urilor împreună cu solicitanții împrumuturilor pentru a înregistra cererile de creditare. Dacă reprezentanții băncilor sunau la numărul de telefon precizat în solicitarea pentru credit, la capătul firului erau escrocii care confirmau datele înscrise în cererile de acordare a finanțărilor.

Majoritatea celor care au depus cereri de creditare, în schimbul unui commision, aveau același profil social: persoane cu studii medii și cu situație materială precară, unele dintre acestea fiind cunoscute cu antecedente penale.

Furați de falși prieteni

Doi tineri, unul din București și altul din Ploiești, au găsit o modalitate inedită prin care au furat zeci de mii de euro din conturile unor cunoștințe. Prcatic, așa cum au dezvăluit, pentru EVZ, surse judiciare, cei doi au pus mâna pe datele personale ale mai multor oameni. Apoi, printr-un simplu apel telefonic, la o companie de telefonie mobilă, s-au dat drept cei cărora le furaseră identitatea, și au cerut portarea numărelor pe o cartelă SIM. De pe numărul victimelor au sunat la banca la care acestea aveau cont și au cerut resetarea parolelor de internet bankig. După obținerea informațiilor confidențiale, a fost ușor, apoi, să transfere toți banii în alte conturi, create tot pe numele victimelor.

În încercarea de a nu fi prinşi, cei doi tineri au folosit banii pentru cumpărarea mai multor bunuri de lux, cu valoare mare, aceştia identificând persoane care aveau postate spre vânzare, pe site-uri specializate, astfel de bunuri. Sub pretextul că sunt adevăraţii titulari ai conturilor, suspecţii au efectuat transferurile financiare în conturile bancare aparţinând vânzătorilor, primind în schimb bunurile. În urma cercetărilor, s-a constatat că, în perioada 27-29 septembrie, au prejudiciat şi alte două persoane, folosind acelaşi mod de operare, valoarea totală a prejudiciului cauzat ridicându-se la suma de 231.500 lei.

Avertismentul Poliției Române

Bogdan Ghebaur, purător de cuvânt al Poliției Române, a precizat, pentru EVZ:

„Pentru a nu deveni victimele unor fraude informatice, recomandăm tuturor cetățenilor să aibă foarte mare grijă de datele lor personale, de datele de identificare ale conturilor de pe rețelele de socializare și de codurile de securitate ale conturilor bancare. De asemenea, să nu ofere aceste date persoanelor necunoscute, oricare ar fi pretextul invocat de acestea”.