Eroi uitați ai epopeii naționale din decembrie 1918

Sursa foto: Wikipedia

Eroi uitați ai epopeii naționale din decembrie 1918.  Puțină lume își mai amintește de ei. Au avut un rol esențial în epopeea care a culminat cu momentul 1 Decembrie 1918.

Sunt vieți de eroi care au făcut o figură frumoasă în fața istoriei.

Eroi ai zborului din 23/24 noiembrie 1918: Victor Precup și Vasile Niculescu

În timp ce se pregătea Marea Unire, Premierul Ionel Brătianu a hotărât să trimită documentele guvernamentale românești (Guvernul fiind la Iași) în Ardeal, fruntașilor politici români de la Blaj. El a încredințat dificila misiune pentru doi temerari, un ofițer infanterist și unul aviator.Infanteristul se numea Victor Precup (1899 - Miercurea Sibiului - septembrie 1958). Era născut în Ardeal, nepot al lui Ștefan Cicio Pop. Trecuse munții și se înrolase în Armata Română, cu gradul din Armata Austro-Ungară din care dezertase.  Aviatorul era moldovean din Fălticeni, Suceava și se numea Vasile Niculescu (21 noiembrie 1891 - 24 aprilie 1981).

Victor Precup, un zbor istoric. sursa: chindiamedia.ro

Ei au zburat în 23/24 noiembrie 1918 pe ruta Bacău-Blaj-Bacău. Avionul era un avion cu carlinga deschisă. Misiunea a fost una de risc major, dar militarii s-au achitat perfect de greaua, dar nobila misiune.

Eroi ai memoriei: militarul-fotograf Samoilă Mârza

Între marii eroi ai momentului 1918, se numără și Samoilă Mârza (18 septembrie 1886-19 decembrie 1967). Trimis pe frontul din Galiția urmând să ajungă până în Riga, a  luptat și pe frontul din Italia. A fost încadrat în serviciul topografi și fotografic al armatei. Pleacă la Viena în toamna anului 1918, ca urmare retragerii militarilor români organizată de Consiliul Național Român Central de la Arad. Tot Samoil Mârza a fost cel care a surprins în clișee fotografice ceremonia de depunere a jurământului și de sfințirea a steagului tricolor al unităților militare românești din Viena.

Revine în satul natal chiar cu câteva zile înainte de Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie. În dimineața aceleiași zile pornește spre Alba Iulia cu mai mulți consăteni. La Alba Iulia a ajuns cu bicicleta după un drum de 11 kilometri.Samoila Mârza nu a participat și la lucrările ținute în clădirea Sala Unirii.  A stat cu mulțimea pe Câmpul lui Horia.

Interesant este că fotograful oficial al evenimentului, Karoly (Karl) Bach nu a mai ajuns, după cum arată site-urile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.Fotografiile lui Samoilă Mârza au fost publicate în albumul intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”. Cu toate că nu a avut acces în Sala Unirii, delegația română a expus albumul lui Mârza la Conferința de pace de la Versailles din 1919.

Iuliu Maniu și-a jucat cartea la Viena

Între cei ce sunt numiți eroi ai Marii Uniri, Iuliu Maniu a avut un rol major. Deși era doar locotenent „TT-rist” de artilerie (Regimentul 36 Artilerie), în ciuda vârstei înaintate, Iuliu Maniu s-a dus în vara anului 1918, la Ministerul Austr0-Ungar de Război din Viena. Acesta era condus de generalul generalul von Straeger Steiner. Maniu a cerut să permită soldaților români din Landwehr și Honved să se întoarcă acasă. Erau cele două formațiuni ale Armatei Regale și Imperiale - K.u.K.

Iuliu Maniu, Sursa foto: Arhiva EVZ

Asta, ca  să evite transformarea Vienei în câmp de luptă interetnică. Maniu dezertase de pe frontul italian. Acționa ca un fel de „ministru de război și al afacerilor străine” în Consiliul Național Român de la Arad. Era prima organizare politică de tip „guvern național” a românilor din Austro-Ungaria.  Deși risca să fie executat pentru răzvrătire, Maniu și-a convins superiorul militar să cedeze, acesta realizând că Imperiul încetase de fapt să mai existe.