Fostul şef al Gărzii Financiare Cluj, Marius But, dezvăluie în 7EST cum au fost radiaţi toţi comisarii care au lucrat la dosare grele. But a făcut expertizele la cazurile „Fenechiu-Transformatorul”, „Copos-Loteria”, „Conţac-DJDP Botoşani”. Toţi au fost trimişi în judecată şi au condamnări. La Iaşi, 12 comisari au luat note mai mari decât primul admis, dar au fost respinşi. În schimb, clanul Pintilei e pe cai mari: tatăl e şeful Vămilor, iar fiul e comisar debutant, deşi a luat 5,50 la examen.
Fost comisar-şef la Garda Financiară Cluj, Marius But nu a fost considerat suficient de bun pentru structurile Antifraudă. Ca mai toţi comisarii cu experienţă de la Garda Financiară, But a fost respins la proba de interviu, cea care nu se poate contesta. „Dacă vă veţi uita atent, la nivelul întregii ţări, sunt foarte puţini cei care au avut funcţii de conducere şi care au fost acceptaţi după interviu, spune Marius But.
- Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare! PREMIERĂ: Primul ministru aflat în funcţie, condamnat pentru corupţie! Afară din Guvern! | VIDEO
Fostul comisar-şef a făcut, de altfel, şi o analiză proprie a rezultatelor înregistrate la concursul din toamnă. „În cazul interviului desfăşurat pentru ocuparea posturilor de inspector antifraudă grad profesional superior, la Iaşi, până la primul candidat admis, au fost respinşi 12 candidaţi care au avut un punctaj superior la proba scrisă (inclusiv 92,5 puncte). La Craiova au fost respinşi 8 candidaţi cu punctaj superior la proba scrisă (inclusiv 85 puncte), la Bacău au fost respinşi 8 candidaţi şi exemplele pot continua”, explică But. Altfel spus, în toată ţara au fost „radiaţi” toţi cei care au obţinut note bune şi foarte bune la proba scrisă.
Toţi din dosarul „Transformatorul” au fost daţi afară
Necunoscut publicului de rând, Marius But este comisar al Gărzii Financiare de 22 de ani şi a lucrat, în ultima perioadă, în dosare „grele” aflate deja în instanţele de judecată. În calitatea sa de comisar, But a răspuns cererilor procurorilor şi a întocmit dosare de expertiză care au indicat existenţa unor prejudicii financiare. Competenţa sa a fost probată de instanţele de judecată, care l-au condamnat definitiv pe fostul baron de Botoşani, Constantin Conţac, şi au dat sentinţe nedefinitive în cazurile „Loteria” – George Copos şi „Transformatorul” – Relu Fenechiu. „Eu nu am lucrat în dosarul Transformatorul, eu am lucrat la expertiza de la SISSE, cea care se spune că stă la baza dosarului. Am lucrat 4 luni şi într-un dosar privind băieţii deştepţi din energie”, explică Marius But. Expertiza nu a făcut-o de unul singur şi niciunul dintre colegii care au verificat traseul transformatoarelor nu mai lucrează la Antifraudă. „Este un singur coleg, transferat la jocuri de noroc. Ceilalţi au fost daţi afară odată cu mine”, explică But.
Probă de examen: diferenţa eficienţă-eficacitate
Proba care a trimis în şomaj comisarii de la Gardă a fost cea de interviu, adică examinarea orală. Această probă nu poate fi contestată iar candidatul este notat doar cu admis sau respins. Foşti comisari ai Garzii din Iaşi au acuzat subiectivismul extrem al probei care a dus, de altfel, la „filtrarea candidaţilor”. Marius But a atacat şi el decizia de concediere în instanţă şi a dezvăluit câteva întrebări care i-au fost adresate. „Una dintre ele vizează diferenţa dintre eficienţă şi eficacitate. Am avut şi întrebări din Codul Vamal”, explică el. Alegerea întrebărilor a creat situaţii absolut paradoxale. Potrivit lui Marius But, de la Cluj au promovat examenul oral atât secretara, cât şi contabila instituţiei. „Au reuşit fără loc, practic. Au fost admise la concurs, dar numărul celor admişi a fost mai mare decât cel al locurilor disponibile”, explică el.
Unde este Antifrauda?
Oficialii din Ministerul de Finanţe susţin că structurile antifraudă funcţionează, în timp ce realitatea pare a fi cu totul alta. Fostul comisar-şef Marius But a analizat la nivel naţional situaţia şi a ajuns la concluzia că singurii care mai pot fi controlaţi sunt buticarii. „Comisarii Gărzii Financiare au primit dispoziţie imediat după apariţia OUG 74/2013 să finalizeze doar lucrările începute, în rest să returneze toate solicitările şi să-şi efectueze concediile şi zilele libere”, spune But. Afirmaţia este susţinută şi de sursele 7EST din fosta Gardă Financiară Iaşi, ceea ce probează o strategie naţională. În plus, s-a acţionat pe mai multe căi pentru a trimite Garda Financiară cât mai repede în concediu. Astfel, conducerea Gărzii a solicitat ca în fiecare zi de luni să fie raportat numărul de societăţi suspendate sâmbăta şi duminica. Acest lucru a dus la efectuarea unui mare număr de ore suplimentare, care au fost compensate prin zile libere.
Se califică la locul de muncă
Direcţia de Combatere a Fraudelor a primit, în locul foştilor comisari ai Gărzii Financiare, personal venit din zona vămilor sau chiar contabili de primării comunale. Pentru că structura trebuie să combată evaziunea fiscală, puţinii comisari rămaşi au fost nevoiţi în decembrie să-şi şcolească noii colegi, aşadar să facă un fel de calificare la locul de muncă. „Din discuţiile purtate cu foştii colegi, am aflat că la micii comercianţi, pentru un plus de casă de 10 – 15 lei, inspectorii antifraudă aplică amendă de 8.000 lei, confiscarea sumei şi suspendarea activităţii, dar acest lucru nu mă mai miră având în vedere sarcina de plan (targetul) primită, însă stau şi mă gândesc că verificările efectuate la micii comercianţi, atât de criticate şi care au stat oarecum la baza desfiinţării Gărzii Financiare, vor deveni în curând prilej de glorie pentru noua instituţie”, acuză fostul comisar-şef. Trebuie precizat că fosta Gardă Financiară trebuia reorganizată în Direcţia de Combatere a Fraudelor din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, structuri ale Ministerului de Finanţe. N-au oameni suficienţi: judeţe fără niciun inspector antifraudă
Pe lângă aceste deficienţe, sunt semnalate probleme mari de personal şi de distribuire a acestuia, ceea ce duce la inutilitatea demersului. „Surpriza cea mai mare a fost aceea când am constatat că din cei 184 inspectori au fost convocaţi doar 174, probabil pe ideea că faţă de cele de 280 de posturi alocate au fost admişi prea mulţi candidaţi”, spune Marius But. Aşadar, s-a pornit din start cu un deficit de peste 100 de persoane, ceea ce înseamnă o treime din efectiv. Mai mult, But dezvăluie că sunt patru judeţe care nu au nici un inspector antifraudă şi 10 judeţe în care a fost admis un singur inspector. Pentru că legea impune că echipele de control trebuie să fie formate din doi inspectori, structura este inoperantă în mai mult de o treime din ţară numai din cauza lipsei de personal. Mai trebuie luat în calcul că în judeţe precum Botoşani a fost admis un singur inspector antifraudă, dar şi acela aflat la debut în meserie.
Comisarii cu experienţă sunt şomeri
Scandalul din cadrul structurilor ANAF a izbucnit în toamnă în toată ţara, deşi de la conducerea Ministerului de Finanţe s-au transmis public mesaje liniştitoare. Consecinţă a reorganizării, la Iaşi au rămas fără loc de muncă comisari cu experienţă, precum Mihai Jehac, Gabriel Bocancea, Viorel Gavril sau Ionel Muntenescu, iar Marian Bosianu a câştigat concursul însă nu a fost validat pe post. Unii dintre ei au atacat deciziile în instanţă, alţii speră să ocupe, totuşi, unul dintre posturile rămase vacante. În schimb, printre noii inspectori antifraudă se numără Florin Pintilei, un tânăr care a terminat abia anul trecut facultatea. Florin Pintilei este fiul lui Ioan Pintilei, şeful regional al Vămii.
Transferul, practicat de iniţiaţi
Florin Pintilei nu este primul din familie care lucrează în ceea ce a rămas din Garda Financiară. Fratele său, Cătălin, a devenit şi el comisar al Gărzii la doar câţiva ani după ce a terminat facultatea. Pe Cătălin însă nu l-a prins restructurarea în post, pentru că şi-a cerut transferul în timp util. „Undeva prin vară, au cerut brusc transferul la jocuri de noroc mai mulţi comisari. Unul era venit de la Transporturi, aşa că în cazul lui nu a bătut la ochi, dar au mai cerut transferul Ionel Muntenescu, Adrian Ianole şi Cătălin Pintilei”, povesteşte o sursă 7EST. Muntenescu este fostul comisar-şef al Gărzii, Ianole este fostul purtător de cuvânt iar Cătălin Pintilei este fiul lui Ioan Pintilei, şeful de la Vamă.
Familia ANAF
Fără experienţă în structurile de control ale Ministerului de Finanţe şi cu nota 5.50 obţinută la examenul scris, Florin Pintilei poate fi meditat acasă. Mama sa, Maria Pintilei, lucrează şi ea la Fisc, la compartimentul persoane fizice. Fratele lui Florin, Cătălin Pintilei a fost comisar la Gardă iar acum activează tot în cadrul ANAF. Cumnata sa şi soţia lui Cătălin Pintilei, Emanela, este inspector de control la Fisc. Trebuie spus că Florin Pintilei a candidat pentru un post de debutant la Suceava, a obţinut 5.50 la proba scrisă şi a promovat proba de interviu. Spre comparaţie, fotul comisar-şef Ionel Muntenescu, cel care a făcut sesizările penale la CET şi CFR a obţinut 9.30 la scris dar a fost respins la interviu. CITIȚI ȘI:
- „Dosarul Transformatorul”. Fotografiile care l-au înfundat pe Relu Fenechiu
- PAPARAZZI. Ce a făcut Fenechiu în ziua dinaintea SENTINȚEI care i-a anunțat PUȘCĂRIA | VIDEO