Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat vineri, la dezbaterea „Europa, încotro?”, că există abordări euroentuziaste şi eurosceptice.
"Aceste crize politice, economice, militare, care afectează Europa şi lumea, în prezent, lasă să se vadă, în afara dificultăţilor sociale, ceva mai profund, ruptura dintre actualele sisteme politice şi economice şi modelele culturale care le-au definit la începuturile lor. Cred că la începutul secolului XXI, după 60 de ani de la înfiinţare, Uniunea Europeană are nevoie de un nou model cultural care să răspundă nu numai şocurilor economice şi sociale ale globalizării, dar şi să creeze o viziune dătătoare de speranţă într-un viitor marcat de dezvoltări haotice", a afirmat Emil Constantinescu, la Parlament, în cadrul dezbaterii "Europa încotro?", moderată de europarlamentarii Norica Nicolai şi Mircea Diaconu, citat de Agerpres.
Fostul preşedinte a adăugat că, pentru "a putea construi, trebuie să şi demolezi". "Este bine să construieşti, este bine să-ţi foloseşti energiile creatoare, dar nu trebuie să uiţi niciodată valorile umane, pentru că, până la urmă, numai iubirea îţi poate salva sufletul. De ce am evocat opera la care Goethe a lucrat cea mai mare parte a vieţii sale ('Faust') - pentru că eu cred că în momente de criză Europa are nevoie de o viziune care să ne permită într-o lume în schimbare rapidă să ne imaginăm ceea ce astăzi pare de negândit. Numai în baza acestei viziuni putem elabora strategii de dezvoltare şi apoi politici publice pe durata unui ciclu electoral", a spus Constantinescu.
Potrivit acestuia, "Europa are nevoie, de asemenea, de acţiuni comunitare", dar, "în afara acquis-ului comunitar, în afara proiectelor economice, administrative, sociale, militare", trebuie redescoperit "ethos-ul european".
''Sunt multe abordări, se conturează acum şi abordările numite euroentuziaste sau cele eurosceptice. Cred că niciuna dintre aceste abordări nu ne poate ajuta să gestionăm gravele provocări ale lumii de mâine, cu societăţi traumatizate de obsesia riscurilor pe care integrarea europeană şi globalizarea le presupun. Societăţile traumatizate sunt acelea în care liderii nu sunt capabili să explice nici misiunea proiectelor istorice, nici raportul dintre câştiguri şi costuri. Capacitatea cetăţenilor de a susţine proiecte importante nu trebuie subestimată şi UE este cel mai important proiect al secolului XX şi unic în istoria omenirii", a arătat Emil Constantinescu.
El a făcut referire şi la valorile comune care definesc identitatea europeană şi rolul tinerelor generaţii în consolidarea acestei identităţi.
''Dacă vom continua să ne imaginăm proiecte fără să luăm în considerare anxietăţile inevitabile pe care le implică o construcţie politică a unei jumătăţi de miliard de locuitori, avem puţine şanse să dezvoltăm o Europă puternică şi democratică. Sunt câteva întrebări care aşteaptă răspunsuri de la decidenţii europeni. Noi trebuie să găsim căile de a le înfrunta fără a face sacrificii, să depăşim trecutul fără să-l uităm, să ne lărgim orizontul lingvistic şi cel cultural fără să ne uităm propria limbă. Să trecem peste spaţiile geopolitice fără să pierdem nici curiozitatea, nici mândria legitimă. Generaţia din care fac parte a lărgit Europa fondată de părinţii noştri, făcând zidul Berlinului să cadă. Acum este momentul ca o nouă generaţie să pornească decisiv şi să amplifice valorile europene până la nivelul propriilor lor aspiraţii. Noua generaţie va putea construi un destin nou, nu numai pentru ţările noastre, ci şi pentru Europa şi pentru întreaga lume", a mai declarat Constantinescu.