Elveţia, un vis spulberat pentru imigrantul român

Autorităţile eliberează numai câteva sute de permise de muncă într-un an pentru cei din România şi Bulgaria, astfel că mulţi ajung să fie şomeri sau exploataţi de angajatorii locali.

Lipsa locurilor de muncă şi a perspectivelor din ţară i-a determinat pe mulţi români să-şi caute norocul în alte state europene, mai puţin afectate de criză. Una dintre destinaţii e Elveţia, unde există de un an posibilitatea obţinerii unui permis de muncă. Condiţiile sunt însă foarte stricte, astfel că viaţa de imigrant îşi pierde strălucirea pe care o avea înainte de plecare. Niculae Stănică are 40 de ani şi locuieşte în orăşelul Basel din decembrie, cu prietena lui elveţiancă. Fost manager al unei firme de publicitate, Niculae era sigur că va găsi cu uşurinţă un job. „Ca român, n-am nicio şansă să obţin un permis de muncă”, spune el, cu toate că vorbeşte bine germana şi a lucrat câteva luni într-un restaurant din Zürich. În martie avea un contract de muncă, era chelner într-un bar şi câştiga 3.900 de franci/lună. Dar n-a primit permis de muncă şi, astfel, şi-a pierdut jobul. Anual, autorităţile eliberează doar câteva sute de permise - românii sunt acceptaţi pe un post abia când se poate demonstra că pentru jobul respectiv nu a fost găsit niciun elveţian.

Obstacol, imaginea proastă Şi Ioana Marin e dezamăgită de Elveţia. Ea a plecat în 2002, renunţând la postul de inginer la centrala nucleară de la Cernavodă. S-a căsătorit cu un eleveţian. Căsnicia nu a durat mult, astfel că femeia de 57 de ani locuieşte acum singură în Pully, un oraş situat în partea franceză a Elveţiei.

„De şapte ani tot trimit CV-uri, dar o singură dată am fost invitată la un interviu. Când au auzit că sunt româncă, nu i-a mai interesat”, spune Ioana, care vorbeşte franţuzeşte cursiv. Ea crede că românii au o imagine proastă în Elveţia din cauza celor de etnie romă. „Elveţienii consideră că românii sunt cerşetori şi nu vor să aibă de-a face cu noi”, spune ea.

Ioana câştigă lunar 1.200 de franci muncind, trei zile pe săptămână, în casa unei cunoştinţe - curăţă, găteşte şi are grijă de copii. „Primesc multe emailuri de la prieteni din România, care mă roagă să le caut un loc de muncă. Le scriu că e mai bine să nu vină aici, pentru că nu vor găsi de lucru”, spune femeia. Nimeni nu o crede.

ŢEPE Românii şi bulgarii, amăgiţi cu promisiuni

„Pentru mulţi români, Elveţia este un paradis”, e de părere Camelia Costea, o avocată din Cluj, care trăieşte la Zürich. În timpul liber se ocupă cu un portal al românilor din Elveţia, „Casa Românilor”. Forumul este plin de probleme de genul „sunt român şi caut de muncă în Elveţia. Ajutaţi-mă”. Deseori e vorba despre oameni necalificaţi, ale căror şanse sunt minime.

Fără cunoaşterea perfectă a limbilor de circulaţie e aproape imposibil să te descurci, susţine Costea. „Cele mai mari şanse le au specialiştii în IT, dar şi medicii şi asistenţii. În aceste domenii este o mare lipsă de personal”, spune Costea. Informaticienii câştigă aici, în funcţie de domeniu, între 6.000 şi 8.500 de franci.

Asistenţii pot obţine în jur de 5.000 de franci. Pentru a avea şanse reale, românii care vor să plece în Elveţia ar trebui să caute un loc de muncă înainte de plecare şi să se intereseze dacă pot obţine permis de muncă. Aşa a făcut Cami Bărbuţă.

Absolventă de geografie, au pair de ocazie

Tânăra de 23 de ani, absolventă a Facultăţii de Geografie, a ajuns în Elveţia în august 2009. Ar fi putut lucra în România ca profesoară de geografie. „Salariile mici pe care le primesc profesorii m-ar fi dus pe un drum fără viitor”, spune tânăra. Când era încă în Bucureşti, a intrat în legătură cu un cuplu elveţian, care i-a promis un loc de muncă într-un restaurant. Ei i-au spus că se vor ocupa şi de permisul de muncă. Când a ajuns în Elveţia, tânăra a constatat că nu avea nicio formă legală, iar în restaurant muncea până la 15 ore pe zi. Cami Bărbuţă şi-a căutat un nou job. Acum lucrează trei zile pe săptămână ca „au pair” la o familie cu doi copii, pentru 700 de franci pe lună. Alte două seri lucrează într-un restaurant. În total, câştigă 2.500 de franci pe lună.

Familia s-a ocupat de autorizaţia de muncă şi astfel a obţinut şi viză până în august 2011, cât durează contractul. Apoi vrea să-şi continue studiile cu un un master în geografie. „Voi face aici ceea ce mi-am dorit să fac în România - să lucrez ca profesoară de geografie.”

Ea crede că românii au şanse să găsească de lucru în Elveţia. „Sunt multe lucruri pe care elveţienii le consideră sub nivelul lor şi nu mai vor să le facă“, spunea ea.

UTIL

Ghid pentru imigranţi

Românii şi bulgarii pot lucra în Elveţia prin programul de liberă circulaţie a persoanelor, valabil din iunie, anul trecut. Până în 2016 însă, un angajator elveţian poate contracta un lucrător din România sau Bulgaria doar dacă pentru locul de muncă nu a găsit niciun cetăţean elveţian sau din celelalte state UE.

Contingentul de permise este limitat - în primul an, Elveţia a eliberat 362 de permise pe termen lung (5 ani) şi 3.620 de permise pe termen scurt (4 până 12 luni) pentru ambele ţări. Angajatorul elveţian e obligat să ia legătura cu autoritatea locală pentru a solicita un permis de muncă. Ambasada României la Berna recomandă contactarea angajatorului elveţian prin site-uri de joburi şi obţinerea unui permis de muncă înainte de deplasarea pe teritoriul elveţian.

Români pot însă intra în Elveţia fără permis. Dacă nu găsesc după 90 de zile un loc de muncă, trebuie să se înregistreze la autorităţile locale şi-şi pot prelungi şederea cu încă trei luni. În 2009 au plecat în Elveţia 348 de români, 85% dintre aceştia găsindu-şi un loc în servicii - în IT sau industria hotelieră, 5% în agricultură şi 10% în industrie.

Linkuri: Informaţii oferite de Ambasada României: www.berna.mae.ro „Actualitatea ambasadei” Libera circulaţie în Elveţia. Alte informaţii, pe portalul www.casa-romanilor.ch.