Alegătorii din Elveția decid, duminică, dacă mențin tratatul de liberă circulație cu țările din Uniunea Europeană, în cadrul unui referendum replicat pe modelul Brexit. Alegerea elvețienilor ar putea avea consecințe importante pentru toate țările UE.

Elvețienii sunt chemați, duminică, la urne pentru a vota dacă mențin tratatul de liberă circulație cu UE, într-un referendum ce amintește destul de bine de campania pentru Brexit. Cel mai mare partid din parlamentul elvețian, Partidul Poporului (PPE), cu un mesaj puternic de dreapta și împotriva imigrației, a convocat practic acest vot, spunând că țara trebuie să aibă dreptul de a decide câți migranți acceptă pe teritoriul său.

Pro și contra

Potrivit sondajelor interne, inițiativa PPE e sortită eșecului. Cel mai recent rezultat arată că 63% dintre cetățeni se opun anulării tratatului de liberă circulație, ceea ce sugerează că electoratul preferă stabilitatea într-o perioadă de nesiguranță economică provocată de pandemie. Străinii reprezintă circa un sfert din cei 8.6 milioane de locuitori ai Elveției. Estimările sunt că în următorii 30 de ani imigrația va crește populația țării la 10 milioane de locuitori. Mulți elvețieni se tem că țara ar putea deveni prea „aglomerată” și că salariile lor vor scădea din cauza concurenței străinilor din Uniunea Europeană.

„Imigranții ne schimbă cultura”, se arată pe site-ul de campanie al PPE. „Piețele publice, trenurile și străzile au devenit mai nesigure. În plus, practic jumătate din beneficiarii de ajutor social sunt străini”. Oponenții referendumului spun că inițiativa ar rupe legăturile cu UE, ar arunca o economie stabilă în recesiune și ar văduvi țara de muncitorii calificați de care are nevoie. În plus, cetățenii elvețieni vor fi lipsiți la rândul lor de libertatea de a trăi și de a munci oriunde în țările membre UE.

În schimb, susținătorii acestuia consideră că referendumul va permite țării să aibă control la granițe și să selecteze imigranții, va duce la scăderea prețurilor locuințelor și a chiriilor.

Elveția a decis încă din 1992 că nu va adera la viitoarea UE, însă va avea acces liber într-o zonă economică comună cu aceasta. Prețul plătit pentru a fi acceptată a fost acordul cu politicile majore ale Uniunii, inclusiv deschiderea granițelor Schengen.

Referendumul de duminică îi succede unuia similar inițiat tot de Partidul Poporului în 2014, care a introdus cotele pe imigranți decise de UE. Acela a trecut la limită, obligând guvernul să încheie un acord cu Bruxelles-ul care stipulează ca angagatorii elvețieni să prefere muncitori cu rezidență permanentă în țară, în sectoare unde rata șomajului este ridicată.

Bombă cu ceas

Deși face comerț în afara Europei (a negociat un contract premium cu China), cei mai importanți parteneri comerciali ai Elveției sunt în UE, în special Germania. Economia țării este una dintre cele mai competitive din lume, însă politicienii și oamenii de afaceri elvețieni admit că acest statut se datorează relațiilor comerciale cu țările membre UE.

Unul dintre polticienii care se opun referendumului a precizat că, dacă se va ajunge la un succes al referendumului, guvernul va avea la dispoziție doar un an pentru a-l transforma în lege, cu sau fără un nou acord cu Bruxellesul. „Practic ne legăm singuri la o bombă cu ceas”, a declarat Stefan Manser-Egli, membru al grupului parlamentar Operation Libero.

Ca linie generală, guvernul îndeamnă oamenii să se opună votului de duminică. Ministrul Justiției, Karin Keller-Suter, a declarat chiar că un eventual succes al referendumului ar putea arunca țara într-o situație „mai rea decât Brexitul”.

Sursa: BBC