În anul 2016, în România s-au înregistrat 12.836 cazuri de tuberculoză, cazuri noi și recidive, din care peste 530 sunt de tuberculoză multidrog-rezistentă. Acest tip de tuberculoză pune serioase probleme în controlul bolii. Astfel, dacă tuberculoza sensibilă se vindecă în România în procent de peste 86%, cea cu tulpini rezistente la Izoniazidă si Rifampicină are șanse de vindecare reduse, sub 50%. În România, rata de succes terapeutic, în anul 2013 a fost de 35,6%.

Judeţele cu cea mai mare incidenţă a bolii sunt: Tulcea, Olt, Dolj, Bacău, Vaslui şi Teleorman, iar cele cu cea mai scăzută sunt Harghita, Braşov, Covasna, Alba, Cluj şi Sibiu.

Focarul de la Constanța, un dezastru biologic

100 de copii din judeţul Constanţa au fost trimişi la spital, pentru analize, după ce educatoarea lor a fost diagnosticată cu TBC. Femeia s-ar fi simţit rău încă de la începutul anului şcolar, dar nu s-a dus imediat la medic. Din 11 septembrie, până pe 23 octombrie, când educatoarea a anunţat conducerea grădiniţei din comuna Corbu că a fost diagnosticată cu tuberculoză, femeia a stat printre copii.

Cum s-a ajuns aici?

Ministerul Sănătății a decis, în 2007, ca oamenii să fie testați medical în funcție de fișele posturilor, dar și de preferințele angajatorului care poate negocia pachetele de servicii medicale.

La acel moment, Ministerul Muncii a contestat aceste modificări, considerând că se acordă o libertate mult prea mare celor care vor „să economisească bani”. Ceea ce s-a și întâmplat. Serviciile de medicină a muncii sunt la cel mai slab nivel, bazânduse pe o simplă consultație și o anamneză spusă pe fugă de pacient.

Pe de altă parte, Organizația Mondială a Sănătății a cerut, în mod justificat, excluderea radiografiei din testarea anuală a dascălilor, din cauza iradiaților care pot duce, în timp, la boli grave. Pe de altă parte, tuberculoza fiind pe locul 1 la nivel mondial, la mortalitatea produsă de o boală infecțioasă, specialiștii au creat teste complementare sau chiar la fel de concludente ca și o radiografie pentru depistarea precoce a acestei maladii.

Inspectoratul Școlar nu știe ce înseamnă TBC

Înainte de a prezenta testele concludente care se pot realiza în lipsa unui examen imagistic, avem mare nevoie de o campanie de informare asupra acestei boli. Inspectorul general școlar de la Constanța l-a luat pe „nu știu” în brațe când a venit vorba despre TBC, evidențiând o realitate dureroasă: oamenii pe mâinile cărora ne lăsăm copiii habar nu au ce înseamnă aceste afecțiuni și ce consecințe pot avea.

 „Consider că aceste lucruri trebuie reglementate de specialiști. Noi nu putem spune ce impact au anumite boli (n.r. TBC). Cred că DSP-ul este cel care poate da o listă a bolilor care se pot considera periculoase pentru sănătatea copiilor sau contagioase. În orice colectivitate se poate îmbolnăvi la un moment dat un om. Direcția Sanitară Publică, împreună cu unitatea școlară au dezinfectat la grădiniţa din comuna Corbu, au trimis copiii la testat, dar chiar nu știu ce am putea face ca să prevenim”, a declarat, pentru corespondentul EVZ de la Constanța, jurnalistul Feri Predescu, inspectorul general școlar, Gabriela Zoia Bucovală.

Testarea standard, subcutanată:

Metoda standard prin care se determină dacă cineva este sau nu infectat cu bacteria Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch, ce provoacă tuberculoză (TBC), este testul IDR la tuberculină. Un răspuns pozitiv la acest test poate să apară, potrivit medicului specialist în pneumologie Simona Bucşa Dobre, dacă persoana în cauză are în prezent TBC, dacă a fost expusă la acestă boală în trecut sau dacă a primit vaccinul BCG (împotriva TBC). De obicei, după expunerea la această bacterie, testul la tuberculină va ieşi pozitiv după 2 săptămâni – 3 luni.

● Se injectează la nivelul braţului 0,1 ml de derivat proteic purificat (PPD) din tuberculină. În urma testului, va apărea o umflătură. După 48-72 de ore de la administrarea injecţiei se interpretează testul. l Se detectează zone cu ridicături unde s-au produs reacţii cutanate locale. Aceasta se numeste induraţie şi se referă la umflătura cu margini clar definite.

● O persoană care a primit un vaccin BCG împotriva tuberculozei poate avea un rezultat pozitiv la test, aşa cum un test negativ nu înseamnă întotdeauna că o persoană nu are tuberculoză. Testul se face gratuit cu trimitere de la medicul de familie.

 

Medicii trag un semnal de alarmă: TBC lasă sechele grave, pe viață

 

„Acum se ridică suspiciunea de TBC doar dacă persoana prezintă subfebrilitatea, cu temperatură până la 37,5, tuse, scădere în greutate, transpirații – în special nocturne, paliditate. Dacă omul începe să tușească, el se gândește că e o răceală banală, dar dacă după șaptezece zile simptomele persistă, trebuie să meargă la doctor. Nu e bine să duci boala pe picioare. Mai mult, minima educație de igienă ne spune ca atunci când prezentăm simptomele unei răceli, să ne izolăm sau să purtăm mască atunci când ieșim în public”, ne-a spus dr. Valentina Boboc, medic primar medicină de familie. „Copiii care ies pozitivi la testarea IDR, adică atunci când acea floare apărută la injectare este mai mare de peste 1,5 cm, sunt trimiși la radiografie pulmonară. Dacă se confirmă și imagistic prezența TBC-ului, micuții sunt ori internați, ori luați în evidență la una dintre policlinicile speciale și li se face o schemă de tratament personalizată. Medicamentele de TBC nu se distribuie prin farmacii, ci strict prin clinici și sunt monitorizați chiar și ani de zile”, a mai spus medicul.

La două săptămâni de la expunere apar semnele de boală

Medicul Valentina Boboc ne-a mai spus că, netratată, tuberculoza poate să dea complicații grave, diseminări în tot corpul, la nivel pulmonar poate să genereze caverne (se fac găuri în plămâni – devine un om tarat pe viață), poate duce la deces. Pe lângă stresul monitorizării și al tratamentului copiii pot dezvolta o serie de boli de tipul broniștelor cronice, astmului bronșic, boli care le vor schimba viața pur și simplu. O insuficiență respiratorie nu le va mai putea da libertatea de a face sport, de exemplu.

 

Nu se vindecă 100%

Dr. Florin Chirculescu, șeful secției de Chirurgie Toracică de la Spitalul Universitar București, ne-a oferit o informație tulburătoare, pe care poate doar cei care s-au lovit de boală o cunosc: „În majoritatea cazurilor, Tuberculoza nu se vindecă 100%. Asta înseamnă că apar recidive. Chiar dacă tratamentul este complex și corect, ele apar. 10% dintre pacienții cu recidive ajung la operație, dar sunt oameni chinuiți, care rămân fără bucăți de plămân. TBC-ul este o boală foarte contagioasă și rezistentă”, a spus specialistul. Mai rău „orice cicatrice pulmonară, tuberculoasă sau nu, poate genera un cancer pulmonar”, a mai adăugat dr. Florin Chirculescu.

Cuțitul cu două tăișuri

„E un cuțit cu două tăișuri. Dacă un profesor va face radiografie peste radiografie, poate să facă un cancer pulmonar fără să fi fumat vreodată. Dacă nu îi dai să facă, apar situații de genul acesta, bombe biologice. Totodată, antiferonul poate fi un înlocuitor al radiografiei”, a mai spus dr. Boboc.

 

Testarea noninvazivă, la îndemâna oricui: testul de spută

Ștefan Raduț, vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR) este de părere că „radiografiile nu mai sunt atât de nocive pentru organism, așa cum erau acum 20-30 ani. Controlul la profesori nu se mai face pentru că s-a ajuns la concluzia că nu este cost-eficiență. Cadrele didactice făceau controlul în fiecare an, iar acest lucru costa foarte mulți bani. Iar dispensarele de tuberculoză sau cele de pneumologie erau foarte ocupate cu toți profesorii care trebuiau să vină la control și nu se mai puteau ocupa de persoanele care în mod normal aveau tuberculoză. Această metodă era și ineficientă. De ce?

Profesorii făceau la 1 septembrie examenul radiologic, dar nu era foarte concludent pentru că în câteva luni ei se puteau îmbolnăvi. Era bun acest test pentru că îi depista pe profesorii care erau deja bolnavi, dar nimeni nu avea garanția că pe parcursul anului școlar niciun profesor nu se va îmbolnăvi. În momentul în care scoți un program, trebui să îl înlocuiești cu ceva. Eu aș fi făcut o informare – atât profesorii cât și elevii, ar trebui informați cu privire la simptomele tuberculozei. Dacă ei simt că au acele simptome, să se ducă la medic să își facă un control. Dacă medicul pneumolog observă niște sechele la plămâni, recomandă un examen bacteriolologic, adică omul tușește întrun borcănel, iar în laborator se fac analizele și se pune diagnosticul de tuberculoză sau nu. Dacă cineva are tuse persistentă, scădere în greutate, oboseală, transpirație nocturnă, febră – atunci trebuie să se ducă la un dispensar de pneumonologie (indiferent dacă sunteți asigurat sau nu, cu sau fără trimitere de la medicul de familie – pentru că analizele sunt gratuite) pentru realizarea testării.

Pentru că tuberzuloza este o problemă de sănătate publică fiind transmisă prin aer, statul vrea să trateze și oamenii care nu au asigurare. Iar un aspect foarte important este că acele analize de laborator se pot face numai în rețeaua de sănătate publică.

La privat se poate face numai radiografia, contracost, dar nu și acele analzie de laborator. În România sunt mulți pacienți bolnavi de tuberculoză, care înseamnă multe surse active – ori nu este diagnosticat ori este în prima săptămână de la diagnosticare. Oamenii până primesc diagnosticul se duc la serviciu, la școală, la facultate, merg cu autobuzul, cu metroul și intră în contact cu alți oameni.

Ministerul Educației Naționale ar putea să introducă visul acela frumos – orele de educație pentru sănătate – în care să putem face prevenție. La noi în țară nu se face prevenție. Noi, din păcate, nu aerisim spațiile în care stăm. Dacă stai într-o cameră foarte bine aerisită cu un pacient care este sursă activă și deschizi geamul, riscul de a te infecta cu Tuberculoză scade foarte mult. Tuberculoza se transmite la fel ca și gripa, iar acest lucru se poate preveni”.

 

Profa care a infectat 60 de copii la Brașov

Cazul celor 100 de copii de la Constanța nu este singular. La începutul anului trecut, o profesoară de limba engleză de la Liceul Teoretic „George Moroianu” din Braşov a fost diagnosticată cu tuberculoză. Vestea a stârnit, atunci, panică în rândul părinţilor, pentru că femeia avea ore şi la o şcoală privată din oraş.

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Braşov a reuşit, la acea vreme, să identifice 525 de persoane care au avut contact de profesoara! Au fost testaţi 11 adulţi şi 94 de copii. La testul cutanat la tuberculină – testul iniţial – aproximativ 60 de copii au avut reacţii care arătau că sunt infectaţi. Mai mult, alţi 5 elevi, cu care profesoara făcea meditaţii, au ieşit pozitiv la teste.

Poliţia a stabilit că tatăl profesoarei a suferit de tuberculoză, iar aceasta l-a îngrijit, evitând să îşi facă însă un control medical specializat, deşi se afla în contact cu o persoană bolnavă şi, în acelaşi timp, intra zilnic în contact cu copiii cărora le preda.

 

Te-ar putea interesa și: