Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a reacționat din Costa Rica la intenția Înaltei Curți de a trimite trei întrebări Curții Europene de Justiție pentru a vedea dacă legislația UE îi pernite să ignore deciziile CCR.
„Nu vă lăsăţi păcăliţi! Sesizarea pe care ICCJ vrea să o trimită Curţii Europene de Justiţie, în dosarul Gala Bute, are legătură mai puţin cu mine decât cu dorinţa de a găsi ac de cojocul Curţii Constituţionale. Ţinta, fără niciun dubiu este dorinţa ICCJ de a nu respecta deciziile CCR!”.
Pretextul „Gala Bute”
Elena Udrea – care a depus prin avocați o contestație în anulare împotriva condamnării definitive la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” – spune că magistrații se folosesc de dosarul ei pentru a transmite sesizarea CJUE sub pretextul că în cauză este vorba şi de fraude cu fonduri europene.
„Am fost achitată atât în fond cât și în apel pentru această acuzaţie – altfel absurdă şi în conţinutul ei – dar şi pentru că situaţia invocată de procurori se întâmplase oricum când eu nu mai eram ministru. Deci, oricât şi-a dorit gaşca de infractori Coldea, Kovesi şi compania să fiu condamnată şi pentru asta, nu s-a putut”, scrie fostul ministru al Turismului.
Surse din rândul avocaților au explicat pentru EVZ că această sesizare a CJUE a fost pusă în discuție din oficiu de către instanța de judecată la termenul care a avut loc în după-amiaza zilei de luni, 25 martie. Marți dimineață a venit și soluția: „3089/1/2018 - Pentru a da posibilitatea părţilor şi reprezentantului Ministerului Public să depună în scris puncte de vedere cu privire la sesizarea CJUE, termen 22.04.2019”, este minuta deciziei Instanței supreme.
ICCJ vrea să întrebe CJUE dacă:
● Prevederile din Tratatul UE „trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României”.
● Carta UE se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a caracterului lipsit de independență și imparțialitate a unui complet din care face parte un judecător (…) care nu a fost desemnat aleatoriu (…) ci în baza unei reguli transparente, cunoscute și necontestate de părți.
● „Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional (n.r. – adică CCR) (…) obligatorie în dreptul național”.