Comercializarea armamentelor americane au avut efect după anunțul lui Donald Trump din timpul întîlnirii cu președintele României, Klaus Iohannis.
Administraţia Trump a autorizat vânzarea de armament în valoare de 1,3 miliarde de dolari către Taiwan, transmite AFP care citează informaţii de joi de la Pentagon.
AFP notează că această decizie ar putea provoca mânia Beijingului, care a atenţionat împotriva proiectului.
Potrivit agenţiei Pentagonului responsabile cu vânzările de arme, armamentul pentru Taiwan include în special bombe ghidate, rachete şi torpile. Este vorba de asemenea de aducerea la zi a unor echipamente deja deţinute de Taiwan, printre care cea a unui radar de apărare aeriană, pentru 400 milioane de dolari, şi a unui sistem de război electronic.
Decizia trebuie să fie în plus supusă aprobării Congresului, a cărui susţinere pentru vânzarea de arme Taiwanului nu a fost infirmată vreodată.
Un oficial american a avut grijă să precizeze, sub acoperirea anonimatului, că nu există "o schimbare a politicii de lungă durată a unei singure Chine", potrivit căreia Beijingul interzice oricărei ţări să întreţină relaţii oficiale cu liderii taiwanezi.
Dar "de decenii, şi de-a lungul diferitelor preşedinţii americane, Statele Unite au rămas ferm angajate în satisfacerea necesităţilor de apărare" ale Taiwanului, a adăugat acesta.
Ultima vânzare de arme americane către Taiwan a fost făcută în decembrie 2015.
Administraţia Obama a dat atunci undă verde unui transfer de arme în valoare de 1,8 miliarde dolari, dintre care două fregate, rachete antitanc şi vehicule amfibie, provocând mânia Beijingului.
În numele "principiului unei singure Chine", Beijingul interzice partenerilor săi să întreţină relaţii diplomatice cu insula, pe care o consideră o provincie rebelă destinată să revină la patria-mamă şi cu forţa dacă va fi necesar, anunță Agerpres.
Tensiunile diplomatice, atenuate sub precedentul guvern taiwanez, s-au reluat de la sosirea la putere anul trecut a partidului preşedintei Tsai Ing-wen.
Tsai a deranjat în mod special Beijingul după ce a reuşit, la începutul lui decembrie 2016, să vorbească la telefon cu preşedintele ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, o iniţiativă fără precedent din 1979, an în care preşedintele de atunci al SUA, Jimmy Carter, a adoptat politica unei singure Chine.
China, prin Ministerul său de Externe, a 'protestat solemn' pe lângă SUA după respectiva convorbire telefonică şi a insistat că "nu există decât o singură Chină şi că Taiwanul este o parte inalienabilă a teritoriului chinez".