Efectul Netanyahu pentru Israel: a treia rundă de alegeri într-un an, cu același rezultat previzibil

Miercuri, 11 decembrie, expiră perioada constituțională pentru ca Knessetul, parlamentul nou ales al statului Israel, să decanteze o majoritate și să treacă un Guvern în cel mult 14 zile.

Este cea de a treia încercare, după alegerile din septembrie, o încercare a ultimei șanse pe care președintele israelian Reuven Rivlin a ales să o accepte, din dorința de a evita cea de a treia rundă de alegeri în decursul unui singur an. Pentru că, dacă nici de această dată nu avem o majoritate, se merge din nou în alegeri, după cele din aprilie și septembrie, o rundă care amenință să dea, potrivit sondajelor de opinie, aproximativ aceleași rezultate de blocaj.

Acesta este rezultatul unei prezențe prea îndelungate la conducerea guvernului israelian a actualului premier Benjamin Netanyahu, un efect nociv și tot mai periculos pe măsură ce acest proces continuă. Nociv pentru propriul său partid, Likud, care a avut ieri o reuniune a conducerii pentru a decide organizarea alegerilor primare care ar putea da un nou lider. Nociv și pentru statul Israel, al cărui Parlament nu a mai lucrat nicio zi și nu va lucra până la formarea noii majorități după viitoarele alegeri, dincolo de aprilie 2020, deci mai bine de un an de pauză.

Cunoscut pentru loialitatea față de liderul său, Partidul Likud are acum un nou contestatar al lui Netanyahu, pe Gideon Saar, fost ministru și parlamentar, dar care nu poate asigura ieșirea din ciclul unor noi alegeri anticipate la timp. În plus, la ultimul scrutin intern din 2014, Netanyahu a câștigat 75% din voturile partidului, și nu există nici o indicație că Likud și-ar dori schimbarea liderului, chiar dacă Gideon Saar a subliniat că e singura șansa ca partidul să rămână la guvernare.

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Netanyahu a fost premier din 1996-1999 și din 2009 până azi, creând o adevărată epocă în istoria contemporană a Israelului cu peste 14 ani în care a condus statul din ultimii 25. Însă ajuns la 70 de ani, astăzi e în cea mai dificilă situație din istoria sa ca premier după ce procurorul general l-a pus sub acuzare, chiar în timpul recentelor negocieri, în nu mai puțin de 3 cazuri distincte, pentru infracțiuni care pun în discuție chiar posibilitatea de a mai primi vreodată însărcinarea de a conduce guvernul, până la soluționarea cauzei, chiar dacă ar câștiga alegerile foarte clar.

Israelul are un Parlament – Knessetul - de 120 de locuri, în care majoritatea se obține prin coaliții create de diferite partide în varianta mozaic, de unde și instabilitatea cronică ce apare odată ce retragerea oricăruia dintre aceste partide trimite în criză guvernamentală și politică și, de cele mai multe ori, la alegeri anticipate. Parlamentarii sunt foarte strict legați de partidele lor și, în afara cazului înființării noilor partide, nu există transferuri post-electorale între formațiunile politice.

Sondajele de opinie arată în cea mai mare parte o situație similară după alegeri, cu două partide mari, Coaliția Alb-Albastru a fostului șef de stat major, Benny Gantz și partidul Likud al premierului Benjamin Netanyahu ce pot lua puțin peste un sfert din voturi, în timp ce coaliția de dreapta a premierului – cu partide ultrareligioase și conservatoare, reprezentând multe dintre ele coloniile din Cisiordania – deținând peste 50 de locuri, dar sub necesarul de 61 de locuri în Parlament care ar oferi majoritatea.

Toate încercările unei variante de mare coaliție între principalele partide s-au blocat la formulele de împărțire a puterii și la dorința lui Netanyahu de a lua prima tură de guvernare într-o rotație de premieri. A fost chiar dispus, în săptămâna care se încheie, să reducă șederea la 5-6 luni, urmând ca apoi Benny Gantz să guverneze 2 ani, urmat din nou de guvernarea lui Netanyahu. Premierul speră ca, rămânând în funcție, să obțină o majoritate care să îi acorde imunitatea în fața acuzațiilor cu care se confruntă. De partea cealaltă, coaliția alb-albastru nu dorește să fie parte a unui guvern condus de un premier pus sub acuzație, propune preluarea mandatului de 2 ani de către Benny Gantz, timp în care Netanyahu să-și resolve problemele cu justiția într-o formă sau alta.

Ultimele 10 zile au venit cu un set de propuneri noi și creative pentru a evita noile alegeri. Dincolo de schimbarea conducerii Likud – cu propunerea și candidatul venite prea târziu – și de formulele de rotație a premierului existente, Netanyahu a propus alegerea directă a Premierului de către populație – fapt ce nu garantează nici formarea majorității, nici alegerea sa, deoarece sondajele îl creditează pe primul loc, dar în marja de eroare, față de Benny Gantz drept cel mai potrivit să conducă statul Israel. În plus legislația electorală are puține șanse să treacă acum, fără colaborarea rivalului său.

O propunere interesantă a apărut sâmbătă când Omar Barlev, membru al parlamentului din partea Partidului Laburist, a propus ca să fie strânse 61 de semnături pentru desemnarea unui premier altul decât liderii celor două partide, propus fiind președintele Knessetului – membru Likud – Yuli Edelstein. Acesta s-a detașat prin poziția sa unică de președinte al Legislativului și prin repetatele eforturi de a negocia între Benjamin Netanyahu și Benny Gantz pentru a găsi o variantă de majoritate.

Chiar dacă o asemenea  întreprindere inedită s-ar realiza, excluzând șefii de partide de la poziția de premier, Yuli Edelstein nu ar avea decât tot 14 zile pentru a forma noul guvern înaintea alegerilor anticipate, runda a treia. Situația ar crea probleme ambelor partide majore, Likud pentru că ar genera un nou lider informal, fără a-l valida prin vot în interiorul partidului, și Coaliția Alb-Albastru, prin acceptarea unui premier fără rotație, pentru 4 ani, de la partidul rival Likud, deși partidul lui Benny Gantz a câștigat alegerile. În plus, efortul de a forma un Guvern se va lovi de aceleași blocaje și înțelegeri dificile unde susținerea politică nu ar mai fi atât de simplu de obținut, odată ce premierul nu e șeful nici măcar al propriului său partid. Acest lucru ar îngreuna și promisiunile, și credibilitatea necesare premierului pentru a obține sprijinul celorlalte componente ale majorității.

Dar peste toate, Edelstein ar intra în conflict direct cu actualul premier Netanyahu, fapt ce l-ar putea descuraja să accepte confruntarea. De altfel, Edelstein nu a susținut niciodată că și-ar dori această variantă, sau că ar accepta propunerea de a forma guvernul. El a declarat, după apariția propunerii inedite, că “singura modalitate de a preveni costuri nenecesare și alegeri anticipate este printr-un guvern de uniune cu o formula rotațională între Netanyahu și Gantz.” Practic Edelstein a anunțat loialitatea față de Netanyahu, la nivel de partid, și față de ambii șefi de partide, pentru care joacă rolul de negociator azi. Oricum viitorul se joacă în doar trei zile.