România are în vigoare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală. Pe lângă lucrurile bune, Codurile vor avea şi efecte negative asupra sistemului judiciar.
Noile coduri aduc modificări substanţiale şi constituie o schimbare a filosofiei justiţiei penale româneşti. De astăzi, persoanele care încalcă legea penală sunt pedepsite mai blând, mai ales dacă sunt la prima abatere. Recidiviştii, adică infractorii care continuă să încalce legea, precum şi cei care comit un concurs de fapte penale, sunt pedepsiţi mai aspru. Vom avea judecător de drepturi şi libertăţi, magistrat de cameră preliminară, iar verdictul judecătorilor nu va mai putea fi atacat decât o singură dată. Se introduc arestul la domiciliu, precum şi pedepsele educative pentru minorii infractori. Consecinţe imediate Codurile abia intrate în vigoare produc efectele imediat. Acest lucru a fost recunoscut şi de judecătorul Mihai Udroiu, unul dintre membrii Comisiei de elaborare a noilor coduri, într-un interviu pentru Agerpres: "Primul impact va fi unul mai dureros, în sensul că sistemul judiciar va trebui să tranşeze problema legii penale mai favorabile în cauzele în care s-a pronunţat deja o hotărâre definitivă, iar apoi, pentru procesele în curs, inclusiv sub aspectul instituţiilor autonome, cum ar fi concursul de infracţiuni, recidiva sau prescripţia". NICI O ZI IN PLUS Odată intrată în vigoare, legea trebuie respectată, indiferent dacă ne place sau nu. Chiar dacă Guvernul va da săptămâna viitoare o ordonanţă de urgenţă şi va modifica noile coduri, nu mai pot fi remediate efectele lor. Dosarele în curs de anchetă, care se închid acum - nu numai la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde sunt în această situaţie 64 de dosare - rămân închise, chiar dacă Guvernul decide să modifice Codurile. Pedepsele mai mici atrag şi termene mai scurte în care poţi scăpa de răspunderea penală (prin prescripţie). Din acelaşi motiv se vor închide şi cazurile aflate în curs de judecată, acolo unde intervine prescripţia, ori unde faptele judecate nu mai sunt incriminate în noua lege. Cei care vor fi eliberaţi din închisori, pentru că li se aplică legea mai favorabilă, vor rămâne liberi şi după OUG. Deja în centrele de detenţie din ţară comisiile care s-au constituit - din judecători, procurori şi personal administrativ -au scos din arhive dosarele tuturor persoanelor care-şi execută pedepsele şi cărora li se aplică legea mai favorabilă. Cazurile lor vor fi sesizate instanţelor imediat pentru ca aceştia să nu stea în penitenciar nici o zi în plus decât spune noua lege. DIN 15 ANI, CINCI Nicolae Popa scapă de 10 ani de închisoare, pentru că noţiunea de "consecinţe deosebit de gravă" a fost scoasă din cod pentru infracţiunile de patrimoniu. Nicolae Popa a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, prin sentinţa Instanţei Supreme din anul 2009, în dosarul prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii, care a făcut 300.000 de victime. Infractorul favorizat de Sorin Ovidiu Vîntu, fugar pe meleaguri străine vreme de 8 ani, prins cu ajutorul Interpol, Nicolae Popa va ieşi printre primii din închisoare. Pedeapsa lui va fi redusă de instanţă la 5 ani, aplicându- i-se legea mai favorabilă. MINORII Infractorii cu vârste între 16 şi 18 ani şi cei între 14 -16, dacă au comis fapta cu discernământ, nu mai primesc pedepse cu închisoarea. Ei pot primi doar măsuri educative, pe care le pot exercita în libertate sau, dacă instanţa dispune, în cele trei centre de reeducare pe care le avem la Buziaş, Târgu Ocna şi Găeşti. SUPRAVEGHEAŢI Condamnaţii eliberaţi condiţionat vor fi supravegheaţi de către consilierii de probaţiune. Tot în supravegherea acestor consilieri ajung şi persoanele cărora li se suspendă pedeapsa cu închisoarea, cum sunt cei doi foşti ministri implicaţi în scandalul Poşta Română, Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy. Judecătorii vor decide cum aplică legea mai favorabilă. În noul cod, spre exemplu, termenul de încercare e mai mic, de doar 2 ani. PEDOFILII Pedofilii nu lipsesc din rândul celor cu pedepse micşorate. Dacă vechea lege pedepsea cu închisoare de la 3 la 10 ani actul sexual cu un minor cu vârsta de sub 15 ani, noul Cod Penal reduce pedeapsa la jumătate, adică la cel mult 5 ani. Pedeapsa scade, potrivit art. 220, şi, în cazul în care agresorul, major, s-a folosit de autoritatea sau influenţa sa asupra minorului pentru a-l abuza. Acesta primeşte acum cel mult 7 ani de puşcărie, faţă de 10 ani, cât stipula vechiul Cod Penal. Primul val de eliberaţi Ministerul Justiţiei, Robert Cazanciuc a prezentat în urmă cu două săptămâni rezultatele evaluării parţiale care a fost efectuată în sistemul penitenciar pentru a vedea care este, în prima fază, impactul noilor Coduri penale asupra persoanelor care execută în prezent pedepse şi măsuri educative privative de libertate. "Impactul imediat al intrării în vigoare a Noului Cod Penal asupra numărului persoanelor aflate în stare de detenţie se estimează a fi de ordinul a 200", a anunţat ministrul Cazanciuc. La acel moment fuseseră evaluate cazurile a 24.000 de persoane care-şi execută pedepsele în penitenciare, dintr-un total de 30.680 de persoane aflate în această situaţie. Sursa citată a subliniat că instanţa de judecată este cea care decide în fiecare caz în parte cine iese din penitenciar, ori cine şi cât mai are de stat după ce i se aplică legea mai favorabilă. 40 de anchete aruncate la coş Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, aproximativ 40 de procese penale se închid, anul acesta şi viitor, pe motiv că pedepsele scad şi intervine prescripţia faptelor. Astfel, de exemplu, în acest moment abuzul în serviciu se pedepseşte cu o pedeapsă de la 5 la 15 ani. În noul Cod Penal, pedeapsa maximă se reduce la 5 ani de închisoare. În alte cazuri, procesele încetează, deoarece o serie de infracţiuni nu se mai regăsesc în noua lege. Dosare închise şi pedepse micşorate Marian Oprişan, Miron Mitrea, Mihai Necolaciuc, Şerban Brădişteanu, Gheorghe Copos, Codruţ Şeres, verii Becali, Radu Mazăre sau Sorin Beraru şi o întreagă listă de afacerişti "specializaţi" pe evaziune fiscală vor scăpa de stresul proceselor. În plus, cei deja con damnaţi definitiv vor solicita să li se recalculeze pedepsele rămase de efectuat, având în vedere că noile sancţiuni sunt mai blânde şi, în concluzie, ei trebuie să beneficieze de "legea penală mai favorabilă". Consecinţele intrării în vigoare a acestei legi esenţiale sunt greu de contabilizat, chiar şi pentru specialiştii sistemului juridic. Ţar fugar şi cu bani la purtător Mihai Necolaiciuc, fostul "ţar" de la CFR al anilor 2000, este trimis îm judecată în mai multe dosare, fiind acuzat de abuz în serviciu. În cel mai vechi dintre ele, Necolaiciuc este judecat din 2008. În perioada în care era director general al CFR, a ordonat achiziţii ilegale în valoare de 18 milioane de euro. Fostul tartor al Căilor Ferate Române a fugit din ţară în 2005 şi a fost prins, patru ani mai târziu, pe teritoriul SUA. Pe 20 aprilie 2011, Necolaiciuc a fost extrădat în România. A mai stat câteva luni închis, după care a fost pus în libertate de tribunal. Oprişan scapă de "Căprioara" Un alt caz "celebru", care va deveni amintire, deoarece avocaţii şi anumiţi judecători au avut grijă să amâne la nesfârşit procesul, este cel al baronului de Vrancea Marian Oprişan. Trimis în judecată de procurorii DNA în urmă cu aproape 8 ani, Oprişan a reuşit performanţa să amâne sentinţa de fiecare dată. În 2004, el "a negociat şi achiziţionat, fără hotărârea Consiliului Judeţean, Complexul Turistic "Căprioara", în jurul căruia deţinea, împreună cu mama sa, 8 hectare de teren". Pentru această achiziţie, Oprişan a alocat ilegal 1,7 milioane lei din fondurile CJ Vrancea. Achiziţii dubioase Şerban Brădişteanu, medicul preferat al PSD-iştilor, a fost trimis în judecată în urmă cu şapte ani. Ar fi primt o mită de 4 milioane de euro pentru a dota mai multe spitale- penitenciar cu aparatură medicală scumpă şi ineficientă. A fost achitat de Tribunalul Bucureşti, dar instanţa superioară a întors procesul pentru rejudecare. După alte câteva zeci de termene, Brădişteanu a fost din nou achitat de tribunal. Fostul senator PSD are toate şansele să scape de proces având în vedere că achiziţia ilegală de echipamente a fost făcută în urmă cu 12 ani. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel. Casa unei mame de ministru Miron Mitrea a fost retrimis în judecată în dosarul renovării casei mamei sale. La sfârşitul anului trecut, Mitrea ajungea din nou în faţa judecătorilor de la Instanţa Supremă. Fost ministru al Transporturilor în perioada 2000-2004, în prezent deputat, Miron Mitrea a fost trimis prima oară în judecată de procurorii anticorupţie în 5 martie 2009, fiind acuzat de luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals. În perioada 2001- 2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în cuantum de 9,2 miliarde de lei vechi. Afaceri pe malul mării Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi alţi 26 de afacerişti sau oameni de fotbal au fost trimişi în judecată, în octombrie 2008, sub acuzaţia de abuz în serviciu. Stăpânii judeţului Constanţa au restituit în mod fraudulos peste 100 de hectare de teren din centrul municipiului, inclusiv o serie de plaje extrem de scumpe. Faptele s-au petrecut în urmă cu 11 ani. Astfel, toţi inculpaţii scapă de acuzaţii pe motiv că a trecut prea mult timp de la comiterea infracţiunilor. Prejudiciul: 36 milioane de euro. Tartorii din fotbal pot dormi liniştiţi Şanse mari de a scăpa de problemele penale au oamenii de fotbal din Dosarul "Transferurilor". Achitaţi de tribunal, condamnaţi de Curtea de Apel şi re-judecaţi de Înalta Curte, Gheorghe Copos, verii Ioan Becali (foto) şi Victor Becali, Mihai Stoica, Gheorghe Neţoiu, Gică Popescu şi Cristian Borcea au ocazia să scape de proces. DNA susţine că 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo, Rapid, Gloria şi Oţelul către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005 au fost subevaluate. Prejudiciul este de 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal. Beraru scapă de afacerea CICO Un alt norocos al noului Cod Penal este omul de afaceri Sorin Beraru (foto), trimis în judecată în dosarul fraudării societăţii CICO SA cu 3,65 milioane de dolari. Fapta a fost comisă în 1999. Omul de afaceri de origine israeliană este acuzat că şi-a însuşit, ilegal, 70% din acţiunile SC CICO SA, cu sprijinul direct al unor funcţionari din cadrul Fondului Proprietăţii de Stat. Procurorii DNA au trimis dosarul în instanţă în 2011, iar alături de Beraru sunt judecaţi mai mulţi înalţi funcţionari cu atribuţii în privatizare. Copos, norocos la "Loteria I" Gheorghe Copos va scăpa de problemele cu procesul "Loteria I". În ianaurie 2013 a fost a condamnat de Judecătoria Sector 3 la patru ani de închisoare cu executare, pentru o evaziune fiscală de peste 1 milion de euro. Recursul se judecă la Tribunal. Procesul omului de afaceri, fost patron al echipei de fotbal Rapid Bucureşti şi acţionar la firme din Grupul Ana a fost început în urmă cu 8 ani. Potrivit DNA, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, împreună cu alţi trei complici, s-ar fi sustras de la plata unor impozite. Codruţ şi "Hidroelectrica" Fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, ar putea scăpa de acuzaţia de subminare a economiei naţionale, din Dosarul "Hidroelectrica", odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, care nu mai prevede această infracţiune. Dosarul se află pe rolul Curţii Supreme. Codruţ Sereş este acuzat că a închis ochii atunci când subalternii săi au retehnologizat mai multe unităţi hidroenergetice cu mai mulţi bani decât ar fi costat în mod normal. Prejudiciul în acest dosar este de 165 de milioane de euro, potrivit procurorilor DIICOT.