Publicarea, în "Evenimentul zilei", a materialului despre Mihai Gâdea a stârnit, aşa cum era de prevăzut, o mulţime de comentarii.
Însumate, pe parcursul weekend-ului au sărit de o mie! Ceea ce demonstrează atât faptul că alegerea realizatorului de emisiuni de la Trustul Intact ca subiect al unei investigaţii jurnalistice a fost inspirată, cât şi dorinţa de a se exprima şi a celor care îl iubesc şi a celor care nu îl suportă. Un asemenea fenomen, fiindcă despre aşa ceva este vorba, o împărţire în două tabere pe acelaşi subiect, a avut loc la materialele cu privire la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Păstrând proporţiile, am constatat aceeaşi înverşunare, şi de-o parte şi de cealaltă, aceeaşi dorinţă de a fi "vocali", de a se face auziţi şi a împărtăşi cu ceilalţi cititori propria opinie cu privire la subiectul pus în discuţie. În afară de comentariile inserate la materialele publicate, în tot acest sfârşit de săptămână dominat de cacialmaua privatizării Oltchim, am primit şi numeroase telefoane. M-au căutat prieteni apropiaţi, m-au căutat persoane cu care eram certat de ani buni, m-au căutat până şi necunoscuţi. Unii interlocutori ar fi vrut să citească mai multe amănunte privitoare la viaţa lui Gâdea, la familia lui despre care nu ştiau o iotă. Şi nu neapărat din dragoste pentru "frumuşelul" Antenelor de la Băneasa, ci datorită apetitului deosebit al cititorului din România pentru stilul telenovelistic, exprimat fie pe micile ecrane, fie în paginile ziarelor şi ale revistelor de profil. Alţii, din contră, erau scandalizaţi de faptul că "Evenimentul zilei" a putut să abordeze un asemenea subiect la puţin timp după ce Mihai Gâdea tocmai dăduse dovada caracterului său prin acordarea a nu mai puţin de două ore activităţii de punere la zid a lui Ion Cristoiu şi, indirect, a "Evenimentului zilei", ziar de care numele editorialistului din Găgeşti este legat fără doar şi poate. Unii m-au întrebat, întocmai ca pe comentariile online, daca am trecut "înainte", "după" sau "în timp ce" pe la casieria de la Intact sau dacă, din contră, ce ne-a venit să-l atacăm după ce a anunţat în direct şi la oră de vârf că va rămâne macho şi de neclintit în convingeri indiferent de presiunile la care va fi supus el sau postul pe care îl conduce. Unii mi-au reproşat lipsa sângelui de pe pereţi sau a bocancului de pe grumaz, tehnici intens folosite în Trustul domnului Voiculescu atunci când, ordin pe unitate, este comandat linşajul mediatic al vreunui adversar politic al patronului. Alţii, din contră, mi-au bătut obrazul ca şi cum Mihai Gâdea nu ar fi avut voie să aibă şi calităţi. Şi chiar dacă, "prin absurd" acestea există, nu ar fi trebuit evidenţiate într-o publicaţie aflată de partea cealaltă a baricadei. Dacă reacţiile cititorilor pot fi de înţeles, cele ale unor confraţi de condei par ieşite direct dintr-o cutie a Pandorei specifică unei părţi a breslei. Aceea care încă nu a înţeles că materiale de acest gen, precum cele dedicate lui Crin Antonescu, Traian Băsescu şi acum Mihai Gâdea nu numai că îşi vor găsi întotdeauna loc în "Evenimentul zilei", dar vor face, în continuare, şi diferenţa. Unii mi-au reproşat lipsa sângelui de pe pereţi sau a bocancului de pe grumaz, tehnici intens folosite în Trustul domnului Voiculescu