Mircea Marian: "400 de milioane de euro. Aceştia sunt banii cu care guvernul Tăriceanu şi-a plătit liniştea".
Cu aproape 400 de milioane de euro. Mai exact 1,37 miliarde de lei, sumă care va fi transferată de la bugetul de stat la cel al asigurărilor sociale, pentru a acoperi creşterea de la 1 octombrie a punctului de pensie.
Aceştia sunt banii cu care guvernul Tăriceanu şi-a plătit liniştea şi i-a convins pe cei de la PSD să nu mai depună nicio moţiune - nici de cenzură şi nici simplă. Un preţ enorm. Pentru comparaţie, întreaga infrastructură rutieră şi feroviară de acces la viitorul pod peste Dunăre, la Calafat-Vidin, ar urma să coste circa 82 de milioane de euro, fără TVA. În august, ministrul muncii, Paul Păcuraru, a avut un acces de sinceritate şi a avertizat că majorarea pensiilor de la 1 octombrie va afecta bugetele destinate sănătăţii, învăţământului şi infrastructurii.
În înţelegere cu PSD, Tăriceanu a acceptat şi o nouă majorare a salariilor profesorilor şi va subvenţiona motorina din agricultură. Unul dintre secretarii de stat de la Finanţe relata, recent, într-o emisiune a postului public de radio, că, în 2004, salariile din sectorul bugetar consumau doar 4,9% din PIB. Acum, ele înghit 7% din produsul intern.
O primă problemă apare atunci când ne gândim la criza financiară din Statele Unite. „Nu vor fi efecte“ pentru România, susţine, senin, premierul Tăriceanu. Dar Bursa de la Bucureşti a scăzut, marţi, cu 7,41%, cel mai sever declin din ultimii trei ani şi cinci luni. În aceeaşi zi, acţiunile BRD s-au prăbuşit cu 13,25%. Încă din iunie, Comisia Europeană ne-a avertizat că finanţele României sunt vulnerabile la crizele de pe pieţele internaţionale. „Ar putea crea surprize neplăcute incertitudinea generală legată de evoluţia turbulenţelor financiare la nivel mondial“, apreciau oficialii de la Bruxelles, care cereau limitarea cheltuielilor publice şi „o politică adecvată privind salariile din sectorul public“. Guvernul PNL pare însă hotărât să acţioneze pe baza principiului: „După noi, potopul“.
Acordul de pace semnat, marţi, de PNL şi PSD arată însă că alegerile parlamentare nu vor avea loc în noiembrie 2008. Dacă acum ne-am fi aflat în precampanie electorală, Geoană şi Tăriceanu poate că ar fi negociat, în subterane, soarta viitorului executiv, dar s-ar fi ferit să-şi oficializeze concubinajul. Pretextul prin care alegerile vor fi amânate este destul de clar: PRM va câştiga în instanţă şi va obţine anularea legislaţiei privind organizarea alegerilor uninominale. Guvernul a greşit intenţionat atunci când a emis această legislaţie. În consecinţă, după ce Curtea de Apel Bucureşti îi va da dreptate lui Vadim Tudor, guvernul va invoca faptul că sistemul electoral nu mai poate fi schimbat cu 90 de zile înainte de alegeri.
În ceea ce priveşte trocul dintre liberali şi social-democraţi, ca de obicei, Geoană a făcut o afacere proastă. El crede că poporul s-a uitat marţi seara la televizor şi l-a văzut cum îşi asuma creşterea pensiilor. Exact aceeaşi tâmpenie a făcut liderul PSD şi în 2007: pensiile au crescut la presiunea partidului său, dar oamenii au văzut că banii vin de la guvern şi au votat cu PNL.