Mircea Marian: „O lungă serie de gafe a făcut ca întregul efort depus de hiperactivul Emil Boc să pară hilar şi lipsit de credibilitate“.
Nu resping complet posibilitatea ca acest guvern să fie preocupat şi de salvarea României. Dar există un număr de fapte care fac ca întregul efort depus de hiperactivul Emil Boc să pară hilar şi lipsit de credibilitate.
Să luăm, de exemplu, proiectul programului anticriză. Sunt 17 pagini pline de măsuri tehnice, de la capitalizarea CEC şi încurajarea exporturilor la reabilitarea termică a blocurilor. Dar, undeva la punctul 35, de pe pagina cinci, apare şi introducerea „în procedură de urgenţă“ a tichetelor de vacanţă. Să zicem că depăşirea crizei stă în numărul mare de sindicalişti care vor fi atraşi de nămolurile de la Amara, în loc să risipească economiile lor de un an pe plajele din Bulgaria.
Dar de ce este nevoie de tichete de vacanţă pentru a stimula turismul local? Când ştim cu toţii că cei care au câştigat sume imense de bani de pe urma tichetelor de masă sunt firmele care le tipăresc şi le distribuie. Printre cei care au beneficiat de afacerea aceasta a fost senatorul UDMR Atilla Verestoy, care în 2007 şi-a vândut acţiunile la Hungarogastro - una dintre firmele care distribuie tichete de masă - cu aproape 400.000 de euro.
Să ne uităm mai atent şi peste proiectul de reducere cu 20% a bugetarilor din aparatul central. La o primă vedere, guvernul, curajos, se ia în piept cu sindicatele şi pare a fi hotărât să scape de birocraţii inutili care zac prin ministere. Numai că, vineri, în Monitorul Oficial s-a publicat o hotărâre prin care numărul maxim de posturi din Ministerul de Externe se majora. Vorbim despre o categorie de personal atât de bine plătită încât Băsescu le-a trimis legea de salarizare înapoi la parlament, cerând să mai taie din drepturi - ceea ce nu s-a întâmplat.
Austria, care are un PIB de trei sau patru ori mai mare decât România, menţine cu exact 50% mai puţini angajaţi în Ministerul de Externe. Nu mai vorbim acum despre înfiinţarea unui Minister al Turismului, cu 210 angajaţi, din care 28 vor lucra peste hotare. Sau despre faptul că zeci de prefecţi şi subprefecţi numiţi de guvernul PNL vor îngroşa inutilul corp al inspectorilor guvernamentali - „cimitirul“ înalţilor funcţionari publici, care nu pot fi daţi afară - pentru ca, în locul lor, să fie numiţi clienţi ai PDL şi ai PSD.
Acest guvern a început prost. Nu există aproape nicio faptă bună pe care să nu o fi compromis printr-o lungă serie de gafe. Nu s-au produs dezastre majore, dar totul a avut un aer de populism, de improvizaţie şi de amatorism. Iar Boc şi-a găsit şi teritoriul pe care să-i opună rezistenţă lui Băsescu: de mai multe zile respinge sfatul preşedintelui de a-şi angaja, la guvern, un purtător de cuvânt.
În loc să se agite atât de mult şi să facă anunţuri pe care să le modifice a doua zi, premierul ar trebui să ia o pauză. Să ceară presei un respiro. Nu i-ar strica măcar un weekend la munte, timp în care să mediteze la ceea ce are de făcut.
Gândeşte, Boc, gândeşte!