Guvernul a ajuns la un acord cu FMI şi (!) Comisia Europeană, acord care pare să fi mulţumit pe aproape toată lumea. Deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor va creşte de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE, a anunţat premierul Ponta. Faţă de poziţia iniţială a FMI, care cerea un deficit de doar 0,9%, pare o mare victorie. Comunitatea oamenilor de afaceri a salutat acordul, spunând că este nevoie de investiţii. De acord. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a venit în întâmpinarea acestei cerinţe a mediului de afaceri şi a susţinut că, în 2015, investiţiile „din bugetul de stat şi fondurile europene” vor ajunge la 40 de miliarde de lei.
Ne întoarcem însă în timp şi ne amintim că am mai auzit promisiuni perfect identice, de la acelaşi premier, de la liderii aceluiaşi partid, şi ele nu au fost respectate. La sfârşitul lui 2013, ni s-a spus că acciza de şapte eurocenţi la carburanţi se va duce în autostrăzi. Alocarea bugetară iniţială către investiţii era cam tot de 40 de miliarde de lei, pentru 2014. Mai avem puţin până la finalul anului şi constatăm că s-au deschis doar 22 de kilometri de autostradă. Chiar şi această tăiere de panglică este discutabilă: mai mulţi specialişti spun că dealul Aciliu, prin care trece acest tronson din autostrada Sibiu-Deva, nu a fost suficient consolidat şi riscă să o ia la vale, distrugând totul în calea sa. Legătura rutieră a fost deschisă pe 15 noiembrie, astfel încât premierul Ponta a punctat, cu o zi înainte de turul doi al prezidenţialelor, această tăiere de panglică. De fapt, uitându-ne pe execuţia bugetară, putem spune că preşedintele Traian Băsescu a avut dreptate când a avertizat că suprataxarea carburanţilor a fost necesară doar pentru a da bani baronilor locali, ei fiind principalii beneficiari ai celor trei rectificări bugetare.
În ceea ce priveşte banii pentru cofinanţarea proiectelor europene, sigur, în teorie, sunt foarte necesari. Se pune întrebarea: va reuşi guvernul Ponta să îmbunătăţească absorbţia, după catastrofa din acest an? În februarie, gradul de absorbţie a fondurilor de coeziune era undeva la 30%, la 5 decembrie abia am depăşit 40%. Mai sunt vreo 12 miliarde de euro de cheltuit doar în 2015, din fondurile de coeziune. Ce nu cheltuim până la 31 decembrie anul viitor, se pierde. Sigur că nu vom atinge un grad de absorbţie de 100%, sunt resemnat, dar sper cel puţin să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat în acest an, când luni întregi nu a venit nici un euro, nici unul!, de la Bruxelles. În paranteză fie spus, suntem în aer cu aprobarea, de către Comisia Europeană, a programelor operaţionale pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. Pur şi simplu repetăm gafele din perioada Tăriceanu, care nu a pregătit deloc absorbţia fondurilor alocate în perioada 2007-2013.
Revenind, acordul cu FMI poate fi bun pentru România, dacă Victor Ponta chiar se va folosi de acest deficit pentru a investi în proiecte care să aducă plusvaloare. Nu orice investiţie este neapărat bună. De exemplu, este nevoie de autostrada Piteşti-Sibiu, nu de alte fantezii, pe care le visează politicienii de la Palatul Victoria.
Primele teste ale bunei credinţe a premierului Ponta vor fi la prezentarea bugetului pe 2015 şi la momentul structurării viitorului Guvern. Din 2012, pe fondul împărţirii ciolanului cu PNL, Compania de drumuri şi autostrăzi a fost scoasă din subordinea Transporturilor şi trecută la un fantomatic departament de investiţii, pe atunci condus de Dan Şova, prietenul premierului. Politic, am înţeles această decizie şi, sincer, era greu să îţi doreşti ca Relu Fenechiu să controleze compania de drumuri. Însă PNL a plecat din acest Executiv, iar la Transporturi a venit Ioan Rus, cu notorietatea sa de ardelean serios. Nu înţeleg de ce, după instalarea guvernului Ponta III, Compania de drumuri şi autostrăzi a rămas la departamentul de investiţii, condus de un secretar de stat şi aflat în coordonarea premierului. Este nevoie ca ministrul Transporturilor, în persoana lui Ioan Rus, să răspundă politic pentru ceea ce se întâmplă în acest sector, chiar dacă asta este un pic mai dificil şi mai neplăcut decât să spui panseuri despre spirala de pe Facebook.