Recesiune de până la -4% şi deficit bugetar de peste 4% din PIB în 2009. Acestea sunt noile date ale problemei, conturate de reprezentanţii FMI.
Prognozele specialiştilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) sunt departe de estimările oficiale ale guvernului. Delegaţia FMI ia în calcul un deficit bugetar de peste 4% din produsul intern brut (PIB) şi o recesiune a economiei noastre cuprinsă între -3% şi -4%, potrivit lui Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, au declarat surse din PSD.
Estimările pe care executivul şi-a construit bugetul pentru 2009 se bazează pe un deficit bugetar de 2% din PIB şi pe o creştere economică de 2,5%.
În luna aprilie este posibilă o „cădere dramatică” a economiei, în condiţiile în care în primele luni principalii indicatori economici s-au deteriorat semnificativ, a mai precizat Tănăsescu, la Comitetul Executiv Naţional al PSD. Cine primeşte banii
Potrivit lui Mihai Tănăsescu, suma pe care România o va împrumuta de la instituţiile financiare externe este cuprinsă între 18 şi 20 de miliarde de euro.
Premierul Emil Boc a explicat, ieri, în cadrul seminarului „Agenda de business a României”, organizat de „Ziarul financiar” şi PricewaterhouseCoopers (PWC), cine va gestiona banii. Astfel, circa două treimi din sumă vor merge la Banca Naţională, pentru a proteja moneda naţională de depreciere şi pentru a da posibilitatea deblocării unui procent din rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale. Potrivit lui Boc, există deja discuţii în acest sens. Ceva mai puţin de o treime din banii împrumutaţi vor ajunge la Ministerul Finanţelor, iar o parte din aceşti bani vor fi di recţionaţi către instituţiile de creditare pentru reluarea împrumuturilor pentru firme şi populaţie.
Primul-ministru a precizat că acordul care va fi încheiat cu instituţiile financiare inter na ţionale „are un caracter preventiv şi nu trebuie să mărim nici cota unică, nici TVA”. Acciza pe combustibili, în vizorul Finanţelor Şeful Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), Ion Ghizdeanu, a confirmat, ieri, că economia României a luat-o în jos. „Rezultatele din luna ianuarie confirmă evaluările privind evoluţia negativă din primul trimestru. Creşterea economică din primele trei luni va fi negativă, între -2% şi -3%”, a afirmat el, citat de Mediafax. O recesiune de -3% nu a mai fost înregistrată de zece ani.
La rândul său, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, a admis că recesiunea ar putea fi mai adâncă decât -1%, estimarea pe care a enunţat-o săptămâna trecută. El a mai spus că, dacă veniturile bugetare nu vor fi suficiente, este posibil să fie majorate accizele la combustibili. Aceasta după ce creşterea accizei la ţigări a fost devansată şi au fost majorate accizele pentru unele băuturi alcoolice, începând cu 1 aprilie.
CONSENS ÎN GUVERN
PSD nu se opune acordului
Conducerea PSD a decis ieri să nu se mai opună unui împrumut de la FMI. „România are de depăşit o triplă criză”, a justificat Mircea Geoană decizia socialdemocraţilor. Pentru a-i convinge de necesitatea acordului cu Fondul, Mihai Tănăsescu a participat special la şedinţa Comitetului Executiv al PSD. Viitorul economic sumbru zugrăvit de fostul ministru de finanţe i-a pus pe gânduri pe liderii PSD, determinându- i să renunţe la opoziţie. În aceste condiţii, liderii PSD au căzut de acord că e nevoie de împrumutul de la FMI. Pentru a-i demonstra propriului electorat că nu cedează total faţă de acordul cu FMI, PSD a inclus în rezoluţia privind aprobarea împrumutului şi o serie de condiţii de ordin gene ral pe care le pune Fondului. Printre condiţii se numără relansarea creditării, protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi transparenţa negocierii împrumutului. Totodată, PSD a cerut ca FMI să nu impună reducerea locurilor de muncă şi nici să nu întârzie aderarea României la zona euro la data programată. „Dacă nu sunt respectate aceste condiţii, atunci evident că nu vom fi de acord cu acest acord”, a conchis Geoană. (Florin Ciornei)
INCERTITUDINE Efecte asupra cursului valutar
Banii împrumutaţi de la FMI vor ajuta Banca Naţională a României (BNR) să menţină cursul de schimb euro-leu la un nivel la care românii să-şi poată permită să-şi plătească la timp ratele la creditele contractate, a declarat, ieri, premierul Emil Boc. La rândul său, Mihai Tănăsescu a precizat că BNR va utiliza aceşti bani în cazul în care vor exista atacuri ale speculatorilor pe cursul de schimb. Cu toate acestea, analiştii de la Merrill Lynch sunt de părere că leul se va deprecia faţă de euro după încheierea unui acord cu FMI, potrivit Bloomberg. În opinia acestora, în 2009 am putea avea un curs de 4,45 lei/ euro, după ce în ianuarie a atins recordul de 4,3529 lei/euro. „Deprecierea tinde să facă parte din ajustarea sprijinită de programele FMI de a reduce dezechilibrele rezultate, în repetate rânduri, din cotaţii exagerate ale cursului de schimb”, au explicat ei.