Poporul român a fost un popor vesel şi muncitor care ştia să se distreze, dar în primul rând ştia să munceasă. Şaizeci de ani de dictatură şi treizeci de ani de aşa-zisă „democraţie” au distrus tradiţia, au mutilat sufletul poporului, l-au nenorocit mult mai mult decât cei patru sute de ani de dominaţie islamică turcească. Să ne amintim de reacţia bunului Rege, Dumnezeu să-l odihnească, când s-a întors din exil, în România: „Poporul, unde este poporul meu?”

Un sociolog finlandez spunea că în România doar ţiganii sunt autentici. Restul…

Mai mulţi dintre domniile voastre, dragi lupi, padawani şi hobiţi îmi scrieţi că sunteţi neliniştiţi şi îngrijoraţi. Aşteptarea și teama de distopia sanitară vă face depresivi. Sfatul meu este să citiţi „Deşertul tătarilor”, de Dino Buzzati.

Ambiţia de a avea un destin eroic, aşteptarea duşmanului timp de o viaţă, în speranţa unei lupte glorioase, este ridicolă şi inutilă. Bătălia finală a omului cu moartea (adevăratul său inamic) demonstrează că orice viaţă mediocră poate avea un sfârşit eroic – să mori cu demnitate, curaj, chiar cu eleganţă.”Octavian Paler, despre “Deşertul tătarilor”. Nu aș fi așa de sigur, dar mi-e dor de Tavi, cu acidul original al opiniilor lui, cam ciudate, dar originale, repet. S-au dus oamenii mari ai țării, reflectam, uitându-mă, ieri seară, la gala UCIN, un bâlci mitocănesc, provincial și de prost gust, în care ”tatăl” a dat toate premiile posibile ”fiului”! Nimic național, s-a promovat o romengleză neinteligibilă, eclipsată doar de prostia obraznică a prezentatoarei. O șușanea de provincie, cred că premiile la clasa de retardați la o școală ajutătoare din fundul Omahei ar fi fost mai interesante. In general s-au premiat filmele care faceau România de râs, cu unele excepții, totuși, au fost si filme de calitate în concurs, dar decizia politică a făcut de rușine juriul. Cred că este o notă proastă să fii premiat de UCIN!

PAGINA ANTERIOARA CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE