Narcisa Iorga, cu amărăciune, răspunde pe Facebook unui comentator despre gestul ruşinos a celor de la ziare.com: „Da, știu, domnule Aurel Sibiceanu. Au șters, după ce Andrei Bădin a publicat informația. De aceea am menționat că azi-noapte, un alt utilizator Facebook a reușit să găsească articolul original, cu ajutorul wayback machine. De acolo am capturat eu imaginile atașate. Există, în capturi, și linkul. Deci, ștergerea urmelor nu-i absolvă de rușine pe cei de la ziare.com. Dimpotrivă, aș zice”.
„Demnitatea este cea mai de preț calitate pentru un jurnalist, sunt mulți care spun nu, că un jurnalist trebuie să servească publicului ceea ce vrea să audă” a scris Narcisa Iorga.
- Că dosarul a fost pasat între DIICOT și DNA, care DNA îl cercetase și pentru abuz în serviciu pentru dispozițiile de primar în vederea restituirii unor terenuri și că, în final, dosarul a ajuns înapoi la Curtea de Apel Alba Iulia. - Și, acum e acum... Dar, nu, așa ceva nu pot să scriu. Nu pot pur și simplu. Mai bine vă dau pozele. Uitați-vă la a treia captură, ce scrie sub titlul ”Cercetat și pentru trafic cu copii și organe”.
Atașat, sunt trei capturi după site-ul ziare.com din 14 octombrie 2009. Doar Google face ca articolul din octombrie 2009 să fie asociat cu opinia de astăzi, 19 februarie, a site-ului. Informația a fost descoperită de Andrei Bădin, ieri. Recunosc, la început, nu l-am crezut. I-am cerut un link. Azi-noapte, a intervenit utilizatorul Răzvan Boacă și a oferit link-ul, folosind wayback machine. Nu am făcut decât să verific dacă știrea era, într-adevăr, postată pe site. Era...
Mi-e mie rușine să citesc ce putea să scrie atunci acest site. Deci, vedeți cum e viața de jurnalist? Bumerangul se întoarce și ți se înfige în frunte când îți e lumea mai dragă. De-aia e bine să fii independent și demn cât timp faci meseria asta, chiar dacă mori de foame", a scris Narcisa Iorga pe contrul personale de socializare.