Fostul torționar a fost obligat de instanţă să plătească, în solidar cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de Interne şi ANP, despăgubiri de 300.000 euro către 3 părţi civile, urmaşi ai deţinuţilor închişi la Râmnicu Sărat, după cum urmează: Nicoleta Eremia - 50.000 euro, Elena Iacob - 100.000 euro şi Anca Cernea - 150.000 euro.
Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat Alexandru Vişinescu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 20 de ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Instanţa a mai dispus degradarea militară a lui Alexandru Vişinescu. De asemenea, el a fost obligat de instanţă să plătească, în solidar cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de Interne şi ANP, despăgubiri de 300.000 euro către 3 părţi civile, urmaşi ai deţinuţilor închişi la Râmnicu Sărat, după cum urmează: Nicoleta Eremia - 50.000 euro, Elena Iacob - 100.000 euro şi Anca Cernea - 150.000 euro.
În plus, el trebuie să plătească statului român cheltuieli judiciare în cuantum de 25.000 lei. Judecătorii au mai dispus să menţină sechestrul asigurător pus anterior pe un imobil şi acţiuni la SIF-uri deţinute de Vişinescu.
Ce a cerut Parchetul
Pe 14 iulie, la ultimul termen al procesului, un procuror de la Parchetul General a cerut condamnarea lui Vişinescu la 25 de ani închisoare şi degradarea militară. Tot atunci, procurorul de şedinţă a declarat că, în cazul lui Alexandru Vişinescu, ar trebui aplicată detenţia pe viaţă, însă, cum acesta are peste 65 de ani, pedeapsa maximă prevăzută de legea penală este de 25 de ani.
Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis în judecată pe 18 iunie 2014, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politici.
Persecuții politice
Procurorii susţin că, în perioada 1956 - 1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice, care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.
Astfel, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate.