Celebrul general Dumitru Dumbravă descrie o parte din activitățile SRI din „câmpul tactic” din Justiție

La o întâlnire de lucru din 2011 a procurorilor cu judecătorilor a venit și generalul care a aruncat serviciul secret în cel mai mare scandal legat de implicarea în dosarele penale. În 2011, când se aștepta intrarea noului Cod Penal în vigoare, procurorii le explicau judecătorilor ce trebuie făcut ca solicitările de arestare săfi e mai ușor admisibile.

Scandalurile din Justiție, pornite acum doi ani de la decizia Curții Constituționale de a elimina serviciile secrete din activitatea de urmărire penală, ne fac să privim altfel documente care sunt pe siteu-rile instituțiilor de forță de mult timp.

Protocoalele încheiate de SRI cu instituții din domeniul Justiției, echipele mixte de cercetare penală, despre aproape toate există referiri în diferite rapoarte care au fost publice, dar abia acum ele capătă importanță. Un astfel de document este un raport asupra unei întâlniri dintre procurori și judecători, organizată la 9 mai 2011 de Ministerul Public și Uniunea Națională a Judecătorilor din România, prin colaborarea Consiliului Superior al Magistraturii. Reuniunea, una dintr-un set de cinci, a avut loc la București și avea ca temă unificarea practicii judiciare în diverse domenii, mai ales în privința arestării preventive. La acea dată se cunoșteau noile coduri, Penal și de Procedură Penală, dar aplicarea lor era permanent amânată. Ele aveau să intre în vigoare abia în februarie 2014.

O temă aparte a fost combaterea traficului de persoane, la dezbateri fiind prezentă și o organizație de protecție a victimelor acestor infracțiuni.

Fără a se declara nimeni mirat, la discuții a participat și generalul Dumitru Dumbravă, la acea dată șeful Direcției Juridice din SRI, acum el lucrând la secretariatul general al serviciului. În 2015, același general avea să se laude cu faptul că Justiția era un ”câmp tactic” pentru SRI.

Ghid pentru obținerea unui mandat de arestare

Documentul intitulat „Rezumat – Prima întâlnire regională, București, 9.05.2011” a fost găsit pe siteul Ministerului Public de fostul colonel SRI Ion Dedu. La un moment dat, rezumând luarea de poziție a procurorului Justina Condoiu, de la Parchetul General, se spune: „Sunt necesare practici mai bune între parchete și instanțe (argumentele din referatul procurorului și motivarea judecătorului trebuie concret raportate la cauza și cerințele impuse în acest moment al anchetei).

Timpul scurt aflat la dispoziția judecătorului investit cu soluționarea propunerii de arestare într-o cauză amplă la care procurorul lucreaza luni de zile (ex: când acea cauză conține zeci de volume, 10, 15, 20 inculpați, interceptări, expertize, martori) impune o argumentare a propunerii extrem de clară, pe indicii ale faptei, probe pertinente - interceptari în sinteză, declarații martor, argumente concrete ale pericolului pentru ordinea publică în raport cu fiecare inculpat în parte (ex: persistența infracțională pe o perioadă de timp sau faptul că a fost întreruptă doar de intervenția organelor judiciare). Deci, trebuie ca motivarea soluției la propunerea de arestare să se raporteze la momentul procesual respectiv, persoana în cauză și să arate expres de ce este necesară arestarea.

Cum se poate realiza? S-a propus elaborarea unor ghiduri de bune practici; propunerea nu s-a bucurat de susținere decât în mod cu totul izolat deoarece în absența unei definiții a pericolului pentru ordinea publică nu se pot stabili limite prin ghid.”

Pentru specialiștii în drept, un procuror care propune ca practică la nivelul Ministerului Public punerea la dispoziția judecătorilor doar a unor sinteze din probatoriu (așa cum sunt de obicei surprinse în cererea de arestare, depusă la judecător cu întregul dosar de urmă- rire) este cel puțin surprinzătoare.

 

Contestarea interceptărilor

Dumbravă a mai oferit procurorilor și judecătorilor și alte „servicii”: „Când se contestă toate interceptările de la dosar, trebuie lămurit de ce se contestă vocea sau alte aspecte (având în vedere că, din punct de vedere tehnic, expertiza vocii și vorbirii se poate realiza în România). Desigur că, indiferent de situaţie, numai judecătorul poate cenzura o cerere în care se contestă vocea. În cazul investigării unei acțiuni de interceptare ilegală a comunicațiilor prin utilizarea unor aplicații software dedicate acestui scop și nu se cunosc date certe referitoare la faptul că un anumit telefon mobil face obiectul unei astfel de acțiuni sau date concrete în raport cu soluția tehnică utilizată de suspect.

Anumite aspecte utile cauzei pot fi stabilite prin analiza tehnica a unor date de trafic, coroborat cu obținerea ulterioară a altor date a căror utilitate este indicată de expert (interceptarea autorizată a comunicațiilor electronice și/sau expertiza tehnică efectuată asupra terminalului de telefonie mobilă pe care sunt instalate aplicațiile software spion). Pentru evitarea unor situații în care la expert ajung volume semnificative de date (ex: zeci de CD-uri conținând date de trafic), care nu pot conduce la formularea unor concluzii concludente, este extrem de utilă consultarea expertului anterior solicitării expertizei sau chiar demarării unui demers investigativ suplimentar important.”

 

Rolul SRI în anchete. Expertizele tehnice

Generalul Dumitru Dumbravă a vorbit și el la întâlnirea procurorilor cu judecătorii. Documentul din 2011 păstrează rezumatul discursului ofițerului de informații: „Ca instituţie de sprijin al justiţiei în cazul infracţiunilor care aduc atingere securităţii statului, SRI dispune de o platformă tehnică importantă, în cadrul căreia Institutul pentru Tehnologii Avansate (ITA) ocupă un loc important, din multiple considerente.

În această structură funcţionează laboratoare în care activează experţi acreditaţi de Ministerul Justiţiei şi unde se pot efectua diverse expertize tehnice şi constatări tehnicoştiinţifice în domeniile: tehnică de calcul; fotografii şi înregistrări video; voce şi vorbire; analize fizico-chimice ale explozibililor; determinări sau analize ADN; analize grafologice, grafoscopice, portrete psihocomportamentale (profiling); analize lingvistice sau de continut.

În ceea ce priveşte expertizarea vocii și vorbirii, trebuie avut în vedere că o persoană poate să-şi distorsioneze în suficient de mare măsură vocea, astfel încât să poată afecta acuratețea rezultatului unei expertize tehnice. De asemenea, se pot folosi mijloace tehnice de disimulare/distorsionare a vocii, context în care calitatea rezultatului expertizei poate depinde de identificarea unor informații suplimentare, care ar putea fi obținute de către investigator (ex: dispozitivul utilizat pentru distorsionarea vocii sau date despre marcă, tip, producător, sursa de unde a fost achiziționat etc.).

O expertiză tehnică din această categorie trebuie să furnizeze rezultate clare, sens în care aspectele care urmează să fie stabilite ar trebui discutate anterior cu expertul. În această etapă pot fi stabilite unele aspecte utile, inclusiv realizarea unui studiu tehnic preliminar ce ar permite o analiză asupra beneficiilor pe care rezultatul estimat al expertizei l-ar aduce în cauză, în raport cu resursele/costurile implicate.”

Un scandal recent legat de expertize făcute de ITA într-un dosar este cel al verificării unui stick de memorie din probatoriul împotriva fostului deputat Vlad Cosma. Acesta susține că a fost expertizat un obiect care fizic nu există.